Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I Norme generale ART. 1 (1) În unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor se vor asigura condiţiile de igienă necesare apărării, păstrării şi promovării stării de sănătate, dezvoltării fizice şi neuropsihice armonioase a acestora şi prevenirii apariţiei unor îmbolnăviri. (2) Conducerile unităţilor sunt răspunzătoare de realizarea întocmai a acestor condiţii. ART. 2 În unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, publice sau private, se vor primi numai copii şi tinerii care prezintă documente medicale, care atestă starea lor de sănătate şi efectuarea imunizărilor profilactice obligatorii. ART. 3 (1) Amplasarea unităţilor pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor se va face cu respectarea normelor privind protecţia sanitară faţă de nocivităţi - în zone ferite de surse de poluare a atmosferei şi de zgomote, în afara arterelor de mare circulaţie - având orientarea ferestrelor sălilor de grupă sau de clasă şi ale amfiteatrelor spre sud, sud-est, sud-vest, est sau vest, în funcţie de zonele climatice. Între clădirea unităţii şi accesul în curtea acesteia va fi prevăzut un spaţiu verde cu lăţimea de minimum 25 m, cu rol şi în reducerea influenţei zgomotului stradal. (2) Pentru proiectele-tip ale clădirilor destinate unităţilor pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, cât şi pentru clădirile care nu sunt construite după proiecte-tip se va solicita avizul prealabil al inspectoratului de poliţie sanitară şi medicină preventivă judeţean sau, după caz, al municipiului Bucureşti. (3) Terenul aferent unităţilor pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor trebuie să permită desfăşurarea în aer liber a activităţilor copiilor şi tinerilor, asigurând pentru aceasta: - minimum 20 mp pentru un copil antepreşcolar sau preşcolar; - între 10 şi 50 mp pentru un elev, pe tură, în funcţie de factorii geografici, de mediu (urban, rural) şi de specificul unităţii (cu sau fără internat şi cantină). Este interzisă funcţionarea unităţilor pentru copii şi tineri fără gard împrejmuitor al terenului aferent. De asemenea, terenul va fi astfel ales, încât să împiedice băltirea apei pluviale. ART. 4 (1) Unităţile pentru antepreşcolari (creşe, leagăne) şi pentru preşcolari (grădiniţe, case de copii) vor fi prevăzute cu încăperi pentru primire (filtru-vestiar), situate la fiecare nivel al clădirii, iluminate şi ventilate natural şi dimensionate astfel încât să se evite aglomerarea la orele de vârf (primire, plecare). (2) În unităţile în care funcţionează creşe cuplate cu grădiniţe, personalul educativ şi sanitar va supraveghea cu atenţie sporită desfăşurarea activităţilor, eventual comune, ale copiilor pentru evitarea riscului de accidentare a acestora. (3) Creşele nu vor putea fi cuplate cu unităţi şcolare, sanitare sau de alt profil (cluburi, cămine culturale, consilii locale etc.). (4) În interiorul unităţilor circulaţia copiilor şi tinerilor va fi separată de cea pentru activităţile administrativ-gospodăreşti. Va fi asigurat circuitul separat al copiilor şi tinerilor sănătoşi faţă de cel al bolnavilor din izolator şi infirmerie. (5) În internatele şcolare, casele de copii şcolari şi căminele studenţeşti se vor asigura, separat de dormitoare, spaţii pentru studiul individual şi pentru activităţi cultural-educative şi sportive; de asemenea, vor fi prevăzute spaţii pentru păstrarea îmbrăcămintei şi a obiectelor personale. În casele de copii pot funcţiona încăperi cu dublă funcţionalitate: pentru odihnă-somn şi pentru pregătirea lecţiilor. (6) Se interzice, de regulă, funcţionarea claselor sau sălilor de grupă în internate şcolare (în mod excepţional şi numai cu avizul inspectoratului de poliţie sanitară şi medicină preventivă teritorial se permite funcţionarea de clase). Casele de copii funcţionează pe principiul "familial" cuprinzând copii de vârste şi sexe diferite, dar cu asigurarea de dormitoare, grupuri sanitare şi paliere, separate pe sexe, la copii de vârstă şcolară. Conform prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1985, pentru preşcolarii din casele de copii, procesul educativ se desfăşoară în grădiniţele din localitate. Primirea în casele de copii a nou-veniţilor din familii este condiţionată şi de un dosar medical, care va cuprinde un aviz epidemiologic eliberat de medicul dispensarului, care are în evidenţă familiile copiilor, (evitându-se în acest fel carantinarea copiilor), şi o fişă medicală completată de acelaşi medic, conţinând antecedentele personale fiziologice, patologice şi vaccinale, cât şi examenul clinic de bilanţ al stării de sănătate a copilului. În şcoli profesionale, în licee şi cămine studenţeşti este permisă cazarea pe sexe, dar cu intrări şi paliere separate. (7) Orice modificare de structură şi de dotare a spaţiilor din unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor se va efectua numai cu avizul inspectoratelor de poliţie sanitară şi medicină preventivă judeţene sau al municipiului Bucureşti. (8) Se interzice schimbarea destinaţiei încăperilor din aceste unităţi fără avizul prealabil al inspectoratului de poliţie sanitară şi medicină preventivă teritorial. ART. 5 (1) Numărul maxim de copii admişi la o grupă în unităţile de antepreşcolari şi preşcolari sau într-o clasă pentru elevi se va stabili în funcţie de normele specifice de cubaj şi de particularităţile tipului de unitate şi nu va depăşi, în creşe, 15 copii - la sugari şi 20 copii - la celelalte vârste, 12-15 copii în casele de copii preşcolari, 20 preşcolari în grădiniţe, 25 de elevi în ciclul primar şi 30 de elevi în ciclul gimnazial, învăţământul liceal şi profesional. (2) În creşe, leagăne, grădiniţe cu program săptămânal şi case de copii preşcolari se vor asigura, pentru fiecare grupă de copii, în mod obligatoriu, spaţii pentru somn, separate. ART. 6 (1) Unităţile care asigură cazare pentru copii şi tineri, inclusiv cele cu caracter temporar (tabere), vor fi prevăzute cu spălătorii dotate cu spaţii, aparatură şi mijloace tehnice pentru colectarea, dezinfectarea, spălarea, fierberea, uscarea, călcarea şi distribuirea rufelor. Se vor asigura spaţii pentru depozitarea rufelor cu respectarea obligatorie a circuitelor separate pentru rufăria curată şi cea murdară. Pentru uscarea şi călcarea lenjeriei personale de către elevi şi studenţi în internate şi cămine se vor asigura spaţiile necesare. Schimbarea lenjeriei individuale se va face săptămânal sau ori de câte ori este nevoie. La spălarea rufelor se vor respecta următoarele faze: debarasarea eventuală de materii fecale, dezinfecţie timp de 30 de minute în soluţie 0,5-1% substanţă clorigenă, înmuiere cu detergenţi în soluţie 0,5%, spălare, fierbere şi limpezire. Călcarea lenjeriei de corp, de pat şi a feţelor de masă este obligatorie. (2) În internatele şcolare pentru elevii din licee şi şcoli profesionale şi în căminele studenţeşti se vor amenaja oficii dotate corespunzător la fiecare nivel al clădirilor. ART. 7 (1) Dimensionarea, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare se va realiza în raport cu vârsta copiilor şi a tinerilor. (2) Grupurile sanitare pentru copii şi tineri vor fi separate de cele pentru personalul adult şi vor fi repartizate proporţional la fiecare palier. În unităţile pentru elevi şi studenţi grupurile sanitare destinate acestora vor fi separate pe sexe, inclusiv la sălile de educaţie fizică. (3) În vestibulul grupurilor sanitare, în spaţiile de recreaţie (interioare sau exterioare), ateliere şcolare, laboratoare, săli de mese, săli de educaţie fizică şcolară se vor amenaja surse de apă potabilă cu jet ascendent şi chiuvete - lavoare pentru spălarea mâinilor. (4) Acolo unde nu există posibilitatea de racordare la centrale de alimentare cu apă potabilă, conducerile unităţilor pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor vor asigura amenajarea de surse proprii de apă (controlate periodic din punct de vedere al potabilităţii) şi de reţele de distribuţie a apei potabile în unitatea respectivă. În mod excepţional şi până la realizarea unor astfel de reţele se vor monta recipiente care să asigure minimum 3-4 l/elev/tură pentru spălatul mâinilor înainte de servirea gustării şi după folosirea grupurilor sanitare. (5) În lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unităţile sunt obligate să-şi prevadă instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea reziduurilor fecaloid-menajere şi a apelor uzate, care se vor executa şi se vor exploata astfel încât să nu producă poluarea solului, a apelor şi a aerului. Aceste instalaţii vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare, evitându-se depăşirea capacităţii. Distanţa minimă a haznalelor vidanjabile va fi de 10 m de cea mai apropiată clădire a unităţii de copii sau de tineri. Pentru reziduurile menajere se vor amenaja ghene betonate, prevăzute cu hidrant şi sifon de scurgere, situate la minimum 10 m de blocul alimentar. (6) Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a reziduurilor, sifoanele de pardoseală, obiectele sanitare (closete, pisoare, lavoare, băi, duşuri) vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare şi curăţenie şi vor fi dezinfectate periodic cu soluţii în concentraţii eficiente (substanţe clorigene 2-5% în funcţie de instalaţiile respective etc.); în cazul apariţiei de boli transmisibile cu poartă de intrare digestivă (hepatită virală acută, dizenteria), concentraţia la grupurile sanitare se va dubla. Pentru efectuarea dezinfecţiei (prin ştergere) a grupurilor sanitare vor exista 4 ştergătoare de culori diferite: una pentru mânerele uşilor cabinelor closetelor şi pentru mânerul lanţului de tras apa din rezervor, alta pentru pereţii şi uşa cabinei, o a treia pentru colacul vaselor closetelor şi ultima pentru podeaua acestora. (7) Orice transformare, suplimentare, reducere a reţelei de instalaţii sanitare vor fi efectuate numai cu avizul inspectoratului de poliţie sanitară şi medicină preventivă judeţean sau al municipiului Bucureşti. (8) Conducerile unităţilor sunt obligate să rezolve cu maximum de operativitate toate defecţiunile apărute în reţeaua apă-canal. ART. 8 (1) Dotarea cu mobilier va fi asigurată corespunzător vârstei şi dezvoltării fizice a copiilor şi tinerilor, având în vedere numărul acestora, caracterul activităţii şi destinaţia încăperilor. Tipurile de mobilier vor fi avizate obligatoriu de către Ministerul Sănătăţii. (2) Conducerile unităţilor au obligaţia de a repara imediat orice defecţiuni ale mobilierului. (3) În unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor nu se admite utilizarea paturilor pliante, cu excepţia grădiniţelor cu program prelungit. Paturile vor fi strict individualizate. (4) Se interzice, de regulă, utilizarea paturilor suprapuse în unităţile de orice fel pentru copii şi tineri. În situaţii deosebite (dacă se îndeplinesc cubajele specifice tipului de colectivitate, evitarea riscului de accidentare etc.), folosirea acestora se va face numai cu avizul prealabil al inspectoratului de poliţie sanitară şi medicină preventivă judeţean sau al municipiului Bucureşti. (5) Se interzice utilizarea în laboratoare sau ateliere şcolare a taburetelor cu suprafaţa de şedere metalică. (6) În sălile de clasă nu este permisă folosirea scaunelor fără spătar. ART. 9 Pentru prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de disconfortul termic, îndeosebi în sezonul rece, se vor asigura următoarele condiţii ale regimului de încălzire: a) oscilaţiile de temperatură din interiorul încăperilor nu vor depăşi 2 grade C pe perioada în care copii şi tinerii se află în încăperile respective; b) diferenţele dintre temperatura încăperilor destinate activităţii sau odihnei copiilor şi cea a anexelor (coridoare, vestiare s.a.) nu vor depăşi 2 grade C pentru unităţile de antepreşcolari şi preşcolari şi 3 grade C pentru unităţile şcolare şi de învăţământ superior; c) sistemele de încălzire utilizate nu trebuie să permită degajarea de substanţe toxice în încăperi. Pentru evitarea unor accidente toxice se interzice, în toate instituţiile pentru copii şi tineri, utilizarea pentru încălzire a sobelor metalice, precum şi folosirea cărbunilor în creşe, grădiniţe şi case de copii preşcolari. Suprafaţa de încălzire va avea o temperatură ce nu va depăşi 70-80 grade C pentru a nu se scădea umiditatea relativă sub 30%; d) corpurile de încălzire centrală din încăperile unităţilor pentru antepreşcolari şi preşcolari şi din sălile de educaţie fizică şcolară vor fi prevăzute cu grilaje de protecţie pentru evitarea accidentelor; pentru evitarea accidentelor prin arsuri se vor monta în dreptul uşilor sobelor, în sezonul rece, paravane protectoare din materiale ignifuge; e) în anotimpul cald, pentru evitarea supraîncălzirii încăperilor, se vor folosi mijloace de reducere a însoririi directe şi metode de intensificare a ventilaţiei; f) în dormitoare, săli de grupă şi de clasă, săli de gimnastică şi laboratoare se vor asigura pardoseli din materiale izoterme (parchet, duşumea) sau izolaţii termice (linoleum). Pentru laboratoarele de chimie pavimentul va fi acoperit cu suprafeţe care să permită spălarea periodică a acestuia. Se interzice folosirea motorinei la salubrizarea pardoselii; g) încăperile pentru depozitarea oliţelor, băile şi duşurile vor fi prevăzute cu grătare, iar în vestiarele din unităţile pentru antepreşcolari şi preşcolari se va asigura duşumea din material lemnos sau pavimentul va fi acoperit cu linoleum. ART. 10 (1) Toate încăperile destinate copiilor şi tinerilor vor fi ventilate natural. Mijloacele de ventilaţie trebuie să asigure o primenire a aerului de cel puţin 1,5 schimburi de aer pe ora în încăperile de grupă din unităţile pentru antepreşcolari şi preşcolari, 3 schimburi pe oră în sălile de clasă şi de cursuri pentru elevi şi studenţi şi 5 schimburi pe oră în grupurile sanitare. Eficienţa ventilaţiei se va aprecia prin metode de laborator (nivelul aeromicroflorei). (2) Viteza curenţilor de aer din încăperile destinate copiilor şi tinerilor nu va depăşi 0,3 m/s. (3) Ventilaţia prin deschiderea ferestrei se va realiza în aşa fel, încât să se evite disconfortul termic şi să se asigure înlăturarea continuă a aerului viciat. (4) Pentru asigurarea unei ventilaţii naturale permanente, oberlihturile vor avea o suprafaţa totală de cel puţin 1/50 din suprafaţa încăperii; sensul de deschidere a acestora va fi spre interior şi în sus. (5) Încăperile destinate copiilor şi tinerilor se vor ventila în pauzele din timpul programelor de activitate prin deschiderea ferestrelor. În aceste perioade copii şi tinerii vor părăsi obligatoriu încăperea. (6) Aerisirea largă a dormitoarelor şi a sălilor de mese se va efectua în perioadele în care copiii nu se află în aceste încăperi. (7) La calcularea cubajului, în încăperile destinate pentru copii şi tineri, nu se va lua în calcul (cu excepţia sălilor de educaţie fizică) o valoare a înălţimii mai mare de 3 m. (8) Pentru prevenirea accidentelor prin căderea copiilor de la nivelul încăperilor situate la etaj se vor lua măsurile de protecţie necesare. ART. 11 (1) În încăperile destinate activităţii copiilor şi tinerilor se va asigura un iluminat natural direct, cu un raport luminos de 1/4 - 1/5, iar în cele pentru odihna acestora de 1/6 - 1/8. În sălile de desen şi în ateliere raportul luminos va fi de 1/3. (2) La locul de activitate se va asigura primirea luminii din partea stângă. Se va evita reducerea iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele sau prin culori închise folosite la zugrăvirea interioarelor. (3) Se va utiliza iluminatul local oriunde este necesar, în funcţie de specificul şi dificultatea sarcinii vizuale (tablă, loc de lucru în ateliere, săli de lectură, săli de desen s.a.). (4) Iluminatul artificial trebuie să asigure o iluminare uniformă a spaţiilor în care se desfăşoară activitatea, să evite efectele de pâlpâire (stroboscopic), fenomenele de strălucire şi de modificare a culorilor. În acest scop, pentru iluminatul fluorescent, la fiecare corp de iluminat vor fi utilizate tuburi de cel puţin două de culori diferite, prevăzute cu grile protectoare pentru evitarea accidentelor. (5) În exploatarea sistemelor de iluminat se vor avea în vedere prevederile normativelor referitoare la verificarea instalaţiilor electrice şi la înlocuirea lămpilor uzate, curăţarea periodică a echipamentului de iluminat şi a suprafeţelor reflectorizante din încăpere (geamuri, pereţi, tavan). ART. 12 Nivelul de zgomot (acustic-echivalent continuu Leq) în încăperile pentru activitatea teoretică a copiilor şi tinerilor nu va depăşi 35 dB (A), curba de zgomot 30. ART. 13 (1) Jucăriile şi materialele didactice utilizate în unităţile pentru copii vor fi astfel confecţionate, încât, prin natura materialului sau prin forma lor, să nu constituie un risc pentru sănătatea acestora şi să permită curăţarea şi dezinfectarea lor periodică. Fiecare grupă va avea jucării separate. Se va asigura un număr corespunzător de jucării şi materiale didactice, adaptate cerinţelor dezvoltării neuropsihice şi specificului activităţilor. Păstrarea acestora se va face în dulapuri anume destinate acestui scop. (2) Jucăriile şi materialele didactice deteriorate vor fi scoase, periodic, din folosinţă. (3) Sticlăria şi unele materiale didactice infectate (instrumente utilizate în unităţile de învăţământ, în cadrul activităţilor practice şi de laborator) vor fi spălate şi dezinfectate după fiecare întrebuinţare. Este interzisă folosirea elevilor la astfel de operaţiuni. ART. 14 Materialul, croiala şi execuţia îmbrăcămintei vor fi adaptate vârstei (taliei), anotimpurilor şi perioadelor activităţilor copiilor. ART. 15 (1) Unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor vor fi dotate şi aprovizionate permanent cu utilajele, materialele şi substanţele necesare pentru întreţinerea curăţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare. Aceste utilaje, substanţe şi materiale vor fi păstrate în spaţii închise, anume destinate. (2) Se vor asigura încăperi separate cu dulapuri separate pentru păstrarea îmbrăcămintei şi, respectiv, a echipamentului de protecţie a personalului de îngrijire din blocurile alimentare şi spălătorii. (3) Se vor asigura materialele necesare igienei personale la grupurile sanitare din unitate, corespunzător numărului de copii şi tineri (hârtie igienică, săpun, substanţe dezinfectante, mijloace de uscare a mâinilor după spălare). ART. 16 (1) Regimul de activitate şi de odihnă în unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor va fi asigurat în concordanţă cu particularităţile de vârstă ale curbei fiziologice a capacităţii de efort din cursul unei ore, zile, săptămâni, trimestru şi an de învăţământ. În dozarea solicitărilor se va avea în vedere evitarea eforturilor crescute la începutul şi sfârşitul perioadelor de timp menţionate. În leagăne, creşe, grădiniţe cu program săptămânal şi case de copii preşcolari, conţinutul regimului de viaţă va fi astfel organizat, încât, pe lângă stimularea dezvoltării corespunzătoare a motricităţii, a funcţiilor de cunoaştere, a vorbirii şi a comportamentului social, să prevină apariţia hospitalismului prin varietatea activităţilor, a mijloacelor de stimulare şi a individualizării stricte a activităţilor cu copiii. (2) În unităţile de preşcolari şi şcolari se va urmări desfăşurarea activităţii în condiţiile unui regim de activitate şi de odihnă corespunzător capacităţii de efort a diferitelor grupe de vârstă (tabelul nr. 1). Nu este permisă funcţionarea grădiniţelor cu orar normal după-amiază. (3) Aşezarea copiilor în bănci va ţine seama de înălţime, tulburări vizuale, tulburări auditive s.a. (4) Elevii din clasele I-IV vor avea cursuri numai dimineaţa. (5) La întocmirea orarelor şi la repartizarea zilnică, săptămânală, trimestrială şi anuală a solicitărilor cuprinse în programele diferitelor discipline este de dorit să se ţină seama de prescripţiile prezentate în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1
──────────────────────────────────────────────────────
Numărul de ore (din 24 de ore)
──────────────────────────────────────────
Activitate Activităţi
Vârsta intelectuală recreative
(ani) şi fizică cu în aer liber, Somn Somn în
caracter de sport, joc (din 24 timpul
instruire*) de ore) zilei
──────────────────────────────────────────────────────
3 1 (fracţionat
în 4 perioade) 6 13 2
4 1 6 12 1/2 2
5 1 1/2 5 12 1 1/2-2
6 3 4 11 1/2 1
7-8 4 1/2 4 11 1
9-10 5 4 10 1/2 -
11-13 6 3 10 -
14-15 7 3 9 1/2 -
16-18 8 3 9 -
──────────────────────────────────────────────────────
────────── *) Inclusiv timpul de pregătire a temelor pentru ziua următoare.────────── ART. 17 Conducerile creşelor, leagănelor, grădiniţelor cu program prelungit şi săptămânal, ale unităţilor şcolare cu semiinternat, internat şi cantină şcolară, ale caselor de copii preşcolari şi şcolari, ale unităţilor de învăţământ superior cu cantină studenţească şi ale taberelor de odihnă vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de sănătate, specificului activităţii şi anotimpului, asigurându-se un aport caloric şi nutritiv în conformitate cu recomandările Ministerului Sănătăţii, cuprinse în tabelele nr. 2 şi 3. Tabelul nr. 2 Necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Adolescenţi
───────────────────── ─────────────────── ───────────────────
Copii Băieţi Fete
──────────────────────── ─────────────────── ───────────────────
1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-19 ani 11-14 ani 15-19 ani
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Calorii
- necesar
mediu 1.300 1.800 2.400 3.100 3.500 2.600 2.800
- variaţii
posibile
în funcţie de
caracteris- 900- 1.300- 1.700- 2.200- 3.000- 1.800- 2.000-
ticile grupului 1.800 2.300 3.300 3.700 3.900 3.000 3.000
Proteine totale
- necesar
mediu 44-51 g 61-70 g 82-94 g 106-121 g 120-137 g 89-101 g 96-109 g
- variaţii
posibile
în funcţie de
nivelul caloric 31-70 g 44-90 g 58-129 g 75-144 g 102-152 g 61-117 g 68-117 g
- % din valoa-
rea calorică 14-16% 14-16% 14-16% 14-16% 14-16% 14-16% 14-16%
Proteine animale
- necesar
mediu 31-36 g 40-46 g 49-56 g 52-55 g 60-69 g 49-55 g 48-54 g
- variaţii
posibile
în funcţie de
nivelul caloric 22-49 g 29-59 g 35-77 g 41-79 g 51-76 g 34-64 g 34-59 g
- % din canti-
tatea proteine-
lor totale 70% 65% 60% 55% 50% 55% 50%
Proteine vegetale
- necesar
mediu 13-15 g 21-24 g 33-38 g 54-66 g 60-69 g 40-46 g 48-55 g
- variaţii
posibile
în funcţie de
nivelul caloric 9-21 g 15-31 g 23-52 g 34-65 g 51-76 g 25-55 g 34-58 g
- % din canti-
tatea proteinelor
totale 30% 35% 40% 45% 50% 45% 50%
Lipide totale
- necesar
mediu 49-60 g 58-68 g 65-77 g 83-100 g 94-113 g 70-84 g 75-90 g
- variaţii
posibile
în funcţie de
nivelul caloric 34-77 g 42-87 g 46-106 g 71-119 g 81-126 g 49-87 g 54-97 g
- % din valoa-
rea calorică 35-40% 30-35% 25-30% 25-30% 25-30% 25-30% 25-30%
Lipide animale
- necesar
mediu 37-45 g 44-51 g 49-58 g 58-70 g 60-79 g 50-59 g 53-63 g
- variaţii
posibile
în funcţie de
nivelul caloric 26-58 g 32-65 g 35-80 g 50-83 g 57-88 g 37-68 g 38-68 g
- % din cantitatea
lipidelor totale 75% 75% 75% 70% 70% 70% 70%
Lipide vegetale
- necesar
mediu 12-15 g 14-17 g 16-19 g 25-30 g 28-47 g 20-25 g 22-27 g
- variaţii
posibile
în funcţie de
nivelul caloric 8-19 g 10-22 g 11-26 g 21-36 g 24-38 g 11-29 g 16-29 g
- % din cantitatea
lipidelor totale 25% 25% 25% 30% 30% 30% 30%
Glucide
- necesar
mediu 143-168g 220-240g 322-351g 416-454g 470-521g 349-380g 376-410g
- variaţii
posibile
în funcţie de
nivelul caloric 100-222g 174-309g 228-483g 295-541g 402-571g 241-439g 268-439g
- % din valoa-
rea calorică 45-53% 50-55% 55-60% 55-60% 55-60% 55-60% 55-60%
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tabelul nr. 3 Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi (cantităţi comerciale bruto)*)────────── *) a) Pentru aprecierea cantităţilor de alimente, consumate în medie pe zi de o persoană, se poate folosi ancheta alimentaţiei pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, pe o perioadă de 10 zile lucrătoare (în două săptămâni consecutive) în lunile februarie, mai şi octombrie.──────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Copii Adolescenţi
Grupa de ───────────────────── ──────────────────────────────────────
alimente Băieţi Fete
(g) ───────────────────────── ──────────────────── ──────────────────
1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-19 ani 11-14 ani 15-19 ani
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3 4 5 6 7
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Lapte şi
produse
lactate (în
echivalent
lapte) 700 700 800 750 700 700 700
Carne şi
preparate din
carne (în
echivalent
carne) 60 85 110 190 230 170 190
Peşte şi
preparate din
peşte (în
echivalent
peşte) 0 15 25 35 35 30 30
Ouă (g) 30 35 40 50 50 50 50
Grăsimi comerciale
- total 25 32 40 50 55 35 40
- animale 15 20 25 30 30 20 20
- vegetale 10 12 15 20 25 15 20
Produse
cerealiere (în
echivalent
făină) 90 160 230 380 460 330 360
Cartofi 110 150 180 200 230 180 200
Alte legume 210 220 230 350 380 290 310
Leguminoase
uscate 0 5 5 10 15 7 7
Fructe 100 130 150 180 200 180 180
Zahăr şi
produse
zaharoase 35 45 50 70 80 55 55
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cantităţile din grupele de alimente cumulate pe cele 10 zile se vor împărţi la numărul total de consumatori din această perioadă, obţinându-se raţiile realizate, care se vor compara cu raţiile recomandate din tabelul nr. 3. Conţinutul alimentelor în calorii şi în anumite substanţe nutritive (protide, lipide şi glucide) se va stabili prin calcul, folosind tabele de compoziţia alimentelor, rezultatele obţinute comparându-se cu necesarul zilnic consemnat în tabelul nr. 2. Se permite depăşirea raţiilor recomandate cu până la 20% la lapte şi produse lactate, carne şi preparate din carne, peşte, legume şi fructe. La copiii antepreşcolari şi preşcolari nu se recomandă untura, ca grăsime animală, ci numai unt sau smântână. În creşele cu orar de zi şi în grădiniţele cu orar prelungit raţiile realizate trebuie să reprezinte 75-80% din raţiile recomandate în tabelul nr. 3. b) Echivalente alimentare - 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspăt - 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspăt - 100 g caşcaval = 700 ml lapte proaspăt - 100 g brânză topită = 700 ml lapte proaspăt - 100 g brânză telemea de vacă = 550 ml lapte proaspăt - 100 g brânză telemea de oi = 450 ml lapte proaspăt - 100 g brânză proaspătă de vacă = 400 ml lapte proaspăt - 100 g caş = la fel ca la brânză telemea - 100 g mezeluri = 125 g carne - 100 g specialităţi din carne (şuncă de Praga, muşchi file, muşchi ţigănesc, ceafă, pastramă etc.) = 135 g carne - 100 g alte preparate din carne (tobă, caltaboş, carne prăjită, conservată în grăsime) = 125 g carne - 100 g smântână = 40 g unt - 100 g slănină sărată, costiţă = 88 g untură - 100 g slănină crudă = 80 g untură - 100 g pâine neagră = 71 g făină - 100 g pâine semialbă (intermediară) = 73 g făină - 100 g pâine albă = 76 g făina - 100 g paste făinoase (inclusiv biscuiţi fără cremă) = 100 g făină - 100 g mălai, orez, griş = 100 g făină - 100 g compot = 15 g zahăr - 100 g dulceaţă = 70 g zahăr - 100 g gem, peltea, marmeladă = 40 g zahăr - 100 g nectar de fructe = 30 g zahăr - 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahăr - 100 g bomboane = 90 g zahăr - 100 g miere = 80 g zahăr - 100 g halva = 45 g zahăr şi 30 g grăsime vegetală - 100 g ciocolată = 50 g zahăr şi 30 g grăsime vegetală - 100 g bulion sau pastă de roşii = 600 g pătlăgele roşii (tomate) - 100 g suc de roşii = 135 g tomate - 100 g varză acră = 130 g varză crudă - 100 g murături = 125 g legume crude - 100 g fulgi de cartofi = 1.000 g cartofi cruzi - 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g fructe crude - 100 g fulgi de fasole boabe = 300 g fasole boabe uscată - 100 g morcovi deshidrataţi = 1.700 g morcovi cruzi - 100 g conserve de legume = 100 g legume crude - 100 g conserve din carne în suc propriu = 100 g carne crudă - 100 g conserve de peşte = 100 g peşte crud. c) Pentru un meniu corect se vor respecta următoarele: - evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiţi; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 şi felul 2 preponderente cu glucide - cereale, ca de exemplu, supă cu găluşte şi friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume); - evitarea la cină a mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot); - permiterea mâncărurilor gen tocături prăjite sau şniţele, numai dacă sunt prelucrate termic, în prealabil, prin fierbere sau sub formă de salamuri prăjite ori pregătite la cuptor. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite; - îmbogăţirea raţiei în vitamine şi săruri minerale prin folosire de salate din crudităţi şi adăugare de legume-frunze în supe şi ciorbe; - interdicţia folosirii cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, cât şi a ouălor fierte (nesecţionate după fierbere). d) Ca reguli de igienă, în blocurile alimentare nu se vor omite: - servirea fiecărui fel de mâncare în farfurii separate şi interdicţia spălării şi folosirii veselei şi a tacâmurilor de la o serie la alta la aceeaşi masă (mic dejun, masă de prânz, cină); - cadrele medii sanitare ale unităţilor de copii şi tineri cu bloc alimentar vor consemna zilnic, dimineaţa (iar în colectivităţile unde se prepară masa şi pentru seară şi la prânz), într-un caiet anume destinat (care va fi contrasemnat de conducătorul unităţii), următoarele date: * starea organoleptică a alimentelor scoase din magazie; * starea de sănătate a personalului blocului alimentar (cu interdicţia activităţii, în cadrul acestuia, a persoanelor prezentând diaree, infecţii ale pielii, amigdalite pultacee, tuse cu expectoraţie purulentă, febră); * starea agregatelor frigorifice şi existenţa graficului de notare a temperaturii interioare a acestora (de două ori pe zi); * starea de igienă a blocului alimentar; * existenţa şi modul de păstrare a probelor de mâncare din fiecare aliment servit, la rece, pentru o perioadă de 36-48 ore; - prepararea mâncărurilor pentru masa de seară, obligatoriu după ora 15,00. De asemenea, se vor respecta cu stricteţe: - interdicţia depozitării sacilor, a pungilor, a cutiilor cu diverse alimente direct pe pavimentul magaziilor ci numai pe grătare sau rafturi; - montarea unei chiuvete-lavoar în bucătării, destinată pentru igiena mâinilor personalului, prevăzută cu periuţa de unghii şi săpun; - montarea de site din sârma groasă la toate ferestrele de la subsolul blocului alimentar împotriva infestării cu şobolani; - se vor respecta şi prevederile art. 29, 30 şi 31 din prezentele norme. ART. 18 (1) Pentru asistenţa medicală în unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor se vor asigura următoarele spaţii: a) cabinet medical în: creşe, grădiniţe cu program prelungit şi săptămânal, case de copii preşcolari şi şcolari, unităţi şcolare din mediul urban sau grupuri şcolare industriale din mediul rural, internate şcolare (în cazul în care sediul acestora este diferit de cel al unităţilor şcolare), instituţii de învăţământ superior, tabere de odihnă; b) izolator: în creşe, leagăne, grădiniţe cu program prelungit şi săptămânal, case de copii preşcolari şi şcolari, internate şcolare, tabere de odihnă; c) infirmerie în: case de copii şcolari, internate şcolare, tabere de odihnă. (2) În izolatoare şi infirmerii şcolare se va asigura separarea bolnavilor pe sexe. Numărul de paturi în izolator va fi de 1% din efectivul copiilor, iar la infirmerie, de 2% din efectivul copiilor, dar nu mai puţin de 2 paturi. (3) Leagănele vor avea şi o secţie de carantină cu un număr de paturi reprezentând cel puţin 10% din totalul locurilor. (4) Casele de copii şcolari, precum şi unităţile de preşcolari şi şcolari cu paturi pentru deficienţi psihici, motori şi senzoriali vor avea o cameră pentru carantină cu un număr de paturi de minimum 5% din numărul total, dar nu mai puţin de 5 paturi. (5) Cabinetele medicale din creşe şi leagăne vor fi dotate cu instrumentar, aparatură, medicamente, materiale sanitare, mobilier de către direcţiile sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti. (6) Cabinetele medicale din celelalte unităţi pentru copii şi tineri vor fi dotate cu instrumentar, aparatură, medicamente, materiale sanitare, mobilier tip M.S. de către direcţiile sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti, dotarea cu restul mobilierului revenind conducerilor unităţilor respective. (7) Izolatoarele şi infirmeriile vor fi prevăzute cu apă curentă. Personalul medico-sanitar va fi obligatoriu dotat cu echipament de protecţie conform regulamentelor existente. ART. 19 Pentru promovarea şi menţinerea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor, precum şi a persoanelor adulte din instituţiile de copii şi tineri, conducerile unităţilor au următoarele obligaţii: a) să controleze formarea şi fixarea deprinderilor de igienă la copii şi tineri, asigurând în acest scop materialele necesare pentru igienă individuală a acestora; b) să controleze periodic igienă individuală a copiilor şi tinerilor, starea de curăţenie a îmbrăcămintei şi a lenjeriei de pat şi să ia măsurile necesare în caz de constatare a unor deficienţe; c) să interzică utilizarea pentru alte activităţi a personalului care lucrează în blocul alimentar sau care manipulează alimente; d) să interzică folosirea elevilor şi studenţilor la activităţi de întreţinere igienică a grupurilor sanitare, precum şi la unele activităţi în cadrul blocurilor alimentare, pentru a căror prestare este necesar controlul stării de sănătate; e) să asigure şi să controleze prezentarea personalului adult la controalele medicale la angajare, periodice şi la imunizări, precum şi la instruirea în probleme igienico-sanitare, potrivit programelor stabilite de organele sanitare; f) să stabilească, împreună cu medicul care are în supraveghere colectivitatea, programarea copiilor şi tinerilor la efectuarea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate, la controalele medicale periodice şi la imunizări; g) să comunice medicului, care are în supraveghere colectivitatea, orice caz suspect de boală transmisibilă în termen de 24 de ore de la depistarea acestuia, precum şi orice caz de îmbolnăvire acută provocată de consumul sau de inhalarea de substanţe toxice, cât şi cazurile suspecte de toxiinfecţii alimentare; h) să organizeze puncte sanitare de prim-ajutor (inclusiv în atelierele şcolare) şi să le doteze pentru acordarea asistenţei de urgenţă în caz de accident sau de intoxicaţie, conform baremurilor stabilite de către Ministerul Sănătăţii; i) să asigure prezentarea elevilor la triajele epidemiologice după fiecare vacanţă şcolară; j) să asigure, în colaborare cu cadrele medico-sanitare ale unităţii, desfăşurarea unei activităţi educativ-sanitare susţinute. ART. 20 Conducerile unităţilor pentru copii şi tineri răspund de menţinerea stării de igienă şi confort în unitate, îngrijindu-se de: a) întreţinerea igienică permanent a terenului, localurilor, instalaţiilor şi mobilierului; b) maturarea umedă sau aspirarea mecanică a prafului, zilnic sau ori de câte ori este nevoie, precum şi dezinfecţia periodică şi după necesitate a mobilierului şi a jucăriilor; c) întreţinerea permanentă a stării de curăţenie generală şi a grupurilor sanitare din unităţi prin dotarea şi folosirea corespunzătoare a materialelor de curăţenie şi a substanţelor dezinfectante şi prin spălare şi dezinfectare zilnic şi la necesitate; d) întreţinerea stării permanente de curăţenie în spaţiile de învăţământ, de cazare, în blocul alimentar, în spălătorie şi în spaţiile exterioare clădirii unităţii; e) dezinsecţia şi deratizarea încăperilor şi a anexelor, periodic şi ori de câte ori se constată prezenţa insectelor şi a rozătoarelor; f) colectarea şi transportul reziduurilor potrivit prevederilor legislaţiei sanitare. Platformele pentru colectarea reziduurilor vor fi amplasate la distanţă de minimum 10 m de clădirea unităţii; g) asigurarea curăţeniei generale şi a dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor, săptămânal, în unităţile de antepreşcolari şi preşcolari, iar în unităţile şcolare, casele de copii şcolari, internatele şcolare şi căminele studenţeşti, înainte de reluarea activităţii după vacanţele şcolare sau la nevoie; h) în taberele de odihnă vor fi asigurate efectuarea curăţeniei generale şi a dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor înainte de începerea activităţii şi în intervalele dintre serii, precum şi pregătirea materială corespunzătoare (repararea clădirii, mobilierului, instalaţiilor sanitare şi electrice, de apă şi de canalizare, a utilajelor şi aparatelor blocului alimentar; dotarea cu inventar moale în cantităţi suficiente şi de calitate corespunzătoare, cu tacâmuri şi veselă egale cu numărul consumatorilor; stabilirea modului şi a locului de spălare a inventarului moale; asigurarea apei calde necesare blocului alimentar şi îmbăierii săptămânale a elevilor; efectuarea vidanjării ritmice a foselor septice; asigurarea mijloacelor adecvate de transport auto pentru aprovizionarea taberei; amenajarea şi dotarea corespunzătoare a cabinetului medical, a izolatorului şi a infirmeriei). ART. 21 În organizarea taberelor de odihnă se vor respecta indicaţiile medicale cu privire la regimul climatic favorabil fiecărui copil sau tânăr, precum şi alte reglementări ale Ministerului Sănătăţii (aviz epidemiologic, consemnarea antecedentelor vaccinale în fişa de tabără, existentă examenelor medicale periodice la personalul taberei şi la cadrele didactice însoţitoare, controlul clinic în centre anume destinate, cu 24 de ore înainte de plecarea în tabără, cu consemnarea într-un proces-verbal a situaţiei medicale a elevilor şi a însoţitorilor care pleacă în tabără). ART. 22 Examenele medicale profilactice, inclusiv triajul epidemiologic după vacanţe, precum şi activitatea medicală de orientare şcolară şi profesională se efectuează potrivit normelor în vigoare ale Ministerului Sănătăţii. CAP. II Norme specifice diferitelor tipuri de unităţi pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor ART. 23 Unităţi pentru copii antepreşcolari (creşe, leagăne): a) în dormitoare se va asigura un cubaj de aer de minimum 8 mc pentru un copil, iar în spaţiul de joacă din sălile de grupa se va asigura un cubaj de aer de minimum 5 mc pentru un copil; b) microclimatul din sălile de grupă şi din dormitoare va asigura o temperatura de 22-24 grade C, o umiditate relativă de 40-50% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s; c) iluminatul artificial în camerele de primire va fi de 300 lucşi, iar în sălile de grupă va fi de 200 lucşi. Prizele şi întrerupătoarele electrice vor fi amplasate mai sus decât posibilitatea de atingere a copiilor şi vor fi protejate; d) se vor asigura următoarele obiecte sanitare: o cădiţă cu scurgere la reţeaua de canalizare pentru maximum 10 copii, o chiuvetă pentru maximum 5 copii, un scaun WC pentru maximum 10 copii şi un duş flexibil (mobil) pentru maximum 10 copii. Pentru copiii sub 2 ani vor fi prevăzute şi oliţe individuale, care vor fi utilizate, spălate şi dezinfectate astfel încât să se evite riscul apariţiei unor boli transmisibile. Oliţele vor fi păstrate între perioadele de folosire în recipiente cu soluţie dezinfectantă, astfel încât să fie complet acoperite. Pentru personalul adult vor fi prevăzute: o cabină WC şi o chiuvetă pentru 40 de persoane, precum şi un duş flexibil pentru 10 persoane, în conformitate cu prevederile STAS 1478-90; e) în dormitoare, paturile vor fi amplasate la o distanţă de minimum 1 m faţă de perete, iar intervalele între rânduri vor fi de 0,75-1 m; f) se va asigura cazarmamentul adecvat vârstei copiilor (saltea, pled, muşama de protecţie), 2-3 schimburi de pat şi de lenjerie pentru fiecare copil; g) amplasarea sălilor de grupă pentru copiii de 1-2 ani se va face numai la parterul clădirii. ART. 24 În unităţile pentru preşcolari: a) se va asigura un cubaj de aer de 8 mc pentru un copil, în camerele de grupă folosite şi ca dormitoare sau/şi săli de mese, precum şi în dormitoarele cu paturi fixe, din colectivităţile cu program săptămânal şi casele de copii preşcolari, şi de 5 mc pentru un copil, în cazul utilizării lor numai pentru procesul instructiv-educativ; în dormitoarele cu paturi fixe din grădiniţele cu program prelungit se admite un cubaj de cel puţin 6 mc pentru un copil; b) microclimatul din sălile de grupă şi dormitoare va asigura o temperatură de 20-22 grade C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s; c) se vor asigura 150 lucşi pentru iluminatul incandescent (sau minimum 24 W/mp) şi 300 lucşi pentru iluminatul fluorescent în sălile de grupă; d) mobilierul (scaunele şi măsuţele pentru 4 preşcolari) va respecta următoarele dimensiuni (în funcţie de vârsta şi talia copiilor): - scăunele de 3 dimensiuni (tabelul nr. 4); - măsuţe de 3 dimensiuni (tabelul nr. 5); Tabelul nr. 4 Dimensiunile scaunelor (cm)
────────────────────────────────────────
Mărimea Înălţimea Adâncimea Lăţimea
────────────────────────────────────────
I 21 20 20
II 26 24 23
III 30 29 26
────────────────────────────────────────
Tabelul nr. 5 Dimensiunile măsuţelor pentru 4 copii (cm)
─────────────────────────────────────────
Mărimea Înălţimea
─────────────────────────────────────────
I 43
II 47
III 52
─────────────────────────────────────────
e) în toate unităţile pentru preşcolari vor fi asigurate obiecte sanitare în conformitate cu prevederile din tabelul nr. 6 (STAS 1478-90); f) amplasarea chiuvetelor se va face la o înălţime de 45 cm faţă de podea pentru copiii în vârstă de 3-4 ani, 50 cm pentru copiii în vârstă de 4-5 ani şi 55 cm pentru copiii în vârstă de 5-6 ani. Tabelul nr. 6 Obiectele sanitare în colectivităţile de preşcolari
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
W.C.-uri Lavoare Duşuri*)
Destinaţia clădirii ──────── ─────── ─────── Observaţii
B F B F B F
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Grădiniţe cu program normal, Grupurile sanitare sunt
prelungit şi săptămânal, case comune pentru copiii de
de copii preşcolari. Pentru un ambele sexe. Cifrele se
număr de copii de maximum: referă la copiii de pe
- 25 3 3 2 un nivel. Bateriile
- 50 5 5 4 duşurilor sunt cu tub
- 75 8 8 6 flexibil. La oficiu se
- 100 10 10 8 prevede un spălător. La
- 150 15 15 11 cabinetul medical se
- 200 20 20 15 prevede un lavoar.
- 250 22 22 17
- 300 25 25 20
Pentru personal F F F
(F = femei) --- --- ---
40 40 40
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────── *) Numai în casele de copii preşcolari şi în grădiniţele cu program săptămânal.────────── g) în grădiniţele cu program prelungit la care, din motive obiective, nu se pot amenaja dormitoare cu paturi fixe, se pot folosi în sălile de grupa paturi pliante pentru somnul de după-amiază al copiilor, cu condiţia ca acestea să fie dimensionate la talia preşcolarilor, să asigure o poziţie fiziologică confortabilă în timpul somnului şi să fie dotate cu cazarmamentul corespunzător dimensiunilor paturilor. ART. 25 În unităţile şcolare şi studenţeşti: a) în sălile de clasă şi cursuri se va asigura un cubaj de aer de 5-8 mc pentru o persoană, iar în dormitoare cubajul de aer va fi, pentru o persoană, următorul: - pentru şcolarii între 7-10 ani: 10-12 mc; - pentru şcolarii între 11-15 ani: 13-15 mc; - pentru şcolarii peste 15 ani: 16-20 mc; b) microclimatul în sălile de clasă şi de cursuri va asigura o temperatură de 18-20 grade C, o umiditate relativă de 20-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s. În dormitoare se va asigura o temperatură de 18-19 grade C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s. În sălile de educaţie fizică temperatura va fi de 16-18 grade C; c) în sălile de clasă, de cursuri, de lectură, de meditaţii, în bibliotecă şi în laboratoare iluminatul artificial fluorescent va asigura minimum 300 lucşi (pentru iluminatul incandescent 150 lucşi sau minimum 24 W/mp). În sălile de desen se vor asigura 400-500 lucşi (pentru iluminatul incandescent minimum 40 W/mp). În sălile de gimnastică şi de festivităţi va fi asigurat un iluminat artificial de 200 lucşi; d) obiectele sanitare pentru unităţile şcolare şi studenţeşti vor fi asigurate în conformitate cu prevederile STAS 1478-90 (tabelele nr. 7 şi nr. 8); e) sălile de educaţie fizică vor fi prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare, separate pe sexe; f) în fiecare sală de clasă (de curs) se vor asigura trei dimensiuni de bănci aşezate "în amfiteatru" pentru evitarea apariţiei deformărilor de coloană vertebrală la elevi şi studenţi. Dimensiunile băncilor vor fi de 8 mărimi pentru următoarele grupe de înălţime a elevilor (studenţilor):
101-110 cm 141-150 cm
111-120 cm 151-160 cm
121-130 cm 161-170 cm
131-140 cm peste 171 cm.
Tabelul nr. 7 Obiectele sanitare în spaţiile de învăţământ şcolare şi studenţeşti
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
W.C.-uri Robinete Lavoare Duşuri
Destinaţia clădirii ──────── Pisoare cu jet ─────── ────── Observaţii
B F ascendent B F B F
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Şcoli şi instituţii Valorile
de învăţământ superior înscrise sunt
- pentru un număr de valabile
elevi (studenţi) de pentru elevii
maximum (concomitent): de acelaşi
- 50 2 5 3 1 1 1 - - sex, pentru
- 100 3 8 5 2 2 2 - - acelaşi grup
- 200 4 13 9 3 3 3 - - sanitar.
- 400 6 20 14 4 4 4 - -
- 600 8 25 17 5 5 5 - -
- 1.000 10 30 20 6 6 6 - -
- săli de gimnastică
şi ateliere-şcoala B F B B+F B F B F
-- -- -- --- -- -- -- --
60 20 30 50 10 10 10 10
- pentru cadre
didactice şi personal
administrativ B F B B F
-- -- -- - -- -- - -
60 20 30 25 35
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tabelul nr. 8 Obiectele sanitare în internatele şcolare şi căminele studenţeşti
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
W.C.-uri Băi pentru Lavoare Duşuri
Destinaţia clădirii ──────── Pisoare picioare ─────── ────── Observaţii
B F ───────── B F B F
B F
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clădiri pentru cazare: Cel puţin
- cămine şi internate unul dintre
având obiectele duşuri, la
sanitare în grupurile fete, va fi
sanitare mobil, pen-
tru igiena
intimă, la
fiecare
sală de
duşuri.
B F B B F B F B F
-- -- -- -- -- -- -- -- --
15 10 20 40 40 7 7 15 15
- cămine şi internate
cu lavoare în fiecare
cameră B F B B F B F B F
-- -- -- -- -- -- -- -- --
15 10 20 40 40 30 30 15 15
- cămine şi internate
cu grupuri sanitare
în cameră B F B F B F
-- -- - - - -- -- -- --
10 10 6 6 10 10
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ART. 26 Conducerile unităţilor pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor vor asigura în aşa fel activitatea şcolară a elevilor, încât între tura de dimineaţă şi cea de după-amiază să existe o pauză de cel puţin o oră pentru efectuarea curăţeniei grupurilor sanitare şi a spaţiilor de învăţământ. ART. 27 Pauza necesară efectuării operaţiunilor de igienizare în taberele de odihnă, între o serie şi alta, va fi de 2 zile. ART. 28 Volumul şi greutatea manualelor, ale rechizitelor şi ale altor materiale necesare în procesul de învăţământ, transportate zilnic de elevi la şcoală şi de la şcoală, vor fi adaptate capacităţii de efort fizic corespunzătoare vârstei copiilor şi tinerilor. Elevii din clasele I-IV vor folosi ghiozdane pentru prevenirea apariţiei deformărilor de coloană vertebrală. Greutatea conţinutului ghiozdanului nu va depăşi 2-2,5 kg. ART. 29 La nivelul oficiilor din creşe se vor respecta următoarele condiţii: a) mobilierul şi instalaţiile vor cuprinde un dulap pentru depozitarea veselei (separat pe grupe de copii), masa acoperită cu tablă zincată sau cu alt material inoxidabil, chiuvetă dublă pentru spălat, dezinfectat şi zvântat vesela, sistem de apă caldă şi rece, reşou pentru încălzirea unor mâncăruri; b) asistenta coordonatoare a creşei va controla, zilnic, starea de igienă şi funcţionalitatea oficiilor. ART. 30 Pentru servirea meselor în sălile de grupa din creşe, grădiniţe şi case de copii preşcolari se vor asigura următoarele condiţii: a) mâncarea va fi adusă de la bucătărie în vase acoperite; b) personalul care aduce mâncarea de la bucătărie va purta echipament sanitar de protecţie a alimentelor şi va avea efectuate examinările medicale periodice specifice personalului din unităţile de alimentaţie colective şi prevăzute de legislaţia sanitară în vigoare; c) în unităţile pentru preşcolari se interzice cu stricteţe folosirea la servitul mesei, la debarasarea veselei şi la spălarea acesteia a personalului de îngrijire care a participat, în prealabil, la curăţenia grupurilor sanitare; d) se interzice servirea mesei pe măsuţe fără feţe de masă din material textil; e) feţele de masă se vor păstra între orele de servire a meselor în aşa fel încât să fie ferite de contactul cu praful, muştele sau gândacii; f) înlocuirea feţelor de masă murdare se va face ori de câte ori este nevoie; g) măsuţele pe care se serveşte masa copiilor vor fi şterse, în prealabil, cu o soluţie clorigenă de 1%; h) una dintre măsuţe va fi folosită, în exclusivitate, pentru aşezarea vaselor mari; i) înainte de servirea mesei, copiii se vor spăla pe mâini sub supravegherea educatoarelor (la preşcolari) şi a asistentelor sau a infirmierelor (în creşe); j) în colectivităţile de preşcolari, supravegherea respectării normelor de igienă la masa copiilor revine educatoarelor şi, prin sondaj, cadrelor medii sanitare ale colectivităţii; k) după servirea mesei se vor efectua operaţiunile de curăţenie a sălilor de grupă, cu aerisirea obligatorie a acestora timp de 15-30 de minute, în funcţie de sezon şi de tipul sălii de grupă (cu dublă sau triplă funcţionalitate); l) paharele copiilor, pentru băut apă între mese, vor fi strict individualizate şi vor fi păstrate în locuri ferite de praf sau de contactul cu insectele; m) se interzice aşezarea scaunelor pe măsuţe în timpul efectuării curăţeniei sălii de grupa; n) montarea paturilor în sălile de grupă folosite şi ca dormitoare din colectivităţile de preşcolari nu se va face înainte de terminarea curăţeniei de după servirea mesei. ART. 31 În semiinternatele şcolare fără bucătărie se vor asigura următoarele condiţii: a) amenajarea obligatorie a unui oficiu pentru spălarea şi depozitarea veselei, cu un ghişeu pentru servirea mesei, o uşă pentru debarasarea veselei din sala de mese şi o chiuvetă dublă; b) aducerea tuturor produselor alimentare de la blocul alimentar (bucătărie) al altei unităţi de alimentaţie colectivă numai cu mijloace de transport auto, care să nu fie folosite în alte scopuri, în recipiente cu capace etanşe, care să asigure o ermetizare perfectă; c) montarea în oficii a unui sistem de încălzire pentru unele dintre mâncărurile servite; d) asigurarea spălării veselei şi a tacâmurilor obligatoriu cu apă caldă (de la reţeaua oraşului sau prin sisteme proprii de încălzire). Această spălare va consta în următoarele operaţiuni: curăţare mecanică de resturi alimentare, spălare cu apă caldă cu adaos de sodă de 1-2% sau de detergenţi de 1-2%, dezinfecţie cu soluţie clorigenă (var cloros sau cloramină 0,5-2%) timp de 20-30 de minute, clătire cu apă rece şi zvântare; e) depozitarea veselei şi a tacâmurilor numai în dulapuri închise; f) asigurarea veselei şi tacâmurilor în număr egal cu cel al consumatorilor care servesc masa, interzicându-se spălarea veselei între serii şi folosirea acesteia la mai multe serii de consumatori; g) montarea, la ferestrele încăperilor semiinternatului, a sitelor împotriva infestării cu muşte; pentru uşile de acces în oficiu se vor asigura mijloace mecanice de protecţie în acest scop; h) asigurarea pentru personalul semiinternatului a echipamentului de protecţie şi a efectuării la zi a examinărilor medicale prevăzute de instrucţiunile Ministerului Sănătăţii pentru angajaţii unităţilor de alimentaţie colective; i) păstrarea de probe din toate alimentele consumate timp de 36-48 de ore, în scopul prevenirii toxiinfecţiilor alimentare. Păstrarea se va face în spaţii frigorifice; j) efectuarea, la sfârşitul fiecărei săptămâni, a curăţeniei generale şi, trimestrial, a operaţiunilor de dezinsecţie a semiinternatului; k) efectuarea de reparaţii curente ale încăperilor semiinternatului, anual sau ori de câte ori este nevoie; l) interzicerea folosirii sălii de mese pentru alte activităţi (artistice, didactice, meditaţii); m) individualizarea strictă a lenjeriei în semiinternatele cu paturi, alături de montarea de cuiere sau amenajarea de dulapuri-vestiare; n) asigurarea de către cadrul mediu sanitar de la cabinetul medical al şcolii cu semiinternat a controlului zilnic al stării igienico-sanitare şi al funcţionalităţii semiinternatului, precum şi al stării agregatelor frigorifice. Acelaşi cadru sanitar va controla şi starea de sănătate a personalului, consemnând constatările într-un caiet anume destinat, care va fi contrasemnat de directorul unităţii şcolare respective; o) asigurarea în sala de mese (ca şi în orice cantină şcolară sau studenţească) a unei suprafeţe de cel puţin 1,2 mp/elev; p) interzicerea aşezării scaunelor pe mese în timpul efectuării curăţeniei de după servirea mesei. ART. 32 În laboratoarele şcolare vor fi asigurate următoarele condiţii: a) iluminat artificial de minimum 300 lucşi şi iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3-1/4; b) temperatura de 18-20 grade C, umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s; c) cubaj de aer de minimum 6 mc pentru un elev; d) amenajarea în laboratoarele de chimie a unor nişe cu hote prevăzute cu un sistem eficient de absorbţie a gazelor degajate; e) obţinerea autorizaţiei sanitare şi de protecţie a muncii speciale de către laboratoarele de chimie care posedă substanţele toxice; f) manipularea substanţelor toxice numai de către profesorii şi laboranţii instruiţi şi numai în nişe; g) respectarea strictă a normelor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor (inclusiv închiderea uşilor de intrare a laboratoarelor de chimie spre interiorul acestora şi păstrarea substanţelor chimice în dulapuri închise sub cheie, iar pentru cele toxice, în recipiente cu semnul "cap de mort" şi cu denumirea substanţelor respective); h) montarea în laboratoarele de chimie a instalaţiilor de apă şi gaze; i) acoperirea meselor de lucru în laboratoarele de chimie cu materiale acido şi alcalo-rezistente şi uşor lavabile; j) interzicerea depozitării în nişele din laboratoarele de chimie a substanţelor chimice sau a altor materiale; k) dotarea laboratoarelor de chimie cu truse de prim-ajutor specifice substanţelor toxice existente în laborator; l) în laboratoarele de chimie, la orele în care se efectuează experienţe, elevii vor purta obligatoriu halate de protecţie. ART. 33 În atelierele şcolare se vor asigura următoarele condiţii: a) cubaj de aer de 9-15 mc pentru un elev, în funcţie de specificul activităţii; b) temperatura interioară de 16 grade C în sezonul rece în atelierele în care activitatea necesită efort fizic mediu sau mare (tâmplărie, lăcătuşerie, prelucrări prin aşchiere), iar în celelalte, de +18 grade C; c) iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3 - 1/4; d) iluminat artificial general de minimum 300 lucşi, combinat în funcţie de specificul activităţii cu iluminatul local; e) amplasarea de grătare în atelierele cu paviment de mozaic sau de beton; f) situarea înălţimii bancului de lucru în atelierele de lăcătuşerie la nivelul cotului îndoit lipit de torace +/- 5 cm. În acest scop se vor monta minimum 3 înălţimi ale menghinei, iar pentru elevii cu statură foarte mică se vor aşeza grătare de lemn sub picioare; g) montarea de sisteme de ventilaţie artificială, eficiente în atelierele în care, în urma activităţii, apar pulberi, gaze sau vapori; h) adaptarea dimensiunilor uneltelor de lucru la indicatorii antropometrici ai elevilor; i) diferenţierea sarcinilor de lucru după sex, indicatori antropometrici (somatometrici), vârstă, eventuale tulburări ale stării de sănătate a elevilor; j) interzicerea păstrării în ateliere a hainelor de stradă şi a ghiozdanelor elevilor; k) purtarea obligatorie, în timpul activităţii, a echipamentului de protecţie (halate, iar în atelierele de prelucrări prin aşchiere, ochelari de protecţie, bascuri pentru băieţi şi basmale pentru fete); l) dotarea atelierelor de mecanică şi de tâmplărie cu truse de prim-ajutor în caz de accidente; m) dotarea atelierelor de mecanică şi de prelucrare a lemnului cu chiuvete pentru spălarea mâinilor (potrivit STAS 1478-90), săpun şi prosop de hârtie; n) interzicerea depozitării în atelierele şcolare a altor materiale şi unelte de lucru decât cele care se folosesc curent în activitatea de instruire practică în ziua respectivă; o) respectarea întocmai a contraindicaţiilor medicale temporare sau definitive, condiţionate de eventualele tulburări ale stării de sănătate a elevilor. ART. 34 În cadrul activităţilor specifice, la instruirea practică a elevilor (studenţilor) conducerile unităţilor respective răspund de aplicarea tuturor măsurilor de prevenire a accidentării elevilor (studenţilor) sau a contractării unor îmbolnăviri de către aceştia (boli transmisibile, intoxicaţii etc.). ART. 35 În creşe şi leagăne se va avea în vedere dotarea corespunzătoare a sălii de joc (ţarcuri, jucării, tobogane etc.), precum şi a curţii colectivităţii (nisipare, umbrele, cumpene etc.), cât şi organizarea activităţii în funcţie de vârsta copiilor. CAP. III Norme de igienă a procesului instructiv-educativ ART. 36 (1) În grădiniţe şi case de copii preşcolari vor fi respectate următoarele perioade de activităţi obligatorii: a) pentru grupele mici: 10-15 minute; b) pentru grupele mijlocii: 15-20 minute; c) pentru grupele mari: 20-25 minute; d) pentru grupele pregătitoare: 25-30 minute. (2) Pentru grupele mici se va asigura o singură perioada de activitate obligatorie. (3) Pentru grupele mijlocii şi mari se vor asigura două perioade de activitate obligatorie, cu o pauză de 15 minute între ele. (4) Pentru grupele pregătitoare se vor asigura trei perioade de activitate obligatorie, cu o pauză de 15 minute între ele. ART. 37 Pentru formele de învăţământ primar, gimnazial, liceal, profesional, complementar, postliceal şi universitar, în scopul prevenirii apariţiei manifestărilor de oboseală şi surmenaj cronic, este necesar ca numărul zilnic de ore de activitate şcolară, în orar, să nu depăşească următoarele limite: a) pentru învăţământul primar: - clasa I = 3-4 ore pe zi - clasele a II-a - a IV-a = 4 ore pe zi; b) pentru învăţământul gimnazial: - clasele a V-a - a VIII-a = 4-5 ore pe zi; c) pentru învăţământul liceal, profesional şi complementar: - clasele a IX-a - a XII-a = 5-6 ore pe zi; d) pentru învăţământul postliceal şi universitar: - 6 ore pe zi. ART. 38 Activitatea de scriere nu se va desfăşura la clasele I - a II-a la prima oră, deoarece este o activitate obositoare. ART. 39 Orele de educaţie fizică nu vor fi efectuate în prima oră a turei de după-amiază şi nici în ultimă oră de curs (indiferent de tură). ART. 40 Orele de desen, mai ales de desen tehnic, se vor efectua în perioadele de timp în care elevii beneficiază de iluminatul natural. ART. 41 Situarea a două ore consecutive ale aceluiaşi obiect de studiu va fi evitată. ART. 42 (1) Se va evita planificarea unui număr mai mare de două teze pe săptămână, iar pentru clasele la care sunt prevăzute numai două teze se va planifica o teză pe săptămână. (2) Tezele şi lucrările de control planificate nu vor fi situate în prima şi în ultima zi din săptămâna şcolară şi nici în două zile şcolare consecutive. ART. 43 (1) Programul de instruire practică a elevilor din şcoli şi licee va începe după ora 7,30 şi nu va depăşi ora 19,00. (2) Durata activităţii zilnice de instruire practică va fi de 1-3 ore pentru elevii din învăţământul gimnazial şi de maximum 5-6 ore pentru cei din învăţământul liceal şi profesional. (3) Se interzice efectuarea instruirii practice la locurile de muncă cu noxe profesionale sau cu condiţii de muncă periculoase ori care reclamă poziţii vicioase ale corpului. Se interzice ca elevii sub 16 ani să facă transporturi manuale într-o activitate permanentă, care necesită ridicări de greutăţi mai mari de 5 kg pentru fete şi 10 kg pentru băieţi, pe o distanţă care nu trebuie să depăşească 50 cm, cu o diferenţă de nivel de cel mult 4 m. (4) Înălţimea maximă la care elevii pot ridica manual greutăţi pe verticală este 0,75 m. (5) Elevii care îşi desfăşoară activitatea de instruire practică în ateliere şcolare sau în întreprinderi vor fi instruiţi periodic şi ori de câte ori este necesar pentru cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţia muncii şi vor dispune de echipamentul individual de protecţie, conform normativelor în vigoare. (6) La repartizarea pe meserii şi locuri de muncă, în cadrul instruirii practice, se va ţine seama de starea de sănătate şi de posibilităţile de efort ale elevilor la recomandarea medicului, în conformitate cu criteriile medicale de orientare şcolară şi profesională. ART. 44 Regimul de activitate şi de odihnă în taberele şcolare va fi organizat în funcţie de vârsta, sexul, capacitatea fizică şi starea de sănătate a elevilor. Se va acorda o atenţie sporită în supravegherea elevilor cu deficienţe intelectuale sau senzoriale, în situaţia cazării în aceeaşi serie a acestora împreună cu elevii normali, educatorii răspunzând nemijlocit de securitatea copiilor cu deficienţe. ART. 45 Pentru alte norme privind alimentaţia copiilor şi a tinerilor din colectivităţi se vor respecta şi prevederile ordinelor ministrului sănătăţii nr. 863/1995 şi nr. 611/1995, iar pentru cele vizând problemele de igienă mediului în aceste colectivităţi, şi prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 981/1994. -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
