Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORME DE CALCUL din 27 noiembrie 1997 al cantitatii admisibile de marfa din magazia situata cel mai in prova

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

NORME DE CALCUL din 27 noiembrie 1997 al cantitatii admisibile de marfa din magazia situata cel mai in prova

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 7 ianuarie 2009

Comenteaza legea

1. Introducere
Încãrcãtura din magazia de marfã situatã cel mai în prova nu trebuie sã depãşeascã cantitatea admisibilã de marfã din magazie în situaţia de inundare a sa, calculatã conform secţiunii 4, utilizând sarcinile redate în secţiunea 2 şi capacitatea la forfecare a dublului fund definitã la secţiunea 3.
În niciun caz cantitatea admisibilã de marfã din magazie în situaţia de inundare nu trebuie sã fie mai mare decât cantitatea de marfã din proiect în situaţia navei intacte.
2. Model de încãrcare
2.1. Generalitãţi
Sarcinile, considerate cã acţioneazã pe dublul fund al magaziei de marfã situate cel mai în prova, sunt acelea date de presiunea externã a apei de mare, precum şi de rezultanta dintre sarcinile datorate mãrfii şi acelea datorate inundãrii magaziei de marfã situate cel mai în prova.
Combinaţiile cele mai nefavorabile ale sarcinilor datorate mãrfii şi inundãrii trebuie sã fie utilizate în funcţie de situaţiile de încãrcare prevãzute în manualul de încãrcare:
- situaţii de încãrcare omogenã;
- situaţii de încãrcare neomogenã;
- situaţii de încãrcare în baloturi (de exemplu: produse din oţel laminat).
Pentru fiecare situaţie de încãrcare, densitatea maximã a mãrfii transportate în vrac trebuie luatã în considerare la calcularea limitei admisibile pentru magazie.
2.2. Înãlţimea de inundare deasupra dublului fund
Înãlţimea de inundare h(f) (vezi fig. 1) este distanţa, în m, mãsuratã pe verticalã, cu nava pe carenã dreaptã, de la dublul fund la un nivel situat la o distanţã d(f), în m, faţã de planul de bazã, egalã cu:
D, în general; sau
0,95 ● D pentru nave mai mici de 50.000 tdw cu bord liber de tip B,
D fiind distanţa, în m, mãsuratã pe bordaj de la planul de bazã la puntea de bord liber la mijlocul navei (vezi fig. 1).
3. Capacitatea la forfecare a structurii dublului fund în zona magaziei de marfã situate cel mai în prova
Capacitatea la forfecare C a structurii dublului fund în zona magaziei de marfã situate cel mai în prova este definitã ca fiind suma rezistenţei la forfecare în fiecare capãt al urmãtoarelor elemente:
- toate varangele îmbinate cu ambele tancuri de gurnã, mai puţin jumãtate din rezistenţa celor douã varange adiacente la fiecare cheson sau perete transversal, dacã nu existã cheson (vezi fig. 2); şi
- toţi suporţii dublului fund îmbinaţi cu ambele chesoane sau la pereţii transversali, dacã nu existã chesoane.
Rezistenţa suporţilor sau varangelor care nu ajung sã se îmbine cu chesonul ce limiteazã magazia sau cu suportul tancului de gurnã trebuie evaluatã numai pentru secţiunea dintr-un singur capãt.
De notat cã varangele şi suporţii care trebuie sã fie luaţi în considerare sunt cei din interiorul limitelor magaziei formate de tancurile de gurnã şi de chesoane (sau pereţii transversali, dacã nu existã chesoane). Suporţii laterali ai tancurilor de gurnã şi varangele care se aflã direct sub zona de îmbinare a chesoanelor pereţilor (sau sub pereţii transversali, dacã nu existã chesoane) la dublul fund nu sunt luaţi în considerare.
Când geometria şi/sau configuraţia structuralã a dublului fund sunt/este în aşa fel încât ipotezele de mai sus sunt neadecvate, atunci, la aprecierea Administraţiei sau a unui organism recunoscut de Administraţie conform prevederilor regulii XI/1 din Convenţia SOLAS (denumitã în continuare Administraţie), capacitatea la forfecare C a dublului fund trebuie calculatã conform criteriilor definite de Administraţie.
La calculul rezistenţei la forfecare trebuie sã se utilizeze grosimea netã a varangelor şi suporţilor. Grosimea netã t(net), în mm, este datã de:

t(net) = t - t(c)

unde:

t = grosimea realã, în mm, a varangelor şi suporţilor

t(c) = reducerea de coroziune, egalã cu 2 mm în general; o valoare inferioarã a t(c) poate fi adoptatã cu condiţia sã fie luate mãsuri considerate satisfãcãtoare de cãtre Administraţie, pentru justificarea unei astfel de ipoteze de calcul.
3.1. Rezistenţa la forfecare a varangelor
Rezistenţa la forfecare S(f1), în kN, a varangelor din planşeul dublului fund, în dreptul îmbinãrii lor la tancurile de gurnã, şi rezistenţa la forfecare a varangelor S(f2), în kN, în dreptul decupãrilor situate în celula de reţea cea mai depãrtatã de mijlocul magaziei (şi anume acea celulã care este situatã cel mai aproape de tancul de gurnã), sunt date de urmãtoarele expresii:


                                    tau(a)
             S(f1) = 10^-3 . A(f) . ──────
                                    eta(1)

                                      tau(a)
             S(f2) = 10^-3 . A(f,h) . ──────
                                      eta(2)

unde:

A(f) = aria secţiunii varangelor, în mmp, din planşeul dublului fund în dreptul îmbinãrii lor la tancurile de gurnã

A(f,h) = aria netã, în mmp, a secţiunii varangelor din planşeul dublului fund în dreptul decupãrilor situate în celula de reţea cea mai depãrtatã de mijlocul magaziei (şi anume acea celulã care este situatã cel mai aproape de tancul de gurnã)

tau(a) = tensiunea de forfecare admisibilã, în N/mmp; trebuie luatã egalã cu sigma(f)/radical din 3

sigma(F) = limita de curgere, în N/mmp, a materialului

eta(1) = 1,10

eta(2) = 1,20

La aprecierea Administraţiei, eta(2) poate fi redus pânã la 1,10 dacã sunt prevãzute consolidãri corespunzãtoare considerate satisfãcãtoare de cãtre Administraţie.
3.2. Rezistenţa la forfecare a suporţilor
Rezistenţa la forfecare S(g1), în kN, a suporţilor din planşeul dublului fund, în dreptul îmbinãrii lor la chesoane (sau la pereţii transversali, dacã nu existã chesoane), şi rezistenţa la forfecare a suporţilor S(g2), în kN, în dreptul celei mai mari decupãri situate în celula de reţea cea mai depãrtatã de mijlocul magaziei (şi anume acea celulã care este situatã cel mai aproape de cheson sau peretele transversal, dacã nu existã cheson), sunt date de urmãtoarele expresii:


                                    tau(a)
             S(f1) = 10^-3 . A(f) . ──────
                                    eta(1)

                                      tau(a)
             S(f2) = 10^-3 . A(f,h) . ──────
                                      eta(2)

unde:

Ag = aria minimã, în mmp, a secţiunii suporţilor din planşeul dublului fund, în dreptul îmbinãrii lor la chesoane (sau la pereţii transversali, dacã nu existã chesoane)

Ag,h = aria netã, în mmp, a secţiunii suporţilor din planşeul dublului fund, în dreptul celei mai mari decupãri situate în celula de reţea cea mai depãrtatã de mijlocul magaziei (şi anume acea celulã care este situatã cel mai aproape de cheson sau peretele transversal, dacã nu existã cheson)

tau(a) = tensiunea de forfecare admisibilã, în N/mmp, aşa cum este datã la 3.1

eta(1) = 1,10

eta(2) = 1,15

La aprecierea Administraţiei, eta(2) poate fi redus pânã la 1,10 dacã sunt prevãzute consolidãri corespunzãtoare considerate satisfãcãtoare de cãtre Administraţie.
4. Cantitatea admisibilã de marfã din magazie
Cantitatea admisibilã de marfã din magazie W, în tone, este datã de:


                                   1
                 W = rho(c) . V . ───
                                   F
    unde:

    F      = 1,05 în general
             1,00 pentru produse din oţel laminat
    rho(c) = densitatea mãrfii, în t/mc; pentru mãrfuri în vrac, vezi fig. 2.1;
             pentru produse din oţel, rho(c) trebuie luat egal cu densitatea
             oţelului

    V      = volumul, în mc, ocupat de marfã la nivelul h(1)
                  X
    h(1)   = ──────────
             rho(c) . g

    X = pentru mãrfuri în vrac, cea mai micã valoare dintre X(1) şi X(2)
         date de relaţiile:

                            Z + rho . g . [E - h(f)]
                 X(1)     = ────────────────────────
                                 rho
                            1 + ──────(perm - 1)
                                rho(c)


                 X(2)     = Z + rho . g .[E - h(f) . perm]

X = pentru produse din oţel, X poate fi luat egal cu X(1), considerând perm = 0
rho = densitatea apei de mare, în t/mc
g = 9,81 m/s², acceleraţia gravitaţionalã
E = d(f) - 0,1 . D
d(f), D = aşa cum sunt definite la 2.2
h(f) = înãlţimea de inundare, în m, aşa cum este definitã la 2.2
perm = permeabilitatea mãrfii: trebuie luatã egalã cu 0,3 pentru minereu (care corespunde densitãţii minereului de fier în vrac ce poate fi luatã egalã cu 3,0 t/mc)
Z = cea mai micã valoare dintre Z(1) şi Z(2) date de:


                    C(h)                    C(e)
            Z(1) = ──────           Z(2) = ──────
                   A(DB,h)                 A(DB,e)

Ch = capacitatea la forfecare a dublului fund, în kN, aşa cum este definitã la secţiunea 3, considerând pentru fiecare varangã cea mai micã dintre rezistenţele la forfecare S(f1) şi S(f2) (vezi 3.1) şi pentru fiecare suport cea mai micã dintre rezistenţele de forfecare S(g1) şi S(g2) (vezi 3.2)

Ce = capacitatea la forfecare a dublului fund, în kN, definitã în secţiunea 3, considerând pentru fiecare varangã rezistenţa de forfecare S(f1) (vezi 3.1) şi pentru fiecare suport cea mai micã dintre rezistenţele la forfecare S(g1) şi S(g2) (vezi 3.2)


              i=n
    A(DB,h)  = Σ  S(i) . B(DB,i)
              i=1

              i=n
    A(DB,c)  = Σ  S(i) . [B(DB) - s]
              i=1

n = numãrul de varange dintre chesoane (sau pereţii transversali, dacã nu sunt prevãzute chesoane)
S(i) = distanţa "i" dintre varange, în m
B(DB,i) = [B(DB) - s] pentru varangele a cãror rezistenţã la forfecare este datã de S(f1)
(vezi 3.1)
B(DB,i) = B(DB,h) pentru varangele a cãror rezistenţã la forfecare este datã de S(f2)
(vezi 3.1)
B(DB) = lãţimea dublului fund, în m, dintre tancurile de gurnã (vezi fig. 3)
B(DB,h) = distanţa, în m, dintre cele douã decupãri luate în considerare (vezi fig. 3)
s = distanţa, în m, dintre longitudinalele dublului fund din vecinãtatea tancurilor de gurnã.

Figura 1

-------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 1, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2009, pagina 16 (a se vedea imaginea asociatã).

Figura 2

-------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 2, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2009, pagina 17 (a se vedea imaginea asociatã).

Figura 3

-------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 3, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2009, pagina 17 (a se vedea imaginea asociatã).
-----------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme, Act International, NORME DE CALCUL din 27 noiembrie 1997

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"