Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── *) Aprobate prin ORDINUL nr. 278 din 9 decembrie 2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 928 din 28 decembrie 2011.────────── Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti (ICPA) realizează Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km, baza de date aferentă şi baza de date la nivel naţional aferentă Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură. Obiectivele principale ale Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km sunt: urmărirea sistematică a caracteristicilor calitative şi cantitative ale solurilor, elaborarea prognozelor cu privire la evoluţia calităţii solurilor, avertizarea organismelor interesate asupra problemelor negative privitoare la soluri, completarea bazelor de date cu profile de sol complete. Începând cu anul 2012 Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km se va realiza pe o reţea fixă de situri cu densitatea de 8x8 km, folosind ca bază de amplasare a siturilor coordonatele geografice. Pe total ţară se vor executa cercetări în 2.914 situri la nivelul I în reţeaua de profile 8x8 km. Anual se planifică pentru acest tip de lucrări câte 324 de situri. În fiecare judeţ, siturile de monitoring de nivel I vor fi analizate în cadrul unui singur an. Categoriile de lucrări specifice care se vor executa de către ICPA sunt: - lucrări de teren care constau din amplasarea profilelor de sol, descrierea lor şi recoltarea probelor de sol pe orizonturi pedogenetice din siturile de monitoring amplasate pe reţeaua de profile 8x8 km; – lucrări de birou care constau în analizarea probelor de sol, prelucrarea şi interpretarea datelor. Datele culese în teren (fişe cu descrierea profilelor de sol, date analitice etc.) nu vor fi incluse în totalitate în raportul final (faza de birou), ele constituind materiale primare absolut necesare pentru redactarea raportului final, vor fi ordonate în exemplarul de autor şi păstrate obligatoriu în arhiva ICPA. Buletinele de analiză vor fi utilizate, alături de informaţiile culese în teren şi birou, la redactarea raportului ştiinţific, urmând a fi păstrate în arhiva ICPA, în exemplarul de autor. Având în vedere posibila neuniformitate a locului de amplasare a profilului de sol din fiecare sit se va recolta şi o probă agrochimică. Proba medie agrochimica se recoltează din parcele de referinţă (20 x 20 m) pentru fiecare sit. Analizele de caracterizare agrochimică a sitului cuprind: reacţia solului, conţinutul de humus total, azot total, fosfor mobil, potasiu mobil, gradul de saturaţie în baze, analiza granulometrică şi încărcarea cu elemente şi substanţe potenţial poluante (metale grele, insecticide organoclorurate). Lucrările de teren se vor executa pe baza instrucţiunilor de lucru elaborate de către ICPA Bucureşti. Analizele de laborator care se vor executa pentru Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km sunt prezentate în tabelul nr. 5.1. Datele obţinute din teren şi laborator vor fi prelucrate ţinând seama de Metodologie, 1986 şi Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Datele vor fi sintetizate în rapoarte ce vor fi predate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în acord cu termenele contractuale. ICPA gestionează baza de studii pedologice la nivel naţional, constituită din exemplarele studiilor pedologice efectuate de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice (OSPA) în cadrul Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi predate de către acestea la ICPA la recepţia studiilor. ICPA gestionează baza de date naţională a unităţilor de sol-teren (BDUST), constituită prin integrarea bazelor de date judeţene ale unităţilor de sol-teren (BDJUST), ale căror copii electronice sunt predate de către OSPA la ICPA la recepţia studiilor pedologice şi agrochimice aferente. Conţinutul bazei de date naţionale a unităţilor de sol-teren (BDUST) este stabilit prin Metodologia unitară de realizare a bazelor de date ale unităţilor de sol-teren la nivel naţional şi judeţean (ICPA, 2011) şi se aprobă de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. ICPA asigură anual: a) întreţinerea (actualizarea) software-ului de gestiune a bazelor de date ale unităţilor de sol-teren şi de expertiză pentru elaborarea studiilor pedologice, conform cu cerinţele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ale OSPA; b) furnizarea către OSPA a versiunilor actualizate ale software-lui de gestiune a bazelor de date şi de expertiză; c) acordarea de consultanţă şi asistenţă tehnică de utilizare a software-lui de gestiune a bazelor de date şi de expertiză pentru OSPA; d) încărcarea-actualizarea bazei de date naţionale a unităţilor de sol-teren (BDUST) prin verificarea şi integrarea bazelor de date judeţene ale unităţilor de sol-teren (BDUST), respectiv a copiilor electronice predate de către OSPA la ICPA la recepţia studiilor pedologice şi agrochimice aferente. ICPA completează baza de date naţională a unităţilor de sol-teren (BDUST) cu informaţii sintetice privind toate teritoriile administrative din ţară, pe baza datelor primite de la OSPA. ICPA elaborează şi înaintează Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Raportul anual privind starea de calitate a solului, actualizat pe baza datelor obţinute în cadrul Programului de monitoring al calităţii solului. ÎN CADRUL LUCRĂRILOR DE TEREN SE VOR RESPECTA PRECIZĂRILE METODOLOGICE PREZENTATE ÎN CONTINUARE. Amplasarea siturilor de monitoring de nivel I (8x8 km) pe teren se va face pe baza coordonatelor geografice prestabilite, folosindu-se hărţi la scara 1: 25.000, hărţi şi schiţe la scări mai mari şi echipamente adecvate (rulete, busolă, sistem de poziţionare globală - G.P.S. etc.). În mod excepţional, în cazul în care, pe baza noilor determinări, mai precise, rezultă o deplasare mai mare de 400 m faţă de coordonatele geografice, se reamplasează noul sit. Metodologia amplasării siturilor trebuie să asigure reprezentativitatea sitului faţă de ponderea unităţilor de sol din zona analizată, iar fixarea lui în teritoriu să respecte regula de mutare, în cazul în care este necesar, şi anume: 100, 200, 300, 400 m faţă de punctual normal, în ordinea nord, sud, est sau vest. Se vor nota noile coordonate geografice. Constituirea parcelelor de referinţă (siturilor) în punctele materializate. Acestea vor avea suprafaţa de 400 mp (20 x 20 m), amplasate în condiţii omogene, reprezentative. Pe fişa profilului de sol (anexa 6.1 - fişa Profisol tip M), în câmpul liber din pagina 1 sau pe o filă ataşată se înscriu schiţa amplasării sitului şi noile coordonate geografice, iar la terminarea lucrării se dă o planşă cu schiţe, la scara 1: 25.000 sau mai mare, cuprinzând poziţia tuturor siturilor din cadrul fiecărui judeţ. Aceasta va permite regăsirea siturilor în teren la determinările ulterioare şi compararea noilor determinări fizico-chimice cu datele anterioare. Amplasarea şi executarea unui profil principal de sol se face într-un loc reprezentativ din cadrul sitului până la adâncimea fiziologic utilă (materialul parental sau apa freatică). Descrierea profilului de sol se va efectua conform Metodologiei, 1986, completându-se rubricile din fişa de tip M "Condiţii de teren şi date morfologice" (anexa 6.1), ţinându-se seama de instrucţiunile Profisol. Se va acorda atenţie sporită delimitării orizonturilor şi grosimii suborizonturilor. În cazul orizonturilor cu grosime mai mare de 50 cm, acestea se vor împărţi în suborizonturi; pentru stratul 0-50 cm este necesar să se delimiteze 2-3 suborizonturi, iar pentru terenurile arabile se va delimita şi orizontul cu talpa plugului. Pe fişa de tip M se vor nota toate caracteristicile obligatorii şi, pe cât posibil, şi cele opţionale, inclusiv cele referitoare la modificări antropice, la efectul şi starea lucrărilor ameliorative etc. În spaţiul "Observaţii" din fişa de tip M sau în fişe suplimentare se înscriu date privind: poziţia unor surse de poluare apropiate şi felul poluanţilor, vânturi dominante etc. Fişa de tip M se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la executant. Recoltarea probelor de sol pentru analize chimice şi fizice se execută din profil pe orizonturi şi suborizonturi pedogenetice, în stare deranjată şi nederanjată, şi din suprafaţa sitului, 0-20 cm, (probă agrochimică) în stare deranjată. Ca regulă generală, atât pentru analize chimice, cât şi pentru unele analize fizice pe probe deranjate recoltate în pungi din plastic sau din hârtie se respectă următoarele reguli: ● lama ustensilei de recoltare se curăţă de fiecare dată de solul cu care vine în contact. La ambalare se evită contactul etichetei cu solul. Probele nu se majorează. Eticheta se scrie citeţ cu pixul; ● probele pentru analize chimice din profilele de sol vor avea 1,5 kg pentru fiecare orizont sau suborizont. Probele agrochimice se recoltează în cantitate de 1,5 kg din suprafaţa de 400 m\'fd din jurul profilului de sol. Adâncimea de recoltare este de 0-20 cm în cazul solurilor arabile din siturile de nivel I şi de 0-10 şi 10-20 cm în siturile înţelenite de nivel I, precum şi în siturile poluate din toate folosinţele; ● probele din profilul de sol pentru analize fizice vor avea 0,5 kg. Manipularea probelor pentru analize fizice se va face cu grijă pentru evitarea deteriorării agregatelor structurale, acordându-se atenţie deosebită la umiditatea foarte mare sau foarte mică; ● la fiecare profil se recoltează un micromonolit, din probe pe cât posibil cu agregate structurale întregi, având notate datele de identificare atât pe capac, cât şi pe cutia propriu-zisă, precum şi denumirea şi grosimea orizonturilor. După ultimul suborizont se adaugă un eşantion de material parental şi/sau rocă subiacentă. Probele în cilindri se recoltează numai din profilul proaspăt deschis (1-3 ore) şi nu se admit cele din profile reîmprospătate. Se recoltează 4 cilindri de 100 cmc sau 2-3 cilindri de 200 cmc din fiecare orizont sau suborizont, până la 1,5 m adâncime. În cazul solurilor arabile se va recolta neapărat şi suborizontul având talpa plugului. În solurile cu apa freatică la adâncime mică recoltarea probelor se va face până la nivelul respectiv, dar descrierea se va face până la 1,50 m. Atenţie! La recoltare nu se va sări peste orizonturile de tranziţie, în special în primii 50 cm. Analize necesare pentru Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km Tabelul nr. 5.1
┌───────────────────┬──────────┬───────────────────┐
│ │Adâncime │ │
│Tipuri de analize │(cm)/ │Metodă │
│ │felul │ │
│ │probei │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│1 │2 │3 │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│A. Analize comune │ │ │
│tuturor solurilor │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│I. Probe în │ │Cernere uscată şi │
│structură deranjată│ │umedă, sedimentare │
│ │ │şi pipetare │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │ │Tratarea chimică cu│
│ │ │diferiţi │
│ │ │dispersanţi [H(2)O │
│Compoziţie │Tot │(2), │
│granulometrică │profilul │HCl, Na(4)P(2)O(7) │
│ │ │x 10H(2)O], în │
│ │ │funcţie de │
│ │ │conţinutul de │
│ │ │materie organică şi│
│ │ │carbonaţi │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Coeficientul de │Tot │Metoda Mitscherlich│
│higroscopicitate │profilul │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Hidrostabilitate │Tot │Cernere umedă, │
│structurală │profilul │sedimentare şi │
│ │ │pipetare │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Indice de │Tot │ │
│instabilitate │profilul │Calcul │
│structurală │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Reacţia solului │Tot │Potenţiometric, în │
│(pH) │profilul │suspensie apoasă │
│ │ │(1: 2,5) │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │ │Oxidare umedă, │
│Humus total [H(t)] │0-50 │metoda │
│ │ │Walkley-Black │
│ │ │modificată │
│ │ │Gogoaşă │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Azot total (N) │0-50 │Metoda Kjeldahl │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Fosfor mobil (Pal.)│0-50 │Metoda │
│ │ │Egner-Riehm-Domingo│
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Potasiu mobil [K(a)│0-50 │Metoda │
│l] │ │Egner-Riehm-Domingo│
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│II. Probe în │ │ │
│structură │ │ │
│nederanjată │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │ │Determinări pe │
│Umiditate momentană│Tot │probe recoltate în │
│ │profilul │structură │
│ │ │nederanjată │
│ │ │(cilindri metalici)│
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │ │Determinări pe │
│Densitate aparentă │Tot │probe recoltate în │
│ │profilul │structură │
│ │(maximum │nederanjată │
│ │100 cm) │(cilindri metalici)│
│ │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │ │Determinări pe │
│Conductivitate │Tot │probe recoltate în │
│hidraulică saturată│profilul │structură │
│ │ │nederanjată │
│ │ │(cilindri metalici)│
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Tot │Determinări pe │
│Umiditate la pF=0 │profilul │probe recoltate în │
│ │ │cilindri │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Porozitate totală │Tot │Calcul │
│ │profilul │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Porozitate de │Tot │Calcul │
│aeraţie │profilul │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Rezistenţa la │Tot │Determinări pe │
│penetrare │profilul │probe recoltate în │
│ │ │cilindri │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Grad de tasare │0-50 │Calcul │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│B. Analize │ │ │
│specifice │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│I.Soluri nesaturate│ │ │
│cu cationi bazici │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Sumă cationi de │0-50 │Metoda Kappen (0, │
│schimb (SB) │ │ln HCI) │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Aciditate │ │ │
│hidrolitică (Ah) şi│ │Percolare cu acetat│
│aciditate totală la│0-50 │de K sau Na 1 n │
│pH = 8,3[A(8).3] │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Aluminiu schimbabil│ │ │
│(la probe cu │0-50 │Metoda Socolov │
│pH < 5,8) │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Capacitate de │ │ │
│schimb cationic [T │ │ │
│(Ah) │0-50 │Calcul │
│şi Tgj] │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Grad de saturaţie │ │ │
│în baze [V(Ah) │0-50 │Calcul │
│şi VsH] │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│II. Soluri saturate│ │ │
│cu cationi bazici │ │ │
│(V = 100%, pH = 7,4│ │ │
│- 8,5), cu │ │ │
│carbonaţi │ │ │
│alcalino-pământoşi,│ │ │
│fără │ │ │
│săruri solubile │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Conţinut total de │Tot │Metoda Scheibler │
│carbonaţi (CaCO) │profilul │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Capacitate de │ │Metoda │
│schimb cationic [T │0-50 │Scholenberg-Cemescu│
│(SH)] │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│III. Soluri cu │ │ │
│săruri solubile şi │ │ │
│care conţin │ │ │
│frecvent carbonaţi │ │ │
│alcalino-pământoşi │ │ │
│şi/sau gips │ │ │
│(V = 100%) │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Reziduu │Tot │Extract apos 1:5 şi│
│conductometric │profilul │dozare │
│ │ │conductometrică │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Sodiu schimbabil │Probele │ │
│(Nasch) │alcalizate│Metoda Bovver │
│ │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Grad de saturaţie │Probele │ │
│(Vua) │alcalizate│Calcul │
│ │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Compoziţia │Probele cu│ │
│sărurilor │reziduuri │ │
│ │peste │ │
│ │0,09- │Extract apos 1:5 şi│
│ │0,17 g/100│dozare │
│ │g │conductometrică │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│IV. Elemente şi │ │ │
│substanţe potenţial│ │ │
│poluante │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │ │Mineralizare în │
│Conţinuturi de │ │amestec de acizi │
│metale grele (Cu, │ │tari (azotic, │
│Zn, │ │percloric, │
│Pb, Co, Ni, Mn, Cr.│0-20 │sulfuric, 2:1;0,2) │
│Cd-forme totale) │ │şi dozare prin │
│ │ │spectrofotometrie │
│ │ │cu absorbţie │
│ │ │atomică │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Conţinuturi de │ │Extracţie în Na(2) │
│metale grele (Cu, │ │EDTA, DTPA etc. şi │
│Zn, │0-20 │dozare prin │
│Pb, Co, Ni, Mn, Cr,│ │spectrofotometrie │
│Cd │ │cu absorbţie │
│- forme solubile) │ │atomică │
│ │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Conţinut de sulf │ │Extracţie apoasă │
│solubil │0-20 │1:5 şi dozare │
│ │ │gravimetrică │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Conţinut de fluor │ │Extracţie cu CaCl │
│solubil │0-20 │(2) 1:10 şi dozare │
│ │ │potenţiometrică │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Conţinut de │ │Extracţie cu eter │
│reziduuri de │ │de petrol-acetonă │
│insecticide │0-20 │2:1 şi │
│organoclorurate │ │determinare prin │
│HCH, DDT │ │cromatografie în │
│ │ │fază gazoasă │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │ │Extracţie cu sulfat│
│ │ │de potasiu 1:3 şi │
│Conţinuturi de azot│ │dozare │
│nitric [N-NO(3)] │0-20 │potenţiometrică cu │
│şi amoniacal [N-NH │ │electrod │
│(4)] │ │ion-selectiv şi, │
│ │ │respectiv, │
│ │ │distilare şi │
│ │ │titrare │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │ │Extracţie cu │
│Conţinut de │ │clorură de metilen;│
│hidrocarburi │0-20 │dozare prin metoda │
│policiclice │ │cromatografică │
│aromatice (PAH) │ │lichidă de presiune│
│ │ │înaltă │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │ │Extracţie cu │
│Conţinut total de │ │clorură de metilen/│
│hidrocarburi din │0-20 │sau cloroform; │
│petrol (THP) │ │metodă │
│ │ │spectrometrică în │
│ │ │IR │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │ │Extracţie în │
│Conţinut de fenoli,│0-20 │metanol: metodă │
│detergenţi │ │spectrometrică │
│ │ │UV-VIS │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Număr de bacterii │0-20 │Diluţii Pochon │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Număr de ciuperci │0-20 │Diluţii Pochon │
├───────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│Respiraţia solului │0-20 │Metoda Ştefanic │
└───────────────────┴──────────┴───────────────────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
