Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORME*) din 20 ianuarie 2006  de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 NORME*) din 20 ianuarie 2006 de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie

EMITENT: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 146 bis din 15 februarie 2006
──────────
*) Aprobată prin Ordinul nr. 22 din 20.01.2006 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 146 din 15.02.2006──────────
    SECŢIUNEA 1
    ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CONTROLULUI OFICIAL AL PRODUCŢIEI LA OVINE ŞI CAPRINE
    CAP. I
    Generalitati
    ART. 1
    Autoritatea competenţa
    (1) Agenţia Naţionala pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie este autoritatea competentă pentru acreditarea organismelor sau autorităţilor responsabile pentru controlul oficial al producţiei, calcularea şi publicarea rezultatelor.
    (2) Până la acreditarea organismelor prevăzute la alin. 1), autoritatea competentă va îndeplini următoarele atribuţii:
    a) este responsabilă pentru activitatea de control oficial al producţiei;
    b) întreţine şi actualizează baza de date centrala;
    c) efectuează prelucrarea datelor, estimarea valorii de ameliorare, publicarea rezultatelor controlului oficial în buletinul anual de control;
    d) organizează şi desfăşoară activitatea de inspecţie;
    (3) La nivel judeţean atribuţiile de autoritate competentă sunt îndeplinite de unităţile pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

    ART. 2
    Organizaţia de control
    (1) Controlul oficial este efectuat de organizaţii de control acreditate care concesioneaza aceasta activitate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Activitatea de control oficial este finanţată din bugetul de stat, iar alocarea sumelor se face în baza contractului de concesiune.
    (3) Principalele atribuţii ale organizaţiei de control sunt:
    a) verifica şi aproba cererile crescatorilor de animale privind preluarea animalelor în controlul oficial şi asigura personalul necesar pentru efectuarea controlului oficial;
    b) întocmeşte graficul de control;
    c) executa controlul oficial în arealul pentru care este acreditata;
    d) transmite laboratorului zonal probele de lapte pentru analiza calitativă, însoţite de buletinul de control (optional);
    e) instruieste controlorii cu privire la tehnica efectuării controlului oficial;
    f) informează crescatorii de animale asupra obligaţiilor ce le revin, conform prevederilor prezentelor norme;
    g) constituie baza de date şi transmite datele în baza de date a organismului sau autorităţii acreditate pentru calcularea şi publicarea rezultatelor, în conformitate cu normele în vigoare;
    h) transmite crescatorilor de animale rezultatele controlului oficial, după fiecare control efectuat în ferma, pentru a ajuta la realizarea unui management mai eficient în ferma.
    (4) Până la preluarea controlului oficial de către organizaţiile de control, acesta va fi efectuat, în continuare, de către personalul unităţilor pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie.

    ART. 3
    Controlorii
    (1) Controlorii vor fi selecţionaţi în principal, dintre persoane cu studii de specialitate (medii sau superioare) din localităţile unde se afla fermele care solicită efectuarea controlului oficial. Aceste persoane trebuie să ofere garanţia ca pot să-şi exercite funcţia în conformitate cu prezentele norme.
    (2) Controlorii trebuie să cunoască tehnica de executare a controlului oficial şi să fie prezentaţi fermierilor unde urmează să-şi desfăşoare activitatea, de către responsabilul organizaţiei de control.
    (3) Controlorul este responsabil în primul rând de executarea regulamentara a controalelor în toate fermele pentru care a fost nominalizat.
    (4) Controlorul confirmat în funcţia sa - în sensul prezentelor norme - primeşte un număr (cod) care va fi aplicat pe toate documentele emise de acesta.
    (5) Controlorul este obligat sa participe la toate cursurile de instruire privind efectuarea controlului oficial la care este convocat.
    (6) În ce priveşte condiţiile de angajare, controlorul este supus legislaţiei muncii, putând fi angajat cu norma întreaga, cu fracţiuni de norma, sau alte forme legale, în funcţie de numărul de animale din fermele în care executa controlul oficial.

    ART. 4
    Drepturile şi obligaţiile crescatorilor
    (1) Crescatorul care doreşte să-şi supună efectivul de oi/capre controlului oficial al producţiei trebuie să depună o solicitare scrisă la organizaţia de control acreditata să efectueze controlul oficial, în care va menţiona şi metoda de control care să fie aplicată.
    (2) Crescatorul este liber sa aleagă una din metodele de control aprobate.
    (3) Crescatorii care solicită intrarea în controlul oficial al producţiei trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) toate oile/caprele din ferma să fie individualizate şi înregistrate conform sistemului oficial;
    b) sa utilizeze insamantarea artificiala, monta naturala autorizata sau transferul de embrioni, ca metoda de reproducţie pentru efectivele din ferma;
    c) să permită efectuarea controlului oficial la întregul efectiv de animale din ferma.
    (4) La intrarea în controlul oficial, fiecărei ferme i se atribuie un cod. Atribuirea mai multor coduri este exclusa, chiar dacă efectivul de oi/capre aparţinând fermei este împărţit între mai mulţi proprietari.
    (5) O ferma poate fi retrasă în orice moment din controlul oficial. Crescatorul va anunta aceasta în scris cu cel puţin 30 zile înaintea ultimului control obişnuit. Controlul poate fi reluat, la cererea crescatorului, după cel puţin 12 luni.

    ART. 5
    Restrictii
    (1) Controlul oficial se efectuează de către controlori străini de ferma. Sunt excluse:
    a) persoanele care lucrează în ferma sau care trăiesc în comunitate cu proprietarul animalelor;
    b) persoanele interesate financiar în ferma;
    c) rude pe linie ascendenta sau descendenta de gradul I.
    (2) Crescatorii care solicită una din metodele de control oficial care permite efectuarea controlului de către crescator, vor fi autorizaţi pentru efectuarea controlului oficial în ferma proprie, de către organizaţia de control, după efectuarea cursurilor de instruire şi nu vor beneficia de plată manoperei de control oficial.

    CAP. II
    Finanţarea controlului
    ART. 6
    Cheltuieli pentru controlul oficial
    Cheltuielile pentru controlul oficial al producţiei se suporta din fonduri bugetare, conform prevederilor art. 35, alin. (1) lit. a) şi b) din Legea zootehniei nr. 72/2002.

    ART. 7
    Contribuţii publice
    (1) În bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale sunt prevăzute fondurile necesare pentru:
    - manopera de cantarire şi înregistrare a producţiei de lapte;
    - manopera de recoltare şi transport a probelor de lapte (optional);
    - achiziţionarea cantarelor şi pipetelor de lapte;
    - achiziţionarea flacoanelor şi ambalajelor pentru probe de lapte (optional);
    - conservantii pentru lapte (optional);
    - controlul calităţii laptelui (% grasime şi % proteina) (optional);
    - manopera pentru controlul producţiei de carne;
    - manopera pentru controlul oficial al producţiei de lana;
    - manopera pentru controlul oficial al producţiei de pielicele;
    - dezvoltarea şi întreţinerea sistemului informatic;
    - constituirea bazei de date;
    - achiziţionarea formularelor tipizate;
    - tipărirea şi expedierea către crescatori a buletinelor şi documentelor oficiale;
    - estimarea valorii de ameliorare.

    ART. 8
    Contribuţii extrabugetare
    (1) Contribuţia crescatorilor care solicită servicii suplimentare celor prevăzute în prezentul regulament.
    (2) Alte fonduri atrase, în conformitate cu prevederile legale.

    SECŢIUNEA 1.1.
    CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCŢIEI DE LAPTE
    CAP. III
    Controlul producţiei de lapte la ovine
    ART. 9
    Definirea caracteristicilor producţiei de lapte
    (1) Durata alaptarii corespunde perioadei în care mieii sunt alaptati de către oaia mama sau perioadei de alaptare şi muls. Dacă mieii au supt doar în faza colostrala, durata alaptarii se considera a fi zero. Dacă exista o perioadă iniţială de alaptare, producţia de lapte din aceasta este egala ori cu cantitatea de lapte supt în cazul în care nu a existat muls de golire ori cu cantitatea de lapte muls plus laptele supt, dacă a existat şi muls de golire.
    (2) Durata perioadei de muls corespunde cu intervalul de timp scurs de la intarcarea mielului până la încheierea lactatiei.
    (3) Durata lactatiei este egala cu suma, în zile, a perioadei de alaptare (alaptare + muls) şi a celei de muls; de asemenea, este diferenţa, în zile, între data fatarii şi data încheierii lactatiei.
    (4) Producţia totală de lapte este producţia de lapte obţinută în cazul lactatiei cu muls de la fatare (fără perioada de supt).
    (5) Totalul de lapte muls este producţia de lapte din perioada mulsului în cazul lactatiei cu muls după perioada de supt.
    (6) Totalul de lapte muls şi supt este suma producţiei de lapte din perioada de supt (lapte supt sau lapte muls şi supt) plus totalul laptelui muls.
    (7) Numai producţia de lapte din timpul mulsului poate fi parte a înregistrării de lapte în ferma. Dacă perioada suptului este diferita de zero, producţia de lapte a oii ia în considerare mulsul de după intarcare şi durata acestei perioade (care începe odată cu intarcarea mieilor şi se termina la încheierea lactatiei).

    ART. 10
    Producţia totală de lapte şi producţia de referinţa
    (1) Producţia de lapte se calculează pentru perioada de muls, care poate începe după fatare sau după o perioadă de supt.
    (2) Organizaţia de control stabileşte durata standard a lactatiei pentru fiecare rasa sau categorie de oi, în funcţie de sistemul de creştere practicat.
    (3) Durata standard a lactatiei trebuie declarata la publicarea rezultatelor.

    ART. 11
    Mulsul de la fatare
    (1) Oile sunt mulse după fatare (odată ce se termina faza colostrala). Durata lactatiei şi durata perioadei de muls după intarcare sunt egale (nu se înregistrează faza colostrala). Producţia de lapte de după intarcare este egala cu cea din timpul lactatiei.

    ART. 12
    Mulsul după o perioadă de supt
    (1) Oile sunt mulse după o perioadă de supt sau după una care combina mulsul şi suptul. Producţia de lapte de după intarcare este mai mica decât producţia totală de lapte muls şi supt: numai faza descendenta a curbei de lactatie este înregistrată în aproape toate cazurile, iar vârful lactatiei cade în perioada suptului iniţial. Durata perioadei de muls de după intarcare este egala cu cea a lactatiei minus cea a suptului.

    ART. 13
    Metode de control
    Metoda A: Toate controalele sunt efectuate de către un reprezentant oficial al organizaţiei de control.
    Metoda B: Toate controalele sunt efectuate de fermier sau reprezentantul sau.
    Sunt recunoscute ca oficiale şi metodele de control în care nu sunt controlate toate mulsorile. Dacă o ferma este controlată la un control la mulsoarea de seara şi la controlul următor la mulsoarea de dimineata, se foloseşte simbolul T (muls alternativ), dacă ferma este controlată la aceeaşi mulsoare la fiecare control se foloseşte simbolul C (muls corectat).

    ART. 14
    Animalele ce se supun controlului
    (1) Crescatorii pot avea animalele grupate în una sau mai multe turme. Turmele care sunt cuprinse în control trebuie să fie separate de turmele care nu sunt în control. Este interzis ca în turmele aflate în control să se introducă alte animale în perioada de lactatie.
    Pentru oile aflate în control într-o turma se tine un inventar de la începutul lactatiei până la încheierea acesteia.
    În momentul în care se executa controlul producţiei la o turma, se controlează toate oile, cu excepţia celor care alapteaza.
    Dacă un fermier îşi păstrează oile o parte a anului în turma altui fermier, aceste animale nu se cuprind în control.

    ART. 15
    Primul control
    (1) Ziua primului control pentru turma este situata în intervalul cuprins între ziua 4 şi ziua 15 după începerea mulsului pentru întreaga turma.
    (2) Primul control al producţiei de lapte pentru o oaie este situat în primele 35 de zile de la separarea completa de miei, cu o toleranta de 17 zile. În consecinţa, diferenţa, în zile, de la fatare până la primul control al unei oi este egala cu durata perioadei de alaptare plus 52 de zile (35+17). Dacă aceasta diferenţa este mai mare decât cea descrisă mai sus, pentru animalul respectiv nu se calculează lactaţiile (este exclus din control).

    ART. 16
    Frecventa şi numărul controalelor
    (1) Frecventa şi numărul controalelor pentru turma. În cazul controlului ambelor mulsori zilnice, intervalul, în zile, între cele doua controale succesive este de 30 de zile (cu limite între 28 şi 34 zile) pentru metoda A4, B4, sau 36 până la de 42 zile pentru metoda A5, B5, A6, B6. Dacă se controlează doar una dintre cele doua mulsori zilnice (metoda AT, BT, AC sau BC) intervalul mediu între controale este de 30 zile. Metoda A4 este metoda standard.
    (2) Intervalul maxim între doua controale succesive pentru aceeaşi oaie este de 70 zile (2 x 35). Dacă intervalul între doua controale este mai mare de 70 de zile, se întrerupe controlul pentru oaia respectiva.
    (3) Organizaţia de control poate stabili numărul de înregistrări lunare precum şi intervalul maxim dintre primul şi ultimul control în perioada de lactatie.

    ART. 17
    Tipul controlului şi exprimarea rezultatelor
    (1) Singurul control obligatoriu este cel cantitativ (cantitatea de lapte). Testele asupra compoziţiei chimice sau testele calitative sunt opţionale. Controlul cantitativ se referă la cantitatea de lapte produsă de o oaie, în condiţii normale de ferma, indiferent de sistemul de muls folosit.
    (2) Dacă mulsul este mecanic se recomanda sa nu se ia în considerare volumul individual de lapte colectat din ultimele jeturi. Dacă producţia din ultimele jeturi este înregistrată, este necesar să fie menţionată în prezentarea rezultatelor.
    (3) Laptele este măsurat la doua mulsori din ziua de control (metoda A şi B) sau la una din mulsori, alternativ, la un control la mulsoarea de seara iar la controlul următor la mulsoarea de dimineata (metoda de control AT şi BT) sau la aceeaşi mulsoare la fiecare control (metoda AC şi BC).
    (4) Laptele este măsurat gravimetric (grame). Cantitatea minima zilnica testata este de 200 g, cu o eroare de maxim 40 g. Dacă în ziua de control se înregistrează o cantitate de lapte mai mica de 200 g, lactatia oii este considerată încheiată.
    (5) Cu ocazia controlului, se verifica dacă animalele sunt înmatriculate după sistemul oficial şi se verifica datele privind organizarea imperecherilor, evidenta fatarilor, verificarea filiaţiei materne/paterne pe baza duratei medii a gestatiei.

    ART. 18
    Clauze de calculare a lactatiei
    (1) Pentru întreaga turma fermierul trebuie să adopte o singura metoda de înregistrare a laptelui pentru perioada lactatiei.
    (2) Pentru fiecare oaie producţia totală de lapte se calculează folosind metoda Fleischmann sau o alta metoda cu acuratete echivalenta, fiind raportată, în funcţie de perioada de muls, la perioada lactatiei de la fatare până la încheierea lactatiei sau de la intarcare până la încheierea lactatiei.
    (4) Mulsul de la fatare: se calculează producţia totală de lapte pe lactatie şi durata corespondenta a lactatiei (diferenţa dintre data încheierii lactatiei şi data fatarii).
    (5) Mulsul după o perioadă de supt: se calculează producţia de lapte de după intarcare şi durata corespunzătoare perioadei de muls (diferenţa între data încheierii lactatiei şi cea a intarcarii).
    (6) Procedura de calcul trebuie descrisă la publicarea rezultatelor.

    ART. 19
    Dispoziţii opţionale
    (1) Controlul calitativ este optional. Un asemenea test se poate face în scop experimental în cadrul unei scheme de selecţie integrată sau poate fi parte a controlului oficial. Procedura testului calitativ este descrisă de fiecare organizaţie oficială: obiectivele, frecventa, metoda, categoriile de oi, procentajul şi măsurile de supraveghere ulterioare. Analiza conţinutului de proteine şi de grasime trebuie facuta din aceeaşi mostra ca şi înregistrarea cantitativă.

    ART. 20
    Prezentarea rezultatelor
    (1) Producţia totală de lapte echivaleaza cu producţia totală de lapte pe lactatie în cazul mulgerii de la fatare sau cu producţia de lapte în perioada de mulgere în cazul mulgerii după alaptare.
    (2) Perioada de muls echivaleaza cu durata lactatiei în cazul mulgerii de la fatare sau cu durata perioadei de muls în cazul mulgerii după alaptare.
    (3) Este obligatorie prezentarea următoarelor rezultate pentru fiecare rasa, an sau perioada de muls.
    (a) Informaţii referitoare la controlul producţiei de lapte:
    - organizaţia ce răspunde de efectuarea controlului;
    - metoda de control folosită;
    - unitatea de măsura pentru cantitatea de lapte;
    - tipul echipamentului de control folosit;
    - organizaţia responsabilă de calcularea lactatiilor;
    - data încheierii lactatiei: reală sau calculată şi specificarea procedurii de calcul pentru data încheierii lactatiei calculată;
    - data intarcarii mieilor (în caz ca exista o perioadă de supt): reală sau calculată, indica durata medie a perioadei de supt;
    - numărul minim de teste de lapte pe oaie, pentru calculul producţiei de lapte pe lactatie;
    - calcularea producţiei de lapte, bazată pe durata reală sau standard a mulsului;
    - publicarea duratei mulsului: formula de calcul (diferenţa dintre date);
    - existenta ajustarilor pentru producţia de lapte: tip şi descriere (exemple de ajustari cu privire la vârsta, data fatarii, etc.);
    - existenta sistemelor de supraveghere (tip şi descriere).
    (b) Informaţii referitoare la turmele în controlul producţiei de lapte:
    - numărul de ferme în control (anual);
    - numărul de oi în aceste ferme (inventar la fatare);
    - numărul de oi lactante în aceste ferme (producţia de lapte calculată);
    - ce sistem de mulgere este folosit:
    - > sistemul I: mulgere de la fatare, sau
    - > sistemul II: mulgere după o perioadă de alaptare;
    - în cazul sistemului II: durata medie a perioadei de supt (în zile) şi descrierea detaliată a fazelor iniţiale de supt sau de supt şi muls;
    - descrierea obiectivelor reproductiei: una sau mai multe fatari pe perioada de muls, vârsta la prima fatare;
    - sistemul de muls: mecanic (% de ferme şi oi) sau manual (% de ferme şi oi);
    - rezultatele controlului: producţia totală de lapte şi durata, producţia medie zilnica.
    Dacă este posibil, rezultatele din producţia de lapte sunt prezentate pentru toate lactaţiile, în acord cu numărul lactatiilor, fără nici o ajustare.
    (c) Informaţii referitoare la animale: în mod obligatoriu pentru fiecare lactatie se vor publică următoarele:
    - numărul matricol al oii;
    - vârsta la fatare;
    - numărul lactatiei sau categoria de vârsta;
    - în cazul alaptarii, durata perioadei de alaptare;
    - producţia totală de lapte (fără corectii);
    - durata perioadei de muls;
    - producţia medie zilnica.
    Dacă este posibil, se pot publică şi a alte rezultate:
    - diferenţa (în zile) dintre data fatarii şi data primului test;
    - maximum de lapte înregistrat (cu stadiul lactatiei);
    - număr total de teste lunare;
    - o producţie de referinţa (şi durata standard aleasă).

    ART. 21
    Rezultatele înregistrărilor opţionale
    (1) Informaţii referitoare la controlul calitativ:
    - obiectivele controlului calitativ (experimental sau selecţie);
    - descrierea procedeului de recoltare a probelor;
    - metodologia de control folosită: mulsorile controlate, frecventa controalelor, categoriile de oi controlate;
    - rezultate: procentajul de animale în controlul calitativ faţă de cele în controlul cantitativ;
    - analize: tipul şi metodele de analiza, unităţile de măsura folosite;
    - calculele efectuate: descrierea tipurilor de calculatii şi publicarea rezultatelor;
    - prezentarea rezultatelor medii - rasa, turma şi oaie;
    - existenta unui sistem de supracontrol: tip şi descriere.
    (2) Rezultate de reproducţie:
    - descrierea generală a sistemului de reproducţie (se disting doua sisteme: o fatare pe an sau mai multe fatari);
    - descrierea metodei de reproducţie folosită: estrus indus şi însămânţare artificiala, estrus indus şi monta dirijata, monta naturala;
    - vârsta medie la prima fatare, în funcţie de metoda de reproducţie;
    - descrierea perioadei de fatare (frecventa) pe grupe de vârsta şi metoda de reproducţie;
    - fertilitatea medie obţinută pe grupe de vârsta şi metoda de reproducţie;
    - prolificitatea medie pe grupe de vârsta şi metoda de reproducţie.
    (3) Alte rezultate opţionale: se pot furniza şi alte rezultate grupate pe rasa, turma sau oaie, astfel:
    - rezultatul cantaririi mieilor la fatare sau intarcare;
    - rezultatul cantaririi oilor la fatare sau la intarcarea mieilor;
    - cauzele reformei;
    - frecventa mamitelor.

    CAP. IV
    Controlul producţiei de lapte la caprine
    ART. 22
    Organizarea înregistrării
    (1) Controlul oficial cuprinde următoarele înregistrări:
    - identificarea animalelor, conform sistemului oficial;
    - controlul producţiei de lapte;
    - verificarea controlului producţiei de lapte prin inspecţia periodică a fermelor;
    - organizarea controlului montelor, folosirea registrului de fatare.
    (2) Identificarea iezilor trebuie facuta în maximum 30 de zile de la naştere.
    (3) Se supun controlului toate caprele mulse în ziua înregistrării laptelui.

    ART. 23
    Metode de control şi durata lactatiei
    (1) Durata minima a lactatiei trebuie să fie de 150 de zile şi maximum de 240 de zile. Durata aleasă trebuie declarata de către organizaţia de control.
    (2) Operaţiuni de înregistrare a laptelui:
    - stabilirea intervalului ales;
    - modul de înregistrare a cantităţii de lapte:
    - > de către un reprezentant oficial al organizaţiei de control (metoda A):

┌────────────┬──────────┬────────────┬──────┐
│Intervalul │Intervalul│Număr de │ │
│de control │mediu de │înregistrări│Simbol│
│(ore) │control │pe an │ │
│ │(zile) │ │ │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────┤
│24 │14 │26 │A2 │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────┤
│24 │21 │17 │A3 │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────┤
│24 │28-34 │11-13 │A4 │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────┤
│24 │36 │10 │A5 │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────┤
│24 │42 │8-9 │A6 │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────┤
│Înregistrare│ │ │ │
│alternativa │30 │12 │A(T) │
│dimineata/ │ │ │ │
│seara │ │ │ │
└────────────┴──────────┴────────────┴──────┘

    Metoda A4 este considerată standard.
    - de către proprietar sau de către un oficial în colaborare cu proprietarul (metoda B):

┌──────────┬────────┬────────────┬──────┐
│Intervalul│Media pe│Număr de │ │
│de control│un │înregistrări│Simbol│
│(ore) │interval│pe an │ │
│ │de zile │ │ │
├──────────┼────────┼────────────┼──────┤
│24 │30 │12 │B │
└──────────┴────────┴────────────┴──────┘

    (3) În cazul vacantelor anuale, controlul oficial al producţiei de lapte poate fi suspendat pe o perioadă care nu depăşeşte 75 de zile pentru fiecare capra şi/sau pentru toată turma. În cazul restrictiilor veterinare în zona, înregistrarea poate fi suspendată pentru o perioadă de până la 100 de zile.
    (4) În absenta alaptarii, primul control nu trebuie efectuat înainte de a 10-a zi de la fatare. În cazul alaptarii, controlul trebuie să înceapă după a 40-a zi de la fatare, caz în care calculul producţiei de lapte se face începând cu a 40-a zi după fatare.
    (5) Pentru estimarea producţiei de lapte pe lactatie trebuie efectuate minim trei controale.
    (6) Pentru a estima producţia de lapte în perioada dintre ultima înregistrare şi intarcare, se înmulţeşte producţia cu un număr de zile egal cu jumătate din intervalul ales.

    ART. 24
    Publicarea rezultatelor
    (1) Producţia de lapte se exprima în kg. Cantităţile de lapte pot fi măsurate cu ajutorul oricărui instrument cu o precizie de 20 g.
    (2) Cantitatea de lapte rezultată din ultimele jeturi nu se include. Determinarea conţinutului de grasime sau de proteine este opţională.

    ART. 25
    Stabilirea greutatii laptelui, a conţinutului de grasime şi proteina şi metodele de calcul a lactatiilor
    (1) Echipamentul folosit pentru cantarirea laptelui trebuie verificat, dacă este posibil, de către o agenţie guvernamentală corespunzătoare.
    (2) Conţinutul în proteina şi conţinutul de grasime se determina din aceeaşi mostra de lapte. Mostrele trebuie luate după ce laptele muls de la o singura capra a fost bine amestecat. Analiza mostrelor de lapte trebuie efectuată în termen de 24 de ore de la recoltare. Dacă este folosit un conservant, acesta nu trebuie să influenteze analizele mostrei.
    (3) Echipamentul folosit pentru determinarea conţinutului în grasime şi proteina trebuie supus unor verificări conform standardelor în vigoare.
    (4) Cantitatea totală de lapte şi procentul de grasime şi/sau proteine vor fi calculate prin una dintre următoare metodele sau printr-o alta metoda care asigura o acuratete echivalenta.
    a) Metoda nr. 1: pentru fiecare interval dintre doua controale succesive se face un calcul separat al cantităţii de lapte produs, inmultind cantitatea de lapte din ziua de control cu numărul de zile din intervalul respectiv. Prin însumarea productiilor din acele intervale, se obţine totalul laptelui produs în întreaga perioadă de lactatie. Cantitatea de grasime şi proteine se obţine în acelaşi mod.
    Procentul mediu de grasime şi proteine din lapte este obţinut prin înmulţirea cantităţii de grasime şi proteina (în kg) cu 100 şi împărţirea rezultatului la cantitatea totală de lapte (în kg).
    b) Metoda nr. 2: pentru fiecare interval dintre doua controale succesive se face un calcul separat prin însumarea cantităţii de lapte înregistrate la cele doua controale şi împărţirea la doi. Rezultatul este inmultit cu numărul de zile dintre cele doua controale. Producţia de lapte din timpul lactatiei se obţine prin însumarea productiilor din toate intervalele.
    (5) Cantitatea de grasime şi proteine se obţine în acelaşi mod.
    (6) Procentul mediu de grasime şi proteine se obţine folosind metoda 1.
    (7) În cazul suspendării controalelor o perioadă de până la 100 de zile, perioada de lactatie necontrolata poate fi estimată făcând media între cantitatea de lapte înregistrată la controlul precedent şi ulterior, sau printr-o alta metoda corespunzătoare.

    SECŢIUNEA 1.2.
    CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCŢIEI DE CARNE
    CAP. V
    Metode de control şi calculul performantelor
    ART. 26
    Scopul controlului oficial al producţiei de carne
    (1) Prezentele norme reprezintă minimul de cerinţe pentru controlul oficial al performantelor de carne în scopul managementului fermei şi evaluării genetice a animalelor.
    (2) Prezentele norme sunt aplicabile pentru controlul oficial al performantelor de carne la diferite rase şi sisteme de producţie.

    ART. 27
    Metode de control
    (1) Sunt recunoscute metodele de control A şi B.
    (2) Controlul oficial al producţiei de carne necesita un sistem de identificare şi înregistrare a mieilor, care include:
    - identificarea animalului;
    - data naşterii;
    - rasa;
    - numărul de ordine al fatarii prin care i s-a dat naştere;
    - sexul;
    - identificarea părinţilor;
    - tipul de monta din care a fost obţinut sau tipul de produs (produs din fatare cu un singur produs sau gemelara, embriotransfer);
    - identificarea fermei unde a fost născut.
    (3) Controlul oficial poate fi organizat în următoarele tipuri de unităţi:
    a) staţiuni de testare;
    b) ferme comerciale;
    c) abatoare;

    ART. 28
    Controlul oficial în staţiunile de testare
    (1) În staţiunile de testare se organizează controlul oficial al performantelor proprii pentru masculii destinaţi reproductiei, în vederea estimarii valorii de ameliorare a acestora.
    (2) Condiţiile în care se desfăşoară testarea individuală a masculilor trebuie să fie asemănătoare cu condiţiile în care vor fi crescuti descendenţii, pentru ca testul să fie mai eficient, în termeni de valoare de ameliorare asteptata.
    (3) Masculii testati pot fi din rase specializate pentru producţia de lapte, rase mixte sau rase specializate pentru producţia de carne. Masculii pot fi destinaţi pentru folosire la însămânţare artificiala sau monta naturala.
    (4) Control oficial se efectuează obligatoriu prin metoda de control A.
    (5) Masculii pentru testare trebuie introdusi în staţiune la o vârsta cat mai mica, dar nu mai târziu de vârsta de 2 luni.
    (6) Perioada de testare cuprinde doua etape:
    - etapa I - pretestarea, care durează minimum 4 săptămâni de la data introducerii în staţiune;
    - etapa a II-a - testarea propriu zisa, care se încheie la vârsta de 5 luni, +/- 0,5 luni.
    (7) Masculii în testare se grupează în serii de contemporani de minimum 15 capete, a căror diferenţa de vârsta nu trebuie să depăşească 1 luna.
    (8) Masculii dintr-o serie de contemporani trebuie să provină din mai multe ferme cuprinse în controlul oficial al producţiei, din mame de berbeci sau tapi şi imperecheri nominalizate.
    (9) Pentru fiecare mascul din controlul oficial trebuie înregistrate următoarele date:
    - identificarea animalului;
    - data cantaririi la începutul perioadei de testare;
    - greutatea vie la începutul perioadei de testare;
    - data cantaririi la încheierea testarii;
    - greutatea vie la încheierea testarii.
    (10) Greutatea vie reprezintă media a cel puţin 2 cantariri făcute în doua zile succesive.
    (11) Performanta de referinţa este sporul mediu zilnic care se calculează prin formula
    Sporul mediu zilnic = [W(2) - W(1)] x 1000/[V(2) - V(1)]
    în care:
    V(1) este vârsta în zile la începutul testarii;
    V(2) este vârsta în zile la sfârşitul testarii;
    W(1) greutatea vie la începutul testarii;
    W(2) greutatea vie la sfârşitul testarii.
    (12) La terminarea testarii se apreciază, prin punctaj (note) dezvoltarea musculaturii şi scheletului precum şi capacitatea funcţională.

    ART. 29
    Controlul oficial în fermele comerciale
    (1) Datele sunt colectate în ordinea obţinerii lor, pentru a furniza informaţii utile fermierilor privind managementul fermei şi pentru evaluări genetice după performanţe proprii şi descendenţi.
    (2) Animalele introduse în testare pot fi tineret mascul şi femel până la vârsta de 5 luni, care provin din incrucisare între rase specializate pentru producţia de lapte şi rase specializate pentru producţia de carne, ori din rase pure de lapte sau rase pure de carne.
    (3) Controlul oficial se efectuează prin metoda de control A sau B.
    (4) Pentru fiecare animal controlat trebuie înregistrate următoarele date:
    - identitatea animalului;
    - data cantaririi la începutul perioadei de testare;
    - greutatea vie la începutul perioadei de testare;
    - data cantaririi la sfârşitul perioadei de testare;
    - greutatea vie la sfârşitul perioadei de testare;
    - identitatea fermei.
    (5) Intervalul dintre prima şi ultima cantarire trebuie să fie de cel puţin 2 luni (60 zile).
    (6) La sfârşitul perioadei de testare se apreciază, prin punctaj (note) dezvoltarea musculaturii şi scheletului precum şi capacitatea funcţională.
    (7) Performanta de referinţa este sporul mediu zilnic (SMZ), care se calculează prin formula:
    SMZ = 1000 ● [W(2) - W(1)]/[V(2) - V(1)]
    în care:
    V(1) este vârsta în zile la începutul perioadei de testare;
    V(2) este vârsta în zile la sfârşitul perioadei de testare;
    W(1) este greutatea vie la începutul perioadei de testare;
    W(2) este greutatea vie la sfârşitul perioadei de testare.

    ART. 30
    Controlul oficial în abatoare
    (1) Rezultatele comerciale la sacrificare sunt înregistrate în mod obişnuit de către abatoare pentru a veni în întâmpinarea unor cerinţe prevăzute în diferite reglementări. Aceste informaţii sunt obţinute în mod obişnuit pentru utilizări comerciale.
    (2) Datele înregistrate nu reprezintă performanţe corespunzătoare unei testări în camp, dar ele pot fi considerate performanţe ale controlului oficial al producţiei de carne.
    (3) Datele sunt colectate în ordinea producerii lor şi sunt utilizate pentru managementul fermei şi pentru evaluarile genetice după descendenţi.
    (4) Animalele controlate pot fi tineret mascul şi femel până la vârsta de 5 luni, care provin din incrucisare între rase specializate pentru lapte şi rase specializate pentru carne, ori din rase pure de lapte sau rase de carne.
    (5) Control oficial se efectuează obligatoriu prin metoda de control A.
    Carcasele trebuie să fie cantarite şi clasificate în funcţie de sistemul oficial naţional.
    (6) Datele trebuie să se obţină de la toate animalele sacrificate din acelaşi grup de animale ţinute pentru acelaşi scop, în aceeaşi locatie.
    (7) Pentru fiecare animal controlat trebuie înregistrate următoarele:
    - identitatea animalului;
    - identitatea abatorului;
    - data sacrificarii;
    - greutatea comercială oficială a carcasei;
    - identitatea fermei de finisare.
    (8) Performanta de referinţa este sporul net zilnic (SNZ), adică greutatea neta a carcasei pe zi-vârsta, calculat după următoarea formula:
    SNZ = (1000 ● W)/V
    în care:
    V este vârsta la sacrificare, în zile;
    W este greutatea comercială a carcasei, în kg.

    SECŢIUNEA 1.3.
    CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCŢIEI DE LÂNĂ
    CAP. VI
    Tehnica efectuării controlului
    ART. 31
    Însuşiri apreciate
    (1) Producţia de lana se apreciază pe baza unor însuşiri cantitative şi a unor însuşiri calitative. Principalele însuşiri cantitative sunt: cantitatea de lana, lungimea suvitei şi finetea fibrelor. Principalele însuşiri calitative sunt: ondulatiile fibrelor, uniformitatea, matasozitatea, luciul şi culoarea lanii, forma suvitei şi raportul dintre par şi puf din suvita.
    (2) Controlul producţiei de lana are în vedere executarea obligatorie a determinarilor privind cantitatea de lana, lungimea suvitei şi finetea fibrelor. Aprecierea celorlalte însuşiri este opţională.
    (3) Controlul producţiei de lana la ovinele cuprinse în controlul oficial se efectuează la fiecare tundere şi se înregistrează în evidentele de selecţie. Cantitatea de lana se determina imediat după tundere prin cantarirea cojocului lana bruta - fără codina încărcată cu pământ. Lana mită nu se adauga la cantitatea de lana de la tunsul de baza. Cantarirea se face cu cantarul zecimal, cu o exactitate de 0,1 kg. Când ovinele adulte au pierdut lana, sau o parte din lana, cantitatea de lana tunsa în anul curent nu se înregistrează. La tuns se înregistrează individual cantitatea de lana obţinută fizic.
    (4) Lungimea suvitei se determina cu cel mult patru săptămâni înaintea tunsului de baza şi se definitiveaza la al doilea tuns. Măsurarea se face cu rigla metrica, cu o precizie de 0,5 cm. Se măsoară lungimea lanii neintinse, la mijlocul spetei. Pentru determinarea corecta a lungimii suvitei se va proceda la formarea, cu ajutorul mainilor, a unei carari orizontale în zona mijlocie a spetei. În lungul acestei cusaturi se fixează capatul riglei, perpendicular pe suprafaţa pielii, cu latura gradata în sus. Pe aceasta latura se aseaza, prin cadere normală, suvitele din partea superioară a cusaturii. Lungimea suvitei se citeşte la diviziunea atinsa de capatul suvitei.
    (5) Finetea fibrei - grosimea firului de lana - se apreciază numai la ovinele cu lana fina şi semifina, pe o suvita de lana prelevata din regiunea centrala a spetei şi se exprima în microni (╡). La ovinele din fermele de elita şi de înmulţire (selecţie) finetea fibrei se determina cu aparatura de laborator, pe probe recoltate înainte de bonitare şi în mod excepţional se poate aprecia de către bonitor cu ochiul liber, folosindu-se şi etaloane comparative.
    Finetea fibrelor concura la constituirea punctajului pentru nota lana, acordându-se la ovinele cu lana fina 20 de puncte pentru finetea cuprinsă între 18-22 microni, cu o corectie de minus 3 puncte pentru fiecare micron sub 18 sau peste 22 microni. Pentru ovinele cu lana semifina se acordă 20 puncte pentru finetea de 28-32 microni, cu o corectie de minus 3 puncte pentru fiecare micron sub 28 microni sau peste 32 microni.
    (6) Ondulatia fibrelor se apreciază numai la rasele cu lana fina, pe suvita de lana smulsa din regiunea spetei (pe care se determina finetea), după numărul de ondulatii pe centimetru şi forma lor, exprimandu-se în note de la 1 la 5:
    5 se acordă fibrelor care prezintă ondulatii uniforme, bine exprimate, în număr de 9-10 pe cm;
    4 pentru 7-8 ondulatii normale pe cm;
    3 pentru 3-5 ondulatii pe cm; joase sau intinse, precum şi pentru fibrele supraondulate;
    1 sau 2 pentru fibre slab ondulate, cu 1-3 ondulatii pe cm.
    Ondulatia fibrelor se poate aprecia cu ocazia bonitarii sau în laborator pe probe prelevate pentru fâneţe.
    (7) Luciul şi matasozitatea se apreciază după intensitatea cu care fibrele de lana reflecta lumina şi după senzatia de moale-catifelat imprimata degetelor la palpare. Se apreciază în puncte de la 1 la 5 la rasele cu lana fina şi semifina şi de la 1 la 10 pentru rasele cu lana grosiera, astfel:

┌────────────────────┬────────┬────────┐
│ │LANA │LANA │
│SPECIFICARE │FINA ŞI │GROSIERA│
│ │SEMIFINA│ │
├────────────────────┼────────┼────────┤
│lana matasoasa cu │ │ │
│luciu intens lana │ │ │
│catifelata cu luciu │ │10-9 8-7│
│normal lana moale cu│5 4 3 2 │6-5 4-3 │
│luciu potrivit lana │1 │2-1 │
│aspra cu luciu slab │ │ │
│lana mata şi foarte │ │ │
│aspra │ │ │
└────────────────────┴────────┴────────┘

    (8) Culoarea lanii este o însuşire foarte importanţa pentru calitatea şi aspectul produselor textile. Lanurile cele mai valoroase se considera cele alb-imaculate, urmând în ordine lanurile albe-crem, albe-gri şi cele pigmentate. Aceasta însuşire se apreciază în funcţie de rasa şi se noteaza în puncte, asa cum este reiese din tabelul de mai jos.

┌────────────────────────┬────┬────────┐
│ │ │LANA │
│NUANTA CULORII │LANA│SEMIFINA│
│ │FINA│SAU │
│ │ │GROSIERA│
├────────────────────────┼────┼────────┤
│lana alba-imaculat lana │ │ │
│alba-crem-galbui lana │10-6│20-16 │
│alba-gri lana alba cu │5-4 │15-11 │
│fibre pigmentate pe gat │3-2 │10-6 5-2│
│şi pe membre lana alba │1 0 │1 │
│cu fibre pigmentate pe │ │ │
│trunchi │ │ │
└────────────────────────┴────┴────────┘

    (9) Uniformitatea lanii se apreciază în puncte în funcţie de diferenţa între lungimea suvitei de la spata şi de la coapsa. Diferenţa dintre finetea fibrei de la spata şi de la fesa şi diferenţele de grosime şi rezistenta de-a lungul fibrelor se apreciază astfel:

┌───────────┬──────┬─────────┬─────────┬─────────────┐
│ │ │DIFERENŢA│DIFERENŢA│UNIFORMITATEA│
│SPECIFICARE│PUNCTE│LUNGIME │FÂNEŢE │PE FIBRA │
│ │ │(CM) │(MICRONI)│ │
├───────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────────┤
│Ovine cu │10-8 │ │ │- - - │
│lana fina │7-6 │1 1.5 1.5│2 3 4 5 │strangulata │
│Ovine cu │5-4 │2 peste 2│peste 5 3│lana coapta -│
│lana │3-2 1 │1.5 2 │5 peste 6│strangulata │
│semifina │5-4 │peste 2 │ │lana coapta │
│ │3-2 1 │ │ │ │
└───────────┴──────┴─────────┴─────────┴─────────────┘

    Nu se apreciază la ovinele cu lana grosiera.
    (10) Usucul şi randamentul. Usucul reprezintă un produs de secretie al pielii, care se depune pe fibra de lana, protejand-o de acţiunea agenţilor chimici şi fizici din mediul înconjurător. El contribuie la aspectul şi calitatea generală a lanii, precum şi la randamentul lanii la spalare. Usucul şi randamentul se apreciază după cantitatea usucului, culoarea şi consistenta acestuia şi după gradul de afectare a lanii de impuritati şi se noteaza astfel: 10-8 când usucul este alb, uleios, uniform şi protejeaza fibrele pe o porţiune de 3/4-2/3 din lungime, lana fiind curata;
    7-5 când usucul este galben, de consistenta vaselinei, protejand fibrele pe cel puţin 1/2 din lungime, în lana constatandu-se impuritati minerale şi vegetale;
    4-3 când usucul este portocaliu de diferite nuante, fluid sau grunjos, abundent sau în cantitate prea mica, iar lana conţine o cantitate însemnată de impuritati în suvita.
    2-1 când usucul este brun-ruginiu sau verzui, grunjos sau apos, protejand slab fibrele de lana, imprimandu-le o culoare galbuie-roscata, iar lana este foarte încărcată cu impuritati atât în suvita cat şi la suprafaţa.
    (11) Desimea lanii se apreciază prin palpare cu podul palmei şi strângerea în mana a lanii de pe diferite regiuni ale corpului, după senzatia de plin sau mai puţin plin pe care o lasă. Desimea se apreciază şi după largimea cararii formată prin desfacerea suvitelor şi după aspectul cusaturii lanii. Desimea lanii se noteaza astfel:
    10-7 - lana foarte deasa; aspectul cojocului compact, cusatura încheiată şi fără carare deschisă pe linia spinarii;
    6-3 - lana deasa; cojocul bine format, cusatura încheiată, dar pe linia spinarii suvitele de lana se desfac mai uşor lăsând o carare mai larga pe suprafaţa pielii;
    2-1 - lana rara sau foarte rara; la palpare degetele intra atât în cojoc, lăsând senzatia de gol în palma, cojocul pare format din suvite independente iar pe spinare se formează o carare larga.
    (12) Proporţia fibrelor groase şi fine (par-puf) în compozitia suvitei - se determina numai la ovinele cu lana grosiera şi se apreciază astfel:
    10-7 - se acordă la proporţia de 1/4-1/3 fibre groase faţă de fibre fine, fără fibre moarte;
    6-4 - când proporţia între fibrele groase şi fine este de 1/5 sau 2/5;
    3-1 - când fibrele groase sunt peste 1/2 din cantitate iar lungimea lor este numai cu 1/3 mai mare decât a fibrelor fine (lana stogosa).
    (13) Forma suvitei se apreciază numai la ovinele cu lana grosiera şi se noteaza în puncte de la 1 - 10, astfel:
    10-7 se acordă lanii în suvite clare, neimpaslite, de forma conica, fibrele fiind puţin ondulate;
    6-4 se acordă lanii în suvite clare, uşor impaslite, forma suvitei conica sau ascutita;
    3-1 se acordă lanii în suvite neclare, impaslite, în forma de trestie, tirbuson sau puternic serpuita (creata).
    (14) Consecutiv aprecierii însuşirilor menţionate anterior se acordă "nota pentru calitatea lanii" prin însumarea punctajului parţial obţinut pentru fiecare din aceste însuşiri şi care sunt sintetizate, pentru punctajele minime şi maxime ce se pot practic realiza, în tabelul următor:
    Nota pentru calitatea lanii

┌────────────────────────────┬─────┬────────┬────────┐
│ │OVINE│OVINE CU│OVINE CU│
│ÎNSUŞIREA │CU │LANA │LANA │
│ │LANA │SEMIFINA│GROSIERA│
│ │FINA │ │ │
├─────────────┬────┬────┬────┼─────┼────────┼────────┤
│Lungimea │ │ │ │ │ │ │
│suvitei │ │ │ │ │ │ │
│Finetea │ │ │ │ │ │ │
│fibrei │ │ │ │ │ │ │
│Ondulatia │3 │30*)│3 │30*) │ │ │
│Luciul şi │cca │20 5│cca │20 X │ │30**) X │
│matasozitatea│5 1 │5 10│2 X │5 20 │1 X X 1 │X 10 20 │
│Culoarea │1 1 │10 │1 1 │5 10 │1 X 1 1 │X 10 10 │
│Uniformitatea│1 1 │10 │1 1 │10 X │1 1 │10 10 │
│Usucul şi │1 X │10 X│1 X │X │ │ │
│randamentul │X │X │X │ │ │ │
│Desimea │ │ │ │ │ │ │
│Proporţia │ │ │ │ │ │ │
│par-puf Forma│ │ │ │ │ │ │
│suvitei │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼─────┼────────┼────────┤
│Total │cca.│100 │cca.│100 │cca. 7 │100 │
│ │14 │ │10 │ │ │ │
└─────────────┴────┴────┴────┴─────┴────────┴────────┘


---------
    *) Calculat la lungimea lanii de la 1-10 cm (la 365 zile).
    **) Calculat la lungimea lanii de la 1 la 30 cm. (15) Însuşirile care concura la stabilirea notei pentru calitatea lanii, cu excepţia lungimii suvitei, se apreciază o singură dată în viaţa productiva a animalului, de regula la tunsul de baza, sau la oricare alt tuns, dacă nu s-au apreciat la tunsul de baza.
    (16) Nota pentru calitatea lanii se acordă şi dacă bonitarea nu este urmată de tuns în intervalul de 4 săptămâni, după acelaşi procedeu, dar fără a se recalcula lungimea suvitei (luându-se în considerare cm determinati la bonitare).

    SECŢIUNEA 1.4.
    CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCŢIEI DE PIELICELE
    CAP. VII
    Bonitarea mieilor după însuşirile pielicelei
    ART. 32
    (1) Aprecierea ovinelor crescute pentru producţia de pielicele se bazează pe bonitarea mieilor în prima zi de viaţa după însuşirile pielicelei. Se cuprind în această categorie ovinele din rasa Karakul, metisii de Karakul şi ovinele din varietatea Turcana brumarie.
    (2) Lucrările de apreciere se organizează la deţinătorii care au animale cu apartenenţa de rasa anterior menţionată şi care sunt cuprinse în controlul oficial de producţie.
    (3) Mieii se boniteaza după însuşirile pielicelei în primele 24 de ore sau în cazuri excepţionale cel mai târziu la 48 de ore de la naştere, indiferent de apartenenţa de rasa sau de starea buclajului pielicelei la aceasta vârsta. Datele obţinute la bonitarea mieilor se înregistrează în foaia de bonitare (anexa 5).
    (4) Calitatea pielicelelor este determinata de frumuseţea şi valoarea economică a acestora şi depinde de următoarele însuşiri mai importante:
    a) culoarea şi nuanta culorii pielicelelor;
    b) buclajul (ansamblul însuşirilor);
    c) modelarea buclelor;
    d) calitatea fibrelor din bucle;
    e) luciul buclajului;
    f) calitatea pielii.
    (5) După culoare şi nuanta culorii, în funcţie de apartenenţa de rasa, mieii pentru producerea pielicelelor pot fi:
    - negri (arabi);
    - brumarii (shiras);
    - cafenii (comor sau combar);
    - suri.
    (6) Culoarea neagra este cea mai frecventa şi mai pretuita. Mieii Karakul negru sunt de regula pigmentati pe toată suprafaţa corpului. Petele albe din vârful cozii nu prejudiciază calitatea pielicelei. Petele albe nu sunt admise însă la mieii de reproducţie pe regiunile corporale acoperite cu buclaj de calitate, deoarece depreciaza valoarea pielicelei. De asemenea, nu se admit la reproducţie mieii cu pete albe pe cap sau cu fibre albe izolate în buclaj. Se prefera nuanta neagra-albastruie, care este în general asociata cu un luciu intens. Nuanta neagra-roscata este nedorita, având şi un luciu slab.
    La bonitare, culoarea şi nuanta acesteia se apreciază privind mielul de la distanta de cca. 1-1,5 m.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, nuantele: negru-albastrui, negru (asemănător nuantei de creion negru), negru-roscat (nuanta roscat de diferite intensitati).
    (7) Culoarea brumarie este redata de amestecul de fibre negre şi fibre albe. Fibrele albe sunt de regula mai numeroase şi mai lungi faţă de cele negre.
    Culoarea brumarie are trei nuante principale, în funcţie de proporţia firelor negre şi a celor albe:
    a) brumariu-deschis: când 80% (70-95%) din totalul fibrelor sunt albe. Pielicelele au de regula o dunga mediana brumarie mai închisă. Aceasta nuanta este considerată inferioară, mai ales dacă este foarte deschisă;
    b) brumariu-normal: când 60% (40-70%) sunt fibre albe. Pielicelele cu aceasta nuanta au o dunga mediana brumarie mai deschisă sau mai închisă. Nuanta brumariu-normal este cea preferata;
    c) brumariu-închis: când 25% (10-40%) sunt fibre albe. Aceasta nuanta este considerată inferioară mai ales dacă fibrele negre nu sunt repartizate uniform.
    La culoarea brumarie mai pot exista şi alte nuante specifice, în funcţie de variabilitatea raportului între numărul de fibre albe şi negre, astfel:
    - nuanta liliachie, cea mai preferata, când fibrele au un luciu bun, sunt matasoase, cele albe fiind foarte clare, iar cele negre intens pigmentate în negru-albastrui;
    - nuanta otelului, de asemenea preferata, când se întrunesc condiţiile de mai sus, dar fibrele negre sunt mai numeroase;
    - nuanta sidefie, când numărul fibrelor negre este mai mare, iar fibrele albe sunt mai lungi decât cele negre, formând la suprafaţa pielicelei un voal albicios;
    - nuanta plumburie, bruna-galbuie şi cretata (laptoasa), care nu sunt dorite, deoarece buclajul are luciul alb sau este chiar lipsit de luciu iar fibrele albe sunt uneori insuficient de clare.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: brumariu-închis, brumariu-normal sau brumariu-deschis, adăugându-se nuanta respectiva (liliachie, de oţel, plumburie, etc.). Pentru uniformitatea culorii se subliniaza, după caz, calificativele: buna, mijlocie sau slabă.
    Uniformitatea culorii împreună cu nuanta culorii constituie însuşiri principale ale pielicelelor brumarii. Lipsa de uniformitate constituie un defect al acestor pielicele.
    Mieii ale căror pielicele au fibre albe repartizate pe extremitati - cap, membre, vârful cozii, iar pe trunchi numai fibre negre sau fibre albe amestecate cu fibre negre sunt denumiţi caciuri.
    Pentru reproducţie se prefera mieii de nuanta brumariu normal, cat mai uniforma pe toată suprafaţa pielicelei.
    (8) Culoarea comor (kombar) are fibrele aramii, cu nuante destul de variate. Aceasta culoare este destul de neuniforma, pielicelele fiind considerate în general inferioare.
    Nuantele culorii comor se apreciază la bonitare ca acelea ale culorii brumarii, iar în foaia de bonitare se subliniaza, după caz comor-deschis, comor-normal şi comor închis.
    (9) Culoarea sur reprezintă efectul combinatiei de culori pe fibra, mai precis, coloritul diferit pe lungimea fibrei, în general baza fibrei fiind de culoare mai închisă (negru, maron, cafeniu) şi spre vârf, mai deschis (alb, cafeniu, argintiu, galbui, bej, etc.).
    În funcţie de combinatiile de culori de la baza şi vârful fibrei se obţin diferite nuante coloristice, de un deosebit efect estetic, cele mai frecvente fiind:
    - nuanta argintie, când la baza fibrele au culoarea negru-intens, iar la vârf, alb sau alb-gri;
    - nuanta aurie, când la baza fibrele au culoarea maro-închis spre negru, iar către vârf trece brusc în auriu-deschis;
    - nuanta bronzului, când baza fibrei este satena, iar vârful este decolorat în alb-galbui;
    - nuanta platinei, când baza fibrei este negru-cafeniu, iar vârful este de culoare crem;
    - nuanta chihlimbarului, când baza fibrei este de culoare maron, iar vârful galben clar.
    Ca şi în cazul pielicelelor brumarii, la cele de culoare sur se apreciază uniformitatea coloritului pe suprafaţa pielicelei, acordându-se punctaj maxim pielicelelor care au acelaşi colorit pe întreaga suprafaţa.
    În foaia de bonitare se subliniaza culoarea, nuanta şi uniformitatea, consemnându-se eventualele particularităţi.
    (10) Buclajul este principala însuşire care determina valoarea economică a pielicelei şi care depinde de conformatia şi dispunerea specială a fibrelor grupate sub forma de manunchiuri directionate într-un anumit sens, formând bucle. Aceasta dispunere a fibrelor se menţine timp de câteva zile după naşterea mielului.
    Totalitatea buclelor de pe pielicica constituie buclajul acesteia.
    (11) În creşterea ovinelor pentru pielicele se disting doua tipuri de buclaj, diferenţiate de preponderenta formei buclelor pe intinsul pielicelei, astfel:
    a) buclaj în forma de tuburi, acestea fiind tipul clasic de bucle - de Buchara - Astrahan;
    b) buclaj fără forme tubulare dar cu fibre ordonate în valuri sau oglinzi cu aspect moarat - tipul african.
    Tipul buclelor este condiţionat de forma în care sunt dispuse fibrele de pe pielicica la naşterea mielului.
    (12) Buclajul se apreciază după următoarele însuşiri:
    - tipul - forma buclelor;
    - mărimea buclelor;
    - gradul de închidere a buclelor;
    - direcţia de inrulare a buclelor;
    - uniformitatea buclelor;
    - rezistenta şi elasticitatea buclelor;
    - desimea buclelor;
    - modelarea buclelor.
    (13) Pielicelele mieilor Karakul, metisi Karakul şi Turcana brumarie prezintă frecvent următoarele tipuri - forme de bucle:
    - bucle în forma de tub: tub şi bob;
    - bucle inelate: inel, tirbuson, melc, tigau, secera, semiinele;
    - bucle desfăcute: impaslite, vata;
    - bucle aplatizate: val, tub-plat, moarat;
    - bucle combinate: coasta, coama.
    (14) Buclele sub forma de tub sunt cele mai valoroase şi preferate, au o formă de tigareta şi lungimea de peste 12 mm.
    Tubul este format prin indoirea, în aceeaşi direcţie, a extremitatilor fibrelor de la suprafaţa sa, numite fibre de acoperire, care se indoaie imediat de la ieşirea lor din piele, formând un cerc aproape complet. Fibrele din interiorul tubului, numite fibre intrande sau de sustinere, sunt mai puţin inrulate, indoite sub forma de secera la capăt şi alcătuiesc un suport pentru fibrele acoperite.
    După lungime, buclele sub forma de tub se clasifica în tuburi scurte: 12-20 mm, mijlocii: 20-35 mm, lungi: peste 35 mm.
    Tuburile apar foarte rar pe pielicele mieilor Turcana brumarie, se întâlnesc mai frecvent la mieii metisi Karakul cu Turcana şi curent la mieii Karakul.
    (15) Buclele sub forma de bob au aceeaşi structura ca tubul, fiind însă mai scurte şi având aspectul unui bob de fasole. Bobul are lungimea sub 12 mm şi largimea egala cu înălţimea, sau puţin mai mare decât aceasta. După lungime, bobul este mic, sub 8 mm; mijlociu, 8-10 mm; mare, 10-12 mm.
    La Turcana brumarie, bobul se intalneste mai frecvent pe pielicelele mieilor ameliorati şi foarte rar la cei neameliorati.
    (16) Buclele inelate au fibre puţine şi sunt rasucite în spirala turtita, formând un inel cu axul vertical pe piele. Acest tip de bucla este considerat defectuos la mieii Karakul negru. Inelele se întâlnesc mai frecvent la mieii Turcana brumarie ameliorata şi în special la mieii Turcana neameliorata, pe gat, spate şi coapsa, mai rar pe spinare, sale şi crupa.
    Semiinelele se deosebesc de inelele complete prin aceea ca, vârfurile din bucla descriu numai jumătate din cerc, în loc de un inel întreg. Semiinelele sunt frecvente la mieii Turcana brumarie.
    (17) Buclele sub forma de tirbuson au spirale ca la bucla inelata, însă întinsă mai în sus şi cu fibrele rasucite ca un tirbuson.
    Tirbusonul este considerat ca o bucla defectuoasă la mieii Karakul şi este caracteristic mieilor de rasa Turcana brumarie, la care se intalneste mai frecvent pe coapse.
    (18) Buclele sub forma de coasta sunt formate din două tuburi aşezate spate în spate, cu inrularea fibrelor în ambele direcţii; din aceasta cauza sunt late şi lungi, de regula turtite, drepte sau cel mult semirotunde. Coastele, privite de sus, au aspectul acoperişului unei case, cu pante aplecate spre ambele părţi. Aceste bucle sunt considerate defectuoase la mieii Karakul negru.
    (19) Buclele sub forma de coama pot fi considerate ca valuri înalte şi desfăcute şi au forma unor benzi de fibre, mai largi sau mai inguste, despărţite pe linia mediana spre dreapta sau spre stanga. Valoarea pielicelei este mai redusă cu cat bucla are coama mai larga.
    (20) Tipul de bucla tigau are un pedicul înalt, alcatuind spre vârf o spirala în forma de maciuca sau bob de piper. Acest tip de bucle este defectuos.
    (21) Buclele sub forma de melc au fibre rasucite, axul buclei fiind mai mult sau mai puţin vertical, în forma de tirbuson gros şi scurt, cu baza mai mare decât vârful. Acest tip de bucla este considerat defectuos.
    (22) Buclele sub forma de secera au fibre aplecate într-o parte, cu gradul de închidere de numai 1/4 sau cel mult 1/2. Secerile constituie forma de tranzitie de la "oglinzi" la suvita de lana a ovinelor adulte. Buclele în forma de secera sunt defectuoase.
    (23) Buclele sub forma de vata sunt lipsite de orice modelare, având fibrele îndreptate în diferite direcţii, fără ordine; buclele sunt afanate, moi şi lipsite de elasticitate. Acestea sunt cele mai defectuoase bucle.
    (24) Buclajul desfăcut sau afanat, în general este constituit din bucle slab conturate, din grupe de fibre, fără ca sa formeze un manunchi întreg. Aceasta forma de bucla este cea mai defectuoasă şi se intalneste mai frecvent la mieii Turcana brumarie, în regiunea coapsei, pe abdomen, partea inferioară a coastelor şi flancurilor.
    (25) Oglinzile (linsaturi, lase) au fibrele regulate şi drepte sau puţin curbate şi paralele între ele, fără indoirea caracteristica a buclelor.
    Oglinzile au un luciu intens şi sunt intercalate în bucle regulate. Dacă oglinzile sunt mari, pielicica apare linsa.
    Dacă pielicica mieilor Karakul negru este lipsită de buclaj sau are oglinzi pe toată suprafaţa ei, dar cu un luciu pronunţat şi cu ape frumoase, este apreciată în comerţ.
    Pielicelele mieilor cu bucle sub forma de valuri largi, aproape linse, care se aseamana cu acelea de la avortoni se numesc "breitschwanz".
    (26) Buclele sub forma de val pot fi considerate structural tuburi lungi şi plate, a căror largime este mult mai mare decât înălţimea, iar gradul de închidere este foarte redus (1/4), rar ajungând la 1/2.
    Pielicelele cu valuri sunt apreciate în comerţ datorită luciului lor, deşi aceste bucle nu au un grad de închidere bun şi pielicelele cu valuri sunt mai puţin valoroase decât acelea cu tub şi bob şi mai puţin durabile.
    Berbecutii cu bucle sub forma de valuri nu se vor retine la reproducţie.
    (27) La bonitare, tipul buclelor se apreciază privind mielul de la distanta de 1-1,5 m pe ambele laturi ale corpului şi stabilind tipul buclelor, de exemplu: tub sau tub şi bob, precum şi dimensiunea (lungimea) acestora, de exemplu: tub lung sau bob mare etc. După posibilitate se pot alcătui colecţii de bucle (esantioane din pielicele prelucrate cu diferite tipuri de bucle) care se folosesc prin comparatie pentru determinarea tipului buclelor.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, tipurile de bucle şi dimensiunile constatate şi anume: cu doua linii tipul predominant şi cu o linie tipul secundar. Dacă exista mai multe tipuri de bucle acestea se noteaza chiar dacă nu sunt dorite în creştere.
    (28) Mărimea buclelor se apreciază în funcţie de:
    lungimea buclelor;
    largimea buclelor;
    înălţimea buclelor;
    gradul de închidere al buclelor.
    (29) Lungimea buclelor la tipurile tub şi bob este reprezentată prin suprafaţa de prindere pe piele a fibrelor care formează bucla, adică distanta de la un capăt la altul al acesteia, masurata în lungul axului ei.
    La bonitare lungimea buclelor se măsoară cu sublerul, până la formarea ochiului bonitorului.
    (30) Largimea buclelor este redata de distanţa maximă între ramura ascendenta şi cea descendenta a buclei, adică distanta între punctele cele mai proeminente de pe părţile laterale ale acestor ramuri.
    După largime, buclele se clasifica în:
    - inguste sau mici: cu largimea până la 4,5 mm la pielicelele mieilor Karakul negru şi metisi sau până la 5 mm la Karakul brumariu şi la mieii din varietatea Turcana brumarie;
    - potrivite sau mijlocii: cu largimea între 4,5 şi 8 mm la pielicelele mieilor Karakul negru şi metisi sau între 5 şi 10 mm la pielicelele mieilor Karakul brumariu şi metisi şi cele ale mieilor Turcana brumarie;
    - largi sau mari: cu largimea între 8 şi 12 mm la pielicelele mieilor Karakul negru şi metisi sau între 10 şi 14 mm la pielicelele mieilor Karakul brumariu şi metisi şi la Turcana brumarie;
    - prea largi: cu largimea peste 12 mm la pielicelele mieilor Karakul negru şi metisi sau peste 14 mm la pielicelele mieilor Karakul brumariu şi metisi şi la Turcana brumarie.
    Buclele preferate sunt cele de largime mijlocie.
    (31) Înălţimea buclelor este distanta de la suprafaţa pielii până la punctul cel mai înalt al buclei (curbura maxima).
    Înălţimea buclelor împreună cu largimea lor condiţioneaza forma buclelor.
    Buclele se clasifica după înălţimea lor în:
    - bucle mijlocii: cu înălţimea egala sau aproape egala cu largimea;
    - bucle joase: cu largimea mult mai mare decât înălţimea. Astfel de bucle au de regula gradul de închidere incomplet, nu sunt compacte întrucât vârfurile fibrelor nu revin la baza lor;
    - buclele înalte cu înălţimea mult mai mare ca largimea: astfel de bucle au fibrele mai lungi, apar ridicate deasupra pielii, desfăcute şi cu rezistenta slabă.
    După înălţime mai exista bucle pediculate - la care inrularea fibrelor nu începe imediat la ieşirea lor din piele, ci mai sus. Astfel de bucle nu sunt rezistente.
    Buclele înalte se întâlnesc mai frecvent pe pielicelele mieilor Karakul brumariu şi mai des pe acelea ale mieilor Turcana brumarie.
    La bonitare, înălţimea buclelor se apreciază după o anumită rutina, în mod liber, trecând cu mana peste bucle şi stabilind dacă sunt aşezate direct pe piele, au înălţimea normală, sunt pediculate etc.
    (32) Gradul de închidere al buclelor este determinat de arcul pe care îl descriu fibrele prin inrularea lor. Acest arc este complet (închis) când vârfurile fibrelor ajung la punctul de unde au plecat. Arcul poate forma numai o jumătate sau un sfert de cerc. Buclele apar mai strânse sau mai compacte cu cat gradul de închidere este mai complet.
    Buclele de pe pielicelele mieilor Turcana brumarie au gradul de închidere incomplet (1/4-3/4), încât apar prea dezvoltate şi crescute mai ales la mieii neameliorati.
    La bonitare, gradul de închidere al buclelor se determina cu ajutorul unui creion, al cărui vârf se introduce în interiorul buclei, în lungul axului acesteia, desfacandu-se şi scoţând la suprafaţa terminatiile fibrelor componente. În acest fel se examinează mai multe bucle de pe diferite regiuni corporale, determinând gradul de închidere predominant şi secundar.
    În foaia de bonitare se subliniaza după caz: 1/1, 3/4, 1/2 sau 1/4. Starile intermediare între cele patru grade de închidere menţionate se încadrează la unul din aceste grade, mai apropiat de cazul existent.
    La buclele cu gradul de închidere de numai 1/4, vârfurile fibrelor componente se vad la suprafaţa, fără a fi nevoie să se desfaca bucla cu vârful creionului, ea fiind aproape desfăcută.
    (33) La bonitare, mărimea buclelor se stabileşte masurand cu compasul, rigla sau sublerul, lungimea, largimea sau alte însuşiri masurabile ale unui număr de bucle dominante pe pielicica. După obisnuirea ochiului bonitorului, mărimea buclelor se va putea aprecia în mod liber.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: mare; mare-mijlocie; mijlocie; mijlocie-mica sau mica.
    Pielicelele cu buclaj mijlociu şi mic sunt cele mai valoroase.
    (34) Direcţia de inrulare a buclelor este redata de sensul în care sunt indoite fibrele din bucle. În mod normal sensul de inrulare este dinapoi spre înainte, adică de la coada spre cap (cranial) şi de jos în sus şi oblic spre cap. Buclele mai sunt uneori inrulate de la cap spre coada (caudal). De exemplu: tuburile deformate cu aspect de coaste inguste. Aceasta direcţie de inrulare la buclajul în forma de tub este nedorita.
    La bonitare, direcţia de inrulare a buclelor se apreciază trecând cu mana sau cu peria peste pielicica în direcţia cap spre coada şi invers.
    În cazul când trecând de la cap spre coada, buclele se desfac, ele sunt inrulate de la coada spre cap (cranial); dacă ele se aseaza mai bine, inrularea este de la cap spre coada (caudal).
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: coada - cap; cap - coada sau mixtă.
    Pentru reproducţie se vor retine numai berbecutii cu direcţia de inrulare a buclelor de la coada spre cap, precum şi mielutele cu direcţia mixtă.
    (35) Uniformitatea buclelor este una din însuşirile care contribuie la valoarea pielicelelor; cu cat buclele sunt mai uniforme ca tip şi forma pe suprafaţa pielicelei, cu atât pielicica are o valoare mai mare. Deşi nu exista pielicele cu buclaj uniform, totuşi dacă pe aceeaşi pielicica se găsesc 3-4 tipuri de bucle, valoarea acesteia este mai mica.
    Pe pielicica mielului Karakul calitatea buclelor diferă: buclele cele mai bune se găsesc în partea supero-posterioară (crupa, sale şi spinare); urmează în ordinea calităţii, părţile laterale (partea superioară a coapselor, flancurilor şi coastelor până la spate); pe al treilea loc al calităţii urmează buclele de pe piept şi gat, iar buclele cele mai slabe se găsesc pe cap, stern şi partea mijlocie a abdomenului. Pe partea inferioară a coapselor, buclele apar de multe ori şterse.
    Buclele de pe trenul anterior sunt de regula mai crescute şi mai desfăcute decât cele de pe trenul posterior.
    Pe pielicelele mieilor metisi Karakul şi Turcana brumarie, buclajul este mai puţin uniform decât pe pielicelele mieilor Karakul de rasa curata.
    Buclajul unei pielicele este asimetric când tipul şi calitatea buclelor nu sunt aceleaşi pe ambele părţi ale pielicelei. Pielicelele cu buclaj asimetric au valoare mai redusă. Asimetria buclajului este mai frecventa la mieii proveniţi din fatari gemene (se presupune ca ar fi urmare a poziţiei defectuoase a fatului în uterul mamei), ţinând cont de varietate şi de gradul de metisare.
    La bonitare, uniformitatea buclelor se apreciază de la distanta, examinând mielul pe ambele laturi ale corpului, privind buclajul în ansamblu şi stabilind dacă exista unul sau mai multe tipuri de bucle, care este suprafaţa ocupată de acelaşi tip de bucle şi dacă pe diferite regiuni corporale calitatea buclajului este normal repartizata.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: buna, mijlocie, slabă, foarte slabă.
    (36) Desimea buclelor este în funcţie de distanta între diferitele bucle şi contribuie la calitatea pielicelei influentand modelarea şi rezistenta buclajului.
    Pielicelele Karakul şi Turcana brumarie sunt mai frumoase şi au o valoare mai mare când au buclele mai dese.
    Desimea prea mare da pielicelei un aspect prea încărcat, iar buclele rare diminuează valoarea pielicelei prin largimea prea mare a cusaturilor.
    La bonitare, desimea buclelor se apreciază în mod liber, împreună cu largimea cusaturilor, privind mielul de la distanta de cca. 1 m, pe ambele părţi. În foaia de bonitare se scrie: rara, rara spre mijlocie.
    (37) Calitatea fibrelor din buclele de pe pielicelele mieilor Karakul şi Turcana brumarie este una din însuşirile principale care deosebesc aceste pielicele de cele ale mieilor din celelalte rase şi varietati de ovine. Aceasta însuşire a fibrelor, care determina calitatea şi durabilitatea buclajului, depinde de lungimea, grosimea şi elasticitatea fibrelor.
    Fibrele matasoase dau la pipaire senzatia care se obţine la trecerea mainii peste catifea sau mătase.
    După calitatea fibrelor se mai deosebesc; fibre moi, care la pipait se simt ca fibrele de bumbac, fibre aspre (aspre şi groase la pipait, ca lana oilor adulte), fibre sarmoase.
    Fibrele matasoase au totodată luciul cel mai intens, fiind cele preferate.
    Fibrele aspre, lanoase, friabile, prea groase sau prea subtiri, prea lungi sau prea scurte dau bucle inferioare şi fără durabilitate.
    Calitatea fibrelor se apreciază în ansamblu pe pielicica şi separat pe piept, abdomen, coada şi membrele posterioare. În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: elastic, matasos, normal, dur, aspru, friabil-uscat, moale lanos, peri caduci, etc.
    (38) Grosimea fibrelor din bucle contribuie, împreună cu lungimea lor, în mod hotarator la calitatea fibrelor şi astfel la luciul, gradul de închidere, rezistenta şi elasticitatea buclelor.
    La pielicelele cu buclaj de calitate, fibrele trebuie să fie potrivit de groase, matasoase la pipait şi elastice. Fibrele prea groase sunt aspre, friabile, nu au gradul de închidere şi nici luciul corespunzător, iar buclajul apare aspru şi lipsit de soliditate. Pe de altă parte, fibrele subtiri sau prea subtiri dau bucle lipsite de soliditate, care se desfac prea timpuriu.
    La bonitare, grosimea fibrelor se apreciază trecând cu mana peste bucle şi frecand între degetul mare şi arătător fibrele din câteva bucle din cele dominante sau din cele secundare, de pe spinare, crupa şi laturile corpului.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: groasa, mijlocie, fina (subtire).
    (39) Lungimea fibrelor împreună cu grosimea lor influenţează în mod substanţial calitatea fibrelor şi în consecinţa şi calitatea buclajului. Astfel, lungimea fibrelor determina în măsura esenţială forma, mărimea, gradul de închidere şi rezistenta buclelor.
    La pielicelele cu bucle de calitate, fibrele trebuie să fie de lungime potrivita, în medie cca. 11 mm (8-14 mm).
    Dintre mieii care au celelalte însuşiri egale, se vor prefera cei care au fibrele de lungime uniforma.
    La bonitare, lungimea se apreciază, smulgand câteva fibre dintr-o bucla din cele dominante, de pe greaban şi masurand lungimea pe un dublu - decimetru sau - după o oarecare rutina - prin aprecierea libera.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: foarte lungă, lungă, mijlocie, scurta, foarte scurta.
    (40) Rezistenta şi elasticitatea buclajului sunt legate de înălţimea şi gradul de închidere al buclelor, de desimea şi calitatea fibrelor din bucle, cat şi de desimea buclelor între ele (largimea cusaturii). Buclele pediculate şi înalte, incomplet închise, cu fibre rare, au rezistenta slabă.
    La mieii Turcana brumarie şi metisi, rezistenta şi elasticitatea buclelor sunt mult mai reduse ca la mieii Karakul negru. De asemenea, aceste însuşiri sunt mai bune dacă nuanta culorii brumarii este mai închisă.
    La bonitare aceste însuşiri se apreciază după senzatia de rezistenta şi elasticitate mai mare sau mai mica, ce se obţine la trecerea cu dosul palmei în raspar peste bucle.
    - Rezistenta şi elasticitatea se noteaza: buna - când buclajul cedează greu la apasare, fibrele reducându-şi forma iniţială imediat după trecerea mainii; mijlocie - când fibrele revin mai incet; slabă - când revin după un timp mai îndelungat.
    (41) Modelarea buclajului este o însuşire de ansamblu determinata de aşezarea buclelor între ele, cat şi de repartiţia lor pe suprafaţa pielicelei.
    Modelarea buclajului, desenul acestuia, depinde de lungimea buclelor pe suprafaţa pielicelei. Când buclele sunt clare, ele dau un aspect de ansamblu sculptat şi placut. Buclajul lipsit de modelare nu are desen frumos.
    În ce priveşte felurile modelarii, pot exista pielicele cu tuburi paralele, în unghi drept faţă de linia spinarii. De la crupa, tuburile coboară pe coapse, asezandu-se ca o semiluna, apoi pe o linie orizontala, conturandu-se un desen în forma de lira. De regula buclele se aseaza perpendicular pe linia spinarii şi abia mai spre înapoi capata o linie curba.
    Modelarea amestecata are tuburile dispuse în diferite unghiuri între ele, iar liniile pe care sunt aşezate sunt neregulate, sinuoase şi în diferite direcţii.
    Între modelarile descrise pot exista diferite combinatii, de exemplu: lira pe crupa şi coapse, iar pe coaste şi spate, modelare amestecata, sau lira şi paralela, când pe regiunea costala buclele sunt aşezate vertical.
    Alte feluri de modelări: modelarea sălbatică - când pe pielicica se găsesc bucle de forme diferite, aşezate neregulat, dezarmonic şi neclare, ceea ce face ca pielicica sa nu prezinte valoare.
    La bonitare, modelarea se apreciază examinând mai multe grupe de bucle de pe diferite regiuni corporale.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: foarte buna, mijlocie, slabă, iar pentru felul modelarii şi al desenului; lira, amestecata, paralela, neprecisa etc.
    (42) Luciul buclelor exprima însuşirea acestora de a reflecta lumina cu o intensitate mai mare sau mai mica. Aceasta însuşire este una din cele mai importante ale pielicelelor mieilor Karakul şi Turcana brumarie şi depinde de structura suprafeţei fibrelor şi de aşezarea lor în bucle.
    Pielicelele de calitate trebuie să aibă luciul cat mai pronunţat. Luciul intens se constata de regula la buclele aşezate în randuri regulate, cu fibre strâns unite şi cu vârfurile ascunse.
    De asemenea au luciul bun pielicelele cu valuri şi oglinzi.
    La mieii Karakul brumariu şi Turcana brumarie luciul buclajului este, în general, mai puţin intens ca la mieii Karakul negru. Mieii Turcana brumarie ameliorata au luciul buclajului mai bun ca la mieii Turcana neameliorata.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: intens - când luciul este asemănător cu cel al unui obiect care sclipeste puternic în bataia razelor de lumina; foarte bun sau bun - când este mai mult sau mai puţin lucitor; mijlociu - când se aseamana cu luciul dat de un obiect de lac aburit sau de o piele lustruita; slab - când buclele nu reflecta razele de lumina; fără luciu (metalic) - când luciul are nuanta de pe secţiunea unui metal rupt.
    (43) Valoarea pielicelelor Karakul, metisi şi Turcana brumarie este condiţionată în măsura apreciabila de însuşirile pielii.
    La pielicelele cu buclaj de calitate, pielea trebuie să fie subtire, densa şi elastica. Pielea cu structura buretoasa nu este de dorit, întrucât este de regula groasa şi determina formarea de bucle largi, cu însuşiri inferioare, în timp ce pielea subtire şi densa are buclajul mai ingust, cu însuşiri bune şi fibre de calitate.
    La bonitare, grosimea şi supletea pielii se apreciază strangand între degete o cuta de piele din regiunea flancului.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: foarte groasa sau groasa - când pielea este şi buretoasa; subtire sau foarte subtire - când este şi densa; foarte subtire.
    Pielicelele cu suprafaţa mai mare sunt superioare.
    (44) După aprecierea individuală a mieilor pe baza criteriilor menţionate privind însuşirile pielicelei, se stabileşte clasa de bonitare a fiecărui miel după performanta proprie, ţinând seama de însuşirile apreciate şi notate în foaia de bonitare; aceasta se face prin însumarea punctelor de la însuşirile subliniate şi se încadrează în clase, în funcţie de totalul punctelor realizate.
    În cazul când bonitorul subliniaza doua sau mai multe însuşiri (exemplu: tub mijlociu şi bob mare) se face media punctajului stabilit pentru însuşirile respective.

    SECŢIUNEA 1.5.
    APRECIEREA MIEILOR DUPĂ CONFORMAŢIA CORPORALĂ - CONSTITUŢIE
    CAP. VIII
    Aprecierea conformatiei şi constituţiei la rasa Karakul
    ART. 33
    Scopul aprecierii este reţinerea la reproducţie a acelor miei care, pe lângă o pielicica cu buclaj de calitate superioară, au caractere de rasa bine exprimate, constituţie buna şi vitalitate ridicată.
    Conformatia corporală şi constituţia se apreciază după caracterele de rasa, forma corpului, urechilor, liniei spinarii şi cozii şi după pigmentatia mucoasei.
    Capul caracteristic rasei Karakul este uscativ, expresiv, cu profilul nasului berbecat. Capul scurt, larg în partea posterioară şi cu nasul prea berbecat denota incrucisari cu alte rase. Urechile sunt blegi, de lungime variabila şi cu fibre de par de pe ele adesea ondulate. Linia superioară urmează la rasa Karakul un traiect ascendent de la greaban la crupa, după care urmează o tesitura spre baza cozii.
    Coada caracteristica rasei Karakul are un depozit de grasime la baza - sub forma unui sac bilobat sau triunghiular, în special la metisi - şi se termina cu o indoitura sub forma de "S". Vârful cozii este uscativ şi subtire, mai scurt sau mai lung şi în mod normal ajunge până în dreptul jaretului.
    La bonitare caracterele de rasa se apreciază prin examinarea regiunilor menţionate.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele stabilite de bonitor.
    Constituţia la mieii Karakul şi Turcana brumarie se poate categorisi în patru tipuri:
    constituţie robusta - caracterizată prin sănătate deplina, vigoare şi rezistenta; mieii sunt de regula bine conformati, au scheletul bine dezvoltat şi osatura puternica;
    constituţie grosolana - este exagerarea celei robuste; mieii au pielea groasa, tesut conjunctiv subcutanat abundant, scheletul grosolan şi articulatiile proeminente; tipul grosolan nu este de dorit;
    constituţie fina - caracterizată prin osatura subtire, dar destul de puternica, piele subtire şi elastica;
    constituţie debila - este exagerarea tipului fin; mieii au capul ingust, urechile subtiri, chiar stravezii, gatul lung, scheletul foarte fin, membre subtiri şi relative lungi, piele subtire.
    Pentru reproducţie se reţin mieii cu constituţie robusta şi fina şi se elimina cei cu constituţie grosolana şi debila.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: robusta, fina, grosolana sau debila, cat şi starile de tranzitie între acestea.
    Pigmentatia mucoaselor este strâns legată de tipul constituţional şi determinarea ei are o deosebită importanţa în special la mieii Karakul brumariu şi Turcana brumarie, la care s-a constatat existenta unui raport strâns între nuanta culorii brumarii pe de o parte şi constituţie şi vitalitatea ovinelor, pe de altă parte. Mieii brumarii albinotici au vitalitatea redusă şi mor, în majoritate de timpuriu, de timpanita cronica. Astfel de miei albinotici, pe lângă constituţia debila sau suprafina, se pot identifica prin nuanta albinotica a culorii mucoasei palatine, a limbii şi irisului, care sunt lipsite de pigment, buzele şi pleoapele de culoare roz deschis, urechile subtiri, cu o pigmentatie foarte slabă.

    CAP. IX
    Aprecierea conformatiei corporale - constituţiei la rasele de lana, lapte şi carne
    ART. 34
    Conformatia corporală se apreciază prin examinarea exteriorului, avându-se în vedere armonia de ansamblu, calităţile şi defectele principalelor regiuni corporale, precum şi extinderea lanii.
    Constituţia se apreciază de asemenea, pe baza datelor de exterior dar exprima ansamblul de manifestare a funcţiilor vitale ale organismului în relaţia cu mediul.
    Conformatia corporală - constituţia se apreciază în mod obligatoriu în strânsă relaţie cu particularităţile definitorii ale raselor sau populatiilor din care fac parte animalele analizate. Aprecierea conformatiei corporale constituţiei se executa individual, examinandu-se extinderea lanii cu ocazia bonitarii dinaintea tunsului, iar celelalte însuşiri de conformatie şi constituţie, imediat după ce s-a efectuat tunsul.
    La ovinele din controlul oficial aprecierea conformatiei corporale - constituţiei se face o singură dată în viaţa animalului, la primul tuns, la care se executa bonitarea.
    La ovinele la care este necesar să se facă aprecierea în alte perioade decât la tuns, se vor lua în considerare numai elementele de apreciere a căror examinare este posibila (calităţile şi defectele principalelor regiuni corporale nu se pot aprecia când lana este prea lungă).
    Extinderea lanii pe corp se apreciază după gradul de acoperire cu lana a abdomenului, în principal, a membrelor şi capului, în secundar.
    Extinderea se apreciază în funcţie de rasa şi se noteaza astfel:
    5 şi 4 - abdomen bine imbracat cu lana deasa şi structura suvitei clara, iar extinderea lanii pe cap şi membre caracteristice rasei;
    3 - abdomen imbracat cu lana mai rara şi mai scurta dar cu structura suvitei clara; extinderea pe cap şi membre caracteristica rasei;
    2 - extindere slabă a lanii pe abdomen, cu suvita voalata sau impaslita (la rasele Merinos lana mai puţin abundenta pe cap şi pe membre;
    1 - extindere foarte slabă a lanii pe abdomen; lana rara, impaslita şi încărcată de impuritati (la rasele Merinos extindere pe cap până la linia urechilor şi slabă pe membre).
    Caracterele de rasa privind extinderea lanii pe corp sunt:
    - la rasa Merinos transilvanean: lana extinsă până la linia ochilor, pe membre până la genunchi (jaret), abdomenul bine imbracat;
    - la rasele Merinos de Palas, Merinos de Stavropol, Merinos caucazian: bine extinsă pe cap până la linia ochilor sau până aproape de vârful botului, pe membre până la genunchi (jaret) sau până la ongloane; abdomenul bine imbracat;
    - la rasele Tigaie şi Turcana: lana mai rara pe abdomen, însă bine acoperit; se admit suprafeţe axilare fără lana mai mari decât la rasele Merinos; pe cap lana se extinde până la linia urechilor, uneori fruntea fiind acoperită; pe membre lana coboară până la linia dreapta dusa pe partea inferioară a abdomenului, uneori coborând până deasupra genunchilor şi jaretelor.
    Extinderea lanii pe corp, deşi este cuprinsă în aprecierea conformatiei corporale - constituţiei, se înregistrează separat, fiind însuşire folosită în selecţie.
    Rezultatul aprecierii conformatiei corporale - constituţiei se exprima printr-o nota generală acordată în scara 1-10, astfel:
    10-8: se acordă ovinelor bine proportionate cu trunchiul lung, larg şi adanc, în forma de cilindru; linia spinarii dreapta, crupa uşor tesita, dar larga; gatul solid şi bine prins cu trunchiul; membrele solide, cu aplomb corect; constituţia robusta sau spre fina; extinderea lanii pe corp de minimum nota 4.
    La berbecii din rasele cu lana fina se cer 2-3 falduri în regiunea gatului, ambele testicule coborate şi normal dezvoltate.
    La oi se cere ca ugerul să fie bine dezvoltat, globulos, simetric şi integru.
    7-5 se acordă ovinelor cu conformatie proportionata, cu linia spinarii uşor inseuata, abdomen voluminos, gat relativ subtire şi uşor retezat la prinderea cu trunchiul; trunchi şi crupa mai puţin largi şi membre solide însă cu mici defecte de aplomb; constituţie robusta spre fina sau robusta spre grosolana; extinderea lanii de minimum nota 2.
    4-1 se acordă ovinelor cu conformatie mai puţin proportionata, înalte pe picioare, cu trunchi lung, supt şi ingust, linia spinarii inseuata sau arcuita; crupa mult tesita şi ingusta; gat lung, slab imbracat cu musculatura, prins defectuos cu trunchiul; defecte de aplomb accentuate; constituţie tipica altui tip morfoproductiv, grosolana sau fina; extinderea lanii pe corp de minimum nota 2.
    Nota generală rezultată din aprecierea conformatiei - constituţiei se înmulţeşte cu coeficientul 4 şi se obţin punctele pentru conformatie corporală - constituţie.
    În cazul aprecierii conformatiei corporale - constituţiei în alte perioade decât la tuns, nota acordată se micşorează cu 2 puncte atât în cazul când nu s-a putut aprecia desimea, cat şi în cazul când datorită lungimii lanii nu s-au putut examina regiunile corporale.

    CAP. X
    Individualizarea şi înregistrarea animalelor
    ART. 35
    (1) Animalele cuprinse în controlul oficial trebuie să fie individualizate şi înregistrate oficial iar numărul matricol să fie unic pentru fiecare animal şi niciodată reutilizat.
    (2) Metoda de individualizare şi înregistrare este cea aprobată prin legislaţia în vigoare.
    (3) Controlul oficial va oferi indicaţii reale privind identitatea, sexul, rasa, originea şi data naşterii animalului.
    (4) Originea unui animal va fi înregistrată prin numărul matricol al părinţilor acestuia, asa cum rezultă din documentele de înregistrare a montei sau insamantarii artificiale, iar identitatea animalului va fi înregistrată prin numărul matricol, rasa, sexul şi data naşterii animalului care trebuie înregistrate imediat după fatare.
    (5) Identitatea (număr matricol, cod) femelei montate şi a masculului care a efectuat monta sau, în cazul insamantarilor artificiale a masculului de la care provine materialul seminal, trebuie înregistrată în ferma în ziua efectuării montei sau insamantarii artificiale.
    (6) Organizaţia de control va inregistra informaţiile privind monta sau insamantarea artificiala cat mai repede posibil, dar nu mai târziu de o luna de la data efectuării montei. Sexul şi numărul matricol al descendenţilor trebuie înregistrate în ziua fatarii şi notificate organizaţiei de control cel târziu până la prima vizita pentru controlul oficial care succede fatarea.
    (7) În cazul transferului de embrioni, înregistrarea trebuie să cuprindă mama genetica, mama receptoare şi tatăl.
    (8) În cazul în care ferma nu a mai fost cuprinsă în controlul oficial şi nu se cunoaşte originea animalelor, identitatea va fi stabilită numai pe baza numărului matricol.
    (9) Controlorul trebuie să verifice identitatea animalelor la începutul lactatiei şi înaintea fiecărui control.

    SECŢIUNEA 2

    CAP. XI
    Inspecţia controlului oficial
    ART. 36
    Inspecţia controlului oficial
    (1) Pentru ca un control să aibă caracter oficial, metodele prin care este efectuat controlul şi sunt procesate datele de control trebuie verificate prin inspecţie şi supracontrol de către persoane autorizate.
    (2) Inspecţia şi supracontrolul trebuie efectuat la 5-10% din numărul total de controale oficiale efectuat pe parcursul unui an de control, astfel:
    a) supracontrolul este efectuat de personalul organizaţiilor de control, autorizat în acest scop;
    b) inspecţia este efectuată de personalul autorităţii competente pentru activitatea de ameliorare şi reproducţie în zootehnie.

    ART. 37
    Norme pentru verificarea originii şi descendentei
    (1) Pentru datele de origine şi descendenta, trebuie făcute următoarele verificări:
    a) dacă animalul montat este corect identificat;
    b) dacă masculul care a efectuat monta este corect identificat;
    c) dacă data naşterii se încadrează în +/- 6% din lungimea medie a gestatiei faţă de data montei;
    d) dacă descendentul animalului montat este corect identificat;
    e) dacă masculul care a montat este verificat, fie prin evidentele de IA, fie prin evidente din care rezultă ca masculul care a efectuat monta a fost în ferma în ziua montei sau prin declaraţia medicului veterinar (ex. în cazul transferului de embrioni).
    (2) Suplimentar, pot fi făcute următoarele verificări:
    a) verificarea părinţilor genetici pentru rasele de lapte cu ajutorul grupelor sangvine sau altor metode recunoscute;
    b) inspecţia vizuala a descendenţilor.

    ART. 38
    Norme pentru inspecţia şi supracontrolul activităţii de control oficial
    (1) Inspecţia şi supracontrolul trebuie să verifice următoarele aspecte:
    a) controalele oficiale să fie efectuate prin metode şi cu echipamente aprobate de ICAR şi prevăzute în documentaţia de lucru a controlorilor;
    b) echipamentele de control să fie instalate corespunzător, calibrate şi utilizate corect;
    c) animalele din controlul oficial să fie identificate corespunzător;
    d) detectarea şi identificarea informaţiilor lipsite de precizie prin verificări de rutina;
    e) înlocuirea datelor incorecte sau ştergerea lor.
    (2) Persoana care face inspecţia sau supracontrolul nu are voie să efectueze controlul oficial şi prelucrarea datelor;
    (3) Persoanele cu atribuţii de inspecţie şi supracontrol nu pot fi impiedicate să-şi exercite mandatul iar proprietarul animalelor şi controlorul trebuie să pună la dispoziţia acestora toate documentele solicitate.

    ART. 39
    Recomandări pentru inspecţia şi supracontrolul activităţii de control oficial
    (1) Se recomanda:
    a) Supracontrolul să fie parte a activităţii de control oficial, iar ocazional să se facă verificări suplimentare;
    b) Rezultatele inspecţiei activităţii de controlul oficial să fie raportate organizaţiei de control, prin rapoarte anuale;
    c) Inspecţia să fie repetată ocazional în ferme, turme sau individual, la animalele cu performanţe ridicate, pentru a întreţine reputaţia organizaţiilor de control în privinta acuratetei controlului oficial;
    d) Inspecţia şi supracontrolul se efectuează fără a preveni proprietarul animalelor şi controlorul.

    ART. 40
    Inspecţia laboratorului pentru analiza calităţii laptelui
    (1) Laboratoarele pentru controlul calităţii laptelui funcţionează în baza regulamentului propriu, aprobat de autoritatea competentă pentru activitatea de ameliorare şi reproducţie.
    (2) Inspecţia verifica respectarea regulamentului privind analiza probelor de lapte şi aplicarea uniforma a valorilor standard.

    ART. 41
    Angajamente
    Proprietarul animalelor care a solicitat efectuarea controlului oficial recunoaşte deplina şi întreaga valabilitate a prezentelor norme.

    SECŢIUNEA 3
    PRODUCEREA ŞI TESTAREA BERBECILOR ŞI TAPILOR UTILIZAŢI LA INSAMANTARI ARTIFICIALE
    CAP. XII
    Alegerea mamelor de berbeci şi tapi şi nominalizarea imperecherilor
    ART. 42
    Alegerea femelelor candidate şi mame de berbeci şi tapi
    (1) Selectarea femelelor candidate mame de berbeci şi tapi se efectuează pentru fiecare rasa, cel puţin o dată pe an, la încheierea anului de control.
    (2) Sunt admise candidate mame de berbeci şi tapi numai femelele cu origine cunoscută, cu părinţi înscrişi în secţiunea principala a registrului genealogic al rasei.
    (3) Necesarul de femele candidate mame de berbeci şi tapi este de minim 2 femele pentru o mama de berbec sau tap.
    (4) Caracterele care fac obiectul selecţiei şi ponderea acestora în valoarea de ameliorare globală, estimată printr-un procedeu BLUP sau mai evoluat, sunt aprobate anual de către autoritatea naţionala competenţa la propunerea asociaţiilor de crescatori.
    (5) Ierarhizarea femelelor mame de berbeci şi tapi se face pe baza valorii de ameliorare globale, stabilită printr-un index al valorilor de ameliorare pentru caracterele analizate.

    ART. 43
    Alegerea tatilor de berbeci şi tapi
    Necesarul de tati de berbeci şi tapi se stabileşte de către asociaţiile de crescatori, dintre cei mai reprezentativi berbeci şi tapi amelioratori ai rasei, din ţara şi din import, la propunerea asociaţiilor de crescatori.

    ART. 44
    Nominalizarea imperecherilor
    (1) După nominalizarea femelelor mame de berbeci şi tapi şi a tatilor de berbeci şi tapi se procedează la nominalizarea imperecherilor. Aceasta lucrare urmăreşte consolidarea însuşirilor de producţie şi exterior corespunzătoare şi corectarea unor defecte.

    CAP. XIII
    Testarea berbecilor şi tapilor pentru însămânţări artificiale şi admiterea la reproducţie a ovinelor şi caprinelor
    ART. 45
    Testarea paternităţii
    (1) Testarea paternităţii se face în laboratoare autorizate, cu ajutorul grupelor sangvine sau a altor metode recunoscute şi este obligatorie pentru berbecii din rasele de lapte şi optional pentru celelalte rase.
    (2) După confirmarea paternităţii berbecii sunt admişi în testare după performanţe proprii.

    ART. 46
    Testarea după performanţe proprii
    (1) Testarea performantelor proprii se executa în staţiunile de testare a reproducatorilor şi producerea materialului seminal, în conformitate cu prevederile art. 28.
    (2) Pot fi introdusi în testare berbeci şi tapi în vârsta de până la 2 luni, care provin din mame de berbeci şi tapi dacă sunt identificati şi înregistraţi în conformitate cu sistemul naţional oficial.
    (3) La terminarea testarii performantelor proprii se procedează la estimarea valorii de ameliorare printr-un procedeu BLUP sau mai evoluat. Pe baza valorii de ameliorare se decide promovarea berbecilor şi tapilor în alta etapa a testarii sau eliminarea acestora, în acord cu prevederile programului de ameliorare.
    (4) Berbecii şi tapii promovati în alta etapa a selecţiei sunt apreciati după capacitatea de reproducţie care consta în controlul comportamentului sexual, examenul calităţii materialului seminal.
    (5) Berbecii şi tapii declaraţi admişi după cele doua etape de testare a performantelor proprii sunt trecuţi în etapa de testare după descendenţi, în acord cu prevederile programului de ameliorare.

    ART. 47
    Testarea după descendenţi
    A. Testarea pentru producţia de carne
    (1) Testarea după descendenţi pentru producţia de carne se realizează pe un număr minim de 10 fii testati în fermele comerciale, după metodologia prevăzută la art. 29.
    (2) Rezultatele testarii descendenţilor testati în alte tipuri de unităţi, în conformitate cu prezentele norme, pot fi utilizate ca informaţii suplimentare, pentru creşterea preciziei testarii după descendenţi pentru producţia de carne.
    (3) Testarea berbecilor şi tapilor după descendenţi pentru producţia de carne este obligatorie pentru rasele de carne.
    (4) Aprecierea berbecilor şi tapilor după descendenţi pentru producţia de carne se face pe baza performantelor fiilor, înregistrate în controlul oficial al producţiei de carne şi exprimate prin valoarea de ameliorare estimată printr-un procedeu BLUP sau mai evoluat.
    B. Testarea pentru producţia de lapte
    (1) Testarea berbecilor şi tapilor după descendenţi pentru producţia de lapte se face pe baza performantelor obţinute de la minim 10 fiice la prima lactatie înregistrate în controlul oficial al producţiei de lapte şi exprimate prin valoarea de ameliorare estimată printr-un procedeu BLUP sau mai evoluat.
    (2) Testarea berbecilor şi tapilor după descendenţi pentru producţia de lapte este obligatorie pentru rasele de lapte.

    ART. 48
    Admiterea la reproducţie a ovinelor şi caprinelor de rasa pura
    (1) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. 2, toate ovinele şi caprinele de reproducţie de rasa pura, masculi şi femele, care sunt înregistrate într-un registru genealogic trebuie să fie acceptate pentru reproducţie.
    (2) (a) Masculii de rasa pura de ovine şi caprine trebuie să fie acceptaţi la însămânţări artificiale, iar materialul seminal al acestora să fie utilizat în aceste scopuri, dacă au fost supuşi testelor pentru monitorizarea performantelor şi estimarea valorii de ameliorare, conform Deciziei 90/256/EEC , transpusa prin Norma privind metodele de monitorizare a performantelor şi metodele pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducţie de rasa pura din speciile ovine şi caprine.
    (b) Masculii de rasa pura de ovine şi caprine şi materialul seminal al acestora trebuie să fie acceptaţi la testare, în limitele cantitative solicitate pentru monitorizarea performantei şi estimarea valorii de ameliorare, conform Deciziei 90/256/EEC , transpusa prin Norma privind metodele de monitorizare a performantelor şi metodele pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducţie de rasa pura din speciile ovine şi caprine.
    (c) Femelele de rasa pura de ovine şi caprine trebuie să fie acceptate la reproducţie, precum şi ovulele şi embrionii lor.
    (3) Materialul seminal, ovulele şi embrionii trebuie să fie colectati, trataţi şi stocati de către un centru autorizat sau de personal autorizat.

    SECŢIUNEA 4

    CAP. XIV
    Înfiinţarea şi conducerea registrului genealogic
    ART. 49
    Pentru recunoaşterea oficială o organizaţie sau asociaţie a crescatorilor care înfiinţează şi conduce registru genealogic, trebuie să solicite aceasta autorităţilor statului membru pe teritoriul căruia este situat sediul acesteia.

    ART. 50
    Autorităţile statului membru au obligaţia de a acredita asociaţiile sau organizaţiile crescatorilor care înfiinţează şi conduc registre genealogice, dacă acestea îndeplinesc următoarele condiţii:
    1. Sunt persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare în statul membru în care se solicita acreditarea;
    2. Dovedesc autorităţilor competente ca:
    a) funcţionează eficient;
    b) au capacitatea de a inregistra corect datele în registru genealogic;
    c) au un efectiv suficient de mare pentru continuarea programelor de ameliorare a rasei sau pentru prezervarea rasei dacă se considera necesar;
    d) pot asigura toate datele necesare pentru continuarea programelor de ameliorare sau conservare.
    3. Au un set de reglementări care acoperă:
    a) definirea caracteristicilor raselor;
    b) sistemul pentru identificarea animalelor;
    c) definirea obiectivelor ameliorării;
    d) modul de utilizare a datelor privind performanţele efectivelor de animale;
    e) divizarea registrului genealogic, dacă exista diferite criterii pentru înscrierea animalelor în registrul genealogic sau dacă exista diferite proceduri pentru clasificarea animalelor înscrise în registrul genealogic.
    4. Reglementările şi procedurile adoptate în acord cu acest articol sa dovedească principiul nediscriminarii între membrii.

    ART. 51
    Dacă, referitor la o anumită rasa, într-un stat membru funcţionează deja una sau mai multe asociaţii/organizaţii ale crescatorilor acreditate, autorităţile statului membru pot refuza acreditarea unei noi asociaţii sau organizaţii a crescatorilor, dacă aceasta pune în pericol existenta rasei respective sau periclitează programele zootehnice ale asociaţiilor sau organizaţiilor existente. În acest caz, statul membru va informa Comisia cu privire la refuzurile şi acreditarile acordate.

    ART. 52
    Autorităţile statelor membre pot retrage acreditarea oricărei asociaţii sau organizaţii care înfiinţează şi conduce registre genealogice dacă aceasta refuza sau ignora deliberat condiţiile prevăzute în 50.

    CAP. XV
    Criterii pentru înscrierea animalelor şi structura registrului genealogic
    ART. 53
    Pentru a putea fi înscris în secţiunea principala a registrului genealogic, un animal trebuie:
    - să fie descendent din părinţi şi bunici înscrişi în registrul genealogic al aceleiaşi rase;
    - să fie identificat după naştere în conformitate cu regulile acelui registru;
    - să aibă un certificat de origine eliberat în conformitate cu regulile acelui registru.

    ART. 54
    Secţiunea principala a registrului poate fi divizata în mai multe clase, în conformitate cu performanţele animalelor. Numai animalele care îndeplinesc criteriile din art. 53 pot fi incluse în una din aceste clase.

    ART. 55
    (1) Organizaţiile sau asociaţiile crescatorilor care înfiinţează şi conduc un registru genealogic pot decide dacă o femela care nu îndeplineşte criteriile din art. 53 poate fi înscrisă într-o secţiune suplimentară a registrului genealogic. Femela trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să fie identificata după naştere conform regulilor registrului genealogic;
    b) sa corespundă standardului rasei;
    c) sa îndeplinească criteriile minime de performanţă, conform regulilor registrului.
    (2) O femela a carei mama şi bunica maternă sunt înscrise în secţiunea suplimentară a registrului genealogic şi a cărui tata şi doi bunici (tatăl tatălui şi tatăl mamei) sunt înscrişi în secţiunea principala a registrului genealogic, poate fi considerată de rasa pura şi poate fi înscrisă în secţiunea principala a registrului genealogic.
    (3) Cerinţele menţionate la alin. 1, lit. b) şi c) pot fi diferenţiate astfel:
    - animale care aparţin rasei dar sunt cu origine necunoscută;
    - animale obţinute printr-un program de hibridare aprobat de către organizaţia sau asociaţia care conduce registrul genealogic.

    ART. 56
    Organizaţia care conduce registrul genealogic poate decide ca un mascul care nu corespunde condiţiilor de înscriere în registrul genealogic, poate fi înscris într-o secţiune secundară, dacă:
    a) este individualizat după naştere conform regulilor stabilite în registrul genealogic;
    b) a fost apreciat conform standardului rasei;
    c) corespunde cerinţelor minime stabilite în registrul genealogic.

    ART. 57
    Dacă un registru genealogic conţine mai multe clase ale secţiunii principale, un animal care a fost înscris în alt registru genealogic al aceleiaşi rase şi care are caracteristici distincte de populaţia de aceeaşi rasa înscrisă în registrul genealogic de destinaţie, poate fi înscris în clasa din registru pentru care îndeplineşte condiţiile.

    CAP. XVI
    Certificarea originii şi a valorii de ameliorare
    ART. 58
    (1) În certificatul de origine pentru animalele de rasa pura din speciile ovine şi caprine trebuie înscrise următoarele:
    - organizaţia care îl eliberează
    - numele registrului genealogic
    - numărul de înscriere în registru genealogic
    - data eliberării
    - sistemul de identificare a animalului
    - numărul de identificare
    - data naşterii
    - rasa
    - sexul
    - numele şi adresa crescatorului
    - numele şi adresa proprietarului
    - originea:

         tatăl, bunicul patern bunica paterna
        nr. din registru nr. din registru nr. din registru
           genealogic genealogic genealogic;
            mama, bunicul matern, bunica maternă
        nr. din registru nr. din registru nr. din registru
           genealogic genealogic genealogic.


    (2) Rezultatele testului performantelor proprii şi valoarea de ameliorare estimată după ascendenţi ale animalului, ale părinţilor şi ale bunicilor, sunt incluse în certificatul de origine, conform Deciziei 90/256/EEC , transpusa prin Norma privind metodele de monitorizare a performantelor şi metodele pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducţie de rasa pura din speciile ovine şi caprine.

    ART. 59
    Particularităţile precizate la art. 58 sunt conţinute de:
    a) certificatul de origine, în conformitate cu modelul din anexa 1
    sau
    b) documentele care însoţesc ovinele şi caprinele de rasa pura, caz în care autoritatea competentă va certifica faptul ca datele specificate la art. 58 sunt conţinute în documente, după următoarea formula "Subsemnatul certific ca aceste documente conţin datele menţionate în art. 1 din Decizia 90/258/EEC , transpus prin art. 58 din Normele de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie".

    ART. 60
    În certificatul de origine pentru materialul seminal provenit de la berbeci şi tapi de rasa pura trebuie menţionate următoarele:
    a) toate datele specificate la art. 58, cu privire la berbecul donator sau tapul donator, şi în cazul raselor de lapte, grupa sangvina a acestuia sau rezultatele unui test ce oferă garanţii ştiinţifice echivalente;
    b) informaţii ce permit identificarea materialului seminal, data colectării acestuia, precum şi numele şi adresa centrului de colectare a materialului seminal şi a destinatarului.

    ART. 61
    Datele la care se referă art. 60 pot fi indicate:
    a) printr-un certificat de origine, în conformitate cu modelul din anexa 2
    sau
    b) prin documente ce însoţesc materialul seminal de la ovinele şi caprinele de rasa pura, caz în care autoritatea competentă trebuie să certifice ca datele specificate la art. 60 sunt conţinute de documente, prin următoarea formula "Subsemnatul, certific ca aceste documente conţin datele menţionate în art. 3 din Decizia 90/258/EEC , transpus prin art. 60 din Normele de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie".

    ART. 62
    (1) În certificatul de origine pentru ovule provenite de la ovine şi caprine din rasa pura, trebuie menţionate următoarele:
    - toate datele specificate la art. 58 cu privire la oaia sau capra donatoare;
    - informaţii care permit identificarea ovulului, data colectării acestuia, numele şi adresa centrului de colectare a ovulului şi a destinatarului.
    (2) Atunci când exista mai mult de un ovul într-o paieta, aceasta trebuie să fie precizată în mod clar, toate ovulele din paieta trebuind să aibă aceiaşi părinţi.

    ART. 63
    Datele la care se referă art. 62 pot fi indicate:
    a) printr-un certificat de origine, în conformitate cu modelul din anexa 3
    sau
    b) prin documente care însoţesc ovulele ovinelor şi caprinelor de rasa pura, caz în care autoritatea competentă trebuie să certifice faptul ca datele specificate la art. 62 sunt conţinute de documente, prin următoarea formula "Subsemnatul, certific ca aceste documente conţin datele menţionate în art. 5 din Decizia 90/258/EEC , transpus prin art. 62 Normele de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie".

    ART. 64
    (1) În certificatul de origine pentru embrioni proveniţi de la ovine şi caprine din rasa pura, trebuie menţionate următoarele:
    - toate datele specificate la art. 58 cu privire la oaia sau capra donatoare şi toate datele specificate la art. 60, cu privire la berbecul sau tapul donator;
    - informaţii care permit identificarea embrionilor, data de însămânţare sau fecundare, data colectării acestuia, numele şi adresa centrului de colectare a embrionului şi a destinatarului.
    (2) Atunci când exista mai mult de un embrion într-o paieta, aceasta trebuie să fie precizată în mod clar, toţi embrionii din paieta trebuind să aibă aceiaşi părinţi.

    ART. 65
    Datele la care se referă art. 64 pot fi indicate:
    a) printr-un certificat de origine, în conformitate cu modelul din anexa 4;
    b) prin documente care însoţesc embrionii ovinelor şi caprinelor de rasa pura, caz în care autoritatea competentă trebuie să certifice faptul ca datele specificate la art. 64 sunt conţinute de documente, prin următoarea formula "Subsemnatul, certific ca aceste documente conţin datele menţionate în art. 7 din Decizia 90/258/EEC , transpus prin art. 64 din Normele de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie".

    ART. 66
    Până la aderarea României la Uniunea Europeană, în prezentul ordin, prin termenii "Comisia" şi "Stat membru" se înţelege "România".

    ANEXA

    la Normele de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie
    ANEXA 1

    CERTIFICAT DE ORIGINE
    pentru animale de reproducţie rasa pura din speciile ovine şi caprine

        Organizaţia care îl eliberează .............................................
        Numele registrului genealogic ..............................................
        Numărul de înscriere în registru genealogic ................................
        Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.)
        Numărul de identificare ....................................................
        Numele animalului (optional) ...............................................
        Data naşterii, rasa, sexul .................................................
        Numele şi adresa crescatorului .............................................
        Numele şi adresa proprietarului ............................................

                                        TT: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
        Tata: nr. matricol .............................
              nr. din registru genealogic ..............
                                         MT: nr. matricol ..........................
                                             nr. din registru genealogic ...........
                                         TM: nr. matricol ..........................
                                             nr. din registru genealogic ...........
        Mama: nr. matricol ............................
              nr. din registru genealogic .............
                                         MM: nr. matricol ..........................
                                             nr. din registru genealogic ...........

        Rezultatele actualizate ale testelor de performanţă şi rezultatele valorii
    de ameliorare estimate ale performantelor proprii şi ale ascendenţilor, părinţi
    şi bunici
        Întocmit .................... la ..............
        Semnatura .....................................
        NUMELE CU MAJUSCULE ŞI FUNCŢIA SEMNATARULUI


    ANEXA 2

    CERTIFICAT DE ORIGINE
    pentru comerţul intracomunitar cu material seminal de la berbeci şi ţapi de reproducţie de rasă pură


    A. Particularităţile berbecului sau tapului donator
    1. Organizaţia care îl eliberează ..........................................
    Numele registrului genealogic ..............................................
    Numărul de înscriere în registru genealogic ................................
    Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.)
    Numărul de identificare ....................................................
    Grupa sangvina sau testul echivalent (1) ...................................
    Numele animalului (optional) ...............................................
    Data naşterii, rasa ........................................................
    Numele şi adresa crescatorului .............................................
    Numele şi adresa proprietarului ............................................

                                    TT: nr. matricol ...........................
                                        nr. din registru genealogic ............
    Tata: nr. matricol .............................
          nr. din registru genealogic ..............
                                     MT: nr. matricol ..........................
                                         nr. din registru genealogic ...........
                                     TM: nr. matricol ..........................
                                         nr. din registru genealogic ...........
    Mama: nr. matricol ............................
          nr. din registru genealogic .............
                                     MM: nr. matricol ..........................
                                         nr. din registru genealogic ...........

    2. Rezultatele actualizate ale testelor de performanţă şi rezultatele
valorii de ameliorare estimate ale performantelor proprii şi ale ascendenţilor,
părinţi şi bunici
    Întocmit .................... la ..............
    Semnatura .....................................
    NUMELE CU MAJUSCULE ŞI FUNCŢIA SEMNATARULUI

    B. Particularităţile materialului seminal
    Sistemul de identificare a materialului seminal (culoare, număr) ...........
    Identificare ...............................................................
    I.

    ┌─────────────┬─────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────┐
    │ Număr │ Data(ele) │ Nr. identificare a │ Rasa │
    │ de doze │ de colectare │ animalului donator │ │
    ├─────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────┤
    └─────────────┴─────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────┘

        II. Originea materialului seminal
        Adresa centrului(elor) de colectare a materialului seminal .................
        Destinaţia materialului seminal ............................................
        Numele şi adresa destinatarului
        Întocmit ........................... la .............
        Semnatura ...........................................
        NUMELE CU MAJUSCULE ŞI FUNCŢIA SEMNATARULUI
        (1) Pentru rasele de lapte


    ANEXA 3

    CERTIFICAT DE ORIGINE
    pentru ovule de la animalele de reproducţie de rasă pură din speciile ovine şi porcine

        A. Informaţii cu privire la oaia sau capra donatoare
        1. Organizaţia care îl eliberează ..........................................
        Numele registrului genealogic ..............................................
        Numărul de înscriere în registru genealogic ................................
        Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.) .............
        Numărul de identificare ....................................................
        Numele animalului (optional) ...............................................
        Data naşterii, rasa ........................................................
        Numele şi adresa crescatorului .............................................
        Numele şi adresa proprietarului ............................................

                                        TT: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
        Tata: nr. matricol .............................
              nr. din registru genealogic ..............
                                        MT: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
                                        TM: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
        Mama: nr. matricol ............................
              nr. din registru genealogic .............
                                        MM: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............

        2. Rezultatele actualizate ale testelor de performanţă şi rezultatele
    valorii de ameliorare estimate ale performantelor proprii şi ale ascendenţilor,
    părinţi şi bunici
        Întocmit .................... la ...............
        Semnatura ......................................
        NUMELE CU MAJUSCULE ŞI FUNCŢIA SEMNATARULUI

        B. Particularităţile ovulelor
        Sistemul de identificare a ovulelor (culoare, număr) .......................
        Identificare ...............................................................
        Număr de ovule pe paieta
        I. Număr de ovule/Data(ele) colectării/Identificarea oii sau caprei/Rasa/
        II. Originea ovulelor
        Numele şi adresa centrului(elor) de colectare a ovulelor ...................
        Destinaţia ovulelor ........................................................
        Numele şi adresa destinatarului

        Întocmit ....................... la ..............
        Semnatura ........................................
        NUMELE CU MAJUSCULE ŞI FUNCŢIA SEMNATARULUI


    ANEXA 4

    CERTIFICAT DE ORIGINE
    pentru embrioni de la animalele de reproducţie de rasă pură din speciile ovine şi caprine


    A. Informaţii cu privire la berbecul sau tapul donator
    1. Organizaţia care îl eliberează ..........................................
    Numele registrului genealogic ..............................................
    Numărul de înscriere în registru genealogic ................................
    Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.) .............
    Numărul de identificare ....................................................
    Grupa sangvina sau testul echivalent (1) ...................................
    Numele animalului (optional) ...............................................
    Data naşterii, rasa ........................................................
    Numele şi adresa crescatorului .............................................
    Numele şi adresa proprietarului ............................................

                                    TT: nr. matricol ...........................
                                        nr. din registru genealogic ............
    Tata: nr. matricol .............................
          nr. din registru genealogic ..............
                                    MT: nr. matricol ...........................
                                        nr. din registru genealogic ............
                                    TM: nr. matricol ...........................
                                        nr. din registru genealogic ............
    Mama: nr. matricol ............................
          nr. din registru genealogic .............
                                    MM: nr. matricol ...........................
                                        nr. din registru genealogic ............


    2. Rezultatele actualizate ale testelor de performanţă şi rezultatele
valorii de ameliorare estimate ale performantelor proprii şi ale ascendenţilor,
părinţi şi bunici

    B. Informaţii cu privire la oaia sau capra donatoare
    1. Organizaţia care îl eliberează ..........................................
    Numele registrului genealogic ..............................................
    Numărul de înscriere în registru genealogic ................................
    Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.) .............
    Numărul de identificare ....................................................
    Numele animalului (optional) ...............................................
    Data naşterii, rasa, sex ...................................................
    Numele şi adresa crescatorului .............................................
    Numele şi adresa proprietarului ............................................

                                    TT: nr. matricol ...........................
                                        nr. din registru genealogic ............
    Tata: nr. matricol .............................
          nr. din registru genealogic ..............
                                    MT: nr. matricol ...........................
                                        nr. din registru genealogic ............
                                    TM: nr. matricol ...........................
                                        nr. din registru genealogic ............
    Mama: nr. matricol ............................
          nr. din registru genealogic .............
                                    MM: nr. matricol ...........................
                                        nr. din registru genealogic ............

    2. Rezultatele actualizate ale testelor de performanţă şi rezultatele
valorii de ameliorare estimate ale performantelor proprii şi ale ascendenţilor,
părinţi şi bunici.
    Întocmit .................... la ..............
    Semnatura .....................................
    NUMELE CU MAJUSCULE ŞI FUNCŢIA SEMNATARULUI

    C. Particularităţile embrionilor
    Sistemul de identificare a materialului seminal (culoare, număr) ...........
    Număr de identificare ..............................
    Numărul de embrioni pe paieta ......................
    I.

    ┌────────┬────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┬────────┐
    │Numărul │ Data │ Data │ Nr. identificare al oii sau caprei │ Rasa │
    │ de │insamantarii│recoltarii│ donatoare şi berbecului sau │ │
    │embrioni│ │ │ tapului donator │ │
    ├────────┼────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┼────────┤
    └────────┴────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┴────────┘

        II. Originea embrionilor
        Adresa centrului(elor) de colectare embrionilor
        Destinaţia embrionilor ...................................
        Numele şi adresa destinatarului ..........................
        Întocmit ....................... la ......................
        Semnatura ................................................
        NUMELE CU MAJUSCULE ŞI FUNCŢIA SEMNATARULUI


    ANEXA 5

    FOAIE DE BONITARE
    Numărul matricol: ......... sexul: ....... rasa-varietatea: ................
    Data naşterii ................. Data bonitarii ........... Nr. RG ..........
    Deţinător (ferma-localitatea-crescator) ....................................
    I. APRECIEREA PERFORMANTEI PROPRII
    PUNCTAJ



┌────────────────────────────────────────────────┬────┐
│1. CULOAREA PIELICELEI a) neagra: │ │
│negru-albastrui (100), negru (75), negru-roscat │ │
│(25); b) brumariu: normal (100), închis (60), │....│
│deschis (50); c) comor: normal (75), închis │....│
│(50), deschis (25); d) sur-argintiu sau bronz │....│
│(125); auriu, platiniu sau nuanta otelului │....│
│(100); nuanta chihlimbarului (75) Uniformitatea:│....│
│buna (30), mijlocie (20), slabă (10) │ │
│Particularităţi de culoare │ │
│................................... │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────┤
│2. BUCLAJUL PIELICELEI Forma buclei: a) tub: │ │
│tub-lung (135), mijlociu (115), scurt (90); bob │ │
│mare (90), mijlociu (75), mic (60) b) inelate: │....│
│inele (60), tirbuson (60), melc, tigau, secera, │....│
│semiinele (40); c) bucle desfăcute: impaslite │....│
│(30), vata (25); d) bucle aplatizate: - val cu │....│
│luciu intens (120), cu luciu bun (100), fără │....│
│luciu (50); - tub-plat: cu luciu intens (120), │....│
│cu luciu bun (90), fără luciu (60); - moarat: cu│....│
│luciu intens (125), cu luciu bun (100), fără │ │
│luciu (50); - combinate: coasta, coama (50) │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────┤
│Mărimea buclei: mijlocie (25), mijlocie-mica │ │
│(20), mica (10), mare (5) Gradul de închidere a │....│
│buclei: 1/1 (50), 3/4 (40), 1/2 (30), 1/4 (20) │....│
│Direcţia de inrulare: coada-cap (25), cap-coada │....│
│(20), mixtă (10) Uniformitatea buclelor: buna │....│
│(50), mijlocie (25), slabă (20) Rezistenta şi │....│
│elasticitatea: buna (50), mijlocie (25), slabă │ │
│(20) │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────┤
│Desimea buclelor: deasa (25), potrivit de deasa │ │
│(10), rara (5) Modelarea buclelor: foarte buna │....│
│(50), buna (5), satisfăcătoare (10), slabă(5) │....│
│Model predominant │ │
│................................................│ │
├────────────────────────────────────────────────┼────┤
│3. CALITATEA FIBREI ● în ansamblu: - matasoasa │ │
│(50), aspra (25), moale (15), lanoasa (10); │....│
│uscata (10), friabila (5); - grosimea: normală │....│
│(10), subtire (5), groasa (5); - lungimea: │....│
│mijlocie (10), lungă (5), scurta (5) │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────┤
│4. LUCIUL FIBREI ŞI BUCLAJULUI - intens (75), │ │
│bun (60), satisfăcător (50), slab-metalic (30), │....│
│mat-fără luciu (10) │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────┤
│5. PIELEA - după grosime: subtire-normală (25), │ │
│foarte subtire (20), groasa (10), foarte groasa │....│
│(5); - după mărime: mare (15), mijlocie (10), │....│
│mica (5) │ │
└────────────────────────────────────────────────┴────┘

    II. APRECIEREA CONFORMATIEI CORPORALE - CONSTITUŢIEI

┌──────────────────────────────────────────┬────┐
│1. CONFORMATIA CORPORALĂ - cap: tipic (3),│ │
│semitipic (2), atipic (1); - linia │....│
│superioară: tipica (2),semitipică (2), │....│
│atipic (1); - coada: tringhiulara cu S │....│
│(2), semitipică (2), fără S - lungă (1) │ │
├──────────────────────────────────────────┼────┤
│2. CONSTITUŢIA - robusta (3), fina (2), │ │
│grosolana (2), debila (1) Pigmentatia │....│
│mucoasei │ │
│..........................................│ │
└──────────────────────────────────────────┴────┘


    ---------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016