Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
1. Introducere Încãrcãtura din magazia de marfã situatã cel mai în prova nu trebuie sã depãşeascã cantitatea admisibilã de marfã din magazie în situaţia de inundare a sa, calculatã conform secţiunii 4, utilizând sarcinile redate în secţiunea 2 şi capacitatea la forfecare a dublului fund definitã la secţiunea 3. În niciun caz cantitatea admisibilã de marfã din magazie în situaţia de inundare nu trebuie sã fie mai mare decât cantitatea de marfã din proiect în situaţia navei intacte. 2. Model de încãrcare 2.1. Generalitãţi Sarcinile, considerate cã acţioneazã pe dublul fund al magaziei de marfã situate cel mai în prova, sunt acelea date de presiunea externã a apei de mare, precum şi de rezultanta dintre sarcinile datorate mãrfii şi acelea datorate inundãrii magaziei de marfã situate cel mai în prova. Combinaţiile cele mai nefavorabile ale sarcinilor datorate mãrfii şi inundãrii trebuie sã fie utilizate în funcţie de situaţiile de încãrcare prevãzute în manualul de încãrcare: - situaţii de încãrcare omogenã; - situaţii de încãrcare neomogenã; - situaţii de încãrcare în baloturi (de exemplu: produse din oţel laminat). Pentru fiecare situaţie de încãrcare, densitatea maximã a mãrfii transportate în vrac trebuie luatã în considerare la calcularea limitei admisibile pentru magazie. 2.2. Înãlţimea de inundare deasupra dublului fund Înãlţimea de inundare h(f) (vezi fig. 1) este distanţa, în m, mãsuratã pe verticalã, cu nava pe carenã dreaptã, de la dublul fund la un nivel situat la o distanţã d(f), în m, faţã de planul de bazã, egalã cu: D, în general; sau 0,95 ● D pentru nave mai mici de 50.000 tdw cu bord liber de tip B, D fiind distanţa, în m, mãsuratã pe bordaj de la planul de bazã la puntea de bord liber la mijlocul navei (vezi fig. 1). 3. Capacitatea la forfecare a structurii dublului fund în zona magaziei de marfã situate cel mai în prova Capacitatea la forfecare C a structurii dublului fund în zona magaziei de marfã situate cel mai în prova este definitã ca fiind suma rezistenţei la forfecare în fiecare capãt al urmãtoarelor elemente: - toate varangele îmbinate cu ambele tancuri de gurnã, mai puţin jumãtate din rezistenţa celor douã varange adiacente la fiecare cheson sau perete transversal, dacã nu existã cheson (vezi fig. 2); şi - toţi suporţii dublului fund îmbinaţi cu ambele chesoane sau la pereţii transversali, dacã nu existã chesoane. Rezistenţa suporţilor sau varangelor care nu ajung sã se îmbine cu chesonul ce limiteazã magazia sau cu suportul tancului de gurnã trebuie evaluatã numai pentru secţiunea dintr-un singur capãt. De notat cã varangele şi suporţii care trebuie sã fie luaţi în considerare sunt cei din interiorul limitelor magaziei formate de tancurile de gurnã şi de chesoane (sau pereţii transversali, dacã nu existã chesoane). Suporţii laterali ai tancurilor de gurnã şi varangele care se aflã direct sub zona de îmbinare a chesoanelor pereţilor (sau sub pereţii transversali, dacã nu existã chesoane) la dublul fund nu sunt luaţi în considerare. Când geometria şi/sau configuraţia structuralã a dublului fund sunt/este în aşa fel încât ipotezele de mai sus sunt neadecvate, atunci, la aprecierea Administraţiei sau a unui organism recunoscut de Administraţie conform prevederilor regulii XI/1 din Convenţia SOLAS (denumitã în continuare Administraţie), capacitatea la forfecare C a dublului fund trebuie calculatã conform criteriilor definite de Administraţie. La calculul rezistenţei la forfecare trebuie sã se utilizeze grosimea netã a varangelor şi suporţilor. Grosimea netã t(net), în mm, este datã de: t(net) = t - t(c) unde: t = grosimea realã, în mm, a varangelor şi suporţilor t(c) = reducerea de coroziune, egalã cu 2 mm în general; o valoare inferioarã a t(c) poate fi adoptatã cu condiţia sã fie luate mãsuri considerate satisfãcãtoare de cãtre Administraţie, pentru justificarea unei astfel de ipoteze de calcul. 3.1. Rezistenţa la forfecare a varangelor Rezistenţa la forfecare S(f1), în kN, a varangelor din planşeul dublului fund, în dreptul îmbinãrii lor la tancurile de gurnã, şi rezistenţa la forfecare a varangelor S(f2), în kN, în dreptul decupãrilor situate în celula de reţea cea mai depãrtatã de mijlocul magaziei (şi anume acea celulã care este situatã cel mai aproape de tancul de gurnã), sunt date de urmãtoarele expresii:
tau(a)
S(f1) = 10^-3 . A(f) . ──────
eta(1)
tau(a)
S(f2) = 10^-3 . A(f,h) . ──────
eta(2)
tau(a)
S(f1) = 10^-3 . A(f) . ──────
eta(1)
tau(a)
S(f2) = 10^-3 . A(f,h) . ──────
eta(2)
1
W = rho(c) . V . ───
F
unde:
F = 1,05 în general
1,00 pentru produse din oţel laminat
rho(c) = densitatea mãrfii, în t/mc; pentru mãrfuri în vrac, vezi fig. 2.1;
pentru produse din oţel, rho(c) trebuie luat egal cu densitatea
oţelului
V = volumul, în mc, ocupat de marfã la nivelul h(1)
X
h(1) = ──────────
rho(c) . g
X = pentru mãrfuri în vrac, cea mai micã valoare dintre X(1) şi X(2)
date de relaţiile:
Z + rho . g . [E - h(f)]
X(1) = ────────────────────────
rho
1 + ──────(perm - 1)
rho(c)
X(2) = Z + rho . g .[E - h(f) . perm]
C(h) C(e)
Z(1) = ────── Z(2) = ──────
A(DB,h) A(DB,e)
i=n
A(DB,h) = Σ S(i) . B(DB,i)
i=1
i=n
A(DB,c) = Σ S(i) . [B(DB) - s]
i=1
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
