Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ART. 1
La proiectarea, execuţia şi funcţionarea construcţiilor, vehiculelor şi cãilor de transport se respectã condiţiile indispensabile pentru asigurarea protecţiei sãnãtãţii pasagerilor şi a personalului. Fiecare operator economic care presteazã servicii de transport are obligaţia sã respecte prezentele norme şi sã îşi întocmeascã pe baza acestora regulamente de funcţionare şi exploatare, avizate de organele sanitare ale Ministerului Transporturilor, dupã cum urmeazã: Agenţia de Sãnãtate Publicã prin Direcţia de sãnãtate publicã şi unitãţile teritoriale Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Timişoara, Iaşi. Regulamentele de funcţionare şi exploatare trebuie sã asigure îndeplinirea urmãtoarelor cerinţe:
a) apa şi alimentele, materialele şi ustensilele folosite sã fie protejate de contaminarea cu microorganisme patogene şi substanţe toxice;
b) persoanele nu trebuie sã intre în contact cu deşeurile periculoase, mai ales de origine umanã, considerate contaminate;
c) persoanele nu trebuie sã intre în contact cu insecte, rozãtoare şi cu alţi vectori de boli infecţioase;
d) persoanelor li se asigurã condiţii care sã le protejeze de accidente sau riscuri de îmbolnãvire;
e) asigurarea condiţiilor de confort termic.
ART. 2
Prezentele norme se aplicã:
- activitãţilor de transport rutier public sau în cont propriu de persoane;
- activitãţilor de transport de persoane în regim de taxi;
- activitãţilor de transport feroviar, naval, aerian;
- activitãţilor de transport subteran de persoane;
- activitãţilor externalizate din aceste domenii.
ART. 3
Conducãtorilor auto, mecanicilor de locomotivã, echipajelor navelor şi aeronavelor, controlorilor de trafic li se asigurã condiţii igienice de repaus şi odihnã.
ART. 4
Prelucrarea sanitarã a spaţiilor publice în transporturi se face respectându-se urmãtoarele:
a) controlul calitãţii eficienţei activitãţii de igienizare şi dezinfecţie a vagoanelor de clasã, de dormit, de metrou, a aeronavelor, navelor/bacurilor/feriboturilor, a autobuzelor/autoturismelor/troleibuzelor şi a tramvaielor se realizeazã prin prelevarea de teste de salubritate. Se prelevã douã probe de pe suprafeţele de toaletã şi 3 probe din compartimente sau cuşete (zone care vin în contact direct cu mâinile cãlãtorilor). Aceste probe se recolteazã din zonele de potenţialã poluare, dupã ce s-au efectuat curãţenia şi dezinfecţia. Indicatorii sanitari şi valorile acceptate propuse pentru controlul condiţiilor de igienã sunt: NTG-37°C < 5000 UFC/100 cmp pentru pereţi şi pentru colacul toaletelor şi mai puţin de 2000 pentru clanţe şi pentru rezemãtoare de cap. Enterobacteriile şi B. Proteus trebuie sã fie absente. Depãşirea valorilor stabilite pentru indicatorii menţionaţi denotã ineficienţa activitãţii de igienizare şi dezinfecţie;
b) controlul calitãţii prelucrãrii sanitare a spaţiilor de odihnã pentru personalul menţionat la art. 2 şi pentru sãlile de utilitate publicã din domeniul transporturilor se realizeazã prin prelevarea de probe privind contaminarea suprafeţelor şi aeromicroflorei. Evaluarea încãrcãturii bacteriologice a suprafeţelor se realizeazã prin prelevarea de probe. Probele se recolteazã semestrial, dupã efectuarea curãţeniei şi a deznifecţiei. Rezultatele vor fi exprimate în UFC/100 cmp de suprafaţã. Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea salubritãţii suprafeţelor din aceste spaţii sunt: numãr total de germeni la 37°C, numãr de streptococi, numãr de stafilococi, numãr de coliformi. Valorile acceptate pentru aceşti indicatori sunt: NTG-37°C = 100/cmp, germenii hemolitici nu trebuie sã depãşeascã 1% din NTG-37°C, stafilococi piogeni, streptococi â-hemolitici şi coliformi absenţi. Prezenţa stafilococilor şi coliformilor aratã contaminare mare, insalubritate ridicatã şi deci operaţiune de salubrizare ineficientã sau neefectuatã;
c) încãrcãtura microbiologicã a aerului se controleazã prin recoltarea de probe de aeromicroflorã. Probele se recolteazã semestrial, în sezoanele extreme, în spaţii în care se considerã cã s-a fãcut curat. În funcţie de suprafaţa încãperii se stabilesc 2-6 puncte de recoltare prin sedimentare pe placã dupã expunere de 15 minute în medie. Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea calitãţii aerului sunt NTG-37°C, numãr de streptococi, numãr de coliformi fecali, numãr de stafilococi. Valorile acceptate pentru aceşti indicatori sunt: NTG-37°C=1000UFC/mc aer, streptococi α- hemolitici = 1% din NTG, coliformi 0/mc, stafilococi fãrã normã (cu cât proporţia este mai mare, cu atât contaminarea este mai mare). Prezenţa stafilococului denotã o contaminare de origine umanã. Depãşirea valorilor indicate denotã ineficienţa operaţiunilor de salubrizare.
A. TRANSPORTUL ÎN COMUN URBAN ŞI PREORĂŞENESC
ART. 5
Operatorii economici care presteazã servicii de transport în comun urban şi preorãşenesc vor lua mãsuri de întreţinere zilnicã a condiţiilor de igienã optime în mijloacele de transport, la capetele de linii şi în staţii.
ART. 6
(1) La amenajarea traseelor mijloacelor de transport în comun autoritãţile în a cãror administrare se aflã aceste trasee vor ţine seama de urmãtoarele cerinţe privind menţinerea sãnãtãţii populaţiei şi a personalului:
a) alegerea traseului se face astfel încât sã nu parcurgã zone cu obiective protejate (locuinţe, parcuri, locuri de odihnã, de studiu, asistenţã medicalã, îngrijirea copiilor şi bãtrânilor etc.), iar dacã acest lucru este inevitabil din considerente urbanistice, se pãstreazã distanţele stabilite prin studii de impact între aceste trasee şi obiectivele protejate; în aceste studii se iau în considerare emisiile de poluanţi chimici şi pulberi, de zgomot şi de vibraţii;
b) alegerea amplasamentelor staţiilor se face ţinându-se seama şi de posibilitãţile unor categorii de populaţie (vârstnici, copii, bolnavi cu maladii cronice, persoane cu dizabilitãţi) de a parcurge pe jos distanţa de la locuinţa lor la staţie;
c) amenajarea traseelor se face astfel încât sã se reducã la minimum impactul poluanţilor asupra sãnãtãţii publice (linii de tramvai insonorizate, pavimente din materiale care sã nu producã zgomot şi sã nu elibereze în atmosferã substanţe chimice sau pulberi periculoase, evitarea detaliilor accidentate în pavimente). La capetele de linii se amenajeazã spaţii de refacere pentru personal şi pentru adãpostirea conducãtorilor de vehicule, care sã fie prevãzute cu grupuri sanitare dotate cu toalete, chiuvete şi duşuri, asigurându-se iluminatul, ventilaţia şi încãlzirea conform standardelor în vigoare. În staţii trebuie sã existe coş pentru deşeuri.
(2) La amenajarea staţiilor se urmãreşte acoperirea a cât mai multor necesitãţi de protecţie a cãlãtorilor care aşteaptã (adãpostire faţã de intemperii, protecţie faţã de temperaturile prea scãzute sau prea ridicate, faţã de iradierea solarã directã sau de vânturi puternice). În staţii pot exista unitãţi comerciale sau de servicii, cu condiţia respectãrii normelor prevãzute în standardele în vigoare referitoare la aceste unitãţi.
ART. 7
Amplasarea, construcţia şi amenajarea garajelor sau a depourilor pentru mijloacele de transport în comun se fac astfel încât sã nu producã emisii de substanţe chimice, pulberi, zgomot sau vibraţii care sã punã în pericol sãnãtatea şi confortul locuitorilor vecini.
ART. 8
Se interzice rãspândirea pe sol a reziduurilor lichide petroliere, a apelor uzate şi a reziduurilor solide rezultate din salubrizarea şi întreţinerea mijloacelor de transport. Salubrizarea mijloacelor de transport se face numai în spaţii special amenajate, de cãtre personal specializat pentru aceastã operaţiune.
ART. 9
Operatorii economici sau autoritãţile care au în administrare traseele sunt obligate sã le întreţinã, împreunã cu staţiile şi mijloacele de transport în comun, în condiţii optime de igienã, sã asigure întreţinerea, salubrizarea şi curãţarea permanentã, sã realizeze dezinfecţia şi dezinsecţia vehiculelor ori de câte ori este nevoie şi sã asigure un microclimat favorabil în mijloacele de transport.
B. TRANSPORTUL AERIAN
ART. 10
La proiectarea, construirea şi în timpul exploatãrii aeronavelor şi a aeroporturilor se respectã normele de protecţie sanitarã a echipajului, cãlãtorilor şi a personalului din aeroporturi.
ART. 11
(1) Aeroporturile trebuie sã beneficieze de apã potabilã de calitate şi în cantitate suficientã pentru nevoile proprii şi pentru aprovizionarea aeronavelor.
(2) Instalaţiile şi utilajele folosite trebuie sã funcţioneze astfel încât sã nu modifice calitatea apei din reţea. Controlul calitãţii apei se face conform prevederilor legislaţiei în vigoare, din puncte cu importanţã epidemiologicã, în cadrul monitorizãrii de control.
(3) Trebuie asiguratã rezerva proprie de apã pentru cel puţin 24 de ore, în funcţie de necesitãţile aeroportului.
(4) Pentru aprovizionarea aeronavelor se foloseşte reţeaua de alimentare centralã a aeroportului, avizatã şi autorizatã sanitar conform reglementãrilor în vigoare. Se pãstreazã o evidenţã specialã, care sã precizeze data şi ora alimentãrii, cantitatea şi calitatea apei introduse în rezervoare (clorul rezidual liber), precum şi utilajul şi instalaţia de alimentare.
(5) La bordul aeronavei, în funcţie de rutã, se asigurã o cantitate de 0,9-4,55 l apã/persoanã/12 ore de zbor.
(6) Clorul rezidual se controleazã de minimum 3 ori/zi de cãtre personalul specializat al deţinãtorului instalaţiei de apã. Rezultatele controlului sunt înregistrate şi transmise sãptãmânal autoritãţii sanitare care supravegheazã aeroportul.
(7) Reţeaua de apã aflatã în responsabilitatea directã a autoritãţilor aeroportului trebuie construitã, exploatatã şi întreţinutã astfel încât sã distribuie permanent apã potabilã de calitate, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Controlul calitãţii apei se face în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 12
(1) În aeroporturi, punctele de alimentare cu apã pentru cãlãtori trebuie realizate din material inoxidabil şi montate sub un unghi care sã nu permitã rãspândirea apei pe paviment.
(2) Gura de apã trebuie sã fie montatã la un nivel superior preaplinului chiuvetei, cu jetul ascendent, protejatã printr-un dispozitiv inoxidabil, montat astfel încât gura consumatorului sã nu atingã gura de apã.
ART. 13
(1) Înmagazinarea apei potabile la bordul aeronavelor se face fie prin prizã directã la reţea, fie prin camioane-cisternã.
(2) În cazul aprovizionãrii prin prizã directã, aceasta va fi situatã suprateran, la o distanţã de cel puţin 30 m de prize cu altã destinaţie, vizibilã, acoperitã şi inscripţionatã distinct.
(3) Camionul-cisternã folosit pentru transportul apei pânã la aeronavã trebuie utilizat numai pentru apã potabilã şi trebuie sã fie inscripţionat, în acest sens folosind culoarea albastrã. Construcţia cisternei trebuie realizatã numai din materiale avizate sanitar pentru transportul apei potabile (rezistente la coroziune, care sã nu cedeze metale sau alte substanţe, sã confere etanşeitate etc.). Agentul de handling va obţine autorizaţii sanitare de funcţionare pentru mijloacele de alimentare cu apã potabilã. Gurile de intrare şi ieşire trebuie sã fie orientate în jos şi sã fie prevãzute cu dispozitive nefiletate care sã permitã racordul rapid al tubulaturii de alimentare a cisternei şi aeronavelor. Tubulatura de alimentare la avion şi la cisternã va fi protejatã împotriva contaminãrii şi efectuându-se operaţiuni rapide de dezinfecţie înainte de cuplare. Furtunurile pentru apã potabilã trebuie sã fie fabricate din materiale avizate sanitar şi sã fie spãlate în interior, în totalitate, înainte de racordarea la camionul-cisternã sau la aeronavã. Suprafaţa interioarã a furtunurilor nu trebuie sã prezinte fisuri, zgârieturi superficiale sau gâtuiri de scurgere. Când nu este pus în funcţiune, ajustajul trebuie pãstrat într-o soluţie hiperclorinatã. Orificiile de intrare si ieşire trebuie prevãzute cu capace şi obturatoare care trebuie sã acopere orificiile, puse la locul lor atunci când nu se desfaşoarã operaţii de intrare şi ieşire a apei.
(4) Cel puţin la 3 sãptãmâni rezervoarele camioanelor-cisternã se tratateazã cu jet de vapori sau cu soluţii de produse biocide avizate sanitar. Pentru dezinfecţia apei din rezervorul - cisternã se foloseşte cloramina sau clorul gazos din aparate de clorare portabile sau fixe .
ART. 14
(1) Aeroporturile trebuie dotate cu instalaţii de evacuare a deşeurilor solide şi lichide atât de la aeronave, cât şi de la sol.
(2) Sistemele de evacuare trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) îndepãrtarea şi epurarea apelor uzate menajere, apelor uzate industriale, a altor ape uzate şi a apelor meteorice sã se realizeze astfel încât sã nu creeze disconfort şi îmbolnãvirea membrilor comunitãţii. Apele uzate epurate vor fi evacuate astfel încât, în avalul deversãrii, apele receptorului sã se încadreze, conform normelor, în prevederile standardului de calitate a apelor de suprafaţã, dupã categoria de folosinţã. La proiectarea şi realizarea sistemelor de canalizare şi epurare se va respecta legislaţia sanitarã în vigoare;
b) îndepãrtarea apelor uzate menajere şi industriale se face numai prin reţeaua de canalizare a apelor uzate. În lipsa posibilitãţii de racordare la sistemele publice de canalizare, unitãţile sunt obligate sã se doteze cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se executã şi se exploateazã astfel încât sã nu constituie un pericol pentru sãnãtate;
c) este interzisã îndepãrtarea apelor uzate direct pe sol (curţi, grãdini, strãzi, locuri riverane) sau în bazine naturale de apã în zona de protecţie sanitarã a surselor şi instalaţiilor centrale de alimentare cu apã;
d) canalele deschise pot fi utilizate numai pentru evacuarea apelor meteorice. Aceste canale trebuie întreţinute permanent în stare bunã de funcţionare, prin curãţare şi repararea defecţiunilor.
ART. 15
A. Evacuarea deşeurilor solide:
1. de la aeronave - se efectueazã în bacuri de polietilenã etanşe şi rezistente, care se descarcã la fiecare escalã şi se înlocuiesc cu altele spãlate şi dezinfectate. Ulterior reziduurile sunt neutralizate;
2. de pe aeroport (holuri, birouri, restaurante, depozite, ateliere) - se face în recipiente din material neabsorbant, prevãzute cu saci de polietilenã închişi ermetic. Recipientele se amplaseazã în mai multe puncte accesibile personalului şi pasagerilor;
3. punctele de colectare intermediarã sunt amplasate pe sol betonat, sunt prevãzute cu instalaţii de spãlare şi cu rigole în pantã, precum şi cu sifon de drenare în reţeaua de canalizare a aeroportului;
4. îndepãrtarea reziduurilor solide se face cu vehicule speciale, cu dispozitive mecanice de încãrcare şi compactare, evitând rãspândirea deşeurilor pe sol.
B. Evacuarea reziduurilor lichide:
1. de la aeronave - se colecteazã în tinete mobile sau fixe (cu pereţi rotunjiţi la interior) prevãzute cu sisteme de fixare, etichetate distinct (culoare galbenã), de unde, printr-o trapã specialã, situatã diametral opus faţã de cea de alimentare cu apã potabilã, sunt evacuate în maşini speciale de vidanj sau în reţeaua de canalizare. Pentru zborurile la mare altitudine, în lipsa unor sisteme de încãlzire, este indicat a se introduce în fiecare tinetã/bac un litru de etilenglicol, în scopul evitãrii congelãrii lichidului şi evitãrii blocãrii orificiului de vidanj. Dupã golire tinetele se spalã cu detergent - dezinfectant, conform <>Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr. 261/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curãţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unitãţile sanitare. Este de dorit dispunerea de apã caldã la 1,4 atm şi perii care sã permitã eliminarea materiilor solide aderente;
2. de pe aeroport - este obligatorie existenţa a 3 sisteme de colectare şi evacuare a reziduurilor lichide:
a) sistemul de drenare a apelor de pe suprafeţele de rulare a aeronavelor, care poate fi racordat la reţeaua urbanã de canalizare;
b) sistemul de drenare a reziduurilor lichide provenite de la grupurile sanitare;
c) sistemul de evacuare a vehiculelor-vidanjã.
ART. 16
(1) Vehiculele-vidanjã de pe aeroport îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) camioanele utilizate pentru serviciul toaletelor aeronavelor trebuie sã fie diferite de cele pentru aprovizionarea cu apã potabilã şi trebuie ţinute în spaţii total izolate faţã de cele unde sunt camioanele-cisternã;
b) toate racordurile, furtunurile, tubulatura destinatã evacuãrii toaletelor şi clãtirii acestora trebuie sã fie de alte dimensiuni sau de alt tip decât cele pentru apã potabilã (colorate în galben);
c) cisternele, camioanele şi vehiculele sunt inscripţionate cu menţiuni şi marcaje corespunzãtoare (în acest caz se va folosi culoarea galbenã).
(2) Aeroportul sau agentul de handling deţine şi exploateazã acest tip de vehicule pentru care va exista autorizaţie sanitarã de funcţionare.
(3) Toate instalaţiile de spãlare, inclusiv cele destinate vehiculelor sau bacurilor, trebuie proiectate astfel încât sã evite orice reflux în reţeaua de aducţiune a apei.
(4) Vehiculele de vidanjare se evacueazã în puţuri colectoare aflate la cel puţin 30 m de spaţiile ce necesitã grad crescut de igienizare (bloc alimentar, racorduri de apã potabilã). Puţurile colectoare sunt prevãzute cu grilã colectoare la partea superioarã, sunt racordate la reţeaua generalã de canalizare, acoperite, betonate şi sunt dotate cu dispozitive antireflux, cu instalaţii de spãlare şi dezinfecţie a solului. Puţurilor colectoare li se asigurã un perimetru de protecţie sanitarã.
(5) Instalaţiile şi utilajele trebuie dezinfectate sãptãmânal sau dupã fiecare descãrcare totalã în reţeaua de canalizare ori în alte sisteme autorizate.
ART. 17
(1) Pe aeroport se amenajeazã grupuri sanitare în sala de sosire, în sala de plecare, în sala de tranzit şi în restaurante.
(2) Grupurile sanitare sunt prevãzute cu vestibule ventilate mecanic, chiuvete, toalete pisoare şi cabine cu plafon şi pereţi lavabili, neperforaţi, din faianţã, ceramicã sau mase plastice avizate sanitar. Ferestrele din sticlã laminatã, translucidã, cu margini în unghi de 45, asigurã iluminatul convenabil, în contrast.
(3) Pentru persoanele cu dizabilitãţi sunt prevãzute amenajãri speciale.
(4) Grupurile sanitare se doteazã cu sãpun lichid, uscãtoare de mâini sau prosoape de hârtie.
ART. 18
(1) Aeroporturile trebuie dotate cu instalaţii adecvate de preparare, manipulare şi servire în condiţii igienice a alimentelor şi bãuturilor.
(2) Sursele de alimente trebuie avizate, autorizate şi controlate de autoritãţile sanitare şi sanitar-veterinare ale Agenţiei de Sãnãtate Publicã a Ministerului Transporturilor.
(3) Alimentele au inscripţionate pe ambalaj, cu bandã albã specificã pentru alimentele distribuite pe aeroport, data preparãrii lor.
(4) Acolo unde existã distribuitoare automate de alimente şi bãuturi, acestea se curãţã la 24-48 de ore, pe toate suprafeţele, atât în interior, cât şi în exterior, cu lavete diferite de tifon impregnat cu detergent, dezinfectant şi apã potabilã. Se pãstreazã o evidenţã clarã a acestor operaţiuni la fiecare.
(5) Prânzurile ce urmeazã a fi servite la bordurile aeronavelor şi echipajului se pregãtesc pe fluxuri separate faţã de cele puse la dispoziţia pasagerilor la sol, personalului de aeroport, vizitatorilor.
ART. 19
Toate spaţiile care asigurã circuitul alimentelor şi anexele lor trebuie sã întruneascã cerinţele igienico-sanitare conform legislaţiei în vigoare.
ART. 20
În unitãţile de preparare a alimentelor de pe aeroporturi se respectã urmãtoarele reguli de primã importanţã:
a) salata verde se spalã 5 min. sub jet de apã potabilã;
b) carnea (pasãre, peşte, alte produse) se decongeleazã complet şi se prelucreazã termic imediat;
c) platourile cu prânzuri calde pentru scurt-curier (cu decolare în ora urmãtoare) se ţin în cuptor la 63-74°C;
d) celelalte produse se refrigereazã (+ 4°C) şi se transportã la aeronavã în module cu zãpadã carbonicã. La bord, înainte de consum, se reîncãlzesc la +82°C;
e) prânzurile ce se livreazã sub formã congelatã pentru zborurile scurt-curier se pãstreazã la -18°C. Dacã se prelungeşte timpul de pãstrare, alimentele se ţin la -26°C 'f7 -29°C;
f) alimentele crude se manipuleazã cu pense, furculiţe, mãnuşi de unicã folosinţã;
g) ferestrele se protejeazã cu plase contra vectorilor;
h) se amenajeazã sisteme de închidere automatã la uşi sau cortine de aer rece;
i) spãlarea manualã a ustensilelor şi a veselei se face în 3 etape: apã la 45°C cu detergent, apã la 50°C cu detergent, apã la 82°C;
j) spãlare automatã cu utilaje şi soluţii-detergent conform indicaţiilor producãtorului;
k) chiuvetele pentru spãlarea mâinilor se dotezã cu dozator automat de detergent;
l) curãţarea tuturor elementelor fixe şi mobile şi a suprafeţelor se face de mai multe ori pe zi, de cãtre personal calificat şi cunoscãtor al riscurilor de contaminare şi al modalitãţilor practice de dezinfecţie, dupã un plan riguros;
m) transportul produselor alimentare la aeronave se face cu vehicule speciale prevãzute cu refrigerator. Dupã fiecare transport aceste vehicule se igienizeazã cu detergent şi dezinfectant.
ART. 21
Asigurarea cu alimente la bordul aeronavelor:
1. Alimentele se preiau printr-o trapã specialã;
2. Se depun în 1-2 orificii de bord, în funcţie de regimul termic din momentul servirii lor:
a) prânzuri reci:
- se oferã pe platouri deja pregãtite, sigilate şi etichetate;
- se menţin în module de refrigerare sau containere cu zãpadã carbonicã;
b) prânzuri calde:
- pentru zboruri scurt-curier:
- servite ca atare imediat dupã decolare;
- pânã la distribuire se pãstreazã în cuptoare la 63°C;
- pentru zboruri cu o duratã mai micã de douã ore, prânzurile etichetate se depun în containere refrigerate şi pot fi consumate reîncãlzite, într-un interval de maximum 45 de minute;
- pentru zboruri lung-curier:
- se pregãtesc din mâncãruri congelate sau refrigerate prin reîncãlzire foarte rapidã în cuptoare la 85°C (cuptor cu microunde sau convecţie);
- se servesc imediat dupã tratare termicã.
3. Cuburile de gheaţã se fac numai din apã potabilã. Se livreazã la bordurile aeronavelor în saci de polietilenã sigilaţi sau în alte ambalaje specifice de unicã folosinţã.
4. Pentru pilot şi copilot se asigurã prânzuri diferite, provenite din alimente diferite şi/sau blocuri alimentare diferite.
5. Personalul de bord va respecta integral normele de igienã individualã şi a veselei, conform prevederilor legale.
6. La bordul aeronavei ustensilele şi vesela de unicã folosinţã se îndepãrteazã dupã utilizare. Reziduurile menajere se precolecteazã pe sortimente şi sunt depozitate în saci închişi, pregãtiţi în vederea descãrcãrii pe aeroport, în containere speciale.
7. Decelarea de urme, fragmente sau corpuri de insecte pe una dintre feţele platourilor scoase din modul impune vaporizarea spaţiului infestat cu substanţe insecticide.
8. La aterizare toate resturile de alimente şi prânzurile neconsumate se colecteazã în recipiente de plastic sau metal, închise etanş, care se descarcã rapid şi igienic, printr-o trapã specialã de evacuare, într-un container de detritusuri, utilizat pe aeroport, dupã efectuarea, operaţiunii de dezinfecţie,urmând a fi transportate de vehicule speciale. Evacuarea deşeurilor cãtre unitãţi de neutralizare aprobate sanitar-veterinar conform Regulamentului CE nr. 1.774/2002, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 63/4 din 1 martie 2007, se realizeazã prin contract între administraţia aeroporturilor şi societãţile respective.
9. Recipientele de depozitare se spalã la 2-3 zile în perioadele calde si la 6-7 zile în cele reci, cu maşini având cuve de spãlare, folosind apã la 60°C şi detergenţi. Se clãtesc în cuve de clãtire cu apã la 32°C.
ART. 22
Pentru protecţia la sol contra insectelor, rozãtoarelor şi a altor vectori de boli transmisibile a pasagerilor, echipajului şi a populaţiei, aeroporturile trebuie sã dispunã de servicii de combatere a vectorilor precum ţânţari, muşte, purici, pãduchi, şobolani şi alţii, precum şi de echipamente şi produse biocide de combatere a acestora, în special cu acţiune remanentã, avizate conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
ART. 23
(1) În vederea eliminãrii insectelor zburãtoare şi a rozãtoarelor se aplicã mãsuri de combatere în aeronave, vehicule, în clãdiri şi pe o razã de 400 m în jurul perimetrului aeroportului, oricare ar fi forma de proprietate asupra terenurilor şi clãdirilor din acest perimetru.
(2) Aceste activitãţi se practicã numai de personal instruit, care foloseşte banderole datate pentru identificarea spaţiilor tratate şi pãstreazã o evidenţã clarã a acestor operaţii.
(3) Se folosesc tehnici şi materiale avizate conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
(4) Inspectorii sanitari ai Direcţiei de Sãnãtate Publicã din cadrul Agenţiei de Sãnãtate Publicã a Ministerului Transporturilor verificã lunar mãsurile de dezinsecţie şi deratizare. Aeroportul trebuie sã dispunã de mijloace pentru dezinfecţia şi dezinsecţia echipajului, cãlãtorilor şi bagajelor, aeronavelor, precum şi a altor obiecte şi instalaţii.
ART. 24
(1) Salubrizarea aeronavelor cuprinde un minim de mãsuri ce se aplicã în timpul escalelor sau, la nevoie, în timpul zborului, precum şi salubrizarea generalã care se efectueazã la fiecare 24 de ore.
(2) Salubrizarea minimã se efectueazã la nivelul oficiilor de bord, toalete şi cabinã de pilotaj şi constã în:
a) ridicarea reziduurilor solide din orice vas de colectare;
b) aspirarea tuturor suprafeţelor;
c) completarea toaletei cu materiale consumabile.
(3) Operaţiunile se efectueazã cu lavete de unicã folosinţã, impregnate cu substanţe-detergent dezinfectante, dezodorizante, care se pãstreazã în saci de polietilenã sigilaţi.
(4) Salubrizarea generalã se efectueazã conform art. 24 alin. (2), precum şi urmãtoarele:
a) curãţarea, spãlarea şi dezinfecţia tuturor suprafeţelor lavabile;
b) aspirarea mochetei şi gurilor de aeraţie;
c) perierea spatelui fotoliilor;
d) înlocuirea huselor.
(5) Prezenţa unui pasager cu boalã infecţioasã la bord impune efectuarea dezinfecţiei aeronavei la prima escalã. În caz de boalã transmisã prin apã sau alimente, se impregneazã toate suprafeţele cu dezinfectant de nivel mediu, apoi suprafeţele se spãlã cu apã caldã şi se usucã. Suprafeţele dure umectate cu dezinfectant de nivel mediu conform indicaţiilor producãtorului se spalã cu apã caldã. Personalul care efectueazã operaţiunile va avea echipament de protecţie pentru aparatul respirator, ochi, tegumente.
ART. 25
Aeroportul trebuie sã dispunã de cabinet medical dotat conform prevederilor legale. În aeroport personalul medical trebuie sã asigure şi serviciile de supraveghere a condiţiilor igienico-sanitare, vizând:
a) tipul, calitatea şi starea materialului din dotarea cabinetelor medicale;
b) capacitatea şi competenţa personalului (conduita în caz de boli care impun carantina, controlul vaccinãrilor obligatorii şi al conduitei în cazul zborurilor în ţãrile cu climã caldã).
ART. 26
(1) În aeroporturi trebuie asigurate zone de tranzit direct, supravegheate de autoritãţile sanitare locale, precum şi posibilitãţi de izolare a bolnavilor suspecţi de maladii transmisibile.
(2) Zonele de tranzit direct trebuie prevãzute cu toalete igienice, lavabouri, locuri de odihnã pentru mamele care alãpteazã şi pentru pasagerii bolnavi.
ART. 27
(1) Aeronavele trebuie sã dispunã de apã potabilã provenind de la reţeaua aeroportului, care sã respecte normele de calitate.
(2) Rezervoarele, conductele, recipientele şi buteliile folosite pentru distribuţia sau conservarea apei la bordul aeronavelor trebuie sã fie întreţinute igienic, astfel încât sã nu modifice calitatea apei, sã fie supuse lunar sau mai des operaţiunilor de dezinfecţie, în funcţie de rezultatele analizelor bacteriologice pe eşantioanele prelevate. Înainte de fiecare zbor ele sunt tratate conform prevederilor art. 13.
(3) În interiorul aeronavei apa se distribuie prin presiune sau gravitaţie la toate prizele.
(4) Pentru consumul apei pasagerii folosesc, de regulã, pahare de unicã folosinţã, colectate ulterior în recipiente adecvate.
ART. 28
Punctul de apã în aeronavã trebuie sã fie accesibil şi situat în sectorul serviciilor aeronavei.
ART. 29
La fiecare schimbare/alimentare cu apã a aeronavei clorul rezidual trebuie sa fie de maximum 0,25 mg/l.
ART. 30
În aeronave trebuie menţinut un anumit confort, şi anume:
a) amenajarea de cabine presurizate, cu respectarea reglementãrilor aplicabile;
b) amenajarea de sisteme de aer condiţionat (t=22 ± 22°C, umiditate 35%), iar pentru zborurile la peste 12.000 m, sisteme de reducere a concentraţiei de ozon;
c) asigurarea iluminatului modular;
d) realizarea interiorului aeronavei din materiale având culori odihnitoare şi proprietãţi fonoabsorbante.
ART. 31
Aeronava trebuie sã dispunã de un lavabou din material rezistent, uşor de spãlat şi bine fixat. Gura robinetului este situatã la 2,5 cm deasupra orificiului preaplinului. Grupul sanitar trebuie sã dispunã de sãpun şi şerveţele în cantitate suficientã de apã caldã şi rece.
ART. 32
Recipientele utilizate în caz de rãu de zbor trebuie sã fie realizate din material neabsorbant şi etanş, colectat dupã utilizare în saci de polietilenã sigilaţi.
C. TRANSPORTURILE FEROVIARE
ART. 33
Prezentele norme se referã la elementele fixe (mijloace fixe) - staţiile de cale feratã, triaje, depouri, revizii vagoane, ateliere, poduri, viaducte, instalaţii, tunele şi elemente mobile (mijloace mobile) - material rulant.
SECŢIUNEA I
Mijloace fixe
ART. 34
Elementele fixe trebuie sã dispunã de sisteme de alimentare cu apã potabilã, de îndepãrtare a apelor uzate, a deşeurilor solide şi lichide. În staţiile cu trafic mare de cãlãtori se asigurã unitãţi de alimentaţie publicã, precum şi unitãţi de asistenţã medicalã.
ART. 35
(1) Staţia de cale feratã se amplaseazã în perimetrul localitãţii şi se dimensioneazã corespunzãtor volumului traficului. Se iau mãsuri de protecţie - perdele vegetale şi panouri din materiale fonoabsorbante.
(2) Se amenajeazã cãi de acces în şi din interior, cu dotãri speciale pentru persoane cu dizabilitãţi, cu sens unic şi parcãri suficiente.
(3) Staţiile de cale feratã trebuie prevãzute cu sisteme de ventilaţie, iluminat şi încãlzire atât în spaţiile pentru personal, cât şi în sãlile de aşteptare.
(4) La proiectarea, construcţia, amenajarea şi întreţinerea staţiilor de cale feratã se asigurã:
a) peroane spaţioase cu paviment realizat din materiale antiderapante, ce permit întreţinerea uşoarã şi care sã împiedice dispersia particulelor în aer; lungimea peronului trebuie sã fie cel puţin egalã cu cea mai mare lungime a garniturii de tren de persoane ce poate tranzita staţia; înãlţimea peronului trebuie calculatã în aşa fel încât distanţa dintre ultima treaptã a vagonului de cãlãtori şi peron sã fie mai micã de 20 cm; peroanele sunt prevãzute cu mobilier adecvat, confecţionat din materiale lavabile;
b) sisteme de distribuţie a apei potabile, la peroane, în jet ascendent sau fântâni, care sã respecte condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare;
c) coşuri pentru colectarea reziduurilor solide, prevãzute cu pungi de polietilenã ce se îndepãrteazã odatã cu acestea, amplasate în recipiente acoperite pe peron, sãli de aşteptare, alte spaţii; în zone publice operatorii economici au obligaţia sã asigure colectarea selectivã, îndepãrtarea şi neutralizarea deşeurilor solide;
d) sãli de aşteptare prevãzute cu mobilier adecvat, în numãr suficient, confortabil, confecţionat din materiale lavabile. Sãlile de aşteptare sunt prevãzute cu sisteme de încãlzire nepoluante şi sisteme de aerisire eficiente. Acestea se curãţã prin îndepãrtarea oricãror forme de detritusuri şi a prafului folosind detergenţi cu proprietãţi biocide. Curãţarea pardoselilor se realizeazã cu ştergãtor umezit. În situaţii epidemiologice specifice sau de contaminare biologicã se aplicã dezinfecţia;
e) iluminatul artificial al peroanelor şi sãlilor de aşteptare, al cãrui nivel va fi de minimum 70 lucşi pentru iluminatul fluorescent;
f) grupuri sanitare (toalete, latrine cu fosã vidanjabilã, pisoare) în numãr suficient; grupurile sanitare se menţin în stare de funcţionare şi de curãţenie, dezinfectate zilnic cu substanţe clorigene sau produse avizate conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Dotarea grupurilor sanitare cu materiale ca hârtie igienicã, sãpun, mijloace de ştergere sau uscare a mâinilor dupã spãlare este obligatorie. Este interzisã utilizarea prosoapelor textile în grupurile sanitare comune.
ART. 36
(1) Se interzice aruncarea deşeurilor solide în alte locuri decât cele amenajate special şi autorizate sanitar.
(2) Precolectarea secundarã, adicã strângerea şi depozitarea provizorie a pungilor cu deşeuri menajere, în punctele de precolectare organizatã se face în recipiente dimensionate corespunzãtor, acoperite, prevãzute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, uşor transportabile, concepute astfel încât sã nu producã rãniri în timpul manipulãrii şi sã nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.
(3) Recipientele sunt concepute astfel încât accesul la ele sã fie rapid şi uşor, iar sistemul lor de acoperire sã fie uşor de manevrat şi sã asigure etanşeitatea. Recipientele, indiferent de categoria lor, sunt confecţionate din materiale rezistente la solicitãri mecanice sau la agresiuni chimice, uşor de spãlat şi dezinfectat. Recipientele se menţin în bunã stare şi se înlocuiesc imediat, la primele semne de pierdere a etanşeitãţii. Ele se amplaseazã în spaţii special amenajate, în condiţii salubre, respectându-se condiţiile specificate la art. 15.
(4) Recipientele se golesc peridic, nu mai rar de douã zile vara (1 aprilie-1 octombrie) şi de 3 zile iarna (1 octombrie-1 aprilie).
(5) Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie sã fie acoperite şi prevãzute cu sisteme de golire automatã a recipientelor de precolectare secundarã şi sã nu permitã rãspândirea conţinutului în cursul transportului. Ele sunt întreţinute igienic şi dezinfectate periodic. În acest scop compartimentul destinat deşeurilor este confecţionat din materiale rezistente la solicitãrile mecanice şi agresiunile chimice.
ART. 37
Se asigurã buna întreţinere şi dezinfecţia staţiilor care dispun de instalaţii proprii de apã. Instalaţia va funcţiona dupã avizare sanitarã în baza autorizaţiei sanitare de funcţionare. Acolo unde se foloseşte trenul de apã acesta va fi avizat şi autorizat sanitar.
ART. 38
Celelalte unitãţi care asigurã funcţionarea staţiei şi servirea cãlãtorilor trebuie sã respecte normele de igienã corespunzãtoare specificului de funcţionare.
ART. 39
Salubrizarea vagoanelor se asigurã de cãtre personalul specializat pentru operaţiuni de salubrizare, iar întreţinerea lor într-o stare tehnicã corespunzãtoare, de cãtre personalul tehnic de specialitate. Pentru exploatarea în condiţii de siguranţã şi confort a vagoanelor sunt necesare instalaţii şi materiale care îndeplinesc toate caracteristicile impuse de normativele în vigoare; vagoanele se doteazã cu urmãtoarele instalaţii şi materiale:
a) alimentarea cu apã a rezervoarelor se face astfel încât sã nu fie contaminaţi hidranţii şi sistemele de aprovizionare; rezervoarele de apã trebuie alimentate atât timp cât vagoanele sunt apte de circulaţie la fiecare îndrumare şi se dezinfecteazã lunar;
b) sunt necesare instalaţii de preîncãlzire a vagoanelor în sezonul rece (inclusiv mijloace de remorcare);
c) canal tehnic pentru revizia vagoanelor, care poate fi utilizat pentru operaţiunile de salubrizare, fãrã suprapunerea operaţiilor tehnologice;
d) staţii de spãlare cu instalaţii de apã caldã şi materiale de curãţenie avizate sanitar;
e) reviziile de vagoane trebuie sã deţinã o grupã tehnicã dimensionatã corespunzãtor, astfel încât sã permitã salubrizarea vagoanelor cuprinse în grafic; se interzice folosirea liniilor curente pentru operaţiunile de vidanjare;
f) evacuarea apelor reziduale şi a deşeurilor menajere provenite din operaţiunile de salubrizare se face cu respectarea prevederilor Normei tehnice feroviare "Vehicule de cale feratã. Prescripţii privind salubrizarea, deratizarea, dezinsecţia şi desinfecţia vagoanelor de cãlãtori (clasã), a ramelor electrice şi a automotoarelor" NTF nr. 56-001:2006, aprobatã prin <>Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.015/2006 .
SECŢIUNEA a II-a
Mijloace mobile
ART. 40
Vagoanele pentru cãlãtori se construiesc din materiale cu stabilitate chimicã - coeficient scãzut de conductibilitate termicã şi electricã, asigurându-se protejarea platformelor de trecere între vagoane împotriva factorilor meteorologici, cu un grad de securitate a treptelor şi uşilor şi cu:
1. lãţimea coridorului de minimum 0,7 m;
2. ferestre din sticlã securizatã, fono- şi termoizolantã (geamuri duble), având mecanisme sigure şi uşor de mânuit;
3. dotarea cu paliere portbagaj din grilã metalicã sau material plastic, cu oglinzi, cuiere şi recipiente pentru deşeuri;
4. instalaţii de apã şi de evacuare a apelor uzate, de iluminat, încãlzire şi ventilaţie;
5. spaţiu pentru spãlat lângã toaletã, cu planşeu impermeabil, oglindã, cuier, lavoar iluminat artificial, prizã electricã, vas pentru sãpun lichid, cu dispozitiv de dozare, cutie pentru prosoape de hârtie utilizate;
6. fotoliile din compartimente realizate din materiale uşor de curãţat;
7. în compartiment trebuie asigurate urmãtoarele:
a) temperatura în sezonul rece sã fie minimum 20°C, sursele de cãldurã sã fie curate şi prevãzute cu ecrane de protecţie; temperatura corpului de încãlzit sã nu depãşeascã 80°C;
b) calitatea aerului interior în urma ventilaţiei sã fie: maximum 5.000 ppm CO(2), debitul minim de aer proaspãt echivalent la 20° şi 50% umiditate/orã/loc ocupat, în funcţie de temperatura exterioarã,variind între 10-20 mc în condiţii extreme;
c) iluminarea naturalã 1/3,3, iar cea artificialã fluorescentã 150 lucşi în zonele de citit şi 100 lucşi în zona locurilor de şezut, cu un coeficient de uniformitate a iluminãrii de 0,7-1,3;
8. conducte de alimentare cu apã realizate din materiale prevãzute în standardele în vigoare, izolate termic si prevãzute cu dispozitive de încãlzire pentru protecţie împotriva îngheţului;
9. conducte de evacuare a apelor uzate termoizolate şi dispuse astfel încât sã nu murdareascã instalaţiile de sub vagoane (osii şi boghiuri);
10. rezervor de apã cu o capacitate minimã de 10 litri /loc de vagon; umplerea rezervorului se face prin racorduri etanşe, cu protecţie împotriva contaminãrii apei;
11. grup sanitar racordat la instalaţia de apã, beneficiind de un sistem de evacuare a apei uzate, având planşeul realizat din materiale impermeabile şi uşor lavabile, dotat cu o cutie metalicã sau de material plastic pentru depunerea reziduurilor solide, vas pentru sãpun lichid, cu dispozitiv de dozare, raft pentru obiecte de toaletã, sub care se va inscripţiona "Apã nepotabilã"; cutie pentru şervete din hârtie curate, separat cutie pentru şerveţele utilizate, cutie pentru tampoanele igienice folosite, suport pentru hârtie igienicã, vas cu soluţie dezinfectantã pentru vasul toaletei, montat lângã rezervorul de apã. Dotarea minimã a toaletei cuprinde:
a) sãpun lichid - 0,4 l/sãpunierã;
b) hârtie igienicã - 1/2 rulou/1 toaletã;
c) şerveţele - 1/4 pachet /cutie pentru prosoape;
d) tablete dezodorizante - 15 g/1 toaletã;
e) materiale dezinfectante;
f) punguţe din polietilenã, pentru colectarea tampoanelor igienice folosite.
ART. 41
Se interzice utilizarea vagoanelor care au parcurs o zonã cu risc epidemiologic crescut, pentru care nu au fost luate mãsuri de carantinã.
ART. 42
Vagonul de dormit va avea în dotare cabine de 2 şi 3 locuri.Vagonul-cuşetã este un alt tip de vagon cu cabine cu 4 şi 6 locuri, în funcţie de clasa vagonului. Ambele tipuri de vagoane au un spaţiu pentru conductor şi o nişã unde este amplasat arzãtorul de motorinã (pentru vagoanele cu instalaţie de încãlzit cu combustibil lichid). În legãturã cu aceasta trebuie respectate urmãtoarele:
a) cabinele trebuie sã dispunã de: paturi prevãzute cu dispozitive de ridicare la perete, astfel încât sã se asigure şederea comodã în timpul zilei, etajere şi nişe pentru bagaje, scarã, cuier, cutie pentru resturi alimentare prevãzutã cu pungã de plastic şi lenjerie de pat. Suplimentar vagonul de dormit va fi dotat cu: garderobã pentru haine, precum şi cu un sistem de masã cu lavoar, dispozitiv de deschidere a sticlelor, etajere, suport pentru pahare şi iluminat propriu, precum şi cu set de igienã personalã;
b) încãperea pentru conductor va avea dotãrile pentru igiena individualã, dulap pentru îmbrãcãminte, dulap pentru alimente, dulap pentru lenjerie curatã şi, separat, pentru cea utilizatã, chiuvetã pentru spãlarea veselei, cu apã caldã şi rece;
c) alimentarea cu apã trebuie sã asigure 25 l/loc de dormit;
d) sistemul de încãlzire trebuie sã asigure 20-22°C în cuşetã, 23-25°C în spãlãtoare şi 18°C la toaletã;
e) iluminatul artificial va fi de 50 lucşi la toaletã şi de 100 lucşi deasupra oglinzii;
f) lenjeria se schimbã dupã fiecare utilizator, iar în situaţia în care aceasta nu este folositã se schimbã la începutul fiecãrui voiaj; lenjeria se schimbã ori de câte ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, în cazul în care a fost utilizatã de aceeaşi persoanã. Lenjeria de pat utilizatã se colecteazã în saci impermeabili, închişi şi este transportatã la unitãţi specializate pentru spãlare;
g) dezinsecţia şi deratizarea periodicã se realizeazã la interval de o lunã şi ori de câte ori sunt sesizãri care impun astfel de acţiuni. Dezinfecţia vagoanelor de dormit şi a vagoanelor-cuşetã se efectueazã la solicitare, în urma mãsurilor dispuse de autoritãţile sanitare în domeniu.
ART. 43
Vagonul-restaurant/bistro sau vagoanele cu aceeaşi destinaţie trebuie sã aibã pereţi şi pardoseli din materiale rezistente la substanţe dezinfectante, având în structurã cel puţin: bucãtãrie, încluzând spaţii pregãtitoare, salã de consumaţie, spaţii pentru depozitare, încãperi pentru personal, cu urmãtoarele utilitãţi:
a) încãperile personalului trebuie sã fie dotate cu dulapuri - vestiare, spãlãtor cu apã caldã şi rece curentã, toalete pentru personal şi, eventual, duş;
b) sala de consumaţie trebuie sã fie prevãzutã cu mese confecţionate din materiale rezistente la substanţele dezinfectante, sisteme de iluminat, ventilaţie, încãlzire;
c) spaţiile de pregãtire a preparatelor trebuie sã fie prevãzute cu spãlãtor din inox, cuptor cu microunde, frigider pentru pãstrarea produselor reci, dulapuri pentru tacâmuri şi veselã, planşetã de lucru placatã cu inox;
d) bucãtãria trebuie sã fie prevãzutã cu plitã electricã sau cu gaz; acesta va avea în dotare cuptor pentru menţinerea mâncãrii la temperatura de 70°C, recipient cu capac pentru deşeuri, sistem de ventilaţie-încãlzire şi extinctoare portabile;
e) spaţiile pentru depozitare asigurã condiţiile de pãstrare-conservare a produselor pe categorii şi sortimente, conform modului de pãstrare impus de producãtori, şi anume:
- carnea de porc, vitã şi pasãre se poate pãstra în acelaşi spaţiu frigorific, dar în compartimente separate;
- mezelurile feliate şi porţionate se pãstreazã conform condiţiilor impuse de producãtor;
- produsele lactate (unt, smântânã, brânzã) se pãstreazã în spaţii frigorifice, în compartimente separate de cele de mai sus;
- ouãle de gãinã se spalã şi se dezinfecteazã cu soluţie de cloraminã 10 la mie înainte de transportul în vagonul-restaurant sau bar şi se depoziteazã în spaţii frigorifice; vor avea inscripţionatã pe ele data producerii;
- legumele şi fructele proaspete se pãstreazã în spaţii adecvate, complet separate de produsele de origine animalã sau de patiserie;
f) ustensilele de bucãtãrie, vesela şi tacâmurile se pãstreazã în sertare închise. Vor fi igienizate şi dezinfectate eficient, atât înainte, cât şi dupã folosire. Igienizarea şi dezinfecţia se vor face dupã fiecare utilizare, pentru a evita orice risc de contaminare.
ART. 44
Termenul de stocare în vagoanele-restaurant/bistro a produselor alimentare de origine animalã sau vegetalã, proaspete sau conservate, va fi cel înscris de producãtor pe etichetele ambalajelor, în condiţiile asigurãrii lanţului de frig sau temperaturilor de pãstrare-conservare, precum şi a condiţiilor specifice impuse privind manipularea, transportul şi depozitarea acestora.
ART. 45
(1) Vagoanele-bar au în componenţã: bar, spaţiu pentru prepararea sandviciurilor, spaţii frigorifice, anexe social sanitare. Se respectã normele prevãzute la art. 44.
(2) Se poate utiliza veselã (tacâmuri, farfurii, pahare) de unicã folosinţã.
ART. 46
În vagoanele de clasã se pot comercializa numai produse ambalate corespunzãtor şi manevrate în condiţii de igienã.
ART. 47
(1) Salubrizarea la interior (normalã sau curentã) a vagoanelor-restaurant/bistro şi bar se executã obligatoriu înainte de fiecare îndrumare a vagoanelor în cursã, iar salubrizarea interioarã radicalã se executã cel puţin o datã pe lunã, în cadrul acesteia desfãşurându-se şi procesul de salubrizare exterioarã.
(2) Operaţiunile de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie se realizeazã la intervalele stabilite la art. 42 lit. g).
ART. 48
Salubrizarea vagoanelor (la interior şi exterior) se executã conform Normei Tehnice Feroviare NTF nr. 56-001:2006 - Vehicule de cale feratã - prescripţii privind salubrizarea, deratizarea, dezinsecţia şi dezinfecţia vagoanelor de cãlãtori (clasã), a ramelor electrice şi a automotoarelor.
ART. 49
Caietele de sarcini cu privire la operaţiunile ce se desfãşoarã în fiecare etapã de salubrizare se avizeazã de cãtre Autoritatea Feroviarã Românã - AFER (conform <>Ordinului ministrului transporturilor nr. 290/2000 privind admiterea tehnicã a produselor şi/sau serviciilor destinate utilizãrii în activitãţile de construire, modernizare, întreţinere şi de reparare a infrastructurii feroviare şi a materialului rulant, pentru transportul feroviar şi cu metroul, cu modificãrile ulterioare, serviciul de salubrizare se încadreazã în clasa de risc 2A) şi se revizuiesc atunci când legislaţia o impune sau apar modificãri în parcul de vagoane şi în prestarea serviciului. Respectarea procedurilor stipulate în NTF nr. 56-001:2006 poate fi verificatã de Direcţia de Sãnãtate Publicã din cadrul Ministerului Transporturilor.
D. TRANSPORTUL SUBTERAN
ART. 50
Transportul subteran va respecta normele de igienã generalã conform art. 36-41 şi urmãtoarele condiţii specifice:
a) sistem de ventilaţie, care sã asigure microclimatul corespunzãtor cãlãtorilor atât în staţii, cât şi în vagoane;
b) iluminat artificial de minimum 100 lucşi;
c) sistem de acces pe scãri simple şi scãri rulante sau ascensoare; asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitãţi;
d) dezinfecţie şi deratizare trimestrialã şi la nevoie;
e) realizarea confortului cromatic, îndepãrtarea vibraţiilor şi asigurarea protecţiei contra zgomotelor (din exterior şi interior) în vagoanele de metrou.
E. TRANSPORTURI NAVALE
ART. 51
Amplasarea, proiectarea şi realizarea porturilor se fac ţinându-se seama de distanţele faţã de apã şi localitate, de posibilitatea de amenajare a acvatoriului, a malurilor, a cheiurilor, a instalaţiilor de acostare a navelor şi a spaţiilor de depozitare, astfel încât sã nu se influenţeze în mod negativ starea de sãnãtate şi confortul populaţiei şi al personalului.
ART. 52
Portul dispune de o reţea de distribuţie a apei de bãut racordatã la reţeaua localitãţii sau la surse proprii, cu respectarea prevederilor legale privind calitatea apei potabile şi controlul de laborator al potabilitãţii. Funcţionarea reţelei de apã potabilã a portului va respecta aceleaşi principii ca funcţionarea reţelei din aeroporturi, conform art. 11-13.
ART. 53
Portul dispune de o reţea de canalizare racordatã fie la reţeaua de canalizare a localitãţii fie la sistemele proprii de tratare şi neutralizare, cu respectarea prevederilor art. 14 şi 15 menţionate la reţelele de canalizare din aeroporturi; reţeaua de canalizare este prevãzutã cu prize terestre şi/sau şalupe speciale de preluare. Apele uzate sunt deversate în bazine receptoare, numai cu respectarea prevederilor legislaţiei sanitare şi de mediu şi a standardelor în vigoare; este interzisã descãrcarea apelor reziduale şi a deşeurilor lichide în apele bazinului portuar.
ART. 54
Pe platforma portuarã se asigurã condiţiile de colectare a reziduurilor solide conform celor prevãzute în art. 36.
ART. 55
Pe platforma portuarã, în clãdirile şi instalaţiile portuare este obligatorie combaterea vectorilor. Dezinsecţia trebuie efectuatã la cel mult 3 luni, iar deratizarea la maximum 6 luni.
ART. 56
La proiectarea şi realizarea navelor se va include în cadrul funcţionalitãţilor specifice şi un complex social care sã cuprindã cabine, dormitoare, bucãtãrii, sãli de mese, grupuri sanitare, separat pentru echipaj şi pasageri, infirmerie, depozite de alimente, tancuri de apã potabilã, depozite de materiale şi alte utilitãţi, tancuri de ape reziduale şi sisteme de tratare aferente. Toate acestea trebuie sã respecte normele sanitare de proiectare şi exploatare.
ART. 57
(1) Navele sunt prevãzute cu sisteme de înmagazinare a apei potabile şi cu reţea de distribuţie, asigurându-se o cantitate medie de 32-120 l/persoanã/zi.
(2) Funcţionarea sistemului de aprovizionare cu apã se face în conformitate cu prevederile privind asigurarea cu apã potabilã conform <>cap. III din anexa la Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienã şi a recomandãrilor privind mediul de viaţã al populaţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Reţeaua de apã de pe nave, precum şi instalaţiile aferente reţelei se marcheazã prin vopsire în culoare albastrã cu vopsele protectoare; robinetele de distribuţie a apei de bãut se marcheazã cu inscripţia "Apã potabilã"; robinetele/vanele de la grupurile sanitare sau de la prizele de spãlare a punţii se marcheazã cu inscripţia "Apã nepotabilã".
ART. 58
(1) Colectarea şi evacuarea apelor uzate se fac prin instalaţii proprii conform <>Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 322/2006 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mãrfii, cu modificãrile ulterioare.
(2) Dezinfecţia este consideratã eficientã atunci când se asigurã maximum 1.000 coliformi/100 ml apã uzatã; este interzisã deversarea apelor uzate şi a deşeurilor lichide în apele bazinelor portuare.
ART. 59
Precolectarea primarã a deşeurilor menajere se face în recipiente din material plastic sau de metal, iar precolectarea secundarã, în pubele sau compartimente etanşe, dispuse pe sortimente de deşeuri (plastic, sticlã, hârtie), situate în puncte accesibile, cu evacuare finalã dupã dezinfecţie, prin preluarea în porturi de mijloace auto specifice conform <>Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 322/2006 , cu modificãrile ulterioare.
ART. 60
În timpul staţionãrii în porturi se efectueazã curãţarea generalã a navei, urmatã de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, efectuate de personal specializat, cu mijloace şi substanţe avizate conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 61
Pasagerilor şi personalului li se asigurã cazarea în condiţii de confort termic, ambianţã luminoasã şi cromaticã, calitate a aerului interior şi dotãri conform prevederilor anexei la <>Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 536/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 62
Salubrizarea spaţiilor de cazare, alimentaţie, recreere şi a altor spaţii de folosinţã comunã se executã zilnic sau ori de câte ori este nevoie, respectându-se normele pentru vagoanele de dormit.
ART. 63
(1) Personalul medical este responsabil cu asistenţa medicalã acordatã pasagerilor şi personalului, precum şi cu mãsurile de igienã şi antiepidemice.
(2) Personalul medical aduce la cunoştinţa comandantului navei mãsurile speciale profilactice şi de combatere, specifice bolilor transmisibile, în scopul informãrii autoritãţilor portuare asupra evenimentelor deosebite, conform cerinţelor Regulamentului sanitar internaţional.
(3) Personalul medical atestã efectuarea şi eficienţa mãsurilor de combatere a insectelor şi rozãtoarelor, controleazã zilnic calitatea apei de bãut şi a alimentelor şi aplicarea legislaţiei sanitare în vigoare privind condiţiile de igienã şi antiepidemice în alimentaţia publicã şi colectivã.
(4) Personalul medical controleazã modul în care se respectã normele de protecţie a muncii în diverse sectoare ale navei, efectuarea examenelor medicale conform prevederilor legale în vigoare, pentru fiecare categorie de personal angajat pe navã.
F. TRANSPORT RUTIER INTERURBAN
ART. 64
Pentru transportul rutier de persoane judeţean şi interjudeţean este interzis transportul de persoane în picioare, indiferent de distanţã.
ART. 65
Proiectarea, construirea şi amenajarea autogãrilor trebuie sã respecte prevederile art. 4 şi 5, iar alimentarea cu apã potabilã se face conform prevederilor legale în vigoare; întreţinerea mijloacelor de transport se face cu respectarea prevederilor art. 7-9.
ART. 66
(1) La proiectarea, construcţia, amenajarea şi exploatarea autostrãzilor se respectã condiţiile impuse de necesitãţile de protejare a persoanelor care folosesc autostrada şi a populaţiei, în general. Alegerea amplasamentului şi a traseului autostrãzii se va face în urma unui studiu de impact asupra mediului şi sãnãtãţii. În alegerea amplasamentului se respectã urmãtoarele:
a) reducerea la minimum a nivelurilor de zgomot şi vibraţii şi a emisiilor de poluanţi atmosferici;
b) facilitarea circulaţiei populaţiei locale prin construirea de treceri denivelate pentru traversarea autostrãzii;
c) evitarea traversãrii zonelor protejate de cãtre traseul autostrãzii.
(2) Amenajarea şi exploatarea autostrãzilor se fac respectându-se urmãtoarele condiţii:
a) plantarea de perdele vegetale de protecţie la distanţele impuse de prevederile legislaţiei în vigoare;
b) montarea de panouri fonoabsorbante la trecerea prin apropierea locuinţelor;
c) amenajarea de locuri de odihnã la distanţe de maximum 30 km, amplasate la minimum 50 m de autostradã. Acestea se doteazã cu grupuri sanitare, cu apã potabilã curentã (toalete, chiuvete, duşuri), cu amenajãri pentru odihnã, protejate de însorire excesivã şi de intemperii, şi cu amenajãri pentru colectarea şi evacuarea reziduurilor solide, conform normelor sanitare. Locul de odihnã poate fi dotat şi cu staţie de alimentare cu carburanţi şi cu unitãţi de alimentaţie publicã cu toate dotãrile necesare conform legislaţiei în vigoare. Amenajãrile din locurile de odihnã trebuie racordate la reţeaua de energie electricã. Se va asigura un iluminat corespunzãtor pe timp de noapte.
(3) Apele pluviale aferente platformei autostrãzii vor fi colectate în şanţuri, înainte de vãrsarea în emisari, dupã trecerea prin decantoare pentru pãrţi solide şi separatoare de grãsimi.
(4) Toate amenajãrile de pe autostrãzi trebuie prevãzute cu mijloace de acces pentru persoanele cu dizabilitãţi.
(5) Telefoanele publice pentru urgenţele medicale se monteazã la distanţe de maximum 5 km.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
