Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a echipamentelor hidroelectromecanice, denumite în continuare EHEM, ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor - stavile, vane, clapete etc. - constituie o expertizã tehnicã de specialitate care face parte integrantã din expertiza privind evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare sau a barajelor şi digurilor care realizeazã depozite de deşeuri industriale, denumite în continuare baraje. Acestea se supun regulilor generale stabilite prin Metodologia privind evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi prin Metodologia privind evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a barajelor şi digurilor care realizeazã depozite de deşeuri industriale - NTLH-023, aprobate prin <>Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 116/2002 şi <>Ordinul ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 289/2002 . Prin excepţie, pentru barajele cu autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţã în baza expertizei tehnice corespunzãtoare, expertiza echipamentelor hidroelectromecanice se poate face şi independent, dacã observaţiile în exploatare asupra EHEM ridicã suspiciuni, cu condiţia însuşirii acesteia de cãtre expertul pentru evaluarea siguranţei barajului. ART. 2 Se supun prevederilor prezentului normativ tehnic EHEM care echipeazã evacuatorii de ape mari ai barajelor şi au o capacitate nominalã de evacuare mai mare decât 10% din debitul capabil de calcul al tuturor evacuatorilor de ape mari ai barajului, stabilit în funcţie de clasa de importanţã, potrivit prevederilor STAS 4273-87, sau de categoria de importanţã a barajului, potrivit Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanţã a barajelor - NTLH-021, aprobatã prin <>Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 115/2002 şi <>Ordinul ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 288/2002 . ART. 3 Evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a EHEM se realizeazã în condiţiile prevãzute de prezentul normativ tehnic de cãtre experţi pentru evaluarea siguranţei în exploatare a EHEM, pentru baraje încadrate în categoriile de importanţã A şi B, sau specialişti avizaţi pentru evaluarea siguranţei în exploatare a EHEM, pentru baraje încadrate în categoriile de importanţã C şi D, denumiţi în continuare experţi EHEM. Experţii EHEM vor fi certificaţi sau avizaţi în mod similar cu experţii pentru baraje, conform precizãrilor din cap. II. CAP. II Certificarea şi avizarea experţilor pentru evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a EHEM ale barajelor ART. 4 (1) Evaluarea siguranţei în exploatare a EHEM, denumitã în continuare evaluarea siguranţei EHEM, se realizeazã de experţi EHEM constituiţi în corpul experţilor EHEM. (2) Corpul experţilor EHEM este constituit din maximum 25 de experţi, care vor fi certificaţi sau avizaţi, dupã caz, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a EHEM care fac parte din barajele încadrate în categoriile de importanţã A şi B şi, respectiv, cu Regulamentul privind organizarea şi avizarea corpului de specialişti pentru evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a EHEM care fac parte din barajele încadrate în categoriile de importanţã C şi D, care se aprobã prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale din domeniul apelor. CAP. III Etapele evaluãrii siguranţei în exploatare a EHEM ART. 5 (1) Prin conţinut şi mod de abordare, evaluarea siguranţei EHEM cuprinde douã etape ale evaluãrii siguranţei barajului: a) etapa I, preliminarã, se realizeazã pe baza datelor existente şi a inspecţiei tehnice a echipamentelor, care poate sã prevadã un program de investigaţii suplimentare, strict necesare pentru caracterizarea stãrii tehnice şi a condiţiilor de exploatare; b) etapa a II-a, finalã, pe baza etapei I şi a rezultatelor investigaţiilor suplimentare, care propune lucrãrile şi mãsurile necesare aducerii EHEM la nivelul de siguranţã conform cerinţelor şi reglementãrilor în vigoare şi exigenţelor formulate de expertul pentru baraj, precum şi concluziile pentru condiţiile de exploatare în perioada urmãtoare. (2) Dacã în etapa I se constatã cã nu sunt necesare investigaţii suplimentare, aceasta poate fi declaratã ca etapã finalã. ART. 6 Fiecare etapã se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare a siguranţei EHEM. Acesta împreunã cu toate documentele care au stat la baza întocmirii lui se predau expertului pentru baraj. Dupã avizare expertul pentru baraj îl introduce în documentele expertizei. În cazul în care se considerã necesar, expertul pentru baraj poate solicita expertului EHEM completãri sau reevaluãri la raportul de evaluare. CAP. IV Conţinutul documentaţiei privind evaluarea siguranţei EHEM ART. 7 (1) Documentaţia privind evaluarea siguranţei EHEM cuprinde urmãtoarele elemente, structurate pe capitole: a) prevederi metodologice generale; b) datele de bazã privind EHEM; c) Raportul de sintezã asupra comportãrii în timp a EHEM; d) Referatul de inspecţie tehnicã a EHEM; e) analiza metodelor de defectare, a efectelor şi a criticitãţii lor (metoda AMDEC); f) Raportul de evaluare preliminarã a siguranţei EHEM; g) Raportul de evaluare finalã a siguranţei EHEM; h) propuneri pentru condiţiile de exploatare în perioada urmãtoare. (2) Dacã expertiza asupra EHEM se face împreunã cu expertiza pentru baraj, conţinutul documentelor prevãzute la alin. (1) lit. b)-d), f) şi g) se introduce sub formã de capitole distincte în documentele similare pentru expertiza barajului. SECŢIUNEA 1 Datele de bazã privind EHEM ART. 8 Documentaţia privitoare la datele de bazã ce caracterizeazã EHEM se întocmeşte pe baza datelor existente în momentul declanşãrii expertizei şi va cuprinde: a) descrierea detaliatã a echipamentelor, componentele principale, inclusiv planuri, desene, schiţe etc.; b) caracteristicile tehnice şi funcţionale ale echipamentelor, în mod detaliat; c) scurta istorie a EHEM, respectiv datele calendaristice şi eventual realizatorii, pentru: proiectare, montaj, punere în funcţiune, evenimente grave, reparaţii capitale (RK), reabilitãri sau modificãri, înlocuirea unor componente importante etc.; d) informaţii asupra calculelor de rezistenţã şi stabilitate: ipoteze, caracteristici ale materialelor, încãrcãri normate utilizate, coeficienţi de siguranţã de calcul şi verificare, recalculare la RK sau modificarea reglementãrilor tehnice etc.; e) instalaţii şi aparate de mãsurare şi control al parametrilor funcţionãrii în exploatare a EHEM: descriere, fiabilitate, date furnizate pe perioade; f) specificaţii tehnice şi de montaj: date calendaristice, controlul calitãţii, documente de control şi recepţie etc.; g) evenimente deosebite în timpul execuţiei, montajului şi exploatãrii, solicitãri maxime înregistrate; h) sinteza consemnãrilor din jurnalul evenimentelor şi din documentele de constatare ale organelor de control de orice categorie, privitoare la execuţia, recepţia şi funcţionarea EHEM; evaluãri anterioare ale siguranţei; i) extras cu prevederile regulamentului de exploatare, precum şi sintezele rezultatelor urmãririi comportãrii în timp a construcţiei privitoare la EHEM şi conexiunile acestora cu alte componente ale barajului şi amenajãrii hidrotehnice. SECŢIUNEA a 2-a Raportul de sintezã asupra comportãrii în timp a EHEM ART. 9 Raportul de sintezã asupra comportãrii în timp a EHEM se întocmeşte pe baza: a) mãsurãtorilor la aparate de mãsurã şi control, dacã acestea existã; b) observaţiilor personalului de exploatare, consemnate în jurnalul evenimentelor; c) investigaţiilor sistematice periodice. ART. 10 Principala modalitate pentru obţinerea informaţiilor privind comportarea în exploatare a EHEM o constituie sinteza rezultatelor consemnate în rapoartele tehnice ale activitãţilor de investigaţii periodice, organizate de cãtre deţinãtorul barajului, şi anume: investigaţii curente (IC), investigaţii profilactice (IP) şi investigaţii de specialitate (IS). 10.1. IC se efectueazã de cãtre personalul de exploatare, conform programului de exploatare aprobat (frecvenţã cel puţin lunarã), au caracter operativ şi trebuie sã asigure: a) cunoaşterea modului de rãspuns al echipamentelor principale şi al aparaturii de control - comandã la comenzile de manevrare sau de indicare - semnalizare; b) verificarea condiţiilor de etanşeitate; c) verificarea modului de funcţionare a instalaţiilor de prevenire a îngheţului pe timpul perioadelor cu temperaturi negative; d) determinarea unor deformaţii observabile ale structurii echipamentelor sau ale sistemelor de acţionare a acestora. 10.2. IP se efectueazã de cãtre personalul de întreţinere, conform programului de mentenanţã aprobat, dar cel puţin anual, atât pe timpul efectuãrii operaţiilor de întreţinere profilactice şi/sau reglare a elementelor de control, cât şi dupã fiecare viiturã care a impus manevrarea EHEM. Acestea trebuie sã furnizeze informaţii relative la: a) verificarea şi reglarea aparaturii de control - comandã şi de indicare - semnalizare; b) stabilirea gradului de uzurã a componentelor cu mişcare continuã; c) stabilirea limitelor de manevrabilitate a echipamentelor; d) verificarea şi reglarea sistemelor de etanşeitate; e) verificarea şi reglarea instalaţiilor de prevenire a îngheţului; f) cuantificarea unor deformaţii ale structurii echipamentelor sau ale sistemelor de acţionare a acestora. 10.3. IS se efectueazã, de regulã, cu ocazia şi frecvenţa expertizelor barajului, dar pot fi efectuate şi independent de acestea, în situaţii excepţionale, cum ar fi dupã apariţia unor fenomene care au condus la depãşirea solicitãrilor de calcul sau care au pus în pericol funcţionarea ori siguranţa echipamentului respectiv. Rezultatele investigaţiilor speciale realizate în situaţii excepţionale se cuprind în Raportul de sintezã asupra comportãrii în timp a EHEM. 10.4. În Raportul de sintezã asupra comportãrii în timp a EHEM se vor consemna informaţii privitoare la: a) schema de organizare a activitãţii de urmãrire a comportãrii EHEM în exploatare, responsabilitãţile compartimentelor şi persoanelor cu anumite funcţii, pregãtirea profesionalã a personalului de exploatare şi supraveghere; b) frecvenţa observaţiilor, mãsurãtorilor şi investigaţiilor asupra EHEM (IC şi IP); c) solicitãrile EHEM în cursul perioadei de exploatare analizate; d) infiltraţii şi etanşãri imperfecte, cu specificaţia cantitativã; e) evenimente deosebite şi mãsuri adoptate. SECŢIUNEA a 3-a Referatul de inspecţie tehnicã a EHEM ART. 11 Inspecţia tehnicã a EHEM constituie o investigaţie de specialitate însoţitã de probe de manevrã şi se realizeazã de cãtre personal specializat, sub conducerea expertului EHEM, care va fi asistat de o echipã formatã, la cererea sa, din personalul deţinãtorului barajului, dotat cu aparatura corespunzãtoare. ART. 12 Expertiza EHEM, respectiv investigaţiile de specialitate, se planificã din timp, înainte de inspecţia tehnicã pentru baraj şi în afara perioadelor în care sunt probabile viituri importante, cu obţinerea de cãtre deţinãtorul barajului a tuturor aprobãrilor necesare pentru scoaterea temporarã din funcţiune şi efectuarea de manevre de probã succesive la diferite EHEM, cu sau fãrã lansarea batardourilor, inclusiv pentru condiţiile hidraulice din aval. ART. 13 Investigaţiile se fac asupra tuturor ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor EHEM, în primã etapã prin metode calitative, respectiv vizual, tactil sau auditiv, cu metode simple, urmãrind apariţia unor fenomene nedorite - deformaţii, deplasãri sau jocuri, uzurã, coroziune superficialã şi profundã, starea contactelor electrice, a cablurilor, a motoarelor, a instalaţiilor de automatizare etc. Pentru elementele suspecte de defecţiuni se utilizeazã, într-o etapã ulterioarã, investigaţii cantitative efectuate prin mãsurãtori micrometrice, cu ultrasunete, gammagrafie etc., în funcţie de situaţie. Se va acorda o atenţie deosebitã investigãrii acelor elemente care, în caz de defectare, pot provoca blocarea sau incapacitatea de manevrã a EHEM. Rezultatele acestor investigaţii vor fi consemnate ca atare, conform procedurilor de exploatare. ART. 14 (1) Manevrele de probã pentru fiecare EHEM se realizeazã în condiţiile prevãzute în instrucţiunile de exploatare. Dacã expertul EHEM solicitã condiţii speciale, solicitarea se va face în scris, sub semnãturã. (2) Manevrele de probã constau în: a) comanda de pornire, voitã sau automatã, la atingerea unui parametru prestabilit; b) comanda de oprire, voitã sau automatã, la atingerea unui parametru prestabilit; c) probele de funcţionare în sarcinã, pe toatã cursa sau pe o parte din cursã, a echipamentului respectiv. (3) În cursul manevrelor de probã se va urmãri şi consemna orice fel de comportament anormal: vibraţii, blocãri tranzitorii, deplasãri inegale ale extremitãţilor stavilelor sau clapetelor, infiltraţii şi pierderi de apã, zgomote, declanşarea protecţiilor electrice la pornire etc. ART. 15 Se supun probelor complete de funcţionare grupurile electrogene de siguranţã, inclusiv înregistrarea timpului de atingere a puterii nominale de la darea comenzii de pornire şi pânã la cuplarea în sistemul de alimentare cu energie al EHEM. ART. 16 Se vor consemna incidentele, accidentele sau avariile anterioare prin descrierea acestora, tipul de intervenţii şi specificarea observaţiilor asupra eficienţei şi durabilitãţii remedierilor efectuate. ART. 17 Se va consemna situaţia materialelor, pieselor de schimb şi mijloacelor din dotarea permanentã - accese, scule şi unelte, mijloace de ridicare etc. - pentru realizarea operativã a intervenţiilor în caz de defectare în perioade critice, cum ar fi, spre exemplu, perioadele de viituri. ART. 18 Referatul de inspecţie tehnicã a EHEM se va încheia cu concluzii şi recomandãri privitoare la: a) stabilirea indicatorului de stare (S) a elementelor sau subansamblurilor fiecãrui EHEM în tabelul nr. 1 - AMDEC, conform grilei de cotare din tabelul nr. 5, dacã expertiza impune aplicarea metodei AMDEC; b) studii necesare în etapa a II-a, dacã este cazul, pentru completarea informaţiilor privind starea EHEM şi finalizarea expertizei; c) remedieri urgente necesare pentru continuarea exploatãrii; d) revizuirea programului de observaţii, investigaţii şi mãsurãtori din cadrul IC şi IP. SECŢIUNEA a 4-a Analiza metodelor de defectare, a efectelor şi a criticitãţii lor (metoda AMDEC) ART. 19 Evaluarea siguranţei EHEM prin metoda AMDEC se face în mod obligatoriu pentru barajele încadrate în categoriile de importanţã A şi B. În mod justificat, ea se poate aplica şi pentru barajele încadrate în categoriile de importanţã C şi D. ART. 20 (1) Metoda AMDEC poate fi definitã ca o metodã inductivã, potrivitã pentru sisteme hidroelectromecanice de tipul stavilelor şi vanelor, statuatã prin norme recunoscute oficial în cadrul Uniunii Europene. AMDEC este o tehnicã de analizã care are ca obiectiv evaluarea şi garantarea fiabilitãţii, a mentenabilitãţii, a disponibilitãţii şi a securitãţii echipamentelor tehnice prin prevenirea defectãrii. În faza de exploatare se aplicã varianta sa operaţionalã. (2) Metoda descrisã în prezentul normativ constituie o modificare şi adaptare a metodei AMDEC la studiul evaluãrii siguranţei EHEM asociate barajelor. (3) Aplicarea metodei AMDEC se face pentru fiecare EHEM în parte şi implicã parcurgerea succesivã a urmãtoarelor etape: a) definirea sistemului ce trebuie analizat (EHEM); b) identificarea modurilor posibile şi imaginabile de defectare; c) analiza cauzelor defectãrilor; d) analiza efectelor defectãrilor; e) analiza posibilitãţilor de compensare a efectelor; f) evaluarea riscului asociat fiecãrui mod de defectare (criticitate); g) propunerea remedierilor şi a mãsurilor de prevenire a defectãrii. ART. 21 Din motive practice, cele 7 etape logice prevãzute la art. 20 se grupeazã în 4 etape practice, având în total 21 de operaţii, şi anume: Etapa I - Iniţierea 1. Definirea sistemului de studiat 2. Definirea fazelor de funcţionare 3. Definirea obiectivelor analizei 4. Constituirea grupului de lucru 5. Stabilirea planului de acţiune 6. Punerea la punct a suportului studiului Etapa a II-a - Descompunerea funcţionalã 7. Decuparea sistemului 8. Identificarea funcţiilor subansamblurilor 9. Identificarea funcţiilor elementelor Etapa a III-a - Analiza AMDEC Faza a III-a a) - Analiza mecanismelor (modurilor) de defectare 10. Identificarea modurilor de defectare 11. Cercetarea cauzelor 12. Cercetarea efectelor 13. Recenzarea modurilor de defectare Faza a III-a b) - Evaluarea criticitãţii 14. Estimarea timpilor de intervenţie 15. Evaluarea criteriilor de cotare 16. Calculul criticitãţii (riscului asociat fiecãrui mod de defectare) Faza a III-a c) - Propuneri de acţiuni corective 17. Analiza acţiunilor corective 18. Calculul noii criticitãţii Etapa a IV-a - Sinteza 19. Ierarhizarea defectelor 20. Lista elementelor (situaţiilor) critice 21. Lista recomandãrilor Etapa I - Iniţierea ART. 22 (1) Definirea sistemului de studiat, pentru care se aplicã AMDEC, implicã cunoaşterea şi sistematizarea tuturor datelor ce definesc structura sistemului conform documentaţiilor tehnice sau observaţiilor şi releveelor. Pentru echipamente relativ noi existã, de regulã, documentaţii tehnice şi cartea construcţiei. Pentru echipamente mai vechi sau/şi pentru care informaţia documentarã este sumarã sau lipseşte, definirea sistemului necesitã observaţii, mãsurãtori şi relevee. (2) Din datele sistematizate în aceastã operaţiune trebuie sã rezulte: subansamblurile şi elementele sistemului supus analizei, performanţele şi funcţiile acestora, interconexiunile dintre elemente, nivelul şi natura redundanţelor, durata operaţiunilor din funcţionarea sistemului, intervalele dintre probele, observaţiile şi controalele periodice, metodele aplicate pentru probe şi controale, activitãţile de intervenţie corectivã, importanţa sistemului în ansamblul amenajãrii, date asupra personalului de deservire (numãr, permanenţã, nivel de instruire), limitele tehnice ale sistemului, domeniul de intervenţie posibil, abordabil. ART. 23 Definirea fazelor de funcţionare implicã cunoaşterea şi sistematizarea proceselor de pornire/oprire a sistemului sau ale fazelor de operare, modul de funcţionare, circuitele de comandã şi mentenanţã. Este necesar sã se precizeze: toate modurile de funcţionare a sistemului: normal, cu alimentare proprie de energie, manual etc., variaţiile admise de configuraţii şi parametri, poziţia sistemului şi componentelor sale critice în diferite faze de funcţionare. Prin acestea trebuie sã se stabileascã performanţele minime admise şi cerinţele minime de siguranţã pentru modul de funcţionare normal. ART. 24 Definirea obiectivelor analizei implicã verificarea şi ameliorarea siguranţei în funcţionare a EHEM ale evacuatorilor de ape mari, în sensul aducerii în limite acceptabile a probabilitãţilor de indisponibilitate a fiecãrui subansamblu şi element al sistemului. Limitele acceptabile ale probabilitãţilor de indisponibilitate sunt stabilite separat prin analiza probabilitãţii de depãşire a debitului capabil al evacuatorului şi, respectiv, a probabilitãţii de rupere a barajului prin deversare. ART. 25 (1) Constituirea grupului de lucru interdisciplinar, format din 3-5 persoane, în funcţie de importanţa şi complexitatea sistemului analizat, este necesarã pentru acoperirea domeniilor de specialitate specifice fiecãrui echipament tehnic. (2) Grupul de lucru trebuie sã cuprindã: a) un responsabil de studiu, cu putere şi capacitate de decizie; este preferabil ca acesta sã fie chiar expertul însãrcinat cu evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a barajului care are asociate EHEM respective sau expertul EHEM; b) o persoanã familiarizatã cu aplicarea metodei AMDEC; c) specialişti în domeniile specifice EHEM: ingineri de profil mecanic, electric, electronist, automatist etc. (3) În cazul în care o persoanã întruneşte cunoştinţe temeinice în mai multe dintre domeniile menţionate la alin. (2) şi îşi asumã rãspunderea pentru expertizã, numãrul membrilor poate fi restrâns şi pânã la unul singur. ART. 26 Stabilirea planului de acţiune al grupului de lucru se face în funcţie de termenele contractuale ale studiului, de posibilitãţile de procurare a informaţiilor strict necesare şi suficiente, de posibilitãţile de vizitare şi investigare a EHEM pe teren, de eventuale determinãri şi mãsurãtori cantitative asupra unor caracteristici ale materialelor sistemului care pot fi anticipate dupã o primã documentare, de constrângeri personale ale membrilor grupului etc. ART. 27 (1) Suportul studiului se constituie într-un dosar AMDEC, în care sunt cuprinse instrumentele de analizã, elaborate pe baza datelor din literatura de specialitate şi adaptate cazului particular analizat. În principiu, dosarul trebuie sã cuprindã: a) grilele şi metodele de cotare a criticitãţii, ce se utilizeazã în operaţiile 15 şi 16 prevãzute la art. 21; b) limita admisibilã a criticitãţii; c) tabloul cu datele studiului, completat în cursul etapei a III-a; d) foile de sintezã, întocmite la finalul studiului - în etapa a IV-a. (2) Modelele documentelor menţionate vor fi prezentate în tratarea etapei a III-a. Etapa a II-a - Descompunerea funcţionalã ART. 28 Descompunerea funcţionalã a sistemului EHEM constituie etapa principalã a analizei AMDEC şi are ca scop principal cunoaşterea foarte bunã a funcţiilor echipamentelor hidroelectromecanice şi a componentelor sale, spre a putea analiza riscurile unor disfuncţii. Analiza AMDEC se combinã în cadrul acestei etape cu analiza funcţionalã. Dacã este posibil, descompunerea funcţionalã trebuie realizatã de cãtre proiectantul sistemului sau de un colectiv de specialitate care cunoaşte bine EHEM respective, fiind validatã şi însuşitã de echipa de lucru. Se recomandã ca pentru EHEM mai vechi, la care documentaţia existentã este sumarã sau absentã, descompunerea funcţionalã sã fie fãcutã chiar de grupul de lucru. De asemenea, se recomandã ca operaţiunea de descompunere sã se materializeze în reprezentãri grafice sintetice şi intuitive: decuparea în blocuri funcţionale, scheme funcţionale, scheme de flux etc. ART. 29 Decuparea sistemului EHEM în blocuri funcţionale este structuratã, de regulã, sub o schemã arborescentã, mergând cu detalierea pânã la un nivel, pe de o parte, considerat necesar pentru acurateţea studiului şi, pe de altã parte, permis de datele şi informaţiile disponibile sau/şi accesibile. Un exemplu de asemenea schemã este reprezentat în figura 1.
┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌─────────────────────┐
|Echipament tehnic | │ EHEM │
└- - -- - - - - - - - - -┘ │ al stavilarului │
└──────────┬──────────┘
┌──────────────────┼──────────────────┐
┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐
|Unitati functionale | │Stavila camp 1│ │ Stavila camp 2 │ │ Stavila camp 3 │
└- - ── - - - - - - - - -┘ └──────┬───────┘ └────────────────┘ └─────────────────┘
┌─┴──────────────────┬────────────────────┬──────────────-
┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐
|Sub-ansamble | │Corp stavila +│ │ Dispozitive de │ │ Dispozitive de ├ - - -
└- - ── - - - - - - - - -┘ │ articulatii │ │ ridicare │ │ comanda │
└───┬──────────┘ └────────┬───────┘ └─────────────────┘
| ┌────────────────────┼────────────────────┬──────────────-
┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐
|Organe | │Motor-reductor│ │Lanturi, cabluri│ │Pinioane, tamburi├ - - -
└- - ── - - - - - - - - -┘ └──────┬───────┘ └────────────────┘ └─────────────────┘
├────────────────────┬────────────────────┬──────────────-
┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐
|Componente elementare I | │ Motor │ │ Cuplaj │ │ Reductor ├ - - -
└- - ── - - - - - - - - -┘ └──────┬───────┘ └────────┬───────┘ └────────┬────────┘
┌- - - - - - - - - - - - ┐ | | |
|Componente elementare II| | | |
└- - ── - - - - - - - - -┘
┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │ ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE, A CAUZELOR, A EFECTELOR ŞI CRITICITĂŢII LOR │ AMDEC │
│ Amenajarea │ │ operaţional │
│şi deţinãtorul EHEM├───────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬──────────────────────────┼─────────────┤
│ analizat │ Sistemul/Subsistemul supus analizei │ Faza │ Datele analizei │ Pag./nr. │
│ │ │de funcţionare │ │ │
├───────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬───────────────────┼─────┬─────────┼────┬─────────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Criticitatea (riscul)│ Acţiunea │
│ Elementul decupat │ Funcţia │ Mod de defectare │ Cauzã │Efect│Detectare│ TI ├────┬────┬───┬───┬───┤ corectivã │
│ │ │ │ │ │ │ │ F │ G │ N │ S │ C │ │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────┼─────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼─────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10│11 │ 12 │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────┴─────────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴─────────────┤
│Se indicã simbolul │Se indicã toate │Pentru funcţiile │Cauzele primare │Pentru cauzele primare identificate, luate succesiv: │
│şi denumirea │funcţiile tehnice şi│considerate │posibile sau │- se indicã succesiv efectele cele mai grave şi │
│elementului │de serviciu │importante din │imaginabile ale │defectãrile cele mai probabile; │
│decupat, la cel mai│(inclusiv de │punctul de vedere │fiecãrui mod de │- se estimeazã TI pentru eventuala mentenanţã │
│mic nivel selectat.│securitate). │al obiectului │defectare relevant │corectivã; │
│ │ │analizei (care │ │- se evalueazã nivelurile de frecvenţã F, gravitate G, │
│ │ │împiedicã manevra │ │nondetectare N, stare S şi criticitate C a combinaţiilor│
│ │ │de deschidere) │ │"cauzã-mod-efect". │
│ │ │ │ │Se repetã procedura pentru toate cauzele primare │
│ │ │ │ │posibile. │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │Se repetã procedura pentru toate modurile de defectare identificate. │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Se repetã procedura pentru toate funcţiile relevante din punctul de vedere al analizei. │
├───────────────────┼────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Se repetã procedura pentru toate elementele decupate, de la nivelul cel mai mic la nivelul sistemului în ansamblu. │
└───────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────┐
┌────────────────────────────┤DEFECTAREA ANALIZATA├─────────────────┐
│ └─────┬────────┬─────┘ │
│ │ │ │
│ ┌─────────────────────────┘ │ │
│ │ ┌───────────────┘ │
│ │ │ │
│ v v v
│ ┌──────────┐ ┌─────────────┐ ┌─────────────┐ ┌─────────────┐
│ │ CAUZA │ │ MOD │ │ EFECTE │ │ FENOMENE │
│ │primarã a ├────>│de defectare ├────>│ grave ale │ │ constatate │
│ │defectului│ │ │ │ defectului │ │la inspecţie │
│ └────┬─────┘ └─────────────┘ └──────┬──────┘ └─────────────┘
│ │ │
│ └──────────────────┐ │
│ │ │
v v v
┌ - - - - - - - - ─┐ ┌ - - - - - - ┐ ┌ - - - - - -─┐ ┌-- - - - - -─┐
| Nivel de | | Nivel de | | Nivel de | | Nivel de |
| probabilitate al | |frecvenţã - F| |gravitate - G| | stare - S |
|non-detectãrii - N| └-- - ─┐- - - ┘ └ - - -┬- - - ┘ └ - - -┬- - -─┘
└ - - - ┬ - - - - -┘ │ │ │
│ │ │ ┌──────────────┘
└──────────────────┐ │ │ │
│ │ │ │
v v v v
┌──────────────────────────────────────────┐
│NIVEL DE CRITICITATE => C = F x G x N x S│
└──────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Probabilitatea (frecvenţa)│Nivel de │ Definire │
│ defectãrilor │frecvenţã F│ │
│ │ (cotare) │ │
├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Defectãri improbabile rare│ 1 │Fenomene puţin verosimile sau verosimile, foarte rare, improbabile pe durata de viaţã a EHEM│
├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Defectãri probabile rare │ 2 │Fenomene ce pot apãrea aproximativ o datã pe durata de viaţã a EHEM │
├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Defectãri puţin frecvente │ 3 │Fenomene ce pot apãrea rar (de 2-5 ori) pe durata de viaţã a EHEM │
├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Defectãri frecvente │ 5 │Apar cel puţin o datã pe an (sau o datã la cca. 10-15 manevre succesive) │
├──────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Defectãri foarte frecvente│ 5 │Apar cel puţin o datã pe lunã (sau peste o datã la 10 manevre succesive) │
└──────────────────────────┴───────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────┬──────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nivel de gravitate G │Cotare│ Definire │
├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Gravitate neglijabilã│ 1 │Consecinţe neglijabile: │
│ │ │- nu împiedicã manevra de deschidere; │
│ │ │- se remediazã fãrã indisponibilizarea echipamentului, în timp T<TI. │
├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Gravitate minorã │ 2 │Consecinţe minore: │
│ │ │- poate împiedica manevra normalã pe timp foarte scurt (T<TI); │
│ │ │- se remediazã în timp T<TI, fãrã intervenţii în exteriorul spaţiilor protejate şi curent│
│ │ │accesibile sau se poate executa manevra manualã. │
├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Gravitate serioasã │ 3 │Consecinţe serioase: │
│ │ │- poate împiedica manevra pe timp practic nelimitat (T>10 TI); │
│ │ │- se remediazã în timpi mai mari decât 2-4 TI, cu intervenţii de reparare şi deblocare │
│ │ │în exterior (aer liber), dar în zone accesibile la ape mari; │
│ │ │- manevra se poate executa aproape sigur prin acţionare manualã sau prin tragere cu │
│ │ │macara-portal ori cu alt utilaj permanent de acţionare a EHEM. │
├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Gravitate majorã │ 4 │Consecinţe majore: │
│ │ │- poate împiedica manevra EHEM pe timp nelimitat; │
│ │ │- nu se poate remedia în timpul trecerii unei viituri; │
│ │ │- manevra nu se poate executa prin acţionare manualã sau prin tragere cu macara-portal; │
│ │ │- manevra nu se poate executa în timpul trecerii unei viituri, dar existã deschidere │
│ │ │suplimentarã de rezervã sau existã evacuator fuzibil. │
├─────────────────────┼──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Gravitate │ 5 │Consecinţe catastrofice: │
│catastroficã │ │- poate împiedica manevra EHEM pe timp nelimitat; │
│ │ │- defecţiunea se poate remedia numai în timp relativ îndelungat (dupã trecerea viiturii),│
│ │ │numai cu lansarea batardourilor, şi nu existã posibilitatea de acţionare manualã şi nici │
│ │ │deschidere suplimentarã de rezervã sau evacuator fuzibil. │
└─────────────────────┴──────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────┬──────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nivelul N de probabilitate pentru│Cotare│ Definire │
│ nondetectare │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Detectare sigurã │ 1 │Defecţiuni sigur detectabile: │
│ │ │- detectare datoratã evidenţei; │
│ │ │- semn premergãtor evident datoritã degradãrii; │
│ │ │- dispozitiv automat de detectare (alarmã). │
├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Detectare probabilã │ 2 │Defect detectabil cu probabilitate mare: │
│ │ │- semn premergãtor al defectului uşor de detectat, printr-o acţiune curentã de │
│ │ │verificare a operatorului (control periodic sau inspecţie zilnicã - sãptãmânalã). │
├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Detectare posibilã │ 3 │Defect detectabil cu probabilitate redusã: │
│ │ │- semn premergãtor al defectului detectabil, dar care necesitã o acţiune specialã │
│ │ │curentã de verificare a operatorului (control amãnunţit periodic ori inspecţie cel│
│ │ │puţin lunarã). │
├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Detectare improbabilã │ 4 │Defect dificil de detectat: │
│ │ │- semn premergãtor al defectului dificil de detectat, care necesitã o acţiune │
│ │ │specialã neobişnuitã de verificare cu mijloace complexe (demontarea │
│ │ │subansamblelor, gammagrafiere etc.) │
├─────────────────────────────────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Detectare imposibilã │ 5 │Defect nedetectabil: │
│ │ │- nu existã semne premergãtoare defectãrii. │
└─────────────────────────────────┴──────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────┬───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Starea elementului sau│Nivel stare│ Definire │
│ subansamblului │S (cotare) │ │
├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Foarte bunã │ 1 │Nu se constatã defecţiuni. │
├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Bunã │ 2 │Se constatã defecţiuni minore şi locale, care afecteazã elemente a cãror cedare │
│ │ │(rupere) nu conduce la indisponibilitatea de manevrã a EHEM pe perioada │
│ │ │acoperitã de expertizã (autorizaţia de funcţionare). │
├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Satisfãcãtoare │ 3 │Se constatã defecţiuni care afecteazã elemente a cãror cedare (rupere) nu │
│(acceptabilã în │ │conduce la indisponibilitatea de manevrã a EHEM, cu condiţia executãrii unor │
│starea existentã) │ │acţiuni corective (reparaţii, înlocuiri) într-un interval de timp mai mic decât TI.│
├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nesatisfãcãtoare │ 4 │Se constatã defecţiuni la elemente sau subansambluri a cãror cedare (rupere) │
│(inacceptabilã fãrã │ │poate conduce la indisponibilitatea de manevrã a EHEM; continuarea exploatãrii │
│corecţii) │ │barajului se poate face numai dupã acţiuni corective de eliminare a defecţiunilor │
│ │ │în timp T>>TI, constatatã printr-o nouã inspecţie de specialitate (expertizã). │
├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Proastã, necorectabilã│ 5 │Se constatã defecţiuni grave, necorectabile prin acţiuni de mentenanţã; continuarea│
│ │ │exploatãrii barajului se poate face numai dupã RK sau înlocuirea EHEM. │
└──────────────────────┴───────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────┬──────────────┬────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ Domeniul de criticitate - │ Nivelul │ Acţiuni (mãsuri) │ Coeficientul de │
│ valori C limitã │ de siguranţã │ corective generale │indisponibilitate p │
│ │ al EHEM │ │al EHEM (orientativ)│
├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ 1 'f7 5 │Foarte bun │Mentenanţã normalã │ 0,0001 │
├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│5 'f7 40, dar G ≤ 3 şi S ≤ 3 │Bun │Mentenanţã normalã │ 0,001 │
├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│40 'f7 150, dar G ≤ 4 şi S < 4 │Satisfãcãtor │Reparaţii periodice, program pe baza│ 0,01 │
│ │ │inspecţiilor profilactice anuale │ │
├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│150 'f7 350, dar G < 5 şi S < 5│Nesatisfãcãtor│Reparaţii pe bazã de proiect, cu │ 0,1 │
│ │ │întreruperea temporarã a exploatãrii│ │
├─────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ > 350 sau G=5 ori S=5 │Inadmisibil │Oprirea exploatãrii pânã la RK sau │ < 0,1 │
│ │ │înlocuire │ │
└─────────────────────────────┴──────────────┴────────────────────────────────────┴────────────────────┘
┌─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│Amenajarea şi│ ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE, A CAUZELOR, A EFECTELOR ŞI CRITICITĂŢII LOR │ AMDEC │
│ deţinãtorul │ │ │
├─────────────┼───────────────────────────────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┼──────────┤
│ │ Sistemul/Subsistemul supus analizei │ Faza de funcţionare │ Datele analizei │ Pag./nr. │
├─────────────┼──────────────┬─────────┬──────────────┼─────────────┬────────────┼────┬─────────────────────┼──────────┤
│ Elementul │ │ │ │ │ │ │Criticitatea (riscul)│ Acţiunea │
│ decupat │ Funcţia │ Mod de │ Cauzã │ Efect │ Detectare │ TI├────┬────┬───┬───┬───┤corectivã │
│ │ │defectare│ │ │ │ │ F │ G │ N │ S │ C │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │10 │11 │ 12 │
├─────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴──────────┤
│ A. Subansamblul de acţionare motor-reductor │
├─────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┬────────────┬────┬────┬────┬───┬───┬───┬──────────┤
│ Motor │ furnizare │ lipsã │ rupere LEA │lipsã putere,│ imposibil │ 3 │ 3 │ 4 │ 4 │ 1 │48 │ dublare │
│ │ putere │ energie │ │nefuncţionare│ │ │ │ │ │ │ │LEA + grup│
│ │ │electricã│ │ │ │ │ │ │ │ │ │electrogen│
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ │ │ ardere │ suprasarcinã │nefuncţionare│ imposibil │ 2 │ 2 │ 4 │ 4 │ 1 │32 │ motor │
│ │ │ bobinaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ rezervã │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ Cuplaj │ transmite │ rupere │ obosealã │nefuncţionare│ control de │ 4 │ 2 │ 4 │ 2 │ 1 │16 │cuplaj de │
│ │ cuplul de │ │ material │ │specialitate│ │ │ │ │ │ │ rezervã │
│ │ rotaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ Reductor │schimbã viteza│ gripare │ ungere │ blocare │control ulei│> 10│ 2 │ 6 │ 2 │ 2 │48 │Verificare│
│ │ şi forţa │ │ insuficientã │ stavilã │ + ungere │ │ │ │ │ │ │periodicã │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ulei │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ Tambur │ asigurã │deformare│Suprasarcinã +│ funcţionare │ imposibil │> 10│ 1 │ 3 │ 4 │ 1 │12 │ - │
│ │ înfãşurarea │ │ defect │ dificilã │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ cablului │ │ material │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ Lagãrele │ susţine şi │încãlzire│ ungere │ funcţionare │ AMC │ 1 │ 3 │ 2 │ 2 │ 1 │12 │ - │
│ tamburului │ permite │excesivã │ insuficientã │ lentã │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ rotirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ tamburului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ Arborele │ asigurã │ rupere │ obosealã │nefuncţionare│ control de │> 10│ 1 │ 6 │ 2 │ 1 │12 │ - │
│ tamburului │ mişcarea │ │ material │ instalaţie │specialitate│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ sincronã a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ tamburului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴──────────┤
│ B. Subansamblul cabluri şi elemente de conducere a acestora │
├─────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┬────────────┬────┬────┬────┬───┬───┬───┬──────────┤
│ Cablurile │ridicã stavila│ rupere │ obosealã │nefuncţionare│ control │ 6 │ 2 │ 6 │ 2 │ 2 │48 │ │
│ │ │ │ material │ │ de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │specialitate│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ │ │ blocare │ deformaţii │nefuncţionare│ probe │> 10│ 3 │ 6 │ 1 │ 2 │36 │ │
│ │ │ stavilã │ structurã │ │ de ridicare│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────────┤
│ ....... │ ....... │ ...... │ ........ │ ......... │ ......... │ ...│... │... │...│...│...│ ...... │
└─────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴──────────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
