Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORME din 24 noiembrie 2003  de securitate radiologică privind dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu - Criterii de eliberare de sub regimul de autorizare al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru utilizarea în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 NORME din 24 noiembrie 2003 de securitate radiologică privind dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu - Criterii de eliberare de sub regimul de autorizare al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru utilizarea în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu

EMITENT: COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 933 din 24 decembrie 2003

    CAP. I
    Consideraţii generale, scop, definiţii

    ART. 1
    Prezentele norme de securitate radiologică sunt emise de Autoritate în baza prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    ART. 2
    (1) Scopul prezentelor norme este de a completa prevederile Normelor fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000 şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 şi nr. 404 bis din 29 august 2000, cu cerinţele privind dezafectarea şi eliberarea pentru utilizarea în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
    (2) Cerinţele menţionate la alin. (1) se instituie în vederea utilizării în siguranţă de către persoanele din populaţie a instalaţiilor, clădirilor, materialelor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, care se eliberează conform prevederilor prezentelor norme.
    ART. 3
    Termenii şi expresiile utilizate în prezentele norme sunt definiţi în anexa nr. 1.

    CAP. II
    Domeniul de aplicabilitate: exceptări

    ART. 4
    Prevederile prezentelor norme se aplică activităţilor de dezafectare şi eliberare pentru utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor, clădirilor, materialelor, haldelor şi terenurilor contaminate cu elemente radioactive naturale, ca urmare a desfăşurării următoarelor activităţi:
    a) prospectarea, explorarea, deschiderea, pregătirea şi exploatarea minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    b) prepararea în laborator, în staţii-pilot şi în instalaţii industriale a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    c) conversia concentratelor obţinute din minereuri de uraniu şi/sau toriu în concentrate de uraniu natural şi concentrate de toriu natural de puritate nucleară;
    d) fabricarea combustibilului nuclear ce conţine numai uraniu natural sau numai compuşi ai uraniului natural;
    e) gospodărirea deşeurilor radioactive rezultate de la activităţile din domeniul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
    ART. 5
    Se supun prevederilor prezentelor norme şi dezafectarea şi eliberarea pentru utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor, clădirilor, materialelor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţile similare celor menţionate la art. 4 lit. a), b) şi e), care au fost sau sunt autorizate conform prevederilor art. 28 şi 29 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 127/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 12 septembrie 2002, şi care se execută pentru alte substanţe minerale utile, în cazul în care aceste substanţe minerale sunt asociate cu uraniul şi toriul în conţinuturi ce depăşesc limitele de exceptare din tabelul 2-B al anexei nr. 2 la Normele fundamentale de securitate radiologică.
    ART. 6
    (1) Sunt exceptate de la prevederile prezentelor norme dezafectarea şi eliberarea pentru utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor, clădirilor, materialelor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori a minereurilor de alte substanţe minerale utile asociate cu uraniul şi toriul, desfăşurate de persoane legal constituite care până la data intrării în vigoare a prezentelor norme au fost dizolvate juridic şi ale căror obligaţii şi responsabilităţi nu au fost preluate de o altă persoană legal constituită.
    (2) Situaţiile descrise la alin. (1) se tratează ca intervenţii în conformitate cu prevederile art. 129 din Normele fundamentale de securitate radiologică.
    (3) În intervenţii, nivelurile de doză şi de radioactivitate stabilite în prezentele norme pentru utilizarea nerestricţionată a instalaţiilor, clădirilor, materialelor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu au numai caracter de recomandare.
    (4) Autoritatea stabileşte niveluri de doză şi de radioactivitate în procesul de autorizare a intervenţiei, în funcţie de particularităţile fiecărei situaţii ce necesită remediere şi reducerea expunerilor.

    CAP. III
    Justificarea, optimizarea şi limitarea dozelor în activitatea de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu

    ART. 7
    Persoana legal constituită care solicită autorizaţie pentru desfăşurarea activităţii de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu este obligată să demonstreze că evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată şi proiectul detaliat de dezafectare sunt astfel întocmite încât asigură justificarea dezafectării şi optimizarea radioprotecţiei în activitatea de dezafectare, în sensul de a se asigura că toate expunerile, inclusiv cele potenţiale, sunt menţinute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil, luând în considerare factorii economici şi sociali (principiul ALARA).
    ART. 8
    (1) Prin activităţile de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu nu trebuie să se depăşească limitele de doză efectivă pentru persoanele expuse profesional şi populaţie, specificate în art. 22, 25, 27, 28 şi 29 din Normele fundamentale de securitate radiologică. Dozele efective se vor obţine prin însumarea expunerilor pe toate căile de expunere specifice activităţii de dezafectare.
    (2) După caz, în vederea îndeplinirii criteriului de limită de doză prevăzut la alin. (1), Autoritatea poate stabili constrângeri de doză prin ţinerea sub control a următorilor factori ce caracterizează principalele căi de expunere:
    a) concentraţiile de gaze şi pulberi radioactive la locurile de muncă;
    b) debitele, volumele şi concentraţiile efluenţilor radioactivi lichizi şi gazoşi deversaţi în mediu, astfel încât aceşti parametri să fie în permanenţă în conformitate cu limitele derivate de eliberare, stabilite de Autoritate în procesul de autorizare.
    ART. 9
    În procesul de optimizare a radioprotecţiei în activitatea de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu se vor analiza numai variantele care se conformează limitelor de doză efectivă pentru personalul expus profesional şi constrângerilor de doză stabilite conform art. 8.

    CAP. IV
    Cerinţe de autorizare a dezafectării instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu

    Responsabilităţile titularului de autorizaţie
    ART. 10
    (1) Titularul de autorizaţie are obligaţia să solicite autorizarea dezafectării instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, în care a desfăşurat oricare dintre următoarele activităţi:
    a) prospectarea şi explorarea prin lucrări miniere subterane şi de suprafaţă, altele decât şanţurile şi dezvelirile, deschiderea, pregătirea şi exploatarea minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    b) prepararea în laborator, în staţii-pilot şi în instalaţii industriale a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    c) conversia concentratelor obţinute din minereuri de uraniu şi/sau toriu în concentrate de uraniu natural şi concentrate de toriu natural de puritate nucleară;
    d) fabricarea combustibilului nuclear ce conţine numai uraniu natural sau numai compuşi ai uraniului natural;
    e) gospodărirea deşeurilor radioactive rezultate de la activităţile din domeniul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    f) activităţi similare cu cele de la lit. a), b) şi e), care se efectuează pentru alte substanţe minerale utile asociate cu uraniul şi/sau toriul în conţinuturi ce depăşesc nivelul de exceptare prevăzut în coloana 4 a tabelului 2-B din anexa nr. 2 la Normele fundamentale de securitate radiologică.
    (2) Titularul de autorizaţie de desfăşurare a oricăreia dintre activităţile prevăzute la alin. (1) trebuie să solicite autorizaţia de dezafectare în următoarele termene:
    a) cu cel puţin un an înainte de data planificată pentru încetarea activităţii în instalaţiile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi în instalaţiile aferente de gospodărire a deşeurilor radioactive, puse în funcţiune după data de 2 decembrie 2002;
    b) cu cel puţin 6 luni înainte de data planificată pentru încetarea funcţionării instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi a instalaţiilor aferente de gospodărire a deşeurilor radioactive, aflate în funcţiune la data de 2 decembrie 2003;
    c) până cel târziu la data de 2 decembrie 2007 pentru instalaţiile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi instalaţiile aferente de gospodărire a deşeurilor radioactive, a căror activitate a fost sistată înainte de data de 2 decembrie 2002, fără a se solicita autorizaţie de dezafectare şi fără a se pregăti documentaţia de dezafectare;
    d) în cazul încetării activităţii numai în anumite secţiuni ale instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu sau ale instalaţiilor aferente de gospodărire a deşeurilor radioactive, se procedează în conformitate cu prevederile art. 70 din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 192/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 şi nr. 867 bis din 2 decembrie 2002.
    ART. 11
    Cererea de solicitare a autorizaţiei de dezafectare prevăzute la art. 10 trebuie să fie însoţită de următoarele documentaţii tehnice suport şi documente:
    a) evaluarea detaliată de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici şi altor parametri neradiologici estimaţi a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare;
    b) proiectul tehnic detaliat de dezafectare, conceput pe baza evaluării detaliate de securitate radiologică actualizate;
    c) analiza privind securitatea radiologică a personalului expus profesional şi a mediului înconjurător, incluzând estimări ale nivelului dozelor efective, pe perioada de desfăşurare a activităţilor prevăzute în proiectul tehnic de dezafectare;
    d) programul de radioprotecţie prevăzut la art. 38-107 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, adaptat pentru activitatea de dezafectare;
    e) programul de asigurare a calităţii în faza de dezafectare, întocmit în conformitate cu prevederile art. 99-101 din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu;
    f) programele de monitorizare şi supraveghere a radio-activităţii factorilor de mediu şi a instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor pe perioada de desfăşurare a activităţii de dezafectare, prevăzute la:
    (i) art. 150-152 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu;
    (ii) art. 102-109 din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu;
    g) decizia solicitantului de autorizaţie cu nominalizarea persoanelor responsabile cu desfăşurarea activităţii de dezafectare;
    h) documente care atestă capabilitatea tehnică şi acreditarea sau autorizarea, prevăzute de legislaţia în vigoare pentru persoanele legal constituite şi persoanele fizice implicate în activitatea de dezafectare;
    i) documentul prin care se decide oprirea definitivă, în vederea dezafectării;
    j) lista persoanelor legal constituite, autorizate de Autoritate, care sunt implicate în activitatea de dezafectare, cu precizarea responsabilităţilor şi interfeţelor dintre acestea şi titularul de autorizaţie;
    k) lista cu materialele radioactive şi dispozitivele generatoare de radiaţii ionizante deţinute;
    l) lista aparaturii dozimetrice existente în instalaţia de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    m) dovada că deşeurile radioactive existente şi cele rezultate din activitatea de dezafectare vor fi gestionate în siguranţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
    n) planul de intervenţie în caz de urgenţă, inclusiv în caz de incendiu;
    o) după caz, planul de asigurare a protecţiei fizice şi procedurile de reglementare a accesului în instalaţia care se va dezafecta, întocmite în conformitate cu prevederile Normelor de protecţie fizică în domeniul nuclear, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 382/2001, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 şi nr. 766 bis din 30 noiembrie 2001;
    p) acordul sau autorizaţia de mediu;
    q) avizul sanitar;
    r) dovada achitării taxei şi tarifului de autorizare.
    ART. 12
    Documentaţiile tehnice prevăzute la art. 11 trebuie întocmite de experţi acreditaţi şi/sau de persoane legal constituite, autorizate de Autoritate să desfăşoare activităţi de cercetare-proiectare pentru obiective şi instalaţii nucleare, şi se avizează de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.
    ART. 13
    Lucrările efective de dezafectare se vor efectua numai după emiterea autorizaţiei de dezafectare de către Autoritate.
    ART. 14
    Titularul autorizaţiei de dezafectare trebuie să efectueze activitatea de dezafectare prin personalul propriu calificat şi specializat sau prin alte persoane legal constituite, autorizate să manipuleze materiale radioactive, care au calitatea de contractanţi sau subcontractanţi de lucrări.
    ART. 15
    Titularul de autorizaţie de dezafectare care intenţionează să utilizeze contractanţi sau subcontractanţi pentru efectuarea lucrărilor propriu-zise de dezafectare are următoarele obligaţii:
    a) să se asigure că subcontractanţii şi contractanţii de lucrări îndeplinesc cerinţele de autorizare prevăzute de reglementările în vigoare;
    b) să prezinte Autorităţii sistemul de control prin care se demonstrează că subcontractorii şi contractorii îndeplinesc toate cerinţele legale privind asigurarea securităţii radiologice şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în raport cu riscurile radiologice şi neradiologice;
    c) să precizeze modul în care se va asigura implementarea programului de asigurare a calităţii;
    d) să prezinte pentru fiecare contractant sau subcontractant tipul, domeniul şi lucrările pe care urmează să le realizeze, precum şi relaţia dintre aceste lucrări şi alte activităţi de dezafectare;
    e) să prezinte cerinţele privind nivelul de calificare şi de experienţă pe care trebuie să le îndeplinească contractorii şi subcontractorii;
    f) să prezinte experienţa anterioară a fiecărui contractant şi subcontractant în dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
    ART. 16
    Titularul de autorizaţie care deţine şi dezafectează instalaţii de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu are obligaţia să gestioneze totalitatea deşeurilor radioactive rezultate din activitatea de dezafectare, în conformitate cu prevederile Normelor de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu.
    ART. 17
    Titularul de autorizaţie care conservă şi/sau dezafectează instalaţii de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu trebuie:
    a) să asigure protecţia fizică a instalaţiilor până la finalizarea activităţii de dezafectare, conform prevederilor Normelor de protecţie fizică în domeniul nuclear;
    b) să îndeplinească în totalitate prevederile specifice din Normele de control de garanţii în domeniul nuclear;
    c) să ţină evidenţa strictă şi la zi, în formatele aprobate de Autoritate în procesul de autorizare, pe tipuri şi categorii de activitate, a deşeurilor rezultate de la dezafectare, a deşeurilor tratate şi depozitate definitiv de el însuşi, a deşeurilor radioactive transferate persoanelor legal constituite, autorizate să le trateze, să le condiţioneze şi să le depoziteze final, precum şi a efluenţilor radioactivi eliminaţi în mediul înconjurător;
    d) să transmită periodic Autorităţii rapoartele de securitate radiologică prevăzute la art. 162 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, până la finalizarea activităţii de dezafectare;
    e) să notifice de îndată Autorităţii producerea oricăruia dintre evenimentele prevăzute la art. 163 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu.
    Conţinutul evaluării detaliate de securitate radiologică
    ART. 18
    (1) Evaluarea detaliată de securitate radiologică, prevăzută la art. 11 lit. a), trebuie elaborată în conformitate cu cerinţele prevăzute în anexa nr. 2.
    (2) Evaluările detaliate de securitate radiologică şi analizele de securitate radiologică pot fi întocmite numai de persoane legal constituite, care deţin o autorizaţie emisă de Autoritate pentru a elabora evaluări şi/sau analize de securitate radiologică în domeniul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
    (3) Evaluările şi analizele de securitate radiologică din domeniul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu trebuie verificate şi avizate de un expert acreditat, posesor al unui permis de exercitare nivel 3 pentru domeniul "Materii prime nucleare", emis de Autoritate.
    (4) Solicitanţii de autorizaţii de dezafectare vor transmite Autorităţii numai evaluări şi analize de securitate radiologică verificate şi avizate fără observaţii de un expert acreditat, posesor al unui permis de exercitare nivel 3 pentru domeniul "Materii prime nucleare", emis de Autoritate.
    ART. 19
    Evaluările detaliate de securitate radiologică trebuie să conţină estimarea dozelor efective pe toate căile de expunere relevante, specifice amplasamentelor pe care se află instalaţii de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi terenuri contaminate de activităţile desfăşurate în aceste instalaţii.
    ART. 20
    (1) La estimarea dozelor efective pentru căile de expunere relevante prevăzute la art. 19 se vor utiliza parametrii de lucru din anexa nr. 3.
    (2) În cazul în care se constată că sunt depăşite limitele prevăzute în prezentele norme pentru eliberarea de sub regimul de autorizare, în vederea utilizării nerestricţionate a terenurilor şi haldelor în scopuri prestabilite, elaboratorul evaluării de securitate radiologică trebuie să propună eliminarea surselor de radiaţii ionizante.
    (3) Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să conţină soluţiile tehnice de eliminare a surselor de radiaţii ionizante, conform recomandărilor din evaluarea de securitate radiologică.
    Conţinutul proiectului tehnic detaliat de dezafectare
    ART. 21
    Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie întocmit după:
    a) elaborarea şi redactarea evaluării detaliate de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici şi altor parametri neradiologici estimaţi a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare;
    b) stabilirea tipului de utilizare ce se va da după eliberarea de sub regimul de autorizare a instalaţiei materialelor, haldelor sau terenurilor contaminate.
    ART. 22
    (1) Soluţiile optime de dezafectare, respectiv analizele cost/beneficiu, în funcţie de tipul de folosinţă pentru care se vor elibera, după caz, materialele, haldele sau/şi terenurile, se vor stabili conform procedurii reprezentate schematic în graficul nr. 1 din anexa nr. 9.
    (2) În cazul eliberărilor pentru o folosinţă prestabilită a materialelor, haldelor sau/şi terenurilor contaminate de mineritul şi de prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, pentru fiecare măsură de remediere este necesar să se evalueze cel puţin durata, costul, protecţia şi conservarea mediului, protecţia radiologică, acceptul public şi planificarea zonei, în conformitate cu procedura reprezentată în graficul nr. 2 din anexa nr. 9.
    ART. 23
    Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să conţină, după caz, cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 4.
    ART. 24
    Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să conţină şi programul de reconstrucţie ecologică a amplasamentului.
    ART. 25
    Titularul de autorizaţie de dezafectare are obligaţia să asigure aplicarea programului de reconstrucţie ecologică a amplasamentului instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu în paralel cu efectuarea lucrărilor de dezafectare.
    Conţinutul analizei privind asigurarea securităţii radiologice a personalului expus profesional şi a mediului înconjurător pe perioada de desfăşurare a activităţilor prevăzute în proiectul tehnic de dezafectare
    ART. 26
    Analiza privind asigurarea securităţii radiologice a personalului expus profesional şi a mediului înconjurător, incluzând estimări ale nivelului dozelor efective, pe perioada de desfăşurare a activităţilor prevăzute în proiectul tehnic de dezafectare, trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 5.
    Modificarea proiectului tehnic detaliat de dezafectare
    ART. 27
    (1) Titularul de autorizaţie de dezafectare are obligaţia de a notifica Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), în termen de 48 de ore, orice situaţie în care constată că în activitatea de dezafectare apar factori semnificativi care sunt în afara limitelor autorizate şi care impun modificări ale proiectului tehnic detaliat de dezafectare.
    (2) Ca urmare a constatării şi notificării la CNCAN a situaţiei descrise la alin. (1), titularul de autorizaţie are obligaţia ca în termen de 60 de zile de la constatare să transmită la CNCAN modificările şi completările la proiectul tehnic detaliat de dezafectare şi să solicite modificarea corespunzătoare a autorizaţiei de dezafectare.
    (3) Titularul de autorizaţie are obligaţia ca în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării scrise a CNCAN să transmită acesteia orice alte completări şi clarificări privind modificarea proiectului tehnic detaliat de dezafectare.
    Cerinţe de redactare a documentaţiilor tehnice suport
    ART. 28
    Documentaţiile tehnice suport vor fi redactate astfel:
    a) fiecare capitol va începe cu pagină nouă;
    b) vor fi numerotate toate paginile, inclusiv anexele, schiţele şi desenele;
    c) tabelele şi anexele vor fi numerotate în ordinea utilizării;
    d) după caz, se vor introduce fotografii semnificative pentru care se vor menţiona data şi locul efectuării;
    e) desenele tehnice vor fi realizate la scară, cu respectarea standardelor naţionale în vigoare;
    f) pe fiecare pagină vor fi incluse în subsolul paginii următoarele:
    (i) data întocmirii, numele, prenumele şi funcţia persoanei care a întocmit capitolul sau, după caz, subcapitolul;
    (ii) data verificării, numele şi prenumele expertului acreditat care a verificat capitolul sau, după caz, subcapitolul;
    (iii) data aprobării, numele şi prenumele expertului acreditat care a aprobat capitolul sau, după caz, subcapitolul.
    Cerinţe de raportare şi păstrare a înregistrărilor
    ART. 29
    Titularul autorizaţiei de dezafectare va păstra, pe toată durata dezafectării şi pentru o perioadă de minimum 30 de ani după obţinerea certificatului de eliberare de sub cerinţele de autorizare, următoarele:
    a) documentaţiile tehnice suport şi documentele prevăzute la art. 11;
    b) modificările şi completările la proiectul tehnic detaliat de dezafectare, elaborate conform prevederilor art. 27 alin. (2);
    c) completările şi clarificările prevăzute la art. 27 alin. (3);
    d) raportul final de dezafectare;
    e) evaluarea finală de securitate radiologică;
    f) acordurile şi autorizaţiile de mediu;
    g) certificatul de eliberare de sub cerinţele de autorizare a amplasamentului pe care a funcţionat instalaţia de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, emis de Autoritate;
    h) documentele cu cerinţele privind controlul proprietăţii terenului eliberat de sub regimul de autorizare;
    i) documentele cu cerinţele privind restricţiile de utilizare a terenului şi/sau construcţiilor eliberate de sub regimul de autorizare;
    j) documentele cu cerinţele de monitorizare/supraveghere în perioada postdezafectare;
    k) alte documente relevante privind activitatea de dezafectare desfăşurată.
    ART. 30
    (1) Dacă în perioada de 30 de ani prevăzută la art. 29 titularul de autorizaţie intră în stare de faliment sau de dizolvare juridică şi nu îşi mai poate îndeplini responsabilităţile privind păstrarea înregistrărilor referitoare la dezafectare, are obligaţia să notifice de îndată Autorităţii şi să transfere întreaga documentaţie prevăzută la art. 29 instituţiei abilitate să exercite controlul instituţional sau unei alte entităţi stabilite de Autoritate.
    (2) Transferul prevăzut la alin. (1) trebuie efectuat în termen de 60 de zile de la data la care Autoritatea a comunicat în scris titularului de autorizaţie care este entitatea care va prelua documentaţia referitoare la dezafectare, prevăzută la art. 29.
    (3) Referitor la transferul prevăzut la alin. (1) şi (2), titularul autorizaţiei de dezafectare are obligaţia să transmită Autorităţii următoarele documente:
    a) notificarea cu data exactă a transferului documentaţiei prevăzute la art. 29, cu cel puţin 10 zile înainte de efectuarea acestuia;
    b) copia documentului care certifică efectuarea transferului, în termen de 10 zile de la data efectuării acestuia.
    ART. 31
    Titularul de autorizaţie va întocmi şi va transmite Autorităţii rapoarte semestriale privind lucrările de dezafectare efectuate.
    ART. 32
    Titularul de autorizaţie are obligaţia să notifice în scris Autorităţii, de îndată, orice eveniment neprevăzut în proiectul tehnic detaliat de dezafectare, care pune în pericol securitatea radiologică a personalului expus profesional, a persoanelor din populaţie şi a mediului înconjurător.
    Încheierea lucrărilor de dezafectare
    ART. 33
    La finalizarea lucrărilor de dezafectare titularul are obligaţia să transmită Autorităţii următoarele:
    a) cererea de eliberare de sub regimul de autorizare a amplasamentului pe care a funcţionat şi a fost dezafectată instalaţia de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    b) raportul final de dezafectare, întocmit în conformitate cu cerinţele din anexa nr. 6;
    c) evaluarea finală de securitate radiologică, întocmită în conformitate cu cerinţele din anexa nr. 7;
    d) acordul autorităţilor locale de mediu, prin care se certifică că a fost restaurat mediul înconjurător afectat de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    e) avizul sanitar eliberat în conformitate cu reglementările emise de Ministerul Sănătăţii;
    f) alte avize prevăzute de legislaţia în vigoare;
    g) alte documente, date sau informaţii relevante, solicitate de Autoritate.

    CAP. V
    Eliberarea de sub regimul de autorizare

    ART. 34
    (1) În cazul în care Autoritatea constată că pe amplasamentul pe care a funcţionat şi s-a dezafectat instalaţia de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu sunt îndeplinite criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare şi acesta nu mai prezintă riscuri radiologice pentru persoanele din populaţie şi mediul înconjurător, va emite certificatul de încheiere a activităţilor nucleare şi de eliberare de sub regimul de autorizare, care va conţine datele din anexa nr. 8.
    (2) După emiterea certificatului de încheiere a activităţilor nucleare şi de eliberare de sub regimul de autorizare, terenul pe care a funcţionat instalaţia de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu poate fi înstrăinat de deţinător.
    (3) Fostul titular al autorizaţiei de dezafectare are obligaţia să transmită Autorităţii o copie a documentului prin care s-a înstrăinat terenul în condiţiile alin. (2), în termen de 30 de zile de la data înstrăinării.

    CAP. VI
    Criterii pentru eliberarea deşeurilor metalice contaminate, provenite de la dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu

    ART. 35
    Deşeurile metalice contaminate superficial numai cu radionuclizi naturali din seriile uraniului şi toriului pot fi livrate persoanelor legal constituite care produc metal sau colectează deşeuri metalice în scopul livrării către producătorii de metal, numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
    a) activitatea alfa totală a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului şi toriului care contaminează superficial deşeul metalic este mai mică de 0,5 Bq/cmp;
    b) nivelul contaminării superficiale de 0,5 Bq/cmp trebuie să fie determinat ca o valoare medie a măsurării fiecărei arii de 100 cmp în care a fost divizată suprafaţa deşeului metalic;
    c) deşeurile metalice care se eliberează nu sunt sau nu conţin componente care să poată fi reparate cu uşurinţă şi utilizate ca atare în alte scopuri;
    d) deşeurile metalice trebuie astfel dezasamblate şi fragmentate prin tăiere în procesul de dezafectare încât să nu mai fie necesară o nouă dezmembrare înainte de topire.
    ART. 36
    Activităţile de dezasamblare, fragmentare prin tăiere şi decontaminare a deşeurilor metalice se vor efectua numai de personal expus profesional la radiaţii ionizante, cu aplicarea integrală a prevederilor Normelor de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prelucrarea minereurilor de uraniu şi toriu.
    ART. 37
    Nivelul activităţii alfa totale a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului şi toriului care contaminează superficial deşeul metalic trebuie să se determine conform procedurilor de măsurare care trebuie să demonstreze că activitatea măsurată este reprezentativă pentru contaminarea deşeurilor ce urmează să fie eliberate.
    ART. 38
    Procedurile de măsurare a nivelului activităţii alfa totale a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului şi toriului care contaminează superficial deşeul metalic se avizează de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.
    ART. 39
    (1) Deşeurile metalice care prezintă o contaminare superficială cu o activitate alfa totală a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului şi toriului mai mare de 0,5 Bq/cmp sunt deşeuri radioactive şi se gestionează conform prevederilor Normelor de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu.
    (2) Deşeurile metalice radioactive definite la alin. (1) trebuie transferate de pe amplasamentul pe care se dezafectează instalaţia de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu la amplasamentele autorizate pentru depozitarea finală a deşeurilor radioactive solide contaminate numai cu radionuclizi naturali sau pentru depozitare finală în subteran, în mine de exploatare a minereurilor de uraniu şi toriu, conform prevederilor proiectului tehnic detaliat de dezafectare, aprobat de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.

    CAP. VII
    Criterii pentru eliberarea terenurilor contaminate de mineritul şi/sau de prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, în scopul utilizării acestora ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale

    ART. 40
    Prevederile prezentului capitol se aplică terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, incluzând terenurile contaminate din incintele minelor, laboratoarelor, staţiilor-pilot, instalaţiilor de preparare, instalaţiilor de fabricare a combustibilului nuclear ce conţine numai uraniu natural, punctelor de încărcare-descărcare şi rutelor de transport al minereurilor şi concentratelor de uraniu şi toriu, care se eliberează în scopul utilizării acestora ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale.
    ART. 41
    Prevederile prezentului capitol nu se aplică următoarelor:
    a) iazurilor de decantare, haldelor şi zonelor contaminate ca rezultat al tratamentelor chimice in situ sau în grămadă ale minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    b) terenurilor care au fost contaminate şi se eliberează pentru utilizarea în scopuri agricole şi forestiere.
    ART. 42
    Pe terenurile eliberate conform criteriilor din prezentul capitol, în scopul utilizării acestora ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, pot fi construite locuinţe de serviciu pentru personalul care va desfăşura acele activităţi industriale, altele decât mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, precum şi alte dotări edilitare aferente acestor locuinţe de serviciu.
    ART. 43
    (1) Factorul decisiv în determinarea mărimii expunerii în zonele contaminate este suma activităţilor seriilor uraniului şi toriului aflate în echilibru.
    (2) Dacă terenurile sunt contaminate numai de mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu neasociate cu toriu (concentraţia, respectiv activitatea toriului şi a descendenţilor săi radioactivi având valori care se înscriu în limitele în care acest element se găseşte în mod obişnuit în soluri şi roci), se va considera că mărimea expunerii este determinată în mod decisiv numai de seria U-238, respectiv de radionuclidul Ra-226 care în mod obişnuit are cea mai ridicată activitate în sol.
    (3) Dacă nu există echilibru, se determină activităţile specifice ale radionuclizilor Ra-226 şi Th-230 din seria uraniului 238, precum şi ale radionuclizilor Ra-228 şi Th-232 din seria toriului. În acest caz factorul decisiv în determinarea mărimii expunerii este suma următorilor termeni: activitatea specifică mai mare dintre cele două determinate pentru seria uraniului plus activitatea mai mare dintre cele două determinate pentru seria toriului.
    (4) Nivelul activităţii specifice a solului (A) pentru folosinţă nerestricţionată, determinată, după caz, conform alin. (1), (2) sau (3), este 0,2 Bq/g în solul uscat.
    (5) Nivelul activităţii specifice a solului (A) este o valoare medie care se determină în ariile contaminate pentru diverse trepte de adâncime cu o suprafaţă orizontală de 100 mp.
    (6) În cazul ariilor contaminate cu o suprafaţă totală mai mare de 100 mp, aceasta se caroiază în pătrate sau alte forme geometrice adecvate situaţiei din teren, fiecare cu o suprafaţă de 100 mp, urmând ca pentru fiecare pătrat sau formă geometrică cu suprafaţa de 100 mp şi pentru fiecare treaptă de adâncime corespunzătoare acestei suprafeţe să se determine nivelul activităţii specifice a solului uscat (A).
    (7) Procedura de prelevare a probelor şi de efectuare a măsurătorilor şi analizelor necesare determinării nivelului activităţii specifice a solului (A) pe treptele de adâncime şi ariile delimitate conform alin. (6) trebuie avizată de un expert acreditat pentru domeniul "Materie primă nucleară" şi se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.
    (8) Datele obţinute prin aplicarea procedurilor de determinare a nivelului activităţii specifice a solului (A), avizate de Autoritate conform alin. (7), vor fi utilizate pentru fundamentarea concluziilor evaluărilor detaliate de securitate radiologică, pe baza cărora se elaborează proiectele tehnice detaliate de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, precum şi pentru fundamentarea concluziilor evaluărilor finale de securitate radiologică.
    (9) Criteriile din prezentele norme pentru uzul nerestricţionat al terenurilor şi haldelor contaminate cu radionuclizi naturali din seriile uraniului şi toriului în cadrul activităţilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, precum şi de depozitare nerestricţionată a molozului rezultat din demolarea construcţiilor contaminate asigură pentru persoanele din populaţie o doză efectivă potenţială de cel mult 1 mSv/an, generată pe toate căile de expunere.
    (10) Valoarea dozei efective de 1 mSv/an, prevăzută la alin. (9), nu include doza efectivă generată de fondul natural de radiaţii din zonă.
    (11) Valoarea dozei efective de 1 mSv/an, prevăzută la alin. (9), nu include doza efectivă generată de radonul din locuinţe.
    (12) Valoarea dozei efective de 1 mSv/an, prevăzută la alin. (9), trebuie să includă contribuţia tuturor activităţilor în domeniul nuclear desfăşurate în zonă de persoane legal constituite, autorizate de Autoritate.
    ART. 44
    În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se prevede utilizarea în scopuri industriale a terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu trebuie analizate următoarele căi relevante de expunere pentru perioadele petrecute în exterior:
    a) expunerea datorată iradierii externe gama şi beta, generată de terenurile contaminate;
    b) expunerea datorată inhalării, în exterior, a descendenţilor de viaţă scurtă ai radonului şi toronului;
    c) expunerea datorată inhalării prafului contaminat cu emiţători alfa cu viaţă lungă;
    d) expunerea datorată ingerării directe de către copiii care se joacă afară a pulberilor şi solului contaminat;
    e) expunerea datorată contaminării apei din pânza freatică care este utilizată ca apă potabilă.
    ART. 45
    Terenurile care au fost contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, prevăzute la art. 40, se eliberează nerestricţionat în scopul utilizării acestora ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, dacă nivelul activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 43, este mai mic de 0,2 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:
    a) 0,0-0,1 m;
    b) 0,1-0,5 m;
    c) 0,5 m - limita superioară a solului necontaminat;
    d) în primul metru al solului necontaminat.
    ART. 46
    Dacă nivelul activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 43, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 45, terenul se eliberează în scopul utilizării acestuia ca spaţiu pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, cu următoarele condiţii:
    a) construcţiile cu locuinţe de serviciu şi alte dotări edilitare aflate în conexiune cu acestea pot fi realizate numai pe arii în care nivelul activităţii specifice a solului (A) este mai mic de 0,2 Bq/g pe fiecare treaptă de adâncime;
    b) să se acopere solul cu materiale necontaminate pe toate suprafeţele pe care debitul dozei generate de iradierea externă este mai mare de 0,3 мSv/h, astfel ca acesta să fie redus sub această valoare. Debitul dozei externe de 0,3 мSv/h include componenta iradiere externă din cadrul fondului natural de radiaţii din punctul în care se efectuează măsurarea.
    ART. 47
    Dacă se eliberează de sub regimul de autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de alimentare a unei pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica să nu se depăşească doza anuală de 0,1 mSv/an, dacă acea pânză freatică subterană este utilizată în aval (în sensul direcţiei de curgere) ca sursă permanentă de apă potabilă.
    ART. 48
    Toate clădirile noi care urmează a fi construite pe terenurile care au fost contaminate de mineritul şi de prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, ce se eliberează în scopul utilizării ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, vor fi astfel proiectate încât concentraţia de radon în interior să nu depăşească 250 Bq/mc.

    CAP. VIII
    Criterii pentru eliberarea terenurilor contaminate de mineritul şi/sau de prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, în scopul utilizării acestora ca zone agricole sau forestiere ori pentru înfiinţarea de parcuri

    ART. 49
    Prevederile prezentului capitol se aplică terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, incluzând terenurile contaminate din incintele minelor de cercetare geologică sau exploatare, laboratoarelor, staţiilor-pilot, uzinelor de preparare, punctelor de încărcare-descărcare a minereurilor şi concentratelor, precum şi rutelor de transport.
    ART. 50
    Prevederile prezentului capitol nu se aplică iazurilor de decantare, haldelor şi zonelor contaminate ca rezultat al tratamentelor chimice in situ sau în grămadă ale minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
    ART. 51
    În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se prevede utilizarea terenurilor care au fost contaminate de activităţile de minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu în scopuri agricole şi forestiere, ca şi pentru înfiinţarea de parcuri, trebuie analizate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:
    a) expunerea datorată iradierii externe gama şi beta, generată de terenurile contaminate;
    b) expunerea datorată inhalării, în exterior, a descendenţilor de viaţă scurtă ai radonului şi toronului;
    c) expunerea datorată inhalării, în exterior, a prafului contaminat cu emiţători alfa cu viaţă lungă;
    d) expunerea datorată ingerării directe de către copiii care se joacă afară a pulberilor şi solului contaminat cu emiţători alfa cu viaţă lungă;
    e) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor agricole;
    f) expunerea la radiaţii prin consumarea de plante din flora spontană;
    g) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor animale;
    h) expunerea datorată contaminării apei din pânza freatică, care este utilizată ca apă potabilă.
    ART. 52
    (1) Terenurile contaminate de activităţile de minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, prevăzute la art. 49, se eliberează nerestricţionat în scopul utilizării acestora ca zone agricole sau forestiere ori pentru înfiinţarea de parcuri, dacă nivelul activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 43, este mai mic de 0,2 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:
    a) 0,0-0,1 m;
    b) 0,1-0,5 m;
    c) 0,5 m - limita superioară a solului necontaminat;
    d) în primul metru al solului necontaminat.
    (2) Limita superioară a solului necontaminat se determină prin probarea pe verticală a stratului de sol, determinarea activităţii probelor şi raportarea activităţilor măsurate la activităţile de fond ale solului necontaminat, specifice zonei.
    ART. 53
    Dacă nivelul activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 43, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 45, terenul se eliberează nerestricţionat în scopul utilizării acestuia ca zonă forestieră sau pentru înfiinţarea de culturi agricole care nu sunt utilizate pentru producerea alimentelor.
    ART. 54
    Dacă nivelul activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 43, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 45, terenul se eliberează în scopul înfiinţării de parcuri, cu următoarele condiţii:
    a) solul trebuie acoperit cu materiale necontaminate, astfel ca debitul dozei generate de iradierea externă să fie mai mic de 0,3 мSv/h;
    b) dacă se intenţionează ca în parc să se amenajeze terenuri de sport sau arii de recreere, acestea vor fi amplasate numai pe ariile cu un nivel al activităţii specifice a solului (A) mai mic de 0,2 Bq/g pentru fiecare treaptă de adâncime prevăzută la art. 52.
    ART. 55
    Dacă nivelul activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 43, depăşeşte valoarea de 1 Bq/g (în solul uscat) pentru una dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 52, se reanalizează măsurile de remediere, ţinându-se seama de caracteristicile specifice ale amplasamentului.
    ART. 56
    Dacă se eliberează de sub regimul de autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de alimentare a unei pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica, conform prevederilor art. 47, să nu se depăşească doza anuală de 0,1 mSv/an, dacă acea pânză freatică subterană este utilizată în aval (în sensul direcţiei de curgere) ca sursă permanentă de apă potabilă.
    ART. 57
    Toate clădirile noi care urmează să fie construite pe terenurile contaminate de mineritul şi de prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, ce se eliberează în scopul utilizării ca zone agricole sau forestiere ori pentru înfiinţarea de parcuri, vor fi astfel proiectate încât concentraţia de radon în interior să nu depăşească nivelul prevăzut la art. 48.

    CAP. IX
    Criterii pentru eliberarea haldelor de sub regimul de autorizare pentru utilizarea în scopuri forestiere, agricole, înfiinţări de parcuri sau ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale ori de transport public (căi rutiere, parcări)

    ART. 58
    Prevederile prezentului capitol se aplică haldelor rezultate de la cercetarea geologică şi exploatarea minieră a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori a altor minereuri asociate cu uraniu şi toriu, precum şi haldelor rezultate de la alte activităţi conexe cu cercetarea geologică şi mineritul, care se eliberează pentru utilizarea în scopuri forestiere, agricole, înfiinţări de parcuri sau ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale ori de transport public (căi rutiere, parcări).
    ART. 59
    Prevederile prezentului capitol nu se aplică iazurilor de decantare şi următoarelor halde:
    a) halde provenite de la exploatarea unor zăcăminte de uraniu care au un conţinut de cel puţin 5% pirită;
    b) halde de minereuri sărace care au fost supuse proceselor de leşiere (tratare în grămadă);
    c) depozite de sterile provenite de la prelucrări chimice şi metalurgice ale minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
    ART. 60
    În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se prevede eliberarea de sub regimul de autorizare a haldelor pentru utilizarea în scopuri agricole şi forestiere, pentru înfiinţarea de parcuri sau pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale ori de transport public, trebuie analizate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:
    a) expunerea datorată iradierii externe gama şi beta pe haldă şi în apropierea acesteia;
    b) expunerea datorată inhalării, în exterior, a descendenţilor de viaţă scurtă ai radonului şi toronului;
    c) expunerea datorată inhalării, în exterior, a prafului contaminat cu emiţători alfa cu viaţă lungă;
    d) expunerea datorată ingerării directe de către copiii care se joacă afară a pulberilor şi solului contaminat cu emiţători alfa cu viaţă lungă;
    e) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor agricole;
    f) expunerea la radiaţii prin consumarea plantelor din flora spontană;
    g) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor animale;
    h) expunerea datorată contaminării apei din pânza freatică, care este utilizată ca apă potabilă.
    ART. 61
    Haldele prevăzute la art. 58 se eliberează în scopul utilizării acestora ca zone agricole sau forestiere, pentru înfiinţarea de parcuri sau pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale ori de transport public, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
    a) au fost executate lucrări inginereşti specifice care asigură stabilitatea haldei pe termen lung;
    b) nivelul activităţii specifice a rocilor, inclusiv a solului, din componenţa haldei, determinat conform art. 43, este mai mic de 0,2 Bq/g (în roca uscată) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:
    (i) 0,0-0,3 m;
    (ii) 0,3-3 m;
    (iii) 3 m - limita inferioară a haldei.
    ART. 62
    Pot fi eliberate numai pentru utilizarea ca zone forestiere sau pentru înfiinţarea de parcuri sau de culturi agricole care nu sunt utilizate pentru producerea alimentelor haldele care îndeplinesc următoarele condiţii:
    a) au fost efectuate lucrările inginereşti specifice care asigură stabilitatea haldei pe termen lung;
    b) nivelul activităţii specifice a rocilor din componenţa haldei (A), determinat conform art. 43, este mai mic de 1 Bq/g (în roca uscată) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:
    (i) 0,0-0,3 m;
    (ii) 0,3-3 m;
    (iii) 3,0 - limita inferioară a haldei;
    c) acoperă o suprafaţă mai mică decât 1 ha;
    d) conţin cel mult 10^5 mc de roci reziduale depozitate.
    ART. 63
    Se pot elibera în scopul utilizării ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale sau de transport public (căi rutiere, parcări) ori ca parcuri haldele care îndeplinesc următoarele condiţii:
    a) au fost efectuate lucrările inginereşti specifice care asigură stabilitatea haldei pe termen lung;
    b) nivelul activităţii specifice a rocilor din componenţa haldei (A), determinat conform art. 43, este mai mic de 1 Bq/g (în roca uscată) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:
    (i) 0,0-0,3 m;
    (ii) 0,3-3 m;
    (iii) 3,0 - limita inferioară a haldei;
    c) acoperă o suprafaţă mai mică decât 1 ha;
    d) conţin cel mult 10^5 mc de roci reziduale depozitate;
    e) au fost acoperite cu materiale necontaminate toate suprafeţele pe care debitul dozei generate de iradierea externă era mai mare de 0,3 мSv/h, astfel ca debitul dozei să fie mai mic decât această valoare.
    ART. 64
    Este interzisă amplasarea locuinţelor, inclusiv a locuinţelor de serviciu, pe haldele rezultate de la mineritul şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi eliberate de sub regimul de autorizare al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
    ART. 65
    Terenurile de sport şi ariile de recreere pot fi amplasate numai pe ariile în care nivelul activităţii specifice a solului (A) este mai mic de 0,2 Bq/g pe fiecare treaptă de adâncime a haldelor eliberate pentru înfiinţarea de parcuri, în condiţiile prevăzute la art. 62.
    ART. 66
    În cazul haldelor care nu îndeplinesc unul sau mai multe dintre criteriile de eliberare pentru utilizare nerestricţionată, prevăzute la art. 61-63, privind activitatea specifică (A), suprafaţa şi volumul, trebuie realizate următoarele:
    a) rocile din haldă cu activitatea specifică (A), determinată conform art. 43, mai mare de 1 Bq/g se vor utiliza ca material de umplere (rambleiere) a lucrărilor miniere subterane din care a fost extras minereul de uraniu şi/sau toriu, aflate în etapa de dezafectare;
    b) lucrări inginereşti specifice prin care se asigură stabilitatea haldei pe termen lung;
    c) halda rezultată după relocarea în subteran a sterilului cu activitatea specifică A mai mare de 1 Bq/g se va utiliza numai în scopuri forestiere şi se va restricţiona accesul în scopuri de agrement al persoanelor din populaţie.
    ART. 67
    Toate construcţiile care urmează să fie amplasate pe haldele eliberate conform prevederilor art. 61-63 vor fi proiectate astfel încât în interiorul acestora concentraţia de radon să nu depăşească 250 Bq/mc.
    ART. 68
    Este interzisă utilizarea în orice alte scopuri a rocilor din haldele rezultate de la mineritul uraniului şi/sau toriului care au o activitate specifică (A) mai mare de 0,2 Bq/g, inclusiv ca materiale de construcţie pentru clădiri, indiferent de destinaţia acestora, sau pentru căi de comunicaţii rutiere şi feroviare, atât în interiorul localităţilor, cât şi în afara acestora.

    CAP. X
    Criterii de eliberare pentru o viitoare utilizare comercială sau industrială a clădirilor în care au fost desfăşurate activităţi din domeniul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori activităţi conexe acestora. Criterii de depozitare a molozului rezultat de la demolarea construcţiilor şi structurilor de la mineritul şi/sau prepararea uraniului şi/sau toriului

    ART. 69
    În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se analizează posibilitatea eliberării de sub regimul de autorizare a construcţiilor în care au fost desfăşurate activităţi din domeniul mineritului şi/sau preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori activităţi conexe acestora, în vederea utilizării nerestricţionate a acestora în activităţi în care nu sunt implicate surse de radiaţii ionizante, trebuie investigate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:
    a) expunerea datorată iradierii externe generată de radiaţiile gama şi beta emise de materialul din care este alcătuită construcţia;
    b) expunerea datorată inhalării, în interior şi în exterior, a descendenţilor de viaţă scurtă ai radonului şi toronului;
    c) expunerea datorată inhalării, în interior şi în exterior, a pulberilor nefixate care conţin emiţători alfa cu viaţă lungă;
    d) expunerea datorată redistribuirii în interiorul construcţiilor a contaminării radioactive, nefixate.
    ART. 70
    Construcţiile în care au fost desfăşurate activităţi din domeniul mineritului şi/sau preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori activităţi conexe acestora pot fi eliberate în vederea utilizării nerestricţionate a acestora în activităţi în care nu sunt implicate surse de radiaţii ionizante, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:
    a) au fost îndepărtate în totalitate de pe plafoane, pereţi şi podele toate pulberile aderenţe şi neaderente, fragmentele şi urmele de rocă, minereuri, preconcentrate şi concentrate de uraniu şi/sau toriu;
    b) debitul iradierii externe nu depăşeşte valoarea de 0,3 мSv/h;
    c) pe plafoane, pereţi şi podele nu trebuie să existe suprafeţe pe care activitatea alfa globală să fie mai mare de 0,05 Bq/cmp.
    ART. 71
    (1) Construcţiile care nu îndeplinesc criteriile de eliberare necondiţionată de sub regimul de autorizare, prevăzute la art. 70, trebuie decontaminate.
    (2) Construcţiile care nu îndeplinesc criteriile de eliberare necondiţionată de sub regimul de autorizare, prevăzute la art. 70, deşi au fost efectuate lucrările de decontaminare, trebuie demolate.
    ART. 72
    În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care sunt analizate diverse amplasamente pentru depozitarea molozului şi a altor deşeuri solide provenite de la demolarea construcţiilor contaminate, conform art. 71, trebuie investigate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:
    a) expunerea datorată iradierii externe generate de radiaţiile gama şi beta emise de materialele din care sunt alcătuite construcţiile ce vor fi demolate;
    b) expunerea datorată inhalării, în exterior, a descendenţilor de viaţă scurtă ai radonului şi/sau toronului;
    c) expunerea datorată inhalării, în exterior, a pulberilor de moloz contaminat cu emiţători alfa cu viaţă lungă;
    d) expunerea datorată ingerării directe de către copiii care se joacă afară a pulberilor de moloz contaminat cu emiţători alfa cu viaţă lungă;
    e) expunerea datorată consumului de produse din vegetaţia spontană ce se va instala pe amplasamentele pe care se va depozita molozul contaminat;
    f) expunerea datorată consumului de produse agricole, horticole sau animaliere obţinute prin utilizarea în scopuri agricole a amplasamentelor pe care se va depozita molozul contaminat;
    g) expunerea datorată posibilei contaminări a apelor subterane ce sunt utilizate ca surse de apă potabilă;
    h) expunerea la radiaţii prin consumarea plantelor din flota spontană;
    i) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor animale;
    j) expunerea datorată contaminării apei din pânza freatică care este utilizată ca sursă de apă potabilă.
    ART. 73
    În funcţie de activitatea specifică a molozului şi a altor deşeuri solide se aplică următoarele criterii de depozitare:
    a) dacă activitatea specifică (A) a molozului uscat şi a altor deşeuri solide provenite de la demolări este mai mică de 0,2 Bq/g, se admite eliberarea nerestricţionată a acestora de sub regimul de autorizare, în vederea dispunerii în depozitele de deşeuri neradioactive;
    b) molozul şi deşeurile solide provenite de la demolări, care au o activitate specifică (A) cuprinsă între 0,2-1 Bq/g, pot fi depozitate, cu acordul Autorităţii, pe haldele provenite de la mineritul uraniului şi/sau toriului, care nu sunt propuse pentru eliberare necondiţionată de sub regimul de autorizare şi îndeplinesc, după caz, condiţiile de la art. 62 sau 66;
    c) molozul şi deşeurile solide provenite de la demolări, care au o activitate specifică (A) mai mare de 1 Bq/g, se depozitează, cu acordul Autorităţii, astfel:
    (i) în depozitele de dispunere finală a deşeurilor radioactive solide provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, autorizate de Autoritate;
    (ii) ca material de umplere (rambleiere) a lucrărilor miniere subterane din care a fost extras minereu de uraniu şi/sau toriu, aflate în etapa de dezafectare;
    d) deşeurile solide provenite de la mineritul şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, contaminate superficial numai cu radionuclizi naturali, altele decât metalele, rocile din halde şi molozul provenit de la demolarea construcţiilor prevăzute la art. 71 alin. (2), care au o activitate superficială alfa totală mai mare de 0,05 Bq/cmp, sunt deşeuri radioactive şi se depozitează, cu acordul Autorităţii, în depozitele de dispunere finală a deşeurilor radioactive solide provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, autorizate de Autoritate, sau ca material de umplere (rambleiere) a lucrărilor miniere subterane din care a fost extras minereu de uraniu şi/sau toriu, aflate în etapa de dezafectare;
    e) procedurile de prelevare a probelor de moloz şi a probelor de deşeuri radioactive solide (altele decât metalele şi rocile din halde) se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.

    CAP. XI
    Criterii pentru dezafectarea iazurilor de steril rezultat de la prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi a altor depozite de deşeuri radioactive solide rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu

    ART. 74
    Prevederile prezentului capitol se aplică numai la dezafectarea:
    a) iazurilor de decantare a sterilului provenit de la prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    b) depozitelor de deşeuri radioactive solide provenite de la mineritul şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, amplasate la suprafaţă.
    ART. 75
    Iazurile în care a fost depozitat sterilul de la prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi depozitele de deşeuri radioactive solide, altele decât haldele de minereuri sărace şi roci, rezultate de la minerit şi preparare, amplasate la suprafaţă, pot fi dezafectate numai dacă prin aplicarea măsurilor tehnice prevăzute în Proiectul tehnic detaliat de dezafectare sunt îndeplinite următoarele condiţii:
    a) infiltrările apelor meteorice în incintele dezafectate ale iazurilor de decantare şi depozitelor de deşeuri radioactive solide, precum şi riscul de intruziune a persoanelor din populaţie în aceste incinte au fost minimizate conform principiului ALARA;
    b) materialele care intră în componenţa deşeurilor radioactive depuse în iazurile de decantare şi în depozitele de deşeuri radioactive solide nu vor fi reciclate;
    c) amplasamentele iazurilor de decantare şi ale depozitelor de deşeuri radioactive solide nu vor fi utilizate, după dezafectare, în scopuri industriale, comerciale, agricole sau de agrement;
    d) după dezafectare, suprafaţa nou-creată a amplasamentului a fost înierbată;
    e) accesul persoanelor din populaţie pe amplasamentele dezafectate este restricţionat;
    f) controlul instituţional al amplasamentului dezafectat este asigurat în conformitate cu prevederile art. 110-112 din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu.

    CAP. XII
    Criterii de eliberare pentru uz general, nerestricţionat, a echipamentelor şi instalaţiilor refolosibile de la mineritul şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu

    ART. 76
    Criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare, pentru uz general, nerestricţionat, a echipamentelor şi instalaţiilor refolosibile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu asigură o doză efectivă anuală de cel mult 10 мSv pentru persoanele din populaţie care utilizează echipamentele şi instalaţiile menţionate.
    ART. 77
    În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se analizează posibilitatea eliberării de sub regimul de autorizare a echipamentelor şi instalaţiilor refolosibile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, în vederea utilizării nerestricţionate a acestora în activităţi în care nu sunt implicate surse de radiaţii ionizante, trebuie investigate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:
    a) expunerea datorată iradierii externe generată de radiaţiile gama şi beta emise de materialul din care este alcătuit echipamentul sau instalaţia;
    b) expunerea datorată inhalării de pe suprafeţele echipamentului sau instalaţiei, în interior şi în exterior, a pulberilor neaderente care conţin emiţători alfa cu viaţă lungă;
    c) expunerea datorată redistribuirii în interiorul construcţiilor a contaminării radioactive nefixate de pe suprafeţele echipamentului sau instalaţiei.
    ART. 78
    (1) Echipamentele şi instalaţiile refolosibile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu pot fi eliberate de sub regimul de autorizare, pentru uz general, nerestricţionat, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:
    a) echipamentele şi instalaţiile refolosibile vor fi curăţate complet de orice urme de rocă reziduală, minereu sau concentrate de uraniu, inclusiv totalitatea punctelor greu accesibile, cum sunt: spaţiile înguste, trapele, coturile, îmbinările etc.;
    b) contaminarea superficială fixată a oricărei suprafeţe a echipamentului sau instalaţiei să nu genereze o activitate alfa totală a elementelor radioactive naturale, mediată pe 100 cmp, mai mare de 0,05 Bq/cmp;
    c) procedurile de măsurare şi de mediere pe 100 cmp a activităţii alfa totale date de contaminarea superficială fixată se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.
    (2) Echipamentele şi instalaţiile care după curăţare şi decontaminare nu îndeplinesc condiţiile de eliberare nerestricţionată prevăzute la alin. (1) se vor dezmembra şi valorifica, după caz, conform prevederilor cap. VI sau, dacă nu îndeplinesc cerinţele de la cap. VI, se vor depozita final într-un amplasament autorizat de Autoritate pentru dispunerea deşeurilor radioactive solide provenite de la mineritul şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu.

    CAP. XIII
    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    ART. 79
    Până la desemnarea legală a organismului care va exercita controlul instituţional, persoana legal constituită care a deţinut, a utilizat şi a dezafectat instalaţia de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu are obligaţia să asigure realizarea tuturor cerinţelor de control instituţional şi de păstrare a documentelor cu înregistrări prevăzute la:
    (i) art. 29 din prezentele norme;
    (ii) art. 110, 112 şi 113 din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu.
    ART. 80
    (1) Aplicarea prevederilor prezentelor norme nu exclude respectarea în activitatea de dezafectare a cerinţelor tuturor normelor în vigoare privind securitatea radiologică, garanţiile nucleare, protecţia fizică, asigurarea calităţii, protecţia mediului, lucrul în subteran etc.
    (2) Autoritatea poate retrage certificatul de încheiere a activităţilor nucleare şi de eliberare de sub regimul de autorizare dacă constată că nu sunt îndeplinite oricare dintre următoarele cerinţe privind:
    a) controlul proprietăţii terenului eliberat de sub regimul de autorizare;
    b) restricţiile de utilizare a terenului şi/sau a construcţiilor eliberate de sub regimul de autorizare;
    c) cerinţele de monitorizare/supraveghere în perioada postdezafectare.
    ART. 81
    Încălcarea dispoziţiilor prezentelor norme atrage răspunderea materială, disciplinară, administrativă, penală sau civilă, după caz, conform prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    ART. 82
    Prezentele norme intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ART. 83
    Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentele norme.

    ANEXA 1
    -------
la norme
--------
                              DEFINIŢII

    În scopul aplicării prezentei reglementări, pe lângă termenii şi expresiile definite în Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Normele fundamentale de securitate radiologică, expresiile următoare sunt definite astfel:
    1. Autoritate - Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), care, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear care exercită atribuţiile de reglementare, autorizare şi control;
    2. căi de expunere - căile prin care radiaţia şi/sau radionuclizii ajung sau pătrund în organismul uman, producând iradierea acestuia;
    3. contaminare radioactivă superficială - prezenţa radionuclizilor pe suprafaţa materialelor aflate în stare solidă;
    4. contractant - persoană fizică sau persoană (entitate) legal constituită, angajată de titularul autorizaţiei de dezafectare să efectueze anumite servicii sau lucrări specifice din cadrul activităţii de dezafectare;
    5. conservare - păstrarea în siguranţă a instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, inclusiv a sistemelor de aeraj, transport, alimentare cu energie electrică, de eliminare a apelor de mină, în starea în care se aflau la sistarea etapei de operare;
    6. control instituţional - activitatea desfăşurată de un organism împuternicit legal să urmărească transferurile de proprietate şi modul de îndeplinire a restricţiilor de utilizare a terenurilor contaminate şi a amplasamentelor pe care au funcţionat şi au fost dezafectate instalaţii de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    7. deşeuri radioactive rezultate de la mineritul şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu
    - orice efluenţi gazoşi şi lichizi proveniţi de la activităţi autorizate de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, care au volume şi activităţi pe unitatea de volum superioare limitelor derivate de eliberare în mediu, aprobate de Autoritate în cadrul procesului de autorizare conform prevederilor Normelor fundamentale de securitate radiologică, şi pentru care nu se întrevede o altă utilizare în cadrul activităţii respective;
    - orice materiale solide provenite de la activităţi autorizate de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, care în mod obişnuit nu sunt considerate radioactive, dar care au un nivel al contaminării superficiale superior nivelurilor de eliberare prevăzute la art. 7 lit. b) din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu şi pentru care nu se întrevede o altă utilizare în cadrul activităţii respective;
    - orice materiale solide provenite de la activităţi autorizate de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, inclusiv minereuri de uraniu şi/sau toriu şi roci mineralizate cu uraniu şi toriu, excavate şi scoase la suprafaţă, care conţin cel puţin un radionuclid natural din seriile uraniului şi toriului cu o concentraţie a activităţii pe unitatea de masă mai mare decât nivelul de eliberare în scopul utilizării fără restricţii, respectiv mai mare de 0,2 Bq/g, şi pentru care nu se întrevăd alte utilizări în cadrul activităţii respective;
    8. deţinere - păstrarea în siguranţă a instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, astfel încât să se asigure securitatea radiologică a populaţiei şi mediului înconjurător;
    9. dezafectare - activitate complexă ce se desfăşoară la o instalaţie de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, oprită definitiv, în scopul eliberării componentelor şi amplasamentului acesteia de sub cerinţele de autorizare;
    10. echilibru radioactiv - stare a unei serii naturale de dezintegrare radioactivă (sau parte a acesteia), caracterizată de faptul că toţi radionuclizii seriei (sau partea de interes din serie) au aceeaşi activitate;
    11. eliberare nerestricţionată de sub regimul de autorizare - eliberarea instalaţiilor, clădirilor, materialelor şi terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, inclusiv a instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor radioactive provenite de la aceste activităţi, de sub regimul de autorizare prevăzut de Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a fi utilizate de persoane din populaţie în diverse scopuri, altele decât cele din domeniul nuclear;
    12. funcţionare - utilizarea instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu pentru scopul în care a fost proiectată, construită sau modificată;
    13. instalaţie de minerit - totalitatea lucrărilor şi instalaţiilor de la suprafaţă şi din subteran prin care se asigură cercetarea geologică, extracţia şi transportul minereului şi sterilului, aerajul şi evacuarea apelor, inclusiv totalitatea instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor radioactive asociate care, împreună, alcătuiesc o mină sau o carieră;
    14. instalaţie de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu - totalitatea construcţiilor, echipamentelor şi instalaţiilor existente pe fluxul tehnologic care contribuie la realizarea concentratelor finale, inclusiv instalaţiile de gospodărire a deşeurilor asociate;
    15. instituţie abilitată să exercite controlul instituţional în etapa postdezafectare - o instituţie împuternicită să efectueze controlul instituţional, ce urmează să fie înfiinţată printr-un act normativ emis de Guvern;
    16. intruziune - pătrunderea neautorizată a unor persoane din populaţie în interiorul structurilor dezafectate în care sunt depozitate deşeuri radioactive de la mineritul şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    17. lucrări inginereşti specifice care asigură stabilitatea haldei pe termen lung - construcţii cum sunt: zidurile de sprijin, şanţurile de gardă pentru devierea apelor meteorice şi torentelor, puţurile absorbante, încasetările pentru deblocarea cursurilor de apă de suprafaţă, rectificările de taluzuri, treptele şi bermele, înierbările şi plantările de arbuşti şi copaci;
    18. minereu de uraniu şi/sau toriu - substanţă minerală în zăcământ sau extrasă prin metode miniere în scopul procesării radionuclizilor în vederea folosirii proprietăţilor lor de substanţe radioactive, fisionabile sau fertile şi care are un conţinut de uraniu şi/sau toriu de minimum 0,004%;
    19. monitorizare - măsurarea dozelor sau concentraţiilor activităţii radionuclizilor şi interpretarea rezultatelor în vederea evaluării sau controlului expunerii la radiaţii ionizante;
    20. oprire definitivă a unei instalaţii de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, în vederea dezafectării - încetarea definitivă a activităţilor de operare a instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    21. persoană expusă profesional - o persoană (un lucrător) angajată la o persoană (entitate) legal constituită sau un lucrător extern care este supus la expuneri care apar datorită lucrului în cadrul unei activităţi aflate sub incidenţa prezentelor norme, expuneri ce însumate pe un an pot depăşi limitele de doză prevăzute pentru persoanele din populaţie;
    22. persoană (entitate) legal constituită - entitate cu sau fără personalitate juridică, constituită în baza unei legi, ordonanţe sau hotărâri a Guvernului;
    23. pulberi aderenţe - pulberi care nu pot fi îndepărtate cu uşurinţă de pe suprafeţele materialelor aflate în stare solidă;
    24. pulberi neaderente - pulberi care pot fi îndepărtate cu uşurinţă de pe suprafeţele materialelor aflate în stare solidă;
    25. reconstrucţie ecologică - totalitatea lucrărilor de refacere a topografiei, solului şi vegetaţiei pe amplasamentul unei instalaţii de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu care a fost dezafectată;
    26. relocare - activitatea de mutare a deşeurilor radioactive de pe un amplasament situat la suprafaţă pe un alt amplasament situat la suprafaţă sau în subteran;
    27. subcontractant - persoană fizică sau persoană (entitate) legal constituită, care furnizează servicii şi produse contractantului;
    28. supraveghere - activitate complexă constând în:
    (i) stabilirea nivelurilor de investigaţie şi de declanşare a măsurilor de remediere;
    (ii) măsurarea indicatorilor de impact, radioactivi şi neradioactivi;
    (iii) investigarea altor parametri fizici de interes;
    (iv) verificarea vizuală şi prin măsurători a integrităţii fizice a structurilor construite etc.;
    29. titular de autorizaţie - orice persoană legal constituită care a obţinut din partea Autorităţii o autorizaţie pentru a desfăşura o activitate reglementată de prezentele norme.


    ANEXA 2
    -------
la norme
--------

                                 CONŢINUTUL

                       evaluării detaliate de securitate
           radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici
          şi altor parametri neradiologici estimaţi a fi semnificativi
        la data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare

    Evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată trebuie să cuprindă, după caz, cel puţin următoarele:
    1. introducerea, care va conţine date generale privind:
    1.1. denumirea instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    1.2. proprietarul, administratorul, regimul proprietăţii, diviziunea administrativă în cadrul căreia se găseşte instalaţia, cu datele complete de identificare (adresă, număr de telefon şi fax, datele de identificare a persoanelor împuternicite legal să le reprezinte instalaţia de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ce urmează să fie dezafectată);
    1.3. amplasarea geografică a instalaţiei;
    1.4. tipul instalaţiei;
    1.5. parametrii tehnici maximali autorizaţi în etapa de funcţionare, capacitatea maximă de producţie la care a funcţionat;
    1.6. fundamentarea deciziei de dezafectare, respectiv: motivaţia dezafectării, administrarea dezafectării, copiile deciziilor sau ale documentelor prin care este aprobată dezafectarea;
    1.7. date de indentificare complete ale persoanei legal constituite şi ale autorului sau coordonatorului care a întocmit evaluarea detaliată de securitate radiologică;
    2. prezentarea instalaţiei:
    2.1. istoria activităţii;
    2.2. caracteristicile amplasamentului, respectiv: geologia, tectonica, date asupra mineralizaţiilor de uraniu şi/sau toriu, hidrogeologia zonei, ape de suprafaţă, reţeaua hidrografică, izvoare, ape subterane, clima şi elementele climatice, vegetaţia, fauna, solul;
    2.3. istoria autorizării fazelor de amplasare, construcţie, punere în funcţiune, funcţionare de probă, funcţionare, deţinere, conservare;
    2.4. activităţile desfăşurate în etapele de funcţionare şi conservare;
    2.5. practica de dispunere a deşeurilor în etapele de funcţionare şi conservare;
    2.6. sistemele şi echipamentele de la suprafaţă şi din subteran, clădirile, zonele controlate şi supravegheate;
    3. caracterizarea surselor de poluare şi determinarea distribuţiei radionuclizilor în factorii de mediu:
    3.1. inventarul tuturor surselor închise şi deschise de radiaţii, precum şi al generatorilor de radiaţii ionizante;
    3.2. sursele de poluare reprezentate de halde, iazuri de decantare şi depozite de deşeuri radioactive solide;
    3.3. sursele de poluare reprezentate de efluenţii lichizi (ape de mină, ape de şiroire, ape industriale, cu prezentarea tuturor particularităţilor acestora);
    3.4. sursele de poluare reprezentate de efluenţii gazoşi, inclusiv de radon, toron, descendenţi ai acestora şi pulberi aeroportuare;
    3.5. sursele de poluare reprezentate de alte materiale radioactive existente în instalaţie, precum şi de materialele şi structurile contaminate;
    4. metodologia de evaluare a riscului:
    4.1. echipamente, tehnici şi proceduri de măsurare utilizate;
    4.2. verificări metrologice ale echipamentelor de măsurare;
    4.3. proceduri de prelevare a probelor, tipuri de probe, metode şi proceduri de analiză;
    4.4. prelucrarea şi interpretarea rezultatelor măsurătorilor şi analizelor;
    5. estimarea dozelor efective şi evaluarea riscului pentru persoanele din populaţie şi grupurile critice:
    5.1. algoritmi de calcul;
    5.2. niveluri de fond identificate;
    5.3. contaminanţii principali identificaţi;
    5.4. niveluri identificate de eliberare în mediu a contaminanţilor;
    5.5. situaţia radiologică a tuturor structurilor, sistemelor, echipamentelor, aparatelor, coturilor, armăturilor, uneltelor şi materialelor;
    5.6. calculul dozelor efective individuale şi colective;
    5.7. scenarii de expunere;
    5.8. evaluarea acceptabilităţii rezultatelor măsurătorilor directe şi rezultatelor analizelor;
    5.9. comparaţii între rezultatele finale obţinute şi limitele specificate în reglementări;
    5.10. concluzii privind nivelul rezultatelor finale obţinute;
    6. măsuri propuse pentru reducerea dozelor echivalente suplimentare la valori acceptabile pentru persoanele din populaţie şi grupurile critice:
    6.1. măsuri pentru eliminarea surselor închise şi deschise de radiaţii, precum şi a generatorilor de radiaţii ionizante;
    6.2. măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective pe calea acvatică;
    6.3. măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective pe calea eoliană;
    6.4. măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective prin diminuarea iradierii externe;
    6.5. măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective prin diminuarea emisiilor de gaze radioactive;
    6.6. măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective prin eliminarea materialelor radioactive şi a materialelor şi structurilor contaminate;
    6.7. pentru fiecare situaţie prevăzută la prezentul punct se vor estima volumele materialelor radioactive care trebuie mutate pe alte amplasamente şi se vor preciza noile locaţii în care acestea vor fi depozitate în siguranţă;
    7. schema logică cu durata şi ordinea de execuţie a lucrărilor fizice necesare implementării măsurilor de remediere propuse;
    8. nivelurile estimate ale dozelor efective pentru persoanele din populaţie şi grupurile critice la terminarea activităţii de dezafectare, calculate conform scenariilor de expunere de la pct. 5.7;
    9. cerinţele de monitorizare radiologică a factorilor de mediu în etapa de dezafectare şi propuneri de monitorizare după încheierea activităţii de dezafectare;
    10. anexe grafice reprezentative cu datele primare şi datele prelucrate, referitoare la situaţia radiologică.


    ANEXA 3
    -------
la norme
--------

                                   PARAMETRII

             recomandaţi pentru estimarea dozelor efective pe căile
            de expunere relevante la utilizarea în diferite scopuri
                 a terenurilor contaminate şi a haldelor de la
        mineritul şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu

    I. Parametrii recomandaţi pentru estimarea dozelor

    Timp petrecut în exterior (muncă 2.000 ore/an
    şi timp liber) şi în interior (muncă)

    Timpul petrecut pe amplasamentul
    dezafectat de o persoană din
    populaţie 7.000 ore/an

    Factori de conversie a activităţii Adulţi 0,32 (мSv/h)/(Bq/g)
    specifice din sol în termeni de
    doză echivalentă generată de
    iradierea externă Copii 0,39 (мSv/h)/(Bq/g)

    Concentraţia de pulberi 0,2 mg/mc pulbere
    radioactive în aerul exterior radioactivă

    Rata de respiraţie în timpul liber 0,92 mc/h

    Rata de respiraţie în timpul
    lucrului 1,2 mc/h

    Rata de consum pentru apă 730 l/an

    Rata de consum pentru pulberi Adulţi 22 g/an
    şi sol contaminat Copii
                                         (până la
                                          1 an) 110 g/an

    Rata de consum pentru Adulţi 200 kg/an
    produse vegetale Copii 40 kg/an

    Rata de consum pentru produse Adulţi 120 kg/an
    de origine animală (lapte) Copii
                                         (până la
                                           1 an) 200 kg/an

    Rata de consum pentru produse Adulţi 80 kg/an
    de origine animală (carne) Copii
                                         (până la
                                           1 an) 10 kg/an

    Înălţimea faţă de suprafaţa investigată la
    care se determină debitul iradierii externe,
    concentraţia de Rn-222, Rn-220 şi
    concentraţia de pulberi radioactive 1 m

    Factori de transfer
    a) Sol-plante cultivate (factor de transfer
    pentru Ra, Pb şi Po, incluzând depunerea
    directă şi resuspensia) 5 x 10^-3
    b) Sol-iarbă (factor de transfer pentru Ra,
    Pb şi Po, incluzând depunerea directă
    şi resuspensia) 1 x 10^-2

    Factor de diluţie pentru consumul tuturor
    produselor agricole 0,25


    II. Nivelul dozelor anuale pentru căile de expunere relevante, obţinute prin aplicarea restricţiilor din prezentele norme

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                              Doza anuală
         Calea (mSv/an) pentru:
       de expunere Persoana ────────────────────
                                                           0,2 Bq/g 1,0 Bq/g
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Expunere externă de la câmpul Adult 0,1 0,4*)
 gama din exterior ───────────────────────────────
                                                  Copil 0,2
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Ingerarea pulberilor contaminate Adult 0,01 0,06
 cu emiţători alfa în exterior ───────────────────────────────
                                                  Copil 0,2
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Ingerarea produselor vegetale Adult 0,1 0,4*)
                                                ───────────────────────────────
                                                  Copil 0,1
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Ingerarea produselor animale Adult 0,01 0,06
                                                ───────────────────────────────
                                                  Copil 0,08 0,4
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
----------
    *) Restricţionat prin limitarea suplimentară a debitului dozei la 0,3 мSv/h
pentru suprafeţele cu o activitate până la 1,0 Bq/g.
----------


    NOTĂ:
    Contribuţia la doză a tuturor celorlalte căi de expunere este mai mică de 0,1 mSv/an.


    ANEXA 4
    -------
la norme
--------

                                 CONŢINUTUL
                   proiectului tehnic detaliat de dezafectare

    Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să cuprindă, după caz, cel puţin următoarele:
    1. o introducere care va conţine date generale privind:
    1.1. denumirea instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
    1.2. proprietarul, administratorul, regimul proprietăţii, diviziunea administrativă în cadrul căreia se găseşte instalaţia, cu datele complete de identificare (adresă, numărul de telefon şi fax, datele de identificare a persoanelor împuternicite legal să reprezinte instalaţia de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ce urmează să fie dezafectată);
    1.3. amplasarea geografică a instalaţiei;
    1.4. tipul instalaţiei;
    1.5. parametrii tehnici maximali autorizaţi în etapa de funcţionare, capacitatea maximă de producţie la care a funcţionat;
    1.6. fundamentarea deciziei de dezafectare, respectiv: motivaţia dezafectării, administrarea dezafectării, copiile deciziilor sau ale documentelor prin care este aprobată dezafectarea;
    1.7. datele de identificare ale persoanei legal constituite şi ale autorului sau coordonatorului care a întocmit proiectul tehnic de dezafectare;
    1.8. datele de indentificare ale persoanei legal constituite care va efectua lucrările din proiectul tehnic de dezafectare şi va asigura supravegherea radiologică pe perioada de dezafectare, incluzând prezentarea autorizaţiilor emise de Autoritate, pe baza cărora pot fi efectuate activităţile menţionate;
    2. prezentarea instalaţiei:
    2.1. istoria activităţii;
    2.2. caracteristicile amplasamentului, respectiv: geologia, tectonica, date asupra mineralizaţiilor de uraniu şi/sau toriu, hidrogeologia zonei, ape de suprafaţă, reţeaua hidrografică, izvoare, ape subterane, clima şi elementele climatice, vegetaţia, fauna, solul;
    2.3. istoria autorizării fazelor de amplasare, construcţie, punere în funcţiune, funcţionare de probă, funcţionare, deţinere, conservare;
    2.4. activităţile desfăşurate în etapele de funcţionare şi conservare;
    2.5. practica de dispunere a deşeurilor în etapele de funcţionare şi conservare;
    2.6. sistemele şi echipamentele de la suprafaţă şi din subteran, clădirile, zonele controlate şi supravegheate;
    3. prezentarea generală a lucrărilor de dezafectare stabilite în conformitate cu măsurile de remediere propuse în evaluarea detaliată de securitate radiologică, precum şi cu scopurile pentru care se eliberează materialele şi terenurile de sub regimul de autorizare:
    3.1. schema-cadru cu ordinea logică a lucrărilor de dezafectare;
    3.2. metode de dezafectare;
    3.3. situaţia radiologică a tuturor structurilor, sistemelor, echipamentelor, aparatelor, coturilor, armăturilor, uneltelor şi materialelor;
    3.4. structurile şi componentele care vor fi dezafectate. Pentru fiecare reper se va specifica metoda de dezafectare, perioada în care va fi dezafectat, modul de măsurare şi decontaminare sau de tratare ca deşeu radioactiv;
    4. analiza de evaluare a costurilor totale pe care le implică efectuarea lucrărilor de dezafectare stabilite în conformitate cu propunerile din evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată, precum şi cu scopurile pentru care se eliberează materialele şi terenurile de sub regimul de autorizare;
    5. disponibilitatea resurselor financiare necesare dezafectării:
    5.1. deţinătorul instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ce urmează să fie dezafectată trebuie să facă dovada capabilităţii de a suporta costurile dezafectării sau să demonstreze că a făcut aranjamentele necesare obţinerii fondurilor de dezafectare conform analizei de evaluare a costurilor;
    6. alternative de dezafectare:
    6.1. justificarea metodei de dezafectare selectate;
    6.2. prezentarea factorilor luaţi în considerare la selectarea metodei de dezafectare;
    6.3. analizarea alternativei de reutilizare a diverselor sisteme şi echipamente care îndeplinesc condiţiile de utilizare fără restricţii;
    7. obiectivele proiectului tehnic de dezafectare:
    7.1. activităţile de dezafectare stabilite trebuie să asigure îndepărtarea şi depozitarea în siguranţă a tuturor materialelor radioactive, inclusiv a structurilor şi obiectelor contaminate de pe amplasamentul instalaţiei;
    7.2. prezentarea metodelor, tehnicilor şi echipamentelor necesare pentru a măsura nivelul câmpurilor de radiaţii şi mărimea contaminărilor;
    7.3. prezentarea metodelor, tehnicilor şi echipamentelor necesare pentru desfăşurarea activităţilor de dezasamblare, demolare, rambleiere, decontaminare, condiţionare, împachetare, transport şi depozitare a materialelor radioactive rezultate din activitatea de dezafectare;
    8. programarea activităţilor
    Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie:
    8.1. să conţină programarea secvenţială a lucrărilor de dezafectare;
    8.2. să prezinte scopul, durata şi tipul tuturor lucrărilor aferente dezafectării;
    8.3. să conţină graficul lucrărilor de dezafectare, cu evidenţierea suprapunerilor şi conexiunilor obligatorii dintre acestea;
    8.4. să conţină diagramele de planificare a activităţilor, elaborate prin metoda grafurilor, cu stabilirea drumului critic şi indicarea timpului estimat pentru finalizarea fiecărei activităţi principale şi modul de alocare a resurselor financiare necesare realizării fiecărei activităţi;
    9. proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să conţină anexe grafice cu dispunerea în plan a tuturor construcţiilor, încăperilor, sistemelor, echipamentelor, dispozitivelor şi materialelor existente în cadrul instalaţiei de minerit şi/sau de prelucrare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ce urmează să fie dezafectată.


    ANEXA 5
    -------
la norme
--------

                             CONŢINUTUL

             analizei privind asigurarea securităţii radiologice a
           personalului expus profesional şi a mediului înconjurător
                   pe perioada de desfăşurare a activităţilor
             prevăzute în proiectul tehnic detaliat de dezafectare

    1. O introducere care va conţine:
    1.1. precizarea că activitatea de dezafectare a instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu poate fi efectuată numai dacă deţinătorul acesteia a obţinut de la Autoritate autorizaţia de dezafectare;
    1.2. precizarea că persoanele legal constituite care vor realiza lucrările efective de dezafectare prevăzute în proiectul tehnic detaliat trebuie să fie în posesia unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţilor în domeniul nuclear, emisă de Autoritate;
    1.3. condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească persoana legal constituită care urmează să realizeze lucrările efective de dezafectare, cu privire la asigurarea securităţii radiologice a personalului expus profesional, a persoanelor din populaţie şi a mediului înconjurător pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare
    2. Descrierea generală a lucrărilor din domeniul nuclear ce urmează a fi executate de personalul expus profesional, care va cuprinde:
    2.1. prezentarea lucrărilor de reamplasare, transport şi depozitare intermediară şi finală a tuturor materialelor şi deşeurilor radioactive existente pe halde şi în alte depozite de materiale radioactive, incluzând:
    2.1.1. estimarea dozelor efective pe care le va încasa personalul expus profesional care transportă şi depozitează materialele şi deşeurile radioactive de pe halde şi alte tipuri de depozite de materiale radioactive, prin:
    2.1.1.1. estimarea dozelor efective generate de ingerarea şi inhalarea de pulberi radioactive;
    2.1.1.2. estimarea dozelor efective generate de iradierea externă;
    2.1.1.3. estimarea dozelor efective generate de inhalarea radonului, toronului şi a descendenţilor de viaţă scurtă ai acestora;
    2.1.1.4. estimarea dozelor efective generate de contaminarea suprafeţelor de lucru;
    2.1.2. transportul la suprafaţă al materialelor şi deşeurilor radioactive de pe halde şi din alte depozite la amplasamentele de depozitare finală;
    2.2. lucrări executate în subteran pentru asigurarea aerajului, depozitarea subterană finală a materialelor radioactive, demontarea instalaţiilor tehnologice mecanice şi electrice, cu estimarea dozelor efective date de:
    2.2.1. ingerarea şi inhalarea de pulberi radioactive;
    2.2.2. iradierea externă;
    2.2.3. inhalarea radonului, toronului şi a descendenţilor de viaţă scurtă ai acestora;
    2.2.4. contaminarea suprafeţelor;
    2.3. lucrări pentru eliminarea sau diminuarea apelor de mină sau a apelor industriale ca surse de contaminare a mediului înconjurător;
    2.4. lucrări la suprafaţă pentru demolarea construcţiilor şi demontarea utilajelor şi echipamentelor, cu estimarea dozelor date de:
    2.4.1. ingerarea şi inhalarea de pulberi radioactive;
    2.4.2. iradierea externă;
    2.4.3. inhalarea radonului, toronului şi a descendenţilor de viaţă scurtă ai acestora;
    2.4.4. contaminarea suprafeţelor
    3. Metodologia de efectuare a măsurării nivelului de contaminare a materialelor solide rezultate din dezmembrări şi demolări:
    3.1. metode de determinare a mărimii contaminării suprafeţelor prin:
    3.1.1. măsurători directe pentru identificarea suprafeţelor contaminate:
    3.1.1.1. proceduri de măsurare;
    3.1.2. măsurători indirecte pentru determinarea contaminării:
    3.1.2.1. proceduri de prelevare a probelor;
    3.1.2.2. proceduri de măsurare;
    3.1.2.3. evaluarea rezultatelor măsurătorilor;
    3.1.3. metode de determinare a nivelului contaminării pentru suprafeţe greu accesibile şi inaccesibile pentru măsurători directe;
    3.2. măsurarea activităţilor specifice:
    3.2.1. procedura de prelevare a probelor;
    3.2.2. tehnici de măsurare în laborator;
    3.2.3. evaluarea rezultatelor măsurătorilor
    4. Cerinţe generale privind limitarea accesului şi staţionării persoanelor din populaţie în zonele controlate şi supravegheate pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare
    5. Principii generale de securitate radiologică privind utilizarea în diferite scopuri a construcţiilor, haldelor şi terenurilor decontaminate eliberate de sub regimul de autorizare
    6. Cerinţe de monitorizare radiologică a personalului expus profesional, a locurilor de muncă şi a factorilor de mediu pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare:
    6.1. monitorizarea radiologică individuală a personalului expus profesional;
    6.2. monitorizarea radiologică a locurilor de muncă;
    6.3. metodologia de monitorizare a iradierii externe, a concentraţiilor de pulberi şi gaze radioactive, a descendenţilor de viaţă scurtă ai toronului şi radonului, precum şi a contaminărilor;
    6.4. înregistrarea datelor şi estimarea dozei efective;
    6.5. compararea cu limitele de doză admise şi măsuri pentru încadrarea în limitele admise;
    6.6. monitorizarea încadrării în nivelurile de doză şi nivelurile de activitate prestabilite, în cazul schimbării amplasamentului materialelor radioactive de pe halde sau de pe alte locaţii şi al depozitării finale în siguranţă a acestora;
    6.7. monitorizarea factorilor de mediu
    7. Estimarea dozelor efective suplimentare pentru persoanele din populaţie şi grupurile critice pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare, conform scenariilor de expunere descrise în Evaluarea detaliată de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici şi altor parametri neradiologici estimaţi a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare
    8. Estimarea dozelor efective suplimentare pentru persoanele din populaţie şi grupurile critice pentru perioada de după finalizarea lucrărilor de dezafectare, conform scenariilor de expunere descrise în Evaluarea detaliată de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici şi altor parametri neradiologici estimaţi a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare
    9. Evaluarea resurselor financiare necesare realizării lucrărilor de asigurare a securităţii radiologice pe perioada de desfăşurare a activităţii de dezafectare
    10. Cerinţe de monitorizare pe termen lung a factorilor de mediu după finalizarea lucrărilor de dezafectare
    11. Cerinţe de control instituţional pe termen lung pentru construcţiile, haldele şi terenurile eliberate de sub regimul de autorizare
    12. Concluzii.


    ANEXA 6
    -------
la norme
--------

                                CONŢINUTUL
                     raportului final de dezafectare

    Raportul final de dezafectare va cuprinde:
    1. prezentarea succintă a instalaţiei nucleare;
    2. descrierea scopului în care s-a realizat dezafectarea;
    3. descrierea criteriilor radiologice care au fost utilizate pentru eliberarea de sub cerinţele de autorizare a construcţiilor, echipamentelor, materialelor, haldelor şi terenurilor;
    4. descrierea succintă a metodologiilor aplicate pentru verificarea încadrării în criteriile de eliberare şi a măsurilor aplicate în cazul în care construcţiile, echipamentele, materialele, haldele şi terenurile nu s-au încadrat în criteriile de eliberare;
    5. prezentarea detaliată a lucrărilor efective de dezafectare;
    6. inventarul complet al materialelor radioactive manipulate în activitatea de dezafectare, cu prezentarea detaliată a tuturor cantităţilor şi a amplasamentelor în care acestea au fost depozitate temporar sau final. Inventarul va cuprinde şi cantităţile de deşeuri radioactive rezultate ca urmare a desfăşurării activităţii de dezafectare;
    7. inventarul complet al construcţiilor, echipamentelor şi materialelor care au îndeplinit criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare;
    8. inventarul complet al haldelor şi terenurilor pentru care sunt necesare restricţii de utilizare şi control instituţional;
    9. prezentarea tuturor situaţiilor neprevăzute în proiectul tehnic detaliat de dezafectare şi al incidentelor apărute în perioada de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare;
    10. prezentarea dozelor efective încasate de persoanele expuse profesional, implicate în activitatea de dezafectare, de persoanele din grupurile critice şi de persoanele din populaţie în perioada de desfăşurare a activităţilor de dezafectare şi compararea acestora cu nivelurile de doză estimate în Analiza privind asigurarea securităţii radiologice a personalului expus profesional şi a mediului înconjurător pe perioada de desfăşurare a activităţilor prevăzute în proiectul tehnic de dezafectare;
    11. concluzii.


    ANEXA 7
    -------
la norme
--------

                               CONŢINUTUL
                  evaluării finale de securitate radiologică

    1. Denumirea instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
    2. Proprietarul, administratorul, regimul proprietăţii, diviziunea administrativă în cadrul căreia s-a aflat instalaţia de minerit şi preparare înainte de a fi dezafectată, incluzând: adresa, nr. de telefon şi fax, datele de identificare ale persoanelor care au fost împuternicite legal să reprezinte instalaţia anterior dezafectării
    3. Amplasarea geografică a instalaţiei
    4. Tipul instalaţiei
    5. Parametrii tehnici maximali autorizaţi în etapa de funcţionare, capacitatea maximă de producţie la care a funcţionat
    6. Fundamentarea deciziei de dezafectare, respectiv: motivaţia dezafectării, administrarea dezafectării, copiile deciziilor sau ale documentelor prin care este aprobată dezafectarea
    7. Date de identificare complete ale persoanei legal constituite şi ale autorului sau coordonatorului care a întocmit evaluarea finală de securitate radiologică
    8. Prezentarea succintă a următoarelor elemente:
    8.1. istoria activităţii în instalaţie;
    8.2. caracteristicile amplasamentului, respectiv: geologia, tectonica, date asupra mineralizaţiilor de uraniu şi/sau toriu, hidrogeologia zonei, ape de suprafaţă, reţeaua hidrografică, izvoare, ape subterane, clima şi elementele climatice, vegetaţia, fauna, solul;
    8.3. istoria autorizării fazelor de amplasare, construcţie, punere în funcţiune, funcţionare de probă, funcţionare, deţinere conservare;
    8.4. activităţile desfăşurate în etapele de funcţionare şi conservare;
    8.5. practica de dispunere a deşeurilor în etapele de funcţionare şi conservare;
    8.6. lista sistemelor, echipamentelor şi materialelor radioactive existente în subteran la începutul lucrărilor de dezafectare;
    8.7. lista echipamentelor, materialelor radioactive, construcţiilor, sistemelor, haldelor şi terenurilor contaminate existente la suprafaţă la începutul lucrărilor de dezafectare;
    8.8. situaţia în care se prezintă la sfârşitul lucrărilor de dezafectare fiecare sistem, echipament şi material radioactiv nominalizat conform listei de la pct. 8.6.;
    8.9. situaţia în care se prezintă la sfârşitul lucrărilor de dezafectare fiecare echipament, material radioactiv, construcţie, sistem, haldă şi teren contaminat nominalizat conform listei de la pct. 8.6
    9. Caracterizarea surselor de poluare şi determinarea distribuţiei radionuclizilor în factorii de mediu la terminarea lucrărilor de dezafectare:
    9.1. inventarul tuturor surselor închise şi deschise de radiaţii, precum şi al generatorilor de radiaţii ionizante;
    9.2. sursele de poluare reprezentate de halde, iazuri de decantare, alte depozite de deşeuri radioactive solide, terenuri contaminate;
    9.3. sursele de poluare reprezentate de efluenţii lichizi (ape de mină, ape de şiroire, ape industriale, cu prezentarea tuturor particularităţilor acestora);
    9.4. sursele de poluare reprezentate de efluenţii gazoşi, incluzând radonul, toronul, descendenţii acestora şi pulberile aeropurtate;
    9.5. sursele de poluare reprezentate de alte materiale radioactive existente în instalaţie, precum şi de materialele şi structurile contaminate
    10. Metodologia de evaluare a riscului:
    10.1. echipamente, tehnici şi proceduri de măsurare utilizate;
    10.2. verificări metrologice ale echipamentelor de măsurare;
    10.3. proceduri de prelevare a probelor, tipuri de probe, metode şi proceduri de analiză;
    10.4. prelucrarea şi intepretarea rezultatelor măsurătorilor şi analizelor
    11. Estimarea dozelor efective şi evaluarea riscului pentru persoane din populaţie şi grupurile critice:
    11.1. algoritmi de calcul;
    11.2. niveluri de fond identificate;
    11.3. contaminanţii principali identificaţi;
    11.4. niveluri identificate de eliberare în mediu a contaminanţilor;
    11.5. situaţia radiologică a tuturor construcţiilor, structurilor, sistemelor, echipamentelor şi materialelor la sfârşitul activităţii de dezafectare;
    11.6. calculul dozelor efective pentru persoanele din populaţie şi grupurile critice la terminarea activităţii de dezafectare, calculate conform scenariilor de expunere de la pct. 5.6 din Evaluarea detaliată de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici şi a altor parametri neradiologici estimaţi a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare;
    11.7. evaluarea acceptabilităţii rezultatelor măsurătorilor directe şi rezultatelor analizelor;
    11.8. comparaţii între rezultatele finale obţinute şi limitele specificate în reglementări
    12. Măsuri suplimentare propuse, după caz, pentru reducerea suplimentară a dozelor echivalente suplimentare la valori acceptabile pentru persoane din populaţie şi grupurile critice
    13. Anexe grafice reprezentative, cu datele primare şi datele prelucrate, referitoare la situaţia radiologică
    14. Concluzii privind nivelul rezultatelor finale obţinute, incluzând cerinţele de control instituţional şi de monitorizare radiologică a factorilor de mediu în etapa post-dezafectare.


    ANEXA 8
    -------
la norme
--------

                          CONŢINUTUL

                  certificatului de încheiere a activităţilor
             nucleare şi de eliberare de sub regimul de autorizare

    1. Datele complete de identificare ale titularului de autorizaţie care a solicitat certificatul de încheiere a activităţilor nucleare şi de eliberare de sub regimul de autorizare
    2. Nominalizarea amplasamentului sau a construcţiei care se eliberează de sub regimul de autorizare
    3. Nominalizarea cerinţelor de control al proprietăţii terenului eliberat de sub regimul de autorizare
    4. Nominalizarea cerinţelor privind restricţiile de utilizare a terenului şi/sau construcţiilor eliberate de sub regimul de autorizare
    5. Nominalizarea cerinţelor de monitorizare/supraveghere în perioada postdezafectare
    6. Nominalizarea cerinţelor de control instituţional pe termen lung.

    ANEXA 9
    -------
la norme
--------


    Graficul Nr. 1
    --------------
                                 PROCEDURA
                      de stabilire a soluţiilor optime de
           dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare
                     a minereurilor de uraniu şi/sau toriu


                        ┌──────────────────────────────────┐
                        │ Dezafectarea unei instalaţii │
                        │ sau a unei componente a acesteia │
                        └───────────────┬──────────────────┘
                                        │
                   ┌────────────────────┴───────────────────┐
      ┌────────────┼─────────────┐ ┌────────────┼─────────────┐
      │ │ │ │ │ │
┌─────┴─────┐┌─────┴─────┐┌──────┴────┐ ┌─────┴─────┐┌─────┴─────┐┌──────┴────┐
│Alternativa││Alternativa││Alternativa│ │Alternativa││Alternativa││Alternativa│
│ 1.1 ││ 1.2 ││ 1.n │..│ m.1 ││ m.2 ││ m.n │
└─────┬─────┘└─────┬─────┘└──────┬────┘ └─────┬─────┘└─────┬─────┘└──────┬────┘
      │ │ │ │ │ │
      └────────────┼─────────────┘ └────────────┼─────────────┘
                   │ │
             ┌─────┴─────┐ ┌─────┴─────┐
             │Scopul 1 │ │ Scopul m │
             └───────────┘ └───────────┘


    Graficul Nr. 2
    ---------------
                                 FACTORII

                  ce trebuie evaluaţi pentru fiecare masura de
    remediere stabilita in raport cu un scop prestabilit de eliberare de sub
                       regimul de autorizare al Comisiei
               Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare

┌──────────────┐ ┌─────────────┐
│ Fezabilitatea├───────────────┐ ┌────────────────┤ Criterii │
│ tehnică │ │ │ └─────────────┘
└──────────────┘ │ │
 ┌─────────────┐ ┌───────────┴──────────────┴───────────┐ ┌────────────┐
 │ Durata ├───┤Criterii pentru evaluarea unei singure├────┤Planificarea│
 └─────────────┘ │ măsuri de remediere cu un scop │ │ zonei │
                   │ stabilit în prealabil │ └────────────┘
                   └────────────────────┬─────────────────┘
                                        │
   ┌───────────────┬────────────────────┼────────────┬────────────────┐
┌──┴────┐ ┌────────┴─────────┐ ┌───────┴──────┐ ┌───┴─────┐ ┌─────┴─────┐
│ Costul│ │Natura conservării│ │Radioprotecţie│ │Protecţia│ │ Acceptul │
│ │ │ │ │ │ │mediului │ │ publicului│
└───────┴─┴──────────────────┴──┴───────┬──────┴─┴─────────┴────┴───────────┘
                                        ├─────────────┬─────────────┐
                                        │ │ │
                         ┌──────────────┴────┐ ┌──────┴─────┐ ┌─────┴────────┐
  ┌─────────────────┐ │ Efecte asupra │ │ "Efecte │ │Interacţiuni │
  │ Set de criterii │ │scopului remedierii│ │ secundare" │ │cu alte măsuri│
  │ de protecţie │ └────────┬──────────┘ └──────┬─────┘ │radiologice │
  │ radiologică │ │ │ └──────────────┘
  └─────────────────┘ │ │
                          ┌───────┴─────────┐ ┌──────┴────────┐
                          │ Direct │ │ Direct │
                          └───────┬─────────┘ └──────┬────────┘
                                  │ │
                          ┌───────┴────────┐ ┌──────┴────────┐
                          │ Termen lung şi │ │Termen lung şi │
                          │ mediu │ │ mediu │
                          └───────┬────────┘ └──────┬────────┘
                                  │ │
                                  │ │
                          ┌───────┴────────┐ ┌──────┴────────┐
                          │ Termen lung │ │ Termen lung │
                          └────────────────┘ └───────────────┘

                                 ---------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016