Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 NORMATIV TEHNIC din 6 octombrie 2008 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a echipamentelor hidroelectromecanice ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor NTLH-050
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORMATIV TEHNIC din 6 octombrie 2008  privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a echipamentelor hidroelectromecanice ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor NTLH-050    Twitter Facebook
Cautare document

 NORMATIV TEHNIC din 6 octombrie 2008 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a echipamentelor hidroelectromecanice ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor NTLH-050

EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 722 din 24 octombrie 2008

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
Evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a echipamentelor hidroelectromecanice, denumite în continuare EHEM, ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor - stavile, vane, clapete etc. - constituie o expertizã tehnicã de specialitate care face parte integrantã din expertiza privind evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare sau a barajelor şi digurilor care realizeazã depozite de deşeuri industriale, denumite în continuare baraje. Acestea se supun regulilor generale stabilite prin Metodologia privind evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi prin Metodologia privind evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a barajelor şi digurilor care realizeazã depozite de deşeuri industriale - NTLH-023, aprobate prin <>Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 116/2002 şi <>Ordinul ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 289/2002 . Prin excepţie, pentru barajele cu autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţã în baza expertizei tehnice corespunzãtoare, expertiza echipamentelor hidroelectromecanice se poate face şi independent, dacã observaţiile în exploatare asupra EHEM ridicã suspiciuni, cu condiţia însuşirii acesteia de cãtre expertul pentru evaluarea siguranţei barajului.
ART. 2
Se supun prevederilor prezentului normativ tehnic EHEM care echipeazã evacuatorii de ape mari ai barajelor şi au o capacitate nominalã de evacuare mai mare decât 10% din debitul capabil de calcul al tuturor evacuatorilor de ape mari ai barajului, stabilit în funcţie de clasa de importanţã, potrivit prevederilor STAS 4273-87, sau de categoria de importanţã a barajului, potrivit Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanţã a barajelor - NTLH-021, aprobatã prin <>Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 115/2002 şi <>Ordinul ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 288/2002 .
ART. 3
Evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a EHEM se realizeazã în condiţiile prevãzute de prezentul normativ tehnic de cãtre experţi pentru evaluarea siguranţei în exploatare a EHEM, pentru baraje încadrate în categoriile de importanţã A şi B, sau specialişti avizaţi pentru evaluarea siguranţei în exploatare a EHEM, pentru baraje încadrate în categoriile de importanţã C şi D, denumiţi în continuare experţi EHEM. Experţii EHEM vor fi certificaţi sau avizaţi în mod similar cu experţii pentru baraje, conform precizãrilor din cap. II.

CAP. II
Certificarea şi avizarea experţilor pentru evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a EHEM ale barajelor

ART. 4
(1) Evaluarea siguranţei în exploatare a EHEM, denumitã în continuare evaluarea siguranţei EHEM, se realizeazã de experţi EHEM constituiţi în corpul experţilor EHEM.
(2) Corpul experţilor EHEM este constituit din maximum 25 de experţi, care vor fi certificaţi sau avizaţi, dupã caz, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a EHEM care fac parte din barajele încadrate în categoriile de importanţã A şi B şi, respectiv, cu Regulamentul privind organizarea şi avizarea corpului de specialişti pentru evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a EHEM care fac parte din barajele încadrate în categoriile de importanţã C şi D, care se aprobã prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale din domeniul apelor.

CAP. III
Etapele evaluãrii siguranţei în exploatare a EHEM

ART. 5
(1) Prin conţinut şi mod de abordare, evaluarea siguranţei EHEM cuprinde douã etape ale evaluãrii siguranţei barajului:
a) etapa I, preliminarã, se realizeazã pe baza datelor existente şi a inspecţiei tehnice a echipamentelor, care poate sã prevadã un program de investigaţii suplimentare, strict necesare pentru caracterizarea stãrii tehnice şi a condiţiilor de exploatare;
b) etapa a II-a, finalã, pe baza etapei I şi a rezultatelor investigaţiilor suplimentare, care propune lucrãrile şi mãsurile necesare aducerii EHEM la nivelul de siguranţã conform cerinţelor şi reglementãrilor în vigoare şi exigenţelor formulate de expertul pentru baraj, precum şi concluziile pentru condiţiile de exploatare în perioada urmãtoare.
(2) Dacã în etapa I se constatã cã nu sunt necesare investigaţii suplimentare, aceasta poate fi declaratã ca etapã finalã.
ART. 6
Fiecare etapã se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare a siguranţei EHEM. Acesta împreunã cu toate documentele care au stat la baza întocmirii lui se predau expertului pentru baraj. Dupã avizare expertul pentru baraj îl introduce în documentele expertizei. În cazul în care se considerã necesar, expertul pentru baraj poate solicita expertului EHEM completãri sau reevaluãri la raportul de evaluare.

CAP. IV
Conţinutul documentaţiei privind evaluarea siguranţei EHEM

ART. 7
(1) Documentaţia privind evaluarea siguranţei EHEM cuprinde urmãtoarele elemente, structurate pe capitole:
a) prevederi metodologice generale;
b) datele de bazã privind EHEM;
c) Raportul de sintezã asupra comportãrii în timp a EHEM;
d) Referatul de inspecţie tehnicã a EHEM;
e) analiza metodelor de defectare, a efectelor şi a criticitãţii lor (metoda AMDEC);
f) Raportul de evaluare preliminarã a siguranţei EHEM;
g) Raportul de evaluare finalã a siguranţei EHEM;
h) propuneri pentru condiţiile de exploatare în perioada urmãtoare.
(2) Dacã expertiza asupra EHEM se face împreunã cu expertiza pentru baraj, conţinutul documentelor prevãzute la alin. (1) lit. b)-d), f) şi g) se introduce sub formã de capitole distincte în documentele similare pentru expertiza barajului.

SECŢIUNEA 1
Datele de bazã privind EHEM

ART. 8
Documentaţia privitoare la datele de bazã ce caracterizeazã EHEM se întocmeşte pe baza datelor existente în momentul declanşãrii expertizei şi va cuprinde:
a) descrierea detaliatã a echipamentelor, componentele principale, inclusiv planuri, desene, schiţe etc.;
b) caracteristicile tehnice şi funcţionale ale echipamentelor, în mod detaliat;
c) scurta istorie a EHEM, respectiv datele calendaristice şi eventual realizatorii, pentru: proiectare, montaj, punere în funcţiune, evenimente grave, reparaţii capitale (RK), reabilitãri sau modificãri, înlocuirea unor componente importante etc.;
d) informaţii asupra calculelor de rezistenţã şi stabilitate: ipoteze, caracteristici ale materialelor, încãrcãri normate utilizate, coeficienţi de siguranţã de calcul şi verificare, recalculare la RK sau modificarea reglementãrilor tehnice etc.;
e) instalaţii şi aparate de mãsurare şi control al parametrilor funcţionãrii în exploatare a EHEM: descriere, fiabilitate, date furnizate pe perioade;
f) specificaţii tehnice şi de montaj: date calendaristice, controlul calitãţii, documente de control şi recepţie etc.;
g) evenimente deosebite în timpul execuţiei, montajului şi exploatãrii, solicitãri maxime înregistrate;
h) sinteza consemnãrilor din jurnalul evenimentelor şi din documentele de constatare ale organelor de control de orice categorie, privitoare la execuţia, recepţia şi funcţionarea EHEM; evaluãri anterioare ale siguranţei;
i) extras cu prevederile regulamentului de exploatare, precum şi sintezele rezultatelor urmãririi comportãrii în timp a construcţiei privitoare la EHEM şi conexiunile acestora cu alte componente ale barajului şi amenajãrii hidrotehnice.

SECŢIUNEA a 2-a
Raportul de sintezã asupra comportãrii în timp a EHEM

ART. 9
Raportul de sintezã asupra comportãrii în timp a EHEM se întocmeşte pe baza:
a) mãsurãtorilor la aparate de mãsurã şi control, dacã acestea existã;
b) observaţiilor personalului de exploatare, consemnate în jurnalul evenimentelor;
c) investigaţiilor sistematice periodice.
ART. 10
Principala modalitate pentru obţinerea informaţiilor privind comportarea în exploatare a EHEM o constituie sinteza rezultatelor consemnate în rapoartele tehnice ale activitãţilor de investigaţii periodice, organizate de cãtre deţinãtorul barajului, şi anume: investigaţii curente (IC), investigaţii profilactice (IP) şi investigaţii de specialitate (IS).
10.1. IC se efectueazã de cãtre personalul de exploatare, conform programului de exploatare aprobat (frecvenţã cel puţin lunarã), au caracter operativ şi trebuie sã asigure:
a) cunoaşterea modului de rãspuns al echipamentelor principale şi al aparaturii de control - comandã la comenzile de manevrare sau de indicare - semnalizare;
b) verificarea condiţiilor de etanşeitate;
c) verificarea modului de funcţionare a instalaţiilor de prevenire a îngheţului pe timpul perioadelor cu temperaturi negative;
d) determinarea unor deformaţii observabile ale structurii echipamentelor sau ale sistemelor de acţionare a acestora.
10.2. IP se efectueazã de cãtre personalul de întreţinere, conform programului de mentenanţã aprobat, dar cel puţin anual, atât pe timpul efectuãrii operaţiilor de întreţinere profilactice şi/sau reglare a elementelor de control, cât şi dupã fiecare viiturã care a impus manevrarea EHEM. Acestea trebuie sã furnizeze informaţii relative la:
a) verificarea şi reglarea aparaturii de control - comandã şi de indicare - semnalizare;
b) stabilirea gradului de uzurã a componentelor cu mişcare continuã;
c) stabilirea limitelor de manevrabilitate a echipamentelor;
d) verificarea şi reglarea sistemelor de etanşeitate;
e) verificarea şi reglarea instalaţiilor de prevenire a îngheţului;
f) cuantificarea unor deformaţii ale structurii echipamentelor sau ale sistemelor de acţionare a acestora.
10.3. IS se efectueazã, de regulã, cu ocazia şi frecvenţa expertizelor barajului, dar pot fi efectuate şi independent de acestea, în situaţii excepţionale, cum ar fi dupã apariţia unor fenomene care au condus la depãşirea solicitãrilor de calcul sau care au pus în pericol funcţionarea ori siguranţa echipamentului respectiv. Rezultatele investigaţiilor speciale realizate în situaţii excepţionale se cuprind în Raportul de sintezã asupra comportãrii în timp a EHEM.
10.4. În Raportul de sintezã asupra comportãrii în timp a EHEM se vor consemna informaţii privitoare la:
a) schema de organizare a activitãţii de urmãrire a comportãrii EHEM în exploatare, responsabilitãţile compartimentelor şi persoanelor cu anumite funcţii, pregãtirea profesionalã a personalului de exploatare şi supraveghere;
b) frecvenţa observaţiilor, mãsurãtorilor şi investigaţiilor asupra EHEM (IC şi IP);
c) solicitãrile EHEM în cursul perioadei de exploatare analizate;
d) infiltraţii şi etanşãri imperfecte, cu specificaţia cantitativã;
e) evenimente deosebite şi mãsuri adoptate.

SECŢIUNEA a 3-a
Referatul de inspecţie tehnicã a EHEM

ART. 11
Inspecţia tehnicã a EHEM constituie o investigaţie de specialitate însoţitã de probe de manevrã şi se realizeazã de cãtre personal specializat, sub conducerea expertului EHEM, care va fi asistat de o echipã formatã, la cererea sa, din personalul deţinãtorului barajului, dotat cu aparatura corespunzãtoare.
ART. 12
Expertiza EHEM, respectiv investigaţiile de specialitate, se planificã din timp, înainte de inspecţia tehnicã pentru baraj şi în afara perioadelor în care sunt probabile viituri importante, cu obţinerea de cãtre deţinãtorul barajului a tuturor aprobãrilor necesare pentru scoaterea temporarã din funcţiune şi efectuarea de manevre de probã succesive la diferite EHEM, cu sau fãrã lansarea batardourilor, inclusiv pentru condiţiile hidraulice din aval.
ART. 13
Investigaţiile se fac asupra tuturor ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor EHEM, în primã etapã prin metode calitative, respectiv vizual, tactil sau auditiv, cu metode simple, urmãrind apariţia unor fenomene nedorite - deformaţii, deplasãri sau jocuri, uzurã, coroziune superficialã şi profundã, starea contactelor electrice, a cablurilor, a motoarelor, a instalaţiilor de automatizare etc. Pentru elementele suspecte de defecţiuni se utilizeazã, într-o etapã ulterioarã, investigaţii cantitative efectuate prin mãsurãtori micrometrice, cu ultrasunete, gammagrafie etc., în funcţie de situaţie. Se va acorda o atenţie deosebitã investigãrii acelor elemente care, în caz de defectare, pot provoca blocarea sau incapacitatea de manevrã a EHEM. Rezultatele acestor investigaţii vor fi consemnate ca atare, conform procedurilor de exploatare.
ART. 14
(1) Manevrele de probã pentru fiecare EHEM se realizeazã în condiţiile prevãzute în instrucţiunile de exploatare. Dacã expertul EHEM solicitã condiţii speciale, solicitarea se va face în scris, sub semnãturã.
(2) Manevrele de probã constau în:
a) comanda de pornire, voitã sau automatã, la atingerea unui parametru prestabilit;
b) comanda de oprire, voitã sau automatã, la atingerea unui parametru prestabilit;
c) probele de funcţionare în sarcinã, pe toatã cursa sau pe o parte din cursã, a echipamentului respectiv.
(3) În cursul manevrelor de probã se va urmãri şi consemna orice fel de comportament anormal: vibraţii, blocãri tranzitorii, deplasãri inegale ale extremitãţilor stavilelor sau clapetelor, infiltraţii şi pierderi de apã, zgomote, declanşarea protecţiilor electrice la pornire etc.
ART. 15
Se supun probelor complete de funcţionare grupurile electrogene de siguranţã, inclusiv înregistrarea timpului de atingere a puterii nominale de la darea comenzii de pornire şi pânã la cuplarea în sistemul de alimentare cu energie al EHEM.
ART. 16
Se vor consemna incidentele, accidentele sau avariile anterioare prin descrierea acestora, tipul de intervenţii şi specificarea observaţiilor asupra eficienţei şi durabilitãţii remedierilor efectuate.
ART. 17
Se va consemna situaţia materialelor, pieselor de schimb şi mijloacelor din dotarea permanentã - accese, scule şi unelte, mijloace de ridicare etc. - pentru realizarea operativã a intervenţiilor în caz de defectare în perioade critice, cum ar fi, spre exemplu, perioadele de viituri.
ART. 18
Referatul de inspecţie tehnicã a EHEM se va încheia cu concluzii şi recomandãri privitoare la:
a) stabilirea indicatorului de stare (S) a elementelor sau subansamblurilor fiecãrui EHEM în tabelul nr. 1 - AMDEC, conform grilei de cotare din tabelul nr. 5, dacã expertiza impune aplicarea metodei AMDEC;
b) studii necesare în etapa a II-a, dacã este cazul, pentru completarea informaţiilor privind starea EHEM şi finalizarea expertizei;
c) remedieri urgente necesare pentru continuarea exploatãrii;
d) revizuirea programului de observaţii, investigaţii şi mãsurãtori din cadrul IC şi IP.

SECŢIUNEA a 4-a
Analiza metodelor de defectare, a efectelor şi a criticitãţii lor (metoda AMDEC)

ART. 19
Evaluarea siguranţei EHEM prin metoda AMDEC se face în mod obligatoriu pentru barajele încadrate în categoriile de importanţã A şi B. În mod justificat, ea se poate aplica şi pentru barajele încadrate în categoriile de importanţã C şi D.
ART. 20
(1) Metoda AMDEC poate fi definitã ca o metodã inductivã, potrivitã pentru sisteme hidroelectromecanice de tipul stavilelor şi vanelor, statuatã prin norme recunoscute oficial în cadrul Uniunii Europene. AMDEC este o tehnicã de analizã care are ca obiectiv evaluarea şi garantarea fiabilitãţii, a mentenabilitãţii, a disponibilitãţii şi a securitãţii echipamentelor tehnice prin prevenirea defectãrii. În faza de exploatare se aplicã varianta sa operaţionalã.
(2) Metoda descrisã în prezentul normativ constituie o modificare şi adaptare a metodei AMDEC la studiul evaluãrii siguranţei EHEM asociate barajelor.
(3) Aplicarea metodei AMDEC se face pentru fiecare EHEM în parte şi implicã parcurgerea succesivã a urmãtoarelor etape:
a) definirea sistemului ce trebuie analizat (EHEM);
b) identificarea modurilor posibile şi imaginabile de defectare;
c) analiza cauzelor defectãrilor;
d) analiza efectelor defectãrilor;
e) analiza posibilitãţilor de compensare a efectelor;
f) evaluarea riscului asociat fiecãrui mod de defectare (criticitate);
g) propunerea remedierilor şi a mãsurilor de prevenire a defectãrii.
ART. 21
Din motive practice, cele 7 etape logice prevãzute la art. 20 se grupeazã în 4 etape practice, având în total 21 de operaţii, şi anume:

Etapa I - Iniţierea
1. Definirea sistemului de studiat
2. Definirea fazelor de funcţionare
3. Definirea obiectivelor analizei
4. Constituirea grupului de lucru
5. Stabilirea planului de acţiune
6. Punerea la punct a suportului studiului

Etapa a II-a - Descompunerea funcţionalã
7. Decuparea sistemului
8. Identificarea funcţiilor subansamblurilor
9. Identificarea funcţiilor elementelor

Etapa a III-a - Analiza AMDEC
Faza a III-a a) - Analiza mecanismelor (modurilor) de defectare
10. Identificarea modurilor de defectare
11. Cercetarea cauzelor
12. Cercetarea efectelor
13. Recenzarea modurilor de defectare
Faza a III-a b) - Evaluarea criticitãţii
14. Estimarea timpilor de intervenţie
15. Evaluarea criteriilor de cotare
16. Calculul criticitãţii (riscului asociat fiecãrui mod de defectare)
Faza a III-a c) - Propuneri de acţiuni corective
17. Analiza acţiunilor corective
18. Calculul noii criticitãţii

Etapa a IV-a - Sinteza
19. Ierarhizarea defectelor
20. Lista elementelor (situaţiilor) critice
21. Lista recomandãrilor

Etapa I - Iniţierea
ART. 22
(1) Definirea sistemului de studiat, pentru care se aplicã AMDEC, implicã cunoaşterea şi sistematizarea tuturor datelor ce definesc structura sistemului conform documentaţiilor tehnice sau observaţiilor şi releveelor. Pentru echipamente relativ noi existã, de regulã, documentaţii tehnice şi cartea construcţiei. Pentru echipamente mai vechi sau/şi pentru care informaţia documentarã este sumarã sau lipseşte, definirea sistemului necesitã observaţii, mãsurãtori şi relevee.
(2) Din datele sistematizate în aceastã operaţiune trebuie sã rezulte: subansamblurile şi elementele sistemului supus analizei, performanţele şi funcţiile acestora, interconexiunile dintre elemente, nivelul şi natura redundanţelor, durata operaţiunilor din funcţionarea sistemului, intervalele dintre probele, observaţiile şi controalele periodice, metodele aplicate pentru probe şi controale, activitãţile de intervenţie corectivã, importanţa sistemului în ansamblul amenajãrii, date asupra personalului de deservire (numãr, permanenţã, nivel de instruire), limitele tehnice ale sistemului, domeniul de intervenţie posibil, abordabil.
ART. 23
Definirea fazelor de funcţionare implicã cunoaşterea şi sistematizarea proceselor de pornire/oprire a sistemului sau ale fazelor de operare, modul de funcţionare, circuitele de comandã şi mentenanţã. Este necesar sã se precizeze: toate modurile de funcţionare a sistemului: normal, cu alimentare proprie de energie, manual etc., variaţiile admise de configuraţii şi parametri, poziţia sistemului şi componentelor sale critice în diferite faze de funcţionare. Prin acestea trebuie sã se stabileascã performanţele minime admise şi cerinţele minime de siguranţã pentru modul de funcţionare normal.
ART. 24
Definirea obiectivelor analizei implicã verificarea şi ameliorarea siguranţei în funcţionare a EHEM ale evacuatorilor de ape mari, în sensul aducerii în limite acceptabile a probabilitãţilor de indisponibilitate a fiecãrui subansamblu şi element al sistemului. Limitele acceptabile ale probabilitãţilor de indisponibilitate sunt stabilite separat prin analiza probabilitãţii de depãşire a debitului capabil al evacuatorului şi, respectiv, a probabilitãţii de rupere a barajului prin deversare.
ART. 25
(1) Constituirea grupului de lucru interdisciplinar, format din 3-5 persoane, în funcţie de importanţa şi complexitatea sistemului analizat, este necesarã pentru acoperirea domeniilor de specialitate specifice fiecãrui echipament tehnic.
(2) Grupul de lucru trebuie sã cuprindã:
a) un responsabil de studiu, cu putere şi capacitate de decizie; este preferabil ca acesta sã fie chiar expertul însãrcinat cu evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a barajului care are asociate EHEM respective sau expertul EHEM;
b) o persoanã familiarizatã cu aplicarea metodei AMDEC;
c) specialişti în domeniile specifice EHEM: ingineri de profil mecanic, electric, electronist, automatist etc.
(3) În cazul în care o persoanã întruneşte cunoştinţe temeinice în mai multe dintre domeniile menţionate la alin. (2) şi îşi asumã rãspunderea pentru expertizã, numãrul membrilor poate fi restrâns şi pânã la unul singur.
ART. 26
Stabilirea planului de acţiune al grupului de lucru se face în funcţie de termenele contractuale ale studiului, de posibilitãţile de procurare a informaţiilor strict necesare şi suficiente, de posibilitãţile de vizitare şi investigare a EHEM pe teren, de eventuale determinãri şi mãsurãtori cantitative asupra unor caracteristici ale materialelor sistemului care pot fi anticipate dupã o primã documentare, de constrângeri personale ale membrilor grupului etc.
ART. 27
(1) Suportul studiului se constituie într-un dosar AMDEC, în care sunt cuprinse instrumentele de analizã, elaborate pe baza datelor din literatura de specialitate şi adaptate cazului particular analizat. În principiu, dosarul trebuie sã cuprindã:
a) grilele şi metodele de cotare a criticitãţii, ce se utilizeazã în operaţiile 15 şi 16 prevãzute la art. 21;
b) limita admisibilã a criticitãţii;
c) tabloul cu datele studiului, completat în cursul etapei a III-a;
d) foile de sintezã, întocmite la finalul studiului - în etapa a IV-a.
(2) Modelele documentelor menţionate vor fi prezentate în tratarea etapei a III-a.

Etapa a II-a - Descompunerea funcţionalã
ART. 28
Descompunerea funcţionalã a sistemului EHEM constituie etapa principalã a analizei AMDEC şi are ca scop principal cunoaşterea foarte bunã a funcţiilor echipamentelor hidroelectromecanice şi a componentelor sale, spre a putea analiza riscurile unor disfuncţii. Analiza AMDEC se combinã în cadrul acestei etape cu analiza funcţionalã. Dacã este posibil, descompunerea funcţionalã trebuie realizatã de cãtre proiectantul sistemului sau de un colectiv de specialitate care cunoaşte bine EHEM respective, fiind validatã şi însuşitã de echipa de lucru. Se recomandã ca pentru EHEM mai vechi, la care documentaţia existentã este sumarã sau absentã, descompunerea funcţionalã sã fie fãcutã chiar de grupul de lucru. De asemenea, se recomandã ca operaţiunea de descompunere sã se materializeze în reprezentãri grafice sintetice şi intuitive: decuparea în blocuri funcţionale, scheme funcţionale, scheme de flux etc.
ART. 29
Decuparea sistemului EHEM în blocuri funcţionale este structuratã, de regulã, sub o schemã arborescentã, mergând cu detalierea pânã la un nivel, pe de o parte, considerat necesar pentru acurateţea studiului şi, pe de altã parte, permis de datele şi informaţiile disponibile sau/şi accesibile. Un exemplu de asemenea schemã este reprezentat în figura 1.







┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌─────────────────────┐
|Echipament tehnic | │ EHEM │
└- - -- - - - - - - - - -┘ │ al stavilarului │
└──────────┬──────────┘
┌──────────────────┼──────────────────┐
┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐
|Unitati functionale | │Stavila camp 1│ │ Stavila camp 2 │ │ Stavila camp 3 │
└- - ── - - - - - - - - -┘ └──────┬───────┘ └────────────────┘ └─────────────────┘
┌─┴──────────────────┬────────────────────┬──────────────-
┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐
|Sub-ansamble | │Corp stavila +│ │ Dispozitive de │ │ Dispozitive de ├ - - -
└- - ── - - - - - - - - -┘ │ articulatii │ │ ridicare │ │ comanda │
└───┬──────────┘ └────────┬───────┘ └─────────────────┘
| ┌────────────────────┼────────────────────┬──────────────-
┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐
|Organe | │Motor-reductor│ │Lanturi, cabluri│ │Pinioane, tamburi├ - - -
└- - ── - - - - - - - - -┘ └──────┬───────┘ └────────────────┘ └─────────────────┘
├────────────────────┬────────────────────┬──────────────-
┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐
|Componente elementare I | │ Motor │ │ Cuplaj │ │ Reductor ├ - - -
└- - ── - - - - - - - - -┘ └──────┬───────┘ └────────┬───────┘ └────────┬────────┘
┌- - - - - - - - - - - - ┐ | | |
|Componente elementare II| | | |
└- - ── - - - - - - - - -┘



Figura 1 Schema arborescentã a unui sistem EHEM prin decupare în blocuri
-----------

ART. 30
(1) Identificarea funcţiilor subansamblurilor constã în determinarea funcţiilor de serviciu, principale şi reactive.
(2) Funcţiile principale corespund serviciilor asigurate de produs pentru a rãspunde necesitãţilor utilizatorului.
(3) Funcţiile reactive sunt reacţiile, rezistenţele sau adaptãrile subansamblurilor la elementele mediului exterior din vecinãtate, cu care acestea sunt în interacţiune: alte elemente materiale, operatori, condiţii ambientale, surse de energie etc. Identificarea lor se face prin inventarierea mediilor înconjurãtoare, iar descrierea lor prin caracteristici tehnice sau performanţe.
(4) Fiecare mediu de vecinãtate trebuie precizat prin caracteristicile sale. Funcţiile de serviciu şi funcţiile tehnice ale subansamblurilor pot fi reprezentate pe scheme şi/sau grafice.
(5) Identificarea funcţiilor de serviciu este necesarã ca etapã intermediarã pentru identificarea cât mai completã şi mai uşoarã a modurilor de defectare şi a cauzelor acestora, punând întrebarea: "Ce anume poate împiedica realizarea funcţiei?"
ART. 31
(1) Identificarea funcţiilor elementelor este necesarã ca etapã intermediarã, pentru identificarea cât mai completã şi mai uşoarã a modurilor şi cauzelor de defectare.
(2) Funcţia unui element reprezintã rolul pe care acesta îl îndeplineşte în cadrul unui subansamblu astfel încât sã asigure buna funcţionare a acestuia.
(3) De regulã, într-un tabel AMDEC se indicã toate funcţiile subansamblului sau ale elementului. Se recomandã ca exprimarea sau formularea funcţiilor sã se facã printr-un verb la infinitiv, urmat de unul sau mai multe complemente, de exemplu: "a prelua un efort", "a etanşa", "a transmite o sarcinã", "a ghida o piesã", "a centra un element", "a amortiza vibraţii", "a detecta o mişcare" etc.

Etapa a III-a - Analiza AMDEC
ART. 32
Analiza AMDEC constã în identificarea disfuncţiilor potenţiale sau a celor deja constatate, pe echipamentul analizat sau pe echipamente similare, punerea în evidenţã a elementelor critice şi propunerea unor acţiuni corective care sã amelioreze pânã la limite acceptabile siguranţa în exploatare. Etapa a III-a se conduce element cu element, la nivelul de aprofundare propus şi constituie partea esenţialã a studiului. Suportul de lucru al etapei a III-a îl constituie tabelul AMDEC, prezentat în tabelul nr. 1, a cãrui completare implicã studiul succesiv al elementelor sistemului şi, respectiv, parcurgerea fazelor a III-a a), a III-a b) şi a III-a c). În continuare, pentru fiecare combinaţie cauzã - efect se procedeazã la evaluarea criticitãţii C [faza a III-a b)] şi la analiza acţiunilor corective [faza a III-a c)].
Faza a III-a a) - Analiza mecanismelor (modurilor) de defectare
ART. 33
(1) Un mod de defectare este o manifestare fizicã concretã la nivelul unui element caracterizat prin una dintre urmãtoarele disfuncţii:
a) pierderea neaşteptatã a unei funcţii;
b) absenţa funcţiei în cazul unei solicitãri;
c) degradarea progresivã a unei funcţii (alterarea performanţelor);
d) apariţia intempestivã a funcţiei.
(2) Modul de defectare se poate propaga de la un element la altul sau poate evolua în timp. Fiecãrei funcţii i se pot asocia mai multe feluri (moduri) de defectare.
(3) Identificarea modurilor de defectare posibile se face printr-un studiu calitativ asupra modurilor şi situaţiilor care ar putea sã conducã la neasigurarea funcţiilor EHEM. Pe cât posibil, identificarea trebuie sã fie exhaustivã pentru fiecare fazã distinctã de funcţionare şi pentru fiecare nivel ales de detaliere a sistemului.

Tabelul nr. 1

Metoda AMDEC - EHEM (se scrie denumirea de identificare)




┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │ ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE, A CAUZELOR, A EFECTELOR ŞI CRITICITĂŢII LOR │ AMDEC │
│ Amenajarea │ │ operaţional │
│şi deţinãtorul EHEM├───────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬──────────────────────────┼─────────────┤
│ analizat │ Sistemul/Subsistemul supus analizei │ Faza │ Datele analizei │ Pag./nr. │
│ │ │de funcţionare │ │ │
├───────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬───────────────────┼─────┬─────────┼────┬─────────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Criticitatea (riscul)│ Acţiunea │
│ Elementul decupat │ Funcţia │ Mod de defectare │ Cauzã │Efect│Detectare│ TI ├────┬────┬───┬───┬───┤ corectivã │
│ │ │ │ │ │ │ │ F │ G │ N │ S │ C │ │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────┼─────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼─────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10│11 │ 12 │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────┴─────────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴─────────────┤
│Se indicã simbolul │Se indicã toate │Pentru funcţiile │Cauzele primare │Pentru cauzele primare identificate, luate succesiv: │
│şi denumirea │funcţiile tehnice şi│considerate │posibile sau │- se indicã succesiv efectele cele mai grave şi │
│elementului │de serviciu │importante din │imaginabile ale │defectãrile cele mai probabile; │
│decupat, la cel mai│(inclusiv de │punctul de vedere │fiecãrui mod de │- se estimeazã TI pentru eventuala mentenanţã │
│mic nivel selectat.│securitate). │al obiectului │defectare relevant │corectivã; │
│ │ │analizei (care │ │- se evalueazã nivelurile de frecvenţã F, gravitate G, │
│ │ │împiedicã manevra │ │nondetectare N, stare S şi criticitate C a combinaţiilor│
│ │ │de deschidere) │ │"cauzã-mod-efect". │
│ │ │ │ │Se repetã procedura pentru toate cauzele primare │
│ │ │ │ │posibile. │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │Se repetã procedura pentru toate modurile de defectare identificate. │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Se repetã procedura pentru toate funcţiile relevante din punctul de vedere al analizei. │
├───────────────────┼────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Se repetã procedura pentru toate elementele decupate, de la nivelul cel mai mic la nivelul sistemului în ansamblu. │
└───────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



ART. 34
(1) Cercetarea cauzelor posibile de defectare se face pentru fiecare mod de defectare identificat.
(2) Cauza este o împrejurare, un eveniment iniţiator sau un lanţ de evenimente, aflatã/aflat la originea unui mod de defectare, provenind din proiectarea, construcţia, exploatarea sau întreţinerea şi repararea curentã a elementului studiat, a subansamblurilor sau a sistemului EHEM. Cauza poate fi internã sau externã elementului.
(3) Un mod de defectare poate avea mai multe cauze, iar o cauzã poate fi la originea mai multor moduri diferite de defectare. Exemple de cauze: subdimensionare, defect intern de material, montare defectuoasã, exploatare neconformã cu instrucţiunile, uzura naturalã sau prematurã, şoc, suprasarcinã, obosealã etc.
(4) În tabelul AMDEC se noteazã numai cauzele primare de defectare a elementelor situate înainte de elementul studiat. Recomandãri pentru identificarea cât mai completã a cauzelor şi modurilor de defectare se gãsesc în literatura de specialitate. Extrase din aceasta sunt prezentate în anexa nr. 1.
ART. 35
(1) Cercetarea efectelor asupra sistemului EHEM sau asupra utilizatorilor acestuia se face pentru fiecare combinaţie "cauzã - mod de defectare".
(2) Efectele sunt consecinţe ale defectelor asupra funcţionãrii EHEM, disponibilitãţii EHEM, calitãţii serviciului (de exemplu, viteza de manevrã), costului lucrãrilor de întreţinere şi reparaţii, securitãţii personalului de exploatare sau asupra mediului. Un mod de defectare poate produce, simultan sau succesiv, mai multe efecte. Mai multe moduri de defectare pot avea acelaşi efect. Efectele pot fi cumulate sau eşalonate.
(3) În tabelul AMDEC se consemneazã numai efectele cele mai grave, în funcţie de obiectivele studiului.
(4) Obiectivele studiului vizeazã depistarea eventualelor stãri de indisponibilitate a stavilelor la efectuarea oricãrei manevre de deschidere a câmpului de evacuare.
ART. 36
Recenzarea modurilor de defectare constã din recapitularea modurilor posibile de defectare pentru fiecare combinaţie "cauzã - mod de defectare". În tabelul AMDEC se consemneazã numai modurile de defectare perfect verosimile sau/şi întâlnite în practica de exploatare.
Faza a III-a b) - Evaluarea criticitãţii (riscului de defectare)
ART. 37
(1) Evaluarea criticitãţii defectelor pentru fiecare element constituie aspectul cantitativ al analizei şi se face în funcţie de celelalte criterii de cotaţie independente (figura 2).
(2) Evaluarea criticitãţii se referã la situaţia realã a EHEM în momentul analizei, constatatã prin inspecţie, documentare şi eventual determinãri şi mãsurãtori in situ. Odatã cu evaluarea criticitãţii se evalueazã şi timpul de intervenţie TI.




┌────────────────────┐
┌────────────────────────────┤DEFECTAREA ANALIZATA├─────────────────┐
│ └─────┬────────┬─────┘ │
│ │ │ │
│ ┌─────────────────────────┘ │ │
│ │ ┌───────────────┘ │
│ │ │ │
│ v v v
│ ┌──────────┐ ┌─────────────┐ ┌─────────────┐ ┌─────────────┐
│ │ CAUZA │ │ MOD │ │ EFECTE │ │ FENOMENE │
│ │primarã a ├────>│de defectare ├────>│ grave ale │ │ constatate │
│ │defectului│ │ │ │ defectului │ │la inspecţie │
│ └────┬─────┘ └─────────────┘ └──────┬──────┘ └─────────────┘
│ │ │
│ └──────────────────┐ │
│ │ │
v v v
┌ - - - - - - - - ─┐ ┌ - - - - - - ┐ ┌ - - - - - -─┐ ┌-- - - - - -─┐
| Nivel de | | Nivel de | | Nivel de | | Nivel de |
| probabilitate al | |frecvenţã - F| |gravitate - G| | stare - S |
|non-detectãrii - N| └-- - ─┐- - - ┘ └ - - -┬- - - ┘ └ - - -┬- - -─┘
└ - - - ┬ - - - - -┘ │ │ │
│ │ │ ┌──────────────┘
└──────────────────┐ │ │ │
│ │ │ │
v v v v
┌──────────────────────────────────────────┐
│NIVEL DE CRITICITATE => C = F x G x N x S│
└──────────────────────────────────────────┘



Figura 2. Principiul evaluarii criticitatii

ART. 38
(1) Estimarea timpilor de intervenţie se referã la estimarea duratei mentenanţei corective pentru fiecare combinaţie "cauzã - mod - efect", astfel încât remedierea sã se poatã face înainte de apariţia vârfului viiturii, când EHEM este din nou disponibil.
(2) Estimarea timpilor de intervenţie depinde nu numai de defect, ci şi de dotarea, eficienţa şi de disponibilitatea imediatã a echipelor de mentenanţã. Noţiunea de timp de intervenţie (TI) este utilã pentru cotarea în continuare a nivelului de gravitate.
(3) În general TI se determinã prin însumarea timpului de diagnosticare, a timpului de reparare şi a timpului de repunere în funcţiune. În funcţie de situaţie se mai pot adãuga timpii de aprovizionare cu piese de schimb sau materiale şi timpii de mobilizare a unor echipe de intervenţie speciale, care nu se aflã în mod obişnuit la amenajarea hidrotehnicã unde funcţioneazã EHEM.
(4) Având în vedere natura analizei de tip AMDEC, se urmãreşte TI care se limiteazã la minute sau cel mult la 1-2 ore, dacã hidrograful de viiturã are creştere lentã sau existã avertizare, prognozã sau instrucţiuni de pregolire a lacului.
ART. 39
Criteriile de criticitate F, G, N şi S, precum şi timpul de intervenţie TI se consemneazã în tabelul AMDEC prin nivelul lor, apreciat de grupul de lucru pe baza datelor din tabelele nr. 2-5.
ART. 40
Cotarea frecvenţei F se face conform grilei din tabelul nr. 2, prin apreciere, pe baza datelor din literatura de specialitate, a experienţei experţilor şi a datelor statistice obţinute la echipamente identice sau similare de la amenajarea analizatã sau de la amenajãri similare.

Tabelul nr. 2

Grila de cotare pentru frecvenţa F





┌──────────────────────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Probabilitatea (frecvenţa)│Nivel de │ Definire │
│ defectãrilor │frecvenţã F│ │
│ │ (cotare) │ │
├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Defectãri improbabile rare│ 1 │Fenomene puţin verosimile sau verosimile, foarte rare, improbabile pe durata de viaţã a EHEM│
├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Defectãri probabile rare │ 2 │Fenomene ce pot apãrea aproximativ o datã pe durata de viaţã a EHEM │
├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Defectãri puţin frecvente │ 3 │Fenomene ce pot apãrea rar (de 2-5 ori) pe durata de viaţã a EHEM │
├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Defectãri frecvente │ 5 │Apar cel puţin o datã pe an (sau o datã la cca. 10-15 manevre succesive) │
├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Defectãri foarte frecvente│ 5 │Apar cel puţin o datã pe lunã (sau peste o datã la 10 manevre succesive) │
└──────────────────────────┴───────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



ART. 41
Cotarea gravitãţii consecinţelor G se face conform grilei din tabelul nr. 3, prin apreciere, pe baza datelor din literatura de specialitate, a experienţei experţilor şi a datelor obţinute la echipamente identice sau similare de la amenajarea analizatã sau de la amenajãri similare.

Tabelul nr. 3

Grila de cotare pentru gravitatea consecinţelor G





┌─────────────────────┬──────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nivel de gravitate G │Cotare│ Definire │
├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Gravitate neglijabilã│ 1 │Consecinţe neglijabile: │
│ │ │- nu împiedicã manevra de deschidere; │
│ │ │- se remediazã fãrã indisponibilizarea echipamentului, în timp T<TI. │
├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Gravitate minorã │ 2 │Consecinţe minore: │
│ │ │- poate împiedica manevra normalã pe timp foarte scurt (T<TI); │
│ │ │- se remediazã în timp T<TI, fãrã intervenţii în exteriorul spaţiilor protejate şi curent│
│ │ │accesibile sau se poate executa manevra manualã. │
├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Gravitate serioasã │ 3 │Consecinţe serioase: │
│ │ │- poate împiedica manevra pe timp practic nelimitat (T>10 TI); │
│ │ │- se remediazã în timpi mai mari decât 2-4 TI, cu intervenţii de reparare şi deblocare │
│ │ │în exterior (aer liber), dar în zone accesibile la ape mari; │
│ │ │- manevra se poate executa aproape sigur prin acţionare manualã sau prin tragere cu │
│ │ │macara-portal ori cu alt utilaj permanent de acţionare a EHEM. │
├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Gravitate majorã │ 4 │Consecinţe majore: │
│ │ │- poate împiedica manevra EHEM pe timp nelimitat; │
│ │ │- nu se poate remedia în timpul trecerii unei viituri; │
│ │ │- manevra nu se poate executa prin acţionare manualã sau prin tragere cu macara-portal; │
│ │ │- manevra nu se poate executa în timpul trecerii unei viituri, dar existã deschidere │
│ │ │suplimentarã de rezervã sau existã evacuator fuzibil. │
├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Gravitate │ 5 │Consecinţe catastrofice: │
│catastroficã │ │- poate împiedica manevra EHEM pe timp nelimitat; │
│ │ │- defecţiunea se poate remedia numai în timp relativ îndelungat (dupã trecerea viiturii),│
│ │ │numai cu lansarea batardourilor, şi nu existã posibilitatea de acţionare manualã şi nici │
│ │ │deschidere suplimentarã de rezervã sau evacuator fuzibil. │
└─────────────────────┴──────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



ART. 42
Cotarea nivelului de probabilitate pentru nondetectarea anticipatã a defecţiunilor N se face conform grilei din tabelul nr. 4, prin apreciere, pe baza datelor din literatura de specialitate, a experienţei experţilor şi a datelor statistice obţinute la echipamente identice sau similare de la amenajarea analizatã sau de la amenajãri similare.
ART. 43
Cotarea stãrii actuale S a fiecãrui element sau subansamblu se face pe baza celor constatate în timpul efectuãrii inspecţiei de specialitate, în cadrul inspecţiei efectuate pe teren, potrivit grilei prevãzute în tabelul nr. 5. Constatãrile se referã la observarea şi depistarea prin examinare sau în cursul manevrelor de probã: deformaţii, fisuri, coroziune, uzurã, pierderi de ulei, vibraţii, zgomote etc.

Tabelul nr. 4

Grila de cotare a nivelului N de probabilitate pentru nondetectare




┌─────────────────────────────────┬──────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nivelul N de probabilitate pentru│Cotare│ Definire │
│ nondetectare │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Detectare sigurã │ 1 │Defecţiuni sigur detectabile: │
│ │ │- detectare datoratã evidenţei; │
│ │ │- semn premergãtor evident datoritã degradãrii; │
│ │ │- dispozitiv automat de detectare (alarmã). │
├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Detectare probabilã │ 2 │Defect detectabil cu probabilitate mare: │
│ │ │- semn premergãtor al defectului uşor de detectat, printr-o acţiune curentã de │
│ │ │verificare a operatorului (control periodic sau inspecţie zilnicã - sãptãmânalã). │
├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Detectare posibilã │ 3 │Defect detectabil cu probabilitate redusã: │
│ │ │- semn premergãtor al defectului detectabil, dar care necesitã o acţiune specialã │
│ │ │curentã de verificare a operatorului (control amãnunţit periodic ori inspecţie cel│
│ │ │puţin lunarã). │
├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Detectare improbabilã │ 4 │Defect dificil de detectat: │
│ │ │- semn premergãtor al defectului dificil de detectat, care necesitã o acţiune │
│ │ │specialã neobişnuitã de verificare cu mijloace complexe (demontarea │
│ │ │subansamblelor, gammagrafiere etc.) │
├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Detectare imposibilã │ 5 │Defect nedetectabil: │
│ │ │- nu existã semne premergãtoare defectãrii. │
└─────────────────────────────────┴──────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



ART. 44
Evaluarea criteriilor de cotare are drept scop evaluarea nivelului atins prin criteriile de frecvenţã F, gravitate G, probabilitate de nondetectare N şi stare actualã S pentru fiecare combinaţie "cauzã - mod - efect". Evaluarea nivelurilor se face utilizând grilele de cotare din tabelele nr. 2-5 prin apreciere, pe baza cunoştinţelor membrilor grupului de lucru asupra disfuncţionalitãţilor, consultând bãncile de date, istoricul avariilor, schimburi de experienţã, literaturã tehnicã de specialitate etc. Explicaţii privind criteriile de cotare utilizate sunt prezentate în art. 45-48.

Tabelul nr. 5

Grila de cotare pentru starea actualã S




┌──────────────────────┬───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Starea elementului sau│Nivel stare│ Definire │
│ subansamblului │S (cotare) │ │
├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Foarte bunã │ 1 │Nu se constatã defecţiuni. │
├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Bunã │ 2 │Se constatã defecţiuni minore şi locale, care afecteazã elemente a cãror cedare │
│ │ │(rupere) nu conduce la indisponibilitatea de manevrã a EHEM pe perioada │
│ │ │acoperitã de expertizã (autorizaţia de funcţionare). │
├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Satisfãcãtoare │ 3 │Se constatã defecţiuni care afecteazã elemente a cãror cedare (rupere) nu │
│(acceptabilã în │ │conduce la indisponibilitatea de manevrã a EHEM, cu condiţia executãrii unor │
│starea existentã) │ │acţiuni corective (reparaţii, înlocuiri) într-un interval de timp mai mic decât TI.│
├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nesatisfãcãtoare │ 4 │Se constatã defecţiuni la elemente sau subansambluri a cãror cedare (rupere) │
│(inacceptabilã fãrã │ │poate conduce la indisponibilitatea de manevrã a EHEM; continuarea exploatãrii │
│corecţii) │ │barajului se poate face numai dupã acţiuni corective de eliminare a defecţiunilor │
│ │ │în timp T>>TI, constatatã printr-o nouã inspecţie de specialitate (expertizã). │
├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Proastã, necorectabilã│ 5 │Se constatã defecţiuni grave, necorectabile prin acţiuni de mentenanţã; continuarea│
│ │ │exploatãrii barajului se poate face numai dupã RK sau înlocuirea EHEM. │
└──────────────────────┴───────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



ART. 45
(1) Probabilitatea de apariţie a defectelor sau "indicele de frecvenţã" este probabilitatea de apariţie a unui mod de defectare ca urmare a unei cauze particulare, dublet "mod - cauzã", luând în considerare acţiunile de prevenire aplicate sau avute în vedere în momentul efectuãrii studiului.
(2) Exprimarea cantitativã se face, de regulã, prin raportul "numãr de cazuri probabile/timp". Nivelul sau indicele de frecvenţã F se determinã cu ajutorul grilei din tabelul nr. 2.
ART. 46
(1) Gravitatea defectelor este direct legatã de efecte şi ia în considerare acţiunile de reducere a efectelor. Aceasta este luatã în considerare la momentul întocmirii studiului.
(2) Exprimarea gravitãţii se poate referi la diferite aspecte, cum ar fi: depãşirea capacitãţii evacuatorului, deversarea peste baraj cu efecte mergând pânã la ruperea acestuia, degradarea materialã a EHEM, costuri de reparaţii şi mentenanţã, securitatea operatorilor, efecte asupra mediului înconjurãtor etc. Nivelul sau indicele de gravitate G se determinã cu ajutorul grilei din tabelul nr. 3.
ART. 47
(1) Probabilitatea de nondetectare a defectelor se referã la nedetectarea în timp util a cauzelor posibile ale unui mod de defectare, înainte ca acestea sã se manifeste şi suficient de timpuriu pentru a le putea elimina, înainte de situaţia de necesitate de manevrã, care poate apãrea, practic, oricând.
(2) Probabilitatea de nondetectare depinde, pe de o parte, de natura defectului, respectiv de posibilitatea de observare precoce a unei anomalii semnificative şi, pe de altã parte, de acţiunile de detectare practicate, cum ar fi observaţii, inspecţii, mãsurãtori, sau avute în vedere în momentul analizei. Nivelul sau indicele de nondetectare N se determinã cu ajutorul grilei din tabelul nr. 4.
ART. 48
Starea realã a EHEM în momentul întocmirii studiului este aprecierea asupra unor fenomene sau defecţiuni constatate cu ocazia inspecţiei tehnice speciale asociate expertizei. Nivelul sãu S se determinã cu ajutorul grilei din tabelul nr. 5.
ART. 49
(1) Criticitatea unui defect potenţial al EHEM C se asociazã unei combinaţii "cauzã - mod - efect" şi înglobeazã criteriile de frecvenţã, gravitate, probabilitate de nondetectare şi stare realã a EHEM. Valoarea sa se calculeazã ca produs al criteriilor:
C = F G N S
pentru fiecare element sau subansamblu al acestuia.
(2) Dacã mai multe EHEM ale unui baraj sunt identice, valorile F, G şi N vor fi, de asemenea, identice, dar valorile S pot fi diferite, ca urmare a constatãrilor diferite fãcute cu ocazia inspecţiei.
(3) Valorile F, G, N şi S aferente unui element trebuie sã fie logic compatibile.
(4) Criticitatea unui ansamblu EHEM - stavilã, clapetã, vanã etc. - este egalã cu cea mai mare dintre criticitãţile oricãruia dintre elementele sau subansamblurile sale, respectiv cel mai mare risc de defectare. Un exemplu de completare a unui fragment din tabelul AMDEC, pentru o stavilã segment acţionatã cu cabluri, fãrã posibilitãţi de acţionare manualã, este prezentat în tabelul din anexa nr. 2.
ART. 50
Ierarhizarea provizorie a defectelor dupã valoarea criticitãţii, în ordine descrescãtoare, se face pentru fiecare echipament hidroelectromecanic (stavilã, clapetã, vanã etc.), precum şi pentru ansamblul EHEM ale barajului supus expertizei şi permite stabilirea ordinii de analizã şi realizare a acţiunilor corective.
Faza a III-a c) - Propuneri de acţiuni corective
ART. 51
Aceastã fazã constã din elaborarea de propuneri de acţiuni în scopul micşorãrii criticitãţii. Acţiunile trebuie sã se justifice din punct de vedere economic în comparaţie cu alte remedii posibile, oricare ar fi acestea, pânã la demolarea şi abandonarea amenajãrii.
ART. 52
(1) Analiza acţiunilor corective se face pentru fiecare combinaţie "cauzã - mod - efect". Acţiunile corective sunt mijloacele, dispozitivele, procedurile sau documentele care conduc la diminuarea valorii unuia sau mai multor niveluri - frecvenţã, gravitate, nondetectare, stare - şi, în consecinţã, la reducerea criticitãţii. Aceste acţiuni pot fi: de prevenire a defectelor, de detectare preventivã a acestora sau de reducere a efectelor.
(2) Analiza acţiunilor corective poate fi fãcutã în diferite moduri, în funcţie de obiectivele concrete ale studiului într-un caz dat. Astfel, pot fi avute în vedere numai defectele critice sau toate defectele, în mod sistematic, ori defectele peste un anumit nivel de criticitate.
ART. 53
Calculul noii criticitãţi se face dupã propunerea şi analiza acţiunilor corective, permiţând aprecierea impactului acestora şi decizia asupra oportunitãţii lor. Echipa de lucru trebuie sã aprecieze dacã mãrimea avantajelor potenţiale aduse de micşorarea criticitãţii defectelor acoperã costul acţiunilor corective. În cazul special al stãvilarelor cu diguri de pãmânt, practic orice acţiune corectivã este oportunã şi rentabilã. Este necesar sã se ţinã seama cã aplicarea unor mãsuri corective poate aduce noi disfuncţii, care trebuie analizate într-o nouã etapã, prin reluarea parţialã a analizei AMDEC. Rezultatul este materializat într-un tabel nou AMDEC, similar cu cel descris la art. 49 alin. (1) şi tabelul nr. 1 sau tabelul din anexa nr. 2.

Etapa a IV-a - Sinteza
ART. 54
(1) Sinteza constã în efectuarea bilanţului studiului şi în furnizarea elementelor pentru evaluarea gradului de siguranţã, pentru definirea şi precizarea mãsurilor necesare şi pentru luarea deciziei privind admisibilitatea exploatãrii amenajãrii analizate, în condiţii de risc acceptabil.
(2) Sinteza se face pentru fiecare echipament hidroelectromecanic în parte - stavilã, clapetã, vanã etc. -, precum şi pentru ansamblul EHEM ale unui baraj.
ART. 55
(1) Ierarhizarea defectelor ia în considerare factorii care intrã în componenţa criticitãţii, dupã aplicarea mãsurilor corective.
(2) Ierarhizarea poate utiliza diferite metode formale. Cea mai simplã este ierarhizarea în ordine descrescãtoare a valorilor C ale criticitãţii. De asemenea, poate fi utilizatã şi metoda deciziei multicriteriale. Rezultatele pot fi reprezentate în diferite forme grafice sugestive, cum ar fi histograme, grafice etc.
(3) Operaţiunea de ierarhizare permite echipei de lucru şi, în special, decidenţilor care analizeazã şi aprobã studiul sã aprofundeze problematica şi sã asimileze rezultatele aplicãrii metodei AMDEC, facilitându-se şi îmbunãtãţindu-se astfel procesul decizional.
ART. 56
(1) În mod teoretic, valorile C ale criticitãţii pot sã varieze între 1, care reprezintã situaţia optimã, idealã, şi valoarea maximã 5x5x5x5 = 625, care reprezintã o situaţie catastrofalã, existând 53.128 de combinaţii intermediare. În mod practic, datoritã unor incompatibilitãţi logice, valoarea maximã şi numãrul de combinaţii vor fi mai mici, dar cu valori apropiate.
(2) Dacã echipa de lucru stabileşte un criteriu de criticitate special pentru un anumit caz EHEM [C(lim)], defectele se clasificã în critice şi noncritice, dupã cum C > C(lim), respectiv C < C(lim). Uneori, defectele pot fi considerate critice dacã gravitatea este importantã, de exemplu, G ≥ 4, fapt ce poate împiedica manevra pe timp nelimitat. Decizia trebuie luatã de echipa de lucru, în funcţie de situaţia particularã a fiecãrui caz analizat.
ART. 57
În mod orientativ, în funcţie de valoarea C a criticitãţii, se indicã, în tabelul nr. 6, domeniile de siguranţã EHEM, tipul de mãsuri corective corespunzãtoare şi coeficientul de indisponibilitate p al unui EHEM. Acestea constituie elementul principal în calculul debitului capabil al unui evacuator echipat cu mai multe EHEM diferite.

Tabelul nr. 6




┌─────────────────────────────┬──────────────┬────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ Domeniul de criticitate - │ Nivelul │ Acţiuni (mãsuri) │ Coeficientul de │
│ valori C limitã │ de siguranţã │ corective generale │indisponibilitate p │
│ │ al EHEM │ │al EHEM (orientativ)│
├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ 1 'f7 5 │Foarte bun │Mentenanţã normalã │ 0,0001 │
├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│5 'f7 40, dar G ≤ 3 şi S ≤ 3 │Bun │Mentenanţã normalã │ 0,001 │
├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│40 'f7 150, dar G ≤ 4 şi S < 4 │Satisfãcãtor │Reparaţii periodice, program pe baza│ 0,01 │
│ │ │inspecţiilor profilactice anuale │ │
├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│150 'f7 350, dar G < 5 şi S < 5│Nesatisfãcãtor│Reparaţii pe bazã de proiect, cu │ 0,1 │
│ │ │întreruperea temporarã a exploatãrii│ │
├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ > 350 sau G=5 ori S=5 │Inadmisibil │Oprirea exploatãrii pânã la RK sau │ < 0,1 │
│ │ │înlocuire │ │
└─────────────────────────────┴──────────────┴────────────────────────────────────┴────────────────────┘



ART. 58
Lista elementelor (situaţiilor) critice permite recenzarea şi recapitularea ordonatã a punctelor slabe ale EHEM şi a elementelor critice ale acestora. Ea permite luarea unor decizii de ameliorare pe termen lung a proiectãrii, reabilitãrii, reparãrii şi mentenanţei echipamentelor hidroelectromecanice ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor.
ART. 59
Lista recomandãrilor sau a acţiunilor propuse permite recenzarea în vederea ierarhizãrii dupã ordinea de prioritate a acestora. Aceastã listã se introduce în capitolul de recomandãri al expertizei pentru evaluarea siguranţei în exploatare a barajului. În consecinţã, vor fi întocmite, în vederea aprobãrii şi finanţãrii, programe de acţiune şi proiecte vizând ameliorarea condiţiilor de exploatare în siguranţã a barajelor.

SECŢIUNEA a 5-a
Raportul de evaluare preliminarã a siguranţei EHEM

ART. 60
(1) Raportul de evaluare preliminarã a siguranţei EHEM se întocmeşte de cãtre expertul EHEM, potrivit prevederilor NTLH-022 adaptate la EHEM, la care se vor adãuga concluziile analizei AMDEC.
(2) Dacã raportul preliminar pentru EHEM relevã faptul cã nu mai sunt necesare informaţii suplimentare, atunci acesta devine raport final şi este valabil 2 ani de la încheierea expertizei preliminare pentru baraj, putând fi inclus în raportul de expertizã finalã pentru baraj.

SECŢIUNEA a 6-a
Raportul de evaluare finalã a siguranţei EHEM

ART. 61
Raportul de evaluare finalã a siguranţei EHEM se întocmeşte de cãtre expertul EHEM şi constituie parte a raportului de evaluare finalã a siguranţei barajului prevãzut la art. 14 din NTLH-022. Raportul se întocmeşte pe baza raportului de evaluare preliminarã, completat şi modificat conform rezultatelor investigaţiilor suplimentare pentru EHEM, inclusiv refacerea analizei AMDEC, dacã este cazul.

SECŢIUNEA a 7-a
Propuneri pentru condiţiile de exploatare în perioada urmãtoare

ART. 62
Propunerile privind condiţiile şi mãsurile de continuare a exploatãrii EHEM se fac pe baza analizei AMDEC şi a opiniilor experţilor EHEM şi constituie un capitol separat din propunerile de continuare ale raportului de evaluare finalã a siguranţei barajului, prevãzut la art. 14 din NTLH-022.

CAP. V
Dispoziţii finale

ART. 63
(1) Rãspunderea privind respectarea exigenţelor de performanţã referitoare la siguranţa EHEM revine expertului EHEM certificat/avizat. Acesta rãspunde personal, în condiţiile legii, pentru soluţiile şi/sau recomandãrile fãcute, inclusiv pentru consecinţele aplicãrii acestora.
(2) Aplicarea soluţiilor şi/sau recomandãrilor expertului EHEM certificat/avizat este în sarcina beneficiarului expertizei (deţinãtorul cu orice titlu al barajului), care rãspunde, conform legii, de siguranţa barajelor, lucrãrilor hidrotehnice şi echipamentelor aferente acestora.
ART. 64
Angajarea expertului EHEM se face de cãtre beneficiarul expertizei (deţinãtorul cu orice titlu al barajului), în condiţiile legii, cu consultarea expertului principal pentru evaluarea siguranţei în exploatare a barajului.
ART. 65
Documentaţia de evaluare a siguranţei în exploatare a barajului, împreunã cu documentaţia de evaluare a siguranţei EHEM, se înainteazã pentru analizã şi avizare în condiţiile prevãzute la art. 17 din NTLH-022.
ART. 66
La avizarea documentaţiei de evaluare a siguranţei în exploatare a barajului participã şi expertul pentru evaluarea siguranţei echipamentelor hidroelectromecanice, posibil şi persoane de specialitate din echipa de lucru a acestuia.
ART. 67
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentul normativ.

ANEXA 1
-------
la normativ
-----------

Lista cauzelor principale de defectare
sau incapacitate de manevrã a stavilelor

Raportul general la cel de al XX-lea Congres Internaţional al Marilor Baraje (Beijing, 2000) reţine urmãtoarele cauze principale de defectare sau incapacitate de manevrã a stavilelor (cu numerotaţia din raportul original):
2.5.2.2. Degradãri datorate îmbãtrânirii:
● iregularitatea întreţinerii;
● deteriorarea oţelului şi a altor materiale;
● coroziunea pãrţilor mobile;
● coroziunea cablurilor şi lanţurilor de acţionare (coroziune interioarã a cablurilor superficial gresate, miez inox SUA);
● coroziunea lagãrelor; frecãri mari (f> 0,6), solicitãri uriaşe, rulmenţi;
● ruperea pieselor la cilindrii de acţionare hidraulicã (pierderi ulei, coroziune).
2.5.2.3. Solicitãri excepţionale:
● viituri foarte mari (peste cele de calcul);
● ruperi de tije, articulaţii din cauza flotorilor şi gheţii;
● blocarea batardourilor;
● întreruperea alimentãrii cu energie electricã;
● acces imposibil (distrus, întrerupt).
2.5.2.4. Reglementãri (numeroase reguli de concepţie şi exploatare, norme şi regulamente):
● revizuirea capacitãţii de evacuare a tuturor barajelor;
● înlocuirea batardourilor de lemn cu batardouri metalice sau vane gonflabile;
● alimentarea cu energie din 2-3 surse independente pânã la bornele motorului;
● analiza efectelor plutitorilor şi lemnelor imersate, mãsuri;
● lãţimea minimã a deschiderilor (funcţie de situaţie);
● garantarea accesului la orice zonã, în orice moment şi în orice condiţii;
● eliminarea manevrelor manuale;
● douã posturi de comandã pentru fiecare stavilã;
● programe de inspecţie, probe şi întreţinere;
● inspecţia nişelor şi pragurilor (depuneri, coroziune).
Raportul face o sintezã a cauzelor de defectare şi/sau indisponibilitate. Dintre acestea, se pot enumera (cu numerotaţia din raportul original):
Cauze externe:
● îmbãtrânire;
● coroziune, cavitaţie;
● încrustare, îngheţ, obiecte strãine, tasãri;
● nerespectarea condiţiilor de exploatare, manevre greşite;
● setare incorectã a aparatelor de manevrã finale;
● insuficientã ungere a tuturor dispozitivelor care necesitã aceasta;
● insuficientã întreţinere a lanţurilor (cablurilor, tijelor);
● netratarea contra coroziunii (inclusiv internã, sub straturi acoperitoare de vopsea sau vaselinã).
Cauze interne:
a) proces de proiectare defectuos;
b) construcţie incorectã;
c) erori de construcţie;
d) folosire de materiale improprii (cu defecte);
e) greşeli la echipare şi montaj;
f) dificultãţi sau lipsa posibilitãţilor de ungere.
a) Proces de proiectare defectuos - 10 cauze, dintre care:
● posibilitatea infiltraţiilor de apã în instalaţii;
● posibilitatea influenţãrii funcţionãrii stavilelor prin dilatarea sau mişcarea pãrţii de construcţie;
● aerarea imperfectã a jetului/lamei deversant/deversante.
b) Construcţie incorectã - 20 din cauze, dintre care:
● realizarea ghidajelor la stavilele cu alunecare;
● construcţia pragurilor inferioare (neetanşeitate, încãlzire);
● construcţia clapetelor cu reacţii dinamice nedorite;
● imposibilitatea ungerii lagãrelor stavilelor sau clapetelor în timpul manevrelor (mişcãrii);
● defectarea sistemului electric de alimentare cu energie.
c) Erori de construcţie - 32 de cauze, dintre care:
● crearea de goluri (porozitate) în construcţie, care permit accesul apei, conduc la coroziune şi gelivitate;
● proiectarea defectuoasã a elementelor de etanşare (abraziune şi distrugerea lor);
● defecte la etanşarea cutiilor de viteze ale mecanismelor stavilei;
● ocuparea comutatorilor poziţionali cu funcţii (operaţii) imperfecte;
● subdimensionarea şuruburilor şi buloanelor de prindere a consolelor;
● subdimensionarea construcţiei clapetei, care poate conduce la deformaţii mari dupã încãrcare.
d) Alegere improprie a materialelor pentru elementele de etanşare - 3 cazuri.
e) Greşeli la echipare şi montaj - 11 cauze, dintre care:
● defecte la etanşarea stavilei;
● ancorarea (prinderea) insuficientã a pieselor metalice de partea de construcţie;
● defectarea cablului de alimentare cu energie a motorului diferitelor mecanisme;
● ruperea transmisiei în cutia de viteze.
f) Dificultãţi sau lipsa posibilitãţilor de ungere - 8 cazuri, toate referitoare la inaccesibilitatea în anumite zone şi locuri şi/sau în anumite condiţii.

ANEXA 2
-------
la normativ
-----------

Metoda AMDEC (adaptatã) - Stavilã segment nr. 3,
acţionatã cu cabluri





┌─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│Amenajarea şi│ ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE, A CAUZELOR, A EFECTELOR ŞI CRITICITĂŢII LOR │ AMDEC │
│ deţinãtorul │ │ │
├─────────────┼───────────────────────────────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┼──────────┤
│ │ Sistemul/Subsistemul supus analizei │ Faza de funcţionare │ Datele analizei │ Pag./nr. │
├─────────────┼──────────────┬─────────┬──────────────┼─────────────┬────────────┼────┬─────────────────────┼──────────┤
│ Elementul │ │ │ │ │ │ │Criticitatea (riscul)│ Acţiunea │
│ decupat │ Funcţia │ Mod de │ Cauzã │ Efect │ Detectare │ TI├────┬────┬───┬───┬───┤corectivã │
│ │ │defectare│ │ │ │ │ F │ G │ N │ S │ C │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │10 │11 │ 12 │
├─────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴──────────┤
│ A. Subansamblul de acţionare motor-reductor │
├─────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┬────────────┬────┬────┬────┬───┬───┬───┬──────────┤
│ Motor │ furnizare │ lipsã │ rupere LEA │lipsã putere,│ imposibil │ 3 │ 3 │ 4 │ 4 │ 1 │48 │ dublare │
│ │ putere │ energie │ │nefuncţionare│ │ │ │ │ │ │ │LEA + grup│
│ │ │electricã│ │ │ │ │ │ │ │ │ │electrogen│
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ │ │ ardere │ suprasarcinã │nefuncţionare│ imposibil │ 2 │ 2 │ 4 │ 4 │ 1 │32 │ motor │
│ │ │ bobinaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ rezervã │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ Cuplaj │ transmite │ rupere │ obosealã │nefuncţionare│ control de │ 4 │ 2 │ 4 │ 2 │ 1 │16 │cuplaj de │
│ │ cuplul de │ │ material │ │specialitate│ │ │ │ │ │ │ rezervã │
│ │ rotaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ Reductor │schimbã viteza│ gripare │ ungere │ blocare │control ulei│> 10│ 2 │ 6 │ 2 │ 2 │48 │Verificare│
│ │ şi forţa │ │ insuficientã │ stavilã │ + ungere │ │ │ │ │ │ │periodicã │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ulei │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ Tambur │ asigurã │deformare│Suprasarcinã +│ funcţionare │ imposibil │> 10│ 1 │ 3 │ 4 │ 1 │12 │ - │
│ │ înfãşurarea │ │ defect │ dificilã │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ cablului │ │ material │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ Lagãrele │ susţine şi │încãlzire│ ungere │ funcţionare │ AMC │ 1 │ 3 │ 2 │ 2 │ 1 │12 │ - │
│ tamburului │ permite │excesivã │ insuficientã │ lentã │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ rotirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ tamburului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ Arborele │ asigurã │ rupere │ obosealã │nefuncţionare│ control de │> 10│ 1 │ 6 │ 2 │ 1 │12 │ - │
│ tamburului │ mişcarea │ │ material │ instalaţie │specialitate│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ sincronã a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ tamburului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴──────────┤
│ B. Subansamblul cabluri şi elemente de conducere a acestora │
├─────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┬────────────┬────┬────┬────┬───┬───┬───┬──────────┤
│ Cablurile │ridicã stavila│ rupere │ obosealã │nefuncţionare│ control │ 6 │ 2 │ 6 │ 2 │ 2 │48 │ │
│ │ │ │ material │ │ de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │specialitate│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ │ │ blocare │ deformaţii │nefuncţionare│ probe │> 10│ 3 │ 6 │ 1 │ 2 │36 │ │
│ │ │ stavilã │ structurã │ │ de ridicare│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ ....... │ ....... │ ...... │ ........ │ ......... │ ......... │ ...│... │... │...│...│...│ ...... │
└─────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴──────────┘



--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016