Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORMATIV din 1 februarie 2021  privind circulaţia rutieră pe drumurile montane, drumul naţional DN 7C Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 NORMATIV din 1 februarie 2021 privind circulaţia rutieră pe drumurile montane, drumul naţional DN 7C "Transfăgărăşan" şi drumul naţional DN 67C "Transalpina"- indicativ AND 615-2020

EMITENT: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 223 din 4 martie 2021
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 106/28/2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 223 din 4 martie 2021.
──────────
    CAP. I
    Generalităţi
    SECŢIUNEA 1
    Obiect şi domeniu de aplicare
    ART. 1
    Prezentul normativ reglementează modul de organizare a circulaţiei rutiere pe drumurile montane, drumul naţional DN 7C „Transfăgărăşan“ şi drumul naţional DN 67C „Transalpina“ în vederea asigurării viabilităţii acestora.

    ART. 2
    Prezentul normativ reglementează unitar circulaţia pe drumul naţional DN 7C „Transfăgărăşan“ şi pe drumul naţional DN 67C „Transalpina“ în vederea asigurării viabilităţii acestora, atât din cauza modificării condiţiilor climatice din România, cât şi a caracteristicilor tehnice de construire a acestora, România având o climă temperat-continentală de tranziţie, specifică pentru Europa Centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvară, vară, toamnă şi iarnă. Diferenţele locale climatice se datorează altitudinii şi latitudinii, respectiv influenţelor oceanice din vest, celor mediteraneene din sud-vest şi celor continentale din est.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Notaţii
    ART. 3
    În înţelesul prezentului normativ, termenii de mai jos se definesc după cum urmează:
    a) M.T.I. - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
    b) C.N.A.I.R. - S.A. - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.;
    c) D.R.D.P. - direcţia regională de drumuri şi poduri;
    d) S.D.N. - secţia de drumuri naţionale;
    e) D.R.-I.G.P.R. - Direcţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române;
    f) S.R.-I.P.J. - serviciul rutier din cadrul inspectoratului de poliţie judeţean;
    g) I.J.S.U. - inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă;
    h) I.S.C.T.R. - Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier;
    i) A.N.M. - Administraţia Naţională de Meteorologie;
    j) C.J.S.U - comandamentul judeţean pentru situaţii de urgenţă;
    k) C.J. - consiliul judeţean;
    l) C.L. - consiliul local;
    m) DN - drum naţional;
    n) S.S.M. - securitate şi sănătate în muncă;
    o) P.S.I. - paza şi stingerea incendiilor;
    p) C.C.I. - Comandamentul Central de Iarnă.


    SECŢIUNEA a 3-a
    Prevederi generale
    ART. 4
    C.N.A.I.R. - S.A. îşi organizează sistemul de informare şi control asupra stării drumurilor montane şi modul de pregătire şi acţionare pe timp de iarnă respectând prevederile prezentului normativ.

    ART. 5
    Pe timp de viscol, ninsoare abundentă sau alte fenomene meteorologice care pot genera perturbări ale traficului se va restricţiona accesul autovehiculelor spre zonele afectate şi se vor lua următoarele măsuri:
    a) administratorul drumului public va restricţiona circulaţia rutieră prin instalarea barierelor şi a mijloacelor de semnalizare corespunzătoare;
    b) administratorul drumului public va informa utilizatorii cu privire la restricţionarea accesului pe sectorul de drum public respectiv;
    c) verificarea respectării restricţiei accesului autovehiculelor pe aceste drumuri se va realiza la nivelul serviciilor rutiere competente teritoriale, respectiv de către serviciul rutier din cadrul inspectoratelor judeţene de poliţie;
    d) aprobarea pentru restricţionarea/ridicarea restricţiei, închiderea temporară/deschiderea circulaţiei rutiere pe aceste drumuri montane afectate de fenomenele menţionate, pentru care asigură legătura cu celelalte drumuri naţionale, se dă de către comandamentele judeţene pentru situaţii de urgenţă la iniţiativa D.R.D.P. şi a S.R.-I.P.J. respective.


    ART. 6
    (1) În cazuri de urgenţă, când starea timpului impune închiderea circulaţiei rutiere pe un sector de drum montan, pentru a se evita producerea unor evenimente grave ce ar putea periclita viaţa participanţilor la trafic, şi când sistemul de informare nu permite luarea operativă a aprobării menţionate la art. 5, şeful S.D.N., împreună cu şeful S.R.-I.P.J., poate decide închiderea circulaţiei, cu instalarea mijloacelor de semnalizare corespunzătoare şi a informării participanţilor la trafic.
    (2) În aceste cazuri, în termenul cel mai scurt posibil, şeful S.D.N. va informa simultan asupra măsurilor luate conducerea D.R.D.P. şi dispeceratul C.C.I. al C.N.A.I.R. - S.A.
    (3) Conducerea D.R.D.P. va informa C.N.A.I.R. - S.A. cu privire la măsurile de închidere a circulaţiei rutiere pe drumurile montane.
    (4) Verificarea respectării restricţiei de interzicere a intrării autovehiculelor pe sectorul de drum montan închis se va realiza la nivelul serviciilor rutiere competente teritoriale, respectiv de către serviciul rutier din cadrul inspectoratelor judeţene de poliţie, conform Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 68/27/2012 pentru aprobarea Procedurii privind gestionarea efectelor produse de fenomene meteorologice periculoase care pot afecta desfăşurarea normală a traficului rutier şi siguranţa participanţilor pe drumurile publice.

    ART. 7
    În cazul restricţionării/închiderii circulaţiei rutiere pe anumite sectoare de drumuri montane, reprezentantul D.R. - I.G.P.R. din C.C.I. va informa telefonic Centrul Operaţional de Comandă al Ministerului Afacerilor Interne.

    ART. 8
    Pe timp de viscol se va interveni doar în situaţia în care sunt în pericol vieţi omeneşti sau distrugeri materiale pe sectoarele de drumuri montane ce nu se închid în perioada de iarnă. Intervenţia se va efectua din dispoziţia C.C.I. din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

    ART. 9
    Participanţii la trafic au obligaţia să îşi pregătească autovehiculele pentru circulaţia pe timp de iarnă conform legii şi să se informeze asupra condiţiilor meteo rutiere din zona în care urmează să facă deplasarea.

    ART. 10
    Pentru nerespectarea prevederilor de mai sus, participanţii la trafic sunt direct răspunzători şi vor suferi consecinţele legale în vigoare.

    CAP. II
    Definiţii şi documente de referinţă
    SECŢIUNEA 1
    Terminologie
    ART. 11
    Terminologia uzuală este cea stabilită prin SR 4.032/1 - Lucrări de drumuri. Terminologie. Pentru terminologia neutilizată în mod curent în domeniul drumurilor, se prezintă mai jos termenii cu definiţia acestora din Dicţionarul explicativ al limbii române, cu interpretarea şi efectele produse asupra drumurilor, astfel:
    A. Fenomene meteorologice:
    - precipitaţii - particule de apă lichidă, solidă sau în amestec care cad din nori şi ating suprafaţa solului. Referirile la cantităţile de precipitaţii se fac de regulă la cantitatea de apă căzută în 24 de ore. Se măsoară în milimetri (înălţimea stratului de apă depus pe mp sau echivalentul în litri. Dacă precipitaţiile sunt solide, se echivalează grosimea stratului de zăpadă, în funcţie de densitatea sa, cu cantitatea de apă corespunzătoare.).
    Definiţii privind forma precipitaţiilor:
    - ploaie - precipitaţie atmosferică sub formă de picături provenite din condensarea vaporilor din atmosferă;
    – burniţă - precipitaţie caracterizată prin picături foarte fine de apă şi foarte apropiate între ele, care cad lent dintr-o pătură noroasă, relativ densă şi în majoritatea cazurilor joasă, care uneori atinge suprafaţa solului sub formă de ceaţă;
    – ninsoare - precipitaţie sub formă de cristale de gheaţă, izolate sau unite între ele; ninsoarea poate fi: slabă când fulgii sunt rari, măruntă (fulguială), abundentă când fulgii sunt mari şi deşi sau normală;
    – lapoviţă - precipitaţie constituită dintr-un amestec de picături de apă şi fulgi de zăpadă, care cade la temperaturi în jur de zero grade;
    – grindină - precipitaţie sub formă de particule de gheaţă, fie transparente, fie parţial sau în totalitate opace, de formă sferică, conică sau neregulată; grindina are aceleaşi reguli de tratare ca şi fenomenele speciale din cauza pagubelor deosebite pe care le produce

    Fenomenele speciale sunt acelea care au un impact deosebit asupra economiei naţionale, în transport, în agricultură sau industrie. Acestea sunt:
    - ceaţă - suspensie în atmosferă de picături de apă foarte mici, în general de dimensiuni microscopice, care reduce vizibilitatea (sub un km) la suprafaţa solului;
    – chiciură (promoroacă) - depunere pe obiectele terestre, ca urmare a îngheţării picăturilor de apă supraîncărcate care se lovesc de suprafeţele obiectelor, fie sub acţiunea mişcării lor dezordonate, fie sub acţiunea vântului;
    – măzăriche - precipitaţie atmosferică sub formă de bobiţe de zăpadă sau de gheaţă;
    – brumă - depunere de gheaţă pe obiectele de la sol, cu aspect general cristalin, provenită direct din sublimarea vaporilor de apă conţinuţi în aerul ambient. Frecvent bruma se formează după răsăritul sau apusul soarelui, dar la fel de bine şi în cursul nopţii; pe baze statistice s-a stabilit că fenomenul este obişnuit în intervalul 15 octombrie-20 martie, după 20 martie brumele fiind considerate târzii, iar înainte de 15 octombrie, timpurii;
    – îngheţ la sol - scăderea temperaturii suprafeţei solului sub zero grade în timp ce temperatura în aer de regulă rămâne superioară acestui prag şi se datorează radiaţiei nocturne;
    – polei - depunere de gheaţă, compactă şi netedă, în general transparentă, care provine din îngheţarea picăturilor de ploaie sau de burniţă suprarăcite pe obiectele a căror suprafaţă are o temperatură negativă ori puţin mai mare de 0°C.

    Poleiul nu trebuie confundat cu gheaţa la sol (gheţuşca), formată prin unul dintre următoarele procese:
    ● apa rezultată din precipitaţii lichide, îngheţată ulterior pe suprafaţa solului;
    ● apa provenită din topirea parţială sau totală a stratului de zăpadă care a acoperit solul şi care îngheaţă din nou;
    ● zăpada care acoperă solul şi devine compactă şi tare (bătătorită şi alunecoasă) datorită circulaţiei rutiere;


    – freezing rain (ploaie care îngheaţă) - fenomen meteorologic destul de rar ce apare în lunile de iarnă, atunci când picăturile de ploaie ating solul sau obiecte cu temperaturi negative de la sol; în aceste condiţii măsurile preventive sunt anihilate, iar măsurile de combatere ineficiente. Singura soluţie este oprirea circulaţiei până la încetarea fenomenului;
    – vânt - mişcare a aerului în raport cu suprafaţa solului, caracterizată prin viteză şi direcţie de deplasare care se determină cu instrumente şi repere în teren, iar interpretarea se face conform tabelului Scara Beaufort;
    – vijelie - se caracterizează printr-o variaţie puternică a vântului; viteza vântului creşte brusc (poate depăşi 100 km/h) pentru o perioadă de timp scurt, uneori de ordinul minutelor, însoţită şi de o schimbare a direcţiei, în majoritatea cazurilor, la fel de rapidă. Terminarea fenomenului este la fel de bruscă. Vijelia precedă sau însoţeşte norii orajoşi. Momentul ei de declanşare corespunde cu cel al creşterii bruşte de presiune şi umezeală relative şi de scădere a temperaturii aerului, iar cerul capătă un aspect întunecat. Din cauza prafului ridicat de pe sol, vizibilitatea scade mult şi baza norului orajos nu mai este vizibilă;
    – viscol - vânt suficient de puternic şi turbulent, care depăşeşte tăria 4 pe Scara Beaufort, însoţit ori nu de ninsoare, sau care transportă zăpada la suprafaţa solului; când fenomenul este intens şi vizibilitatea verticală este redusă, nu se poate şti dacă este transportată numai zăpada de la sol sau şi ninsoarea; când se poate determina cu precizie dacă este vorba de zăpada de pe sol, şi nu ninsoare, aceasta se va numi zăpadă spulberată, şi nu viscolită.
    Ca mod de manifestare viscolele pot fi:
    a) viscolul de sus (viscol sau ninsoare) - produs de vântul puternic concomitent cu ninsoare, antrenând zăpada în cădere;
    b) viscolul de jos (viscolul de sol) - produs de vântul puternic care spulberă zăpada afânată căzută anterior pe suprafaţa solului;
    c) viscolul general - determinat de viscolul de sus (căderi de zăpadă), concomitent cu viscolul de jos (antrenarea zăpezii căzute anterior).

    Ţinând seama de viteza vântului, acestea pot fi:
    a) viscole moderate, când viteza vântului este cuprinsă între 6 şi 10 m/s;
    b) viscole tari, când viteza vântului este cuprinsă între 10 şi 16 m/s;
    c) viscole violente, când viteza vântului este mai mare de 16 m/s;
    d) furtuni de zăpadă, viscolul general, cu o viteză a vântului mai mare de 16 m/s, când transportul zăpezii este foarte intens, iar vizibilitatea este redusă; în cazul viscolelor, lucrările de deszăpezire sunt întrerupte;


    – vizibilitate - distanţa maximă până la care un obiect, luat ca punct de reper, rămâne vizibil în condiţii atmosferice date. În legătură cu starea meteo, vizibilitatea se reduce din cauza ploii, ceţii, viscolului. Se consideră:
    – vizibilitate bună - pentru distanţe mai mari de 300 m;
    – vizibilitate redusă - pentru distanţe cuprinse între 50 m şi 300 m;
    – vizibilitate foarte redusă - pentru distanţe mai mici de 50 m;
    – zăpadă (omăt, nea, ninsoare) - precipitaţie solidă sub formă de fulgi alcătuiţi din cristale de apă îngheţată sau strat provenit din aglomerarea acestor fulgi când temperatura solului este sub 0°C;
    – zăpor - îngrămădire de sloiuri de gheaţă, care se formează primăvara într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secţiuni de scurgere mai înguste, din cauza căreia se produc creşteri de nivel şi inundaţii;
    – zloată - amestec de apă cu zăpadă format pe partea carosabilă ca urmare a căderii precipitaţiilor sub formă de lapoviţă ori a topirii zăpezii datorate creşterii temperaturilor atmosferice sau acţionării cu substanţe chimice.

    B. Consecinţe ale fenomenelor meteorologice:
    - înzăpezirea - depuneri de zăpadă pe platforma drumului rezultate din ninsori abundente sau viscole antrenând cantităţi mari de zăpadă, unde poziţia drumului faţă de vânt şi profilul transversal favorizează formarea unor grosimi de zăpadă de peste 0,3 m pe sectoare continue sau discontinue;
    – grad de înzăpezire - etalon sau criteriu pentru aprecierea felului în care se produce înzăpezirea; este influenţat de configuraţia profilului transversal al drumului, poziţia drumului faţă de direcţia vântului, viteza vântului şi volumul de precipitaţii; exprimă de regulă pericolul de înzăpezire prin factorii care îl determină, dar şi înzăpezirea produsă la un anumit moment din timpul iernii.
    Fenomene de înzăpezire - mod de depunere a zăpezii, cum ar fi:
    - suluri de zăpadă - depuneri repetate dezvoltate pe platforma drumului (parţial sau total), mai înalte spre partea de unde suflă vântul;
    – depuneri de zăpadă cu grosime aproape constantă pe o lungime de drum.



    C. Cu privire la desfăşurarea traficului rutier:
    - accident (de circulaţie) - evenimentul care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
    a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori a avut originea într-un asemenea loc;
    b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puţin unui vehicul sau alte pagube materiale;
    c) în eveniment a fost implicat cel puţin un autovehicul în mişcare;
    d) s-a produs ca urmare a încălcării unei reguli de circulaţie;

    – asigurarea circulaţiei - ansamblu de măsuri care se iau pentru desfăşurarea circulaţiei, îndepărtarea obstacolelor, îmbunătăţirea condiţiilor de rulare;
    – bariere de dezgheţ - restricţionarea temporară a circulaţiei vehiculelor grele, prin limitarea sarcinii admise pe osie în perioada de dezgheţ, pentru a proteja sectoarele de drum sensibile la îngheţ-dezgheţ;
    – blocare - închiderea unui sector de drum, oprirea circulaţiei autovehiculelor din cauza aglomerării, îngreunării condiţiilor de circulaţie sau a unor accidente de circulaţie;
    – coliziune în lanţ sau carambol - accident rutier în care sunt implicate cel puţin 3 autovehicule, circulând în sens opus sau în acelaşi sens;
    – derapare - lunecare necontrolată, întâmplătoare, a autovehiculelor pe suprafaţa carosabilă, în special în sens transversal, de regulă influenţată de fenomenele meteorologice;
    – devierea circulaţiei pe ruta ocolitoare - dirijarea circulaţiei pe o altă rută decât pe cea obişnuită, caz în care se folosesc bariere, indicatoare de dirijare şi, după caz, piloţi de circulaţie;
    – devierea circulaţiei - închiderea uneia sau a mai multor benzi de circulaţie şi dirijarea circulaţiei în mod succesiv pe o singură bandă;
    – lunecare - mişcare a vehiculelor cauzată de alunecarea roţilor, favorizată de pierderea aderenţei pneurilor la suprafaţa îmbrăcăminţilor rutiere; se manifestă pe suprafeţe acoperite cu polei, mâzgă, noroi, zăpadă, gheaţă sau substanţe uleioase existente pe partea carosabilă;
    – siguranţa circulaţiei - ansamblu de măsuri care se iau pentru eliminarea riscului de accidente de circulaţie, avertizarea unor pericole, semnalizarea unor restricţii, dirijarea sau coordonarea circulaţiei, creşterea fluenţei circulaţiei.

    D. Unităţi operative de acţiune:
    - bază de deszăpezire - unitate operativă de acţiune pe timpul iernii, operativitatea constituind şi principalul criteriu de organizare pornind de la importanţa economică şi socială a sectoarelor de drum public pe care le deserveşte; dispune de personal de informare şi intervenţie, mijloace de intervenţie, spaţii de cazare şi garare, materiale antiderapante, mijloace de informare; este condusă de un cadru tehnic de specialitate şi cu experienţă; este subordonată S.D.N.

    E. Asigurarea condiţiilor de circulaţie:
    - combaterea înzăpezirii - ansamblu de măsuri pentru diminuarea sau anularea efectului depunerilor de zăpadă pe platforma drumului, începând cu măsurile de menţinere a circulaţiei în timpul ninsorilor, continuând cu deszăpezirea şi finalizându-se cu îndepărtarea zăpezii;
    – combaterea lunecuşului (poleiului) - acţiunea de răspândire de substanţe chimice în stare granulară sau soluţie ori în amestec cu materiale antiderapante (nisip), pentru îndepărtarea poleiului sau lunecuşului;
    – deszăpezire - curăţarea ori degajarea zăpezii parţial sau pe toată lăţimea părţii carosabile ori a platformei drumului;
    – îndepărtarea zăpezii - acţiune de curăţare a zăpezii de pe toată platforma drumului, inclusiv a cordoanelor de zăpadă care pot favoriza o altă înzăpezire;
    – nivelul de viabilitate al unui sector de drum pe timp de iarnă caracterizează modul de organizare privind programul de lucru, dotarea cu autoutilaje specifice şi intervalele de timp maxim admis intervenţiilor;
    – prevenirea înzăpezirii - ansamblu de măsuri care se iau pentru diminuarea sau îndepărtarea tendinţei de înzăpezire: panouri parazăpezi, perdele de protecţie, copertine antiavalanşe, îndepărtarea obstacolelor de pe terenurile limitrofe, patrularea cu autoutilaje specifice;
    – prevenirea producerii poleiului - măsura de răspândire preventivă a unor substanţe chimice atunci când se anunţă condiţii favorabile formării poleiului, cu scopul de a anihila sau de a îndepărta posibilitatea producerii acestuia.

    F. Modul în care fenomenele meteorologice influenţează traficul rutier:
    - ceaţa reduce vizibilitatea atmosferică; în condiţii de temperaturi scăzute, indiferent de densitate, produce chiciură, iar pe suprafaţa îmbrăcăminţilor rutiere, condens; când se manifestă cu caracter general, pe zone geografice mai mari, este anunţată prin buletinele meteorologice; în multe situaţii apare instantaneu sau pe sectoare izolate de drum; poate fi însoţită de burniţă;
    – burniţa este specifică perioadelor de trecere toamnă-iarnă-primăvară; apare şi în timpul iernii în condiţii de temperaturi pozitive şi presiune atmosferică scăzută; generează mâzgă sau noroi pe partea carosabilă, unde activităţile de pe terenurile limitrofe favorizează transportul de noroi; când temperatura atmosferică scade spre valori negative, favorizează producerea poleiului; pe sectoare de drum cu zăpadă pe partea carosabilă produce lunecuş, mărind riscul unor coliziuni sau accidente; favorizează tasarea zăpezii, creşterea gradului de umiditate al acesteia şi transformarea ei în gheaţă când este tasată şi apare îngheţul brusc; ajută la reducerea grosimii stratului de zăpadă de pe sol şi la formarea unei cruste la suprafaţa acestuia, reducând efectul vântului de antrenare a zăpezii şi deci riscul de viscol;
    – dezgheţul se manifestă în perioada martie-aprilie pe sectoarele de drum ce conţin pământuri argiloase sensibile la îngheţ-dezgheţ în patul drumului în zona de îngheţ, prin scăderea capacităţii portante a structurii rutiere, iar prin efectul circulaţiei grele în această perioadă se produce degradarea puternică a drumului;
    – ploaia se manifestă şi în perioada de iarnă când condiţiile atmosferice sunt favorabile; poleiul provocat de ploaie se produce brusc şi în strat gros; are efect puternic de spălare a sărurilor de pe partea carosabilă răspândite preventiv sau rămase de la intervenţiile anterioare; în multe cazuri, se transformă în ninsoare şi favorizează aderenţa zăpezii pe suprafaţa îmbrăcăminţii rutiere; are efect distructiv asupra zăpezii; pe sectoarele de drum unde s-a întârziat acţiunea de deszăpezire, apariţia ploii creează dificultăţi la îndepărtarea zăpezii;
    – ninsoarea se manifestă în forme variate; de regulă, ninsorile în zona de munte sunt abundente, afectând circulaţia rutieră prin acumularea unui strat gros pe partea carosabilă şi într-o perioadă scurtă de timp; în cazul unor grosimi de 15-30 cm se circulă îngreunat, iar când grosimile sunt mai mari, circulaţia autovehiculelor se poate întrerupe; în timpul ninsorii, vizibilitatea atmosferică se reduce simţitor; când temperatura aerului este în jurul limitei de îngheţ, ninsoarea umedă aflată sub acţiunea circulaţiei se tasează şi devine lunecoasă (pod de gheaţă), situaţie în care traficul greu se desfăşoară cu dificultate pe rampe, iar riscul de lunecuş şi derapare este iminent;
    – chiciura nu este periculoasă în timpul formării; odată cu creşterea temperaturii aerului, fenomenul de formare a chiciurii se întrerupe temporar sau pentru o durată mai mare; în această situaţie, chiciura se desprinde de pe obiectele pe care s-a format şi cade pe sol; pe sectoarele de drum cu plantaţie, a cărei coroană se desfăşoară deasupra părţii carosabile, chiciura căzută creează lunecuş, care, fiind prezent numai în dreptul arborilor, surprinde şi poate conduce la accidente;
    – viscolul afectează traficul rutier prin depunerea zăpezii pe platforma drumului; obstacolele create sub formă de suluri sau straturi continue, ocupând parţial ori în totalitate platforma drumurilor, îngreunează circulaţia rutieră sau o întrerup; efectul viscolului depinde de poziţia şi înălţimea obstacolelor care favorizează înzăpezirea, de volumul de zăpadă pe care îl poate antrena, de viteza vântului; în această situaţie evoluţia înzăpezirii în timpul viscolului este diferită pe un anumit sector de drum, iar cei care circulă pe drum în această perioadă pot fi surprinşi şi blocaţi în zăpadă, cu consecinţe grave; urmările viscolului sunt mai grave pe traseele drumurilor din zonele subcarpatice prin gradul de înzăpezire, iar în zona de câmpie modul de manifestare face aproape imposibilă deplasarea pe drumurile publice, chiar de la primele manifestări ale vântului. În zonele mai grav afectate, durata de întrerupere a circulaţiei este mai mare şi are legătură directă cu procentul din lungimea reţelei de drumuri acoperite cu zăpadă, înălţimea stratului de zăpadă şi densitatea acesteia.

    G. Semnificaţia generală a codurilor în cazul avertizărilor meteorologice:
    - cod verde - nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase;
    – cod galben - fenomenele meteorologice prognozate (averse, descărcări electrice, intensificări de vânt, temperaturi ridicate, răcirea vremii) sunt obişnuite pentru zona respectivă, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activităţi; există risc de creşteri de debite şi niveluri ale apelor;
    – cod portocaliu - sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger); există riscul de viituri pe râurile mici;
    – cod roşu - sunt prognozate fenomene meteorologice de intensitate foarte mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger); există risc de viituri majore.



    SECŢIUNEA a 2-a
    Referinţe
    ART. 12
    În prezentul normativ se fac referiri la următoarele:
    a) Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei
    Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare;

    c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) SR 1.848-1:2011 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri şi amplasare;
    e) Dicţionarul explicativ al limbii române - Definiţii;
    f) STAS 4.032/1-2001 - Lucrări de drumuri. Terminologie;
    g) Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 68/27/2012 pentru aprobarea Procedurii privind gestionarea efectelor produse de fenomene meteorologice periculoase care pot afecta desfăşurarea normală a traficului rutier şi siguranţa participanţilor pe drumurile publice;
    h) Ghid privind prevenirea şi combaterea lunecuşului şi a înzăpezirii drumurilor publice;
    i) Instrucţiuni tehnice privind punerea în ordine a drumurilor naţionale şi a autostrăzilor la terminarea sezonului rece şi pregătirea lor pentru sezonul estival, aprobat cu Avizul Consiliului Tehnico-Economic al C.N.A.D.N.R. - S.A. nr. 3.652/2010;
    j) aplicarea voluntară a Procedurilor de gestionare a siguranţei infrastructurii rutiere („RISM“) pe drumurile naţionale, aşa cum sunt menţionate în cuprinsul Directivei (UE) 2019/1.936 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere.


    CAP. III
    Datele caracteristice ale drumurilor montane DN 7C „Transfăgărăşan“ şi DN 67C „Transalpina“ ce presupun desfăşurarea circulaţiei rutiere în condiţii speciale
    A. Drumul naţional DN 7C „Transfăgărăşan“, km 0+000 - km 151+017
    ART. 13
    (1) Drumul naţional DN 7C „Transfăgărăşan“, km 0+000 - km 151+017 face legătura între partea de sud şi cea centrală a Transilvaniei cu nord-vestul Munteniei, atingând altitudinea de 2.040 m.
    (2) Drumul naţional DN 7C are originea în DN 7 km 119+250 (localitatea Bascov, judeţul Argeş), trecând prin localităţile Merişani, Băiculeşti, Curtea de Argeş, Albeştii de Argeş, Corbeni, Căpăţânenii Pământeni - Arefu, Cârţişoara.
    (3) De la origine, drumul naţional DN 7C urcă pe Valea Argeşului, străbătând defileul până la lacul Vidraru (km 57+000-km 61+000), ocoleşte lacul pe partea dreaptă (km 61+000-km 79+200), urmărind în continuare Valea Argeşului până la km 107+500.
    (4) La limita cu judeţul Sibiu (km 116+808), DN 7C străpunge de la sud la nord muntele Paltinu din masivul Făgăraş prin tunelul Capra-Bâlea, care are o lungime de 884 m şi altitudinea maximă de 2.040 m în axa părţii carosabile la ieşirea din tunel.
    (5) De la această altitudine, lăsând în partea dreapta lacul Bâlea, drumul naţional DN 7C coboară pe Valea Bâlii şi traversează localitatea Cârţişoara (singura localitate din judeţul Sibiu), având punctul terminus la km 151+017, unde se intersectează cu DN 1 la km 267+152.
    (6) În drumul naţional DN 7C se poate ajunge prin drumurile naţionale DN 7, DN 73C sau drumurile locale din zonă, toate amplasate în judeţul Argeş, respectiv DN 1 în judeţul Sibiu. Traseul drumului naţional DN 7C, cu toate drumurile naţionale de legătură, este prezentat în anexa nr. 1A (harta drumului).

    ART. 14
    (1) Restricţiile de circulaţie menţionate se aplică sectorului „de munte“ al drumului naţional DN 7C, respectiv cel cuprins între km 57+000, localitatea Căpăţânenii Pământeni - Arefu, şi km 148+055, localitatea Cârţişoara.
    (2) Poziţiile km la care drumul naţional DN 7C are altitudinea maximă şi cele intermediare sunt prezentate în anexa nr. 2A.

    ART. 15
    Traseul DN 7C „Transfăgărăşan“ are următoarele caracteristici:
    a) drumul naţional DN 7C are o lungime totală de 151,017 km (km 00+000-km 151+017) (anexa nr. 3A);
    b) lungimea sectorului de munte este de 90,033 km;
    c) lăţimea părţii carosabile este de:
    - 6,00 m, inclusiv benzile de încadrare, între km 57+000 şi km 61+000;
    – 7,00 m, inclusiv benzile de încadrare, între km 61+000 şi km 148+055;

    d) pe traseu sunt numeroase lucrări de artă, precum şi lucrări de protecţie şi de consolidare a drumului, drumul naţional DN 7C având următoarele caracteristici:
    - serpentine, în lungime totală de 3.767,70 m (anexa nr. 4A);
    – curbe lipsite de vizibilitate - 160 buc. (anexa nr. 5A);
    – sectoare de drum cu declivităţi mai mari de 6% - 672 buc. (anexa nr. 6A);
    – copertine de protecţie contra avalanşelor - 19 sectoare de drum însumând o lungime de 1.023,29 m (anexa nr. 7A);
    – poduri şi viaducte cu o lungime de 1.258,05 m (anexa nr. 8A);
    – tuneluri - 5 buc./1.221,41 m (anexa nr. 9A);
    – ziduri de sprijin în lungime de 8.036,20 m;
    – podeţe - 517 buc. (anexa nr. 10A);
    – sectoare de drum unde se produc avalanşe sau cad pietre: km 56+700-km 116+000, km 117+000-km 136+200 - 2 sectoare/lungime totală 78,500 km;
    – taluzuri stâncoase foarte înalte şi abrupte;

    e) situaţia indicatoarelor rutiere de semnalizare pe DN 7C între km 57+000 şi km 148+055 este prezentată în anexa nr. 11A.


    ART. 16
    Pericolele posibile în parcurgerea sectorului de drum DN 7C sunt:
    a) pericole cauzate de altitudinea la care este amplasat drumul:
    - avalanşe frecvente pe timpul iernii între km 104+000-km 116+000 şi km 117+000-km 136+200;
    – frecvente căderi de stânci, pietre, viituri şi alunecări de teren în tot timpul anului şi în mod deosebit în perioadele cu precipitaţii sub formă de ploaie, între km 56+700 şi km 116+000; km 117+000 - km 120+900 şi km 124+600 - km 133+700;
    – fenomene sub formă de ceaţă şi polei toamna, iarna şi primăvara, pe sectorul km 61+300-km 136+200;
    – ploi torenţiale, însoţite de descărcări electrice şi furtuni care apar instantaneu în special în timpul verii, când participanţii la trafic pot fi surprinşi în zonele cu viituri, căderi de stânci şi pietre, unde nu există posibilitatea de refugiu;
    – posibilitatea apariţiei în faţa autovehiculelor a animalelor specifice zonei de munte;

    b) pericole cauzate de elementele geometrice ale drumului, precum şi de nerespectarea de către conducătorii auto a semnalizării orizontale şi verticale:
    - tamponări cu autovehiculele care circulă din sens invers în curbele lipsite de vizibilitate (anexa nr. 5A);
    – derapaje ale autovehiculelor pe timp de ploaie pe sectoarele în serpentine (anexa nr. 4A) sau cu declivităţi mari (anexa nr. 6A);
    – restricţii de gabarit pentru autovehiculele lungi sau pentru cele cu înălţimi şi lăţimi cu gabarit depăşit pe sectoarele de drum în serpentine (anexa nr. 4A), respectiv pe sectoarele cu tuneluri (anexa nr. 9A).




    B. Drumul naţional DN 67C „Transalpina“, km 0+000-km 147+705
    ART. 17
    (1) Drumul naţional - DN 67C „Transalpina“ este un drum naţional din Munţii Parâng, în Carpaţii Meridionali. Este cea mai înaltă şosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m).
    (2) Drumul face legătura între oraşele Novaci din judeţul Gorj şi Sebeş din judeţul Alba şi străbate patru judeţe, Gorj (localităţile Novaci, Bengeşti-Ciocadia), Vâlcea (localitatea Voineasa), Sibiu (localitatea Jina) şi Alba (localităţile Şugag, Alba, Săsciori), traversând Munţii Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porţiune de aproximativ 20 de km, în judeţul Vâlcea, unde se prezintă ca o „şosea de creastă“, trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpuşa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) şi Muntinu (2.062 m).
    (3) Drumul naţional se intersectează cu DN 67 pe raza localităţii Ciocadia, cu DN 7A la Obârşia Lotrului şi cu DN 1 şi DN 7 la Sebeş (anexa nr. 1B - Harta drumului).
    (4) Drumul este în administrarea a două direcţii regionale de drumuri şi poduri, D.R.D.P. Craiova, care are în administrare sectorul de drum de la km 0+000-km 67+400, şi D.R.D.P. Cluj, care are în administrare sectorul de drum de la km 67+400-km 142+620.
    (5) Drumul naţional DN 67C intră pe raza de administrare a D.R.D.P. Craiova la km 0+000 - km 67+400 şi se desfăşoară pe direcţia sud-nord. Sectorul de drum se desprinde din DN 67 la km 114+140 (DN 67), merge până la km 33+500 (DN 67C) până la ieşirea din staţiunea montană Rânca şi se sfârşeşte la km 67+400 la limita cu judeţul Alba.
    (6) Drumul naţional DN 67C se continuă pe raza D.R.D.P. Cluj la km 67+400, pe raza localităţii Şugag şi străbate judeţul Alba înspre Sebeş, traversând localităţile Şugag, Mărtinie, Căpâlna, Laz, Săsciori, Sebeşel, Petreşti şi Sebeş, intersectând DN 1 la km 365+160.
    (7) Pe raza judeţului Alba, drumul DN 67C „Transalpina“ urmăreşte valea râului Sebeş, zonă cu multe serpentine.
    (8) Coborând pe valea Sebeşului, în zona km 80, pe partea dreaptă, se află lacul Oaşa, lac de acumulare aflat la altitudinea de 1.255 m şi care are o suprafaţă de 411 ha.
    (9) Mai jos, în zona km 104, tot pe partea dreaptă, drumul întâlneşte lacul Tău, lac amenajat cu un baraj în arc de cerc.
    (10) Drumul naţional DN 67C intră în municipiul Sebeş la km 142+620 şi se termină la km 147+705, unde se intersectează cu DN1, această secţiune fiind în administrarea municipalităţii.

    ART. 18
    Restricţiile de circulaţie ce sunt menţionate în prezentul Normativ se aplica sectorului „de munte“ al drumului naţional DN 67C, respectiv cel cuprins între km 34+800 (Rânca) şi km 79+200 (Curpăt).

    ART. 19
    Traseul DN 67C „Transalpina“ are următoarele caracteristici:
    a) drumul naţional DN 67C are o lungime totală de 147,705 km (km 0+000-km 147+705);
    b) lungimea sectorului de munte este de 75,631 km;
    c) lăţimea îmbrăcăminţii asfaltice este de 7,00 m;
    d) pe traseu sunt numeroase lucrări de artă, precum şi lucrări de protecţie şi de consolidare a drumului, având următoarele caracteristici:
    - serpentine, în lungime totală de 1.979 m (anexa nr. 2B);
    – curbe lipsite de vizibilitate - 375 buc. (anexa nr. 3B);
    – sectoare de drum cu declivităţi mai mari de 6% - 337 (anexa nr. 4B);
    – copertine de protecţie contra avalanşelor - nu sunt;
    – poduri şi viaducte m/buc 2.046,20/49 (anexa nr. 5B);
    – tuneluri - nu sunt;
    – ziduri de sprijin în lungime de 11.324 m;
    – podeţe - 559 buc. (anexa nr. 6B);
    – sectoare de drum unde se produc avalanşe sau cad pietre: km 100+000-km 111+500;
    – taluzuri stâncoase foarte înalte şi abrupte;

    e) situaţia indicatoarelor rutiere de semnalizare pe DN 67C este prezentată în anexa nr. 7B.


    ART. 20
    Pericolele posibile în parcurgerea drumului naţional DN 67C sunt:
    a) pericole cauzate de altitudinea la care este amplasat drumul:
    - avalanşe frecvente pe timpul iernii între km 100+000 şi km 111+500;
    – frecvente căderi de stânci, pietre, viituri şi alunecări de teren în tot timpul anului şi în mod deosebit în perioadele cu precipitaţii sub formă de ploaie, între km 92+94 şi km 102+000; km 114+000-km 115+500 şi km 128+000-km 132+500;
    – fenomene sub formă de ceaţă şi polei toamna, iarna şi primăvara, pe sectorul km 67+400-km 142+620;
    – ploi torenţiale, însoţite de descărcări electrice şi furtuni care apar instantaneu în special în timpul verii, când participanţii la trafic pot fi surprinşi în zonele cu viituri, căderi de stânci şi pietre, unde nu există posibilitatea de refugiu;
    – posibilitatea apariţiei în faţa autovehiculelor a animalelor specifice zonei de munte;

    b) pericole cauzate de elementele geometrice ale drumului, precum şi de nerespectarea de către conducătorii auto a semnalizării orizontale şi verticale:
    - tamponări cu autovehiculele care circulă din sens invers în curbele lipsite de vizibilitate (anexa nr. 3B);
    – derapaje ale autovehiculelor pe timp de ploaie pe sectoarele în serpentine (anexa nr. 2B) sau cu declivităţi mari (anexa nr. 4B);
    – restricţii de gabarit pentru autovehiculele lungi sau pentru cele cu înălţimi şi lăţimi cu gabarit depăşit pe sectoarele de drum în serpentine (anexa nr. 2B).




    CAP. IV
    Organizarea activităţilor specifice pentru asigurarea circulaţiei rutiere pe drumurile montane
    A. Organizarea activităţilor specifice pentru asigurarea circulaţiei rutiere montane pe timp de vară, pe DN 7C „Transfăgărăşan“ şi pe DN 67C „Transalpina“, în vederea asigurării viabilităţii acestora
    ART. 21
    Deplasarea pe drumurile montane se va realiza în condiţii normale de trafic rutier, cu respectarea indicatoarelor rutiere.

    ART. 22
    În situaţia unor condiţii meteo nefavorabile sau a unor fenomene accidentale (alunecări de teren, căderi de pietre), circulaţia rutieră se va realiza cu respectarea restricţiilor impuse de administratorul drumului.

    ART. 23
    Pe drumurile montane DN 7C „Transfăgărăşan“ (pe sectorul de drum cuprins între km 104+000 (Piscu Negru) şi km 130+800 (Cabana Bâlea Cascadă) şi pe DN 67C „Transalpina“ între km 34+800 (Rânca) şi km 79+200 (Curpăt), pe timpul nopţii, în intervalul orar 21,00-7,00, circulaţia rutieră este interzisă, pentru că circulaţia pe aceste sectoare de drum este dificilă din cauza condiţiilor de relief, lipsei vizibilităţii pe aceste drumuri, pericolului de accidente iminente din cauza sinuozităţii caracteristice traseelor montane etc.


    B. Organizarea activităţilor specifice pentru asigurarea circulaţiei rutiere montane în perioada de iarnă, în special pe DN 7C „Transfăgărăşan“ şi pe DN 67C „Transalpina“, în vederea asigurării viabilităţii acestora
    ART. 24
    În timpul iernii, deplasarea pe drumurile montane se va face în condiţii deosebite, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a condiţiilor/restricţiilor impuse de administratorul drumului.

    ART. 25
    Din cauza pericolelor menţionate la art. 16 şi 20, circulaţia rutieră se închide în perioada 20 octombrie-30 iunie, astfel:
    - DN 7C - pe sectorul de drum cuprins între km 104+000 (Piscu Negru) şi km 130+800 (cabana Bâlea Cascadă);
    – DN 67C - pe sectorul de drum cuprins între km 34+800 (Rânca) şi km 79+200 (Curpăt).


    ART. 26
    Administratorul drumului poate închide sau restricţiona pe durata limitată circulaţia pe un sector de drum montan, pe timp de furtună, ceaţă, ploi torenţiale, polei sau alte fenomene naturale ce impun această măsură sau în cazul executării unor lucrări de reparaţii ori alte lucrări ce se execută în zona drumului, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 27
    Închiderea circulaţiei pe sectoarele de drum DN 7C km 104+000-km 130+800 şi DN 67C km 34+800-km 79+200 în perioadele specificate la art. 25 se realizează prin instalarea panoului permanent de presemnalizare fig. F6 conform SR 1848-1:2011 la intersecţii, astfel:
    DN 7C
    1. DN 7C la km 0+000 dr. la Bascov cu inscripţia în câmpul 3, Bâlea Lac, Piscu Negru sau lacul Vidraru;
    2. DN 73C cu DN 7C la km 33+830 dr. la Curtea de Argeş, cu inscripţia în câmpul 3, Bâlea Lac, Piscu Negru sau lacul Vidraru;
    3. DN 1 cu DN 7C la km 151+017 stg. cu inscripţia în câmpul 3 Bâlea Cascadă, Bâlea Lac, Piscu Negru sau lacul Vidraru;

    DN 67C
    1. DN 67C la km 0+000 dr. la Bengeşti cu inscripţia în câmpul 3, Novaci, Rânca, Obârşia Lotrului, Şugag sau lacul Vidraru;
    2. DN 7A cu DN 67C la km 94+000 dr. la Obârşia Lotrului, cu inscripţia în câmpul 3, Obârşia Lotrului, Şugag;
    3. DN 7 cu DN 67C la km 328+000 stg. cu inscripţia în câmpul 3, Şugag, Obârşia Lotrului, Rânca, Novaci,
    a) prin instalarea indicatorului fig. F6 - circulaţia interzisă în ambele sensuri, alăturat panoului de presemnalizare montat la poziţiile 1, 2 şi 3 şi în sectoarele unde este necesară închiderea circulaţiei;
    b) prin instalarea barierelor de închidere a sectorului de drum;
    c) simbolul panoului de presemnalizare fig. F6 şi modul de amplasare sunt redate în tabelul nr. 1 de mai jos:
    Tabelul nr. 1*
    * Tabelul nr. 1 este reprodus în facsimil.
 (a se vedea imaginea asociată)





    ART. 28
    Închiderea/Deschiderea sau restricţionarea circulaţiei pe DN 7C şi DN 67C se face prin consultarea cu secţiile de drumuri naţionale (S.D.N. Piteşti, S.D.N. Sibiu, S.D.N. Târgu Jiu, S.D.N. Râmnicu Vâlcea şi S.D.N. Alba) şi districtele (Piscu Negru, Bâlea Cascadă, Bengeşti, Vidra şi Şugag) care administrează aceste drumuri de pe teritoriul judeţelor pe care le străbat aceste drumuri montane.

    ART. 29
    Închiderea/Deschiderea circulaţiei pe sectoarele de drum montan menţionate la art. 25 se va face numai după o revizie specială efectuată de o comisie numită prin decizia directorului general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, ce va avea în componenţă specialişti din cadrul C.N.A.I.R. - Central, direcţiilor regionale de drumuri şi poduri Bucureşti şi Braşov pentru DN 7C/direcţiilor regionale de drumuri şi poduri Craiova şi Cluj şi ai S.D.N. Piteşti - S.D.N. Sibiu/S.D.N. Târgu Jiu, S.D.N. Râmnicu Vâlcea şi S.D.N. Alba pentru DN 67C, care vor stabili condiţiile în care drumurile montane DN 7C şi DN 67C pot fi deschise/închise circulaţiei pe sectoarele de drum montane restricţionate.

    ART. 30
    În vederea deschiderii circulaţiei publice pe sectoarele de drum montan cuprinse între km 104+000 (Piscu Negru) - km 130+800 (cabana Bâlea Cascadă)/km 34+800 (Rânca) - km 79+200 (Curpăt), S.D.N. Piteşti (km 0+000-km 116+808) şi S.D.N. Sibiu (km 116+808-km 151+017)/ S.D.N. Târgu Jiu (km 0+000-km 59+800), S.D.N. Râmnicu Vâlcea (km 59+800-km 67+400) şi S.D.N. Alba (km 67+000-km 147+705) se vor stabili lucrările necesare punerii în ordine a drumurilor şi termenele de finalizare a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente la drum, viaducte, tuneluri, conform tabelului nr. 2, precum şi S.D.N.-urile şi districtele care au în sarcină realizarea programului de lucrări.

    ART. 31
    Hotărârea de închidere/deschidere a celor două sectoare de drum montan va fi adusă la cunoştinţa opiniei publice prin comunicate de presă emise de către C.N.A.I.R. - S.A.


    C. Revizia drumurilor, semnalizări şi marcaje, lucrări de întreţinere şi reparaţii curente
    ART. 32
    Supravegherea drumurilor se realizează prin revizii, în conformitate cu Normativul pentru revizia drumurilor publice, ind. AND 504, Instrucţiunile privind întreţinerea, repararea şi exploatarea tunelului Bâlea Lac, Normativul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice - indicativ AND 525 şi celelalte reglementări tehnice referitoare la exploatarea drumurilor.

    ART. 33
    Semnalizarea verticală se montează de către secţiile de drumuri naţionale Piteşti şi Sibiu/secţiile de drumuri naţionale Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea şi Alba, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, iar marcajele rutiere se realizează prin terţi în cadrul contractelor încheiate sau în regie.

    ART. 34
    Pentru avertizarea şi informarea participanţilor la trafic asupra pericolelor ce pot apărea pe aceste drumuri montane, precum şi pentru buna desfăşurare a circulaţiei se va asigura ca semnalizarea cu indicatoare rutiere să fie bine întreţinută şi completată, conform anexelor nr. 11A, respectiv 7B, inclusiv cu indicatoarele specificate în cele două anexe.

    ART. 35
    Districtele care se ocupă de administrarea drumurilor montane DN 7C şi DN 67C vor avea în permanenţă un stoc de indicatoare de semnalizare rutieră în scopul înlocuirii imediate a celor lipsă sau deteriorate.

    ART. 36
    Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente sunt cele prevăzute în Normativul privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice“ - ind. AND 554.

    ART. 37
    În paralel cu lucrările de întreţinere şi reparaţii curente se vor executa şi consolidări de versanţi şi amenajare torenţi, lucrări de protecţie împotriva avalanşelor şi a căderilor de stânci etc.
    Tabelul nr. 2 PROGRAM
    de lucrări pe drumurile naţionale DN 7C „Transfăgărăşan“ şi DN 67C „Transalpina“ în vederea redeschiderii în perioada ………………………………..


┌────┬──────────────┬──────┬───────┬──────────────────┬────────┬──────────┐
│ │ │ │Pe │ │ │Formaţia │
│ │ │ │traseul│Cantităţi │ │sau │
│Nr. │Denumirea │ │deschis│ │Termen │districtul│
│crt.│lucrării │U.M. ├───────┼────────┬─────────┤de │care │
│ │ │ │Pe │ │ │execuţie│execută │
│ │ │ │traseul│Evaluate│Realizate│ │lucrarea │
│ │ │ │închis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │Reparaţii de │ │ │ │ │ │ │
│1 │gropi la │mp │ │ │ │ │ │
│ │partea │ │ │ │ │ │ │
│ │carosabilă │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │Colmatări de │ │ │ │ │ │ │
│ │rosturi şi │ │ │ │ │ │ │
│2 │fisuri la │m │ │ │ │ │ │
│ │partea │ │ │ │ │ │ │
│ │carosabilă │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│3 │Completarea │mp │ │ │ │ │ │
│ │acostamentelor│ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │Curăţarea │ │ │ │ │ │ │
│4 │şanţurilor şi │m │ │ │ │ │ │
│ │a rigolelor │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │Îndepărtarea │ │ │ │ │ │ │
│ │din partea │ │ │ │ │ │ │
│ │carosabilă şi │ │ │ │ │ │ │
│5 │de pe │mc │ │ │ │ │ │
│ │acostamente a │ │ │ │ │ │ │
│ │stâncilor şi a│ │ │ │ │ │ │
│ │grohotişurilor│ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │Repararea/ │ │ │ │ │ │ │
│ │Înlocuirea │ │ │ │ │ │ │
│6 │parapeţilor şi│m │ │ │ │ │ │
│ │/sau vopsirea │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │Înlocuirea/ │ │ │ │ │ │ │
│ │Repararea │ │ │ │ │ │ │
│ │indicatoarelor│buc. │ │ │ │ │ │
│7 │de │table │ │ │ │ │ │
│ │semnalizare, │ │ │ │ │ │ │
│ │vopsirea │ │ │ │ │ │ │
│ │stâlpilor │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │Executarea │km │ │ │ │ │ │
│8 │marcajelor ├──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │orizontale │km │ │ │ │ │ │
│ │ │echiv.│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │Revizia │ │ │ │ │ │ │
│ │podurilor, │ │ │ │ │ │ │
│ │viaductelor, │ │ │ │ │ │ │
│ │podeţelor, │ │ │ │ │ │ │
│9 │stabilirea │buc. │ │ │ │ │ │
│ │lucrărilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │întreţinere şi│ │ │ │ │ │ │
│ │executarea │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │Revizia │ │ │ │ │ │ │
│ │tunelurilor, │ │ │ │ │ │ │
│10 │stabilirea │buc. │ │ │ │ │ │
│ │lucrărilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │executarea │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │Repararea │ │ │ │ │ │ │
│ │zidurilor de │ │ │ │ │ │ │
│11 │sprijin │m │ │ │ │ │ │
│ │(completări │ │ │ │ │ │ │
│ │rosturi) │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │Degajarea │ │ │ │ │ │ │
│ │părţii │ │ │ │ │ │ │
│12 │carosabile de │km de │ │ │ │ │ │
│ │zăpadă │drum │ │ │ │ │ │
│ │(de la km ... │ │ │ │ │ │ │
│ │la km ...) │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│13 │Rănguiri │mc │ │ │ │ │ │
│ │versanţi │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│14 │Amenajare │- │ │ │ │ │ │
│ │torenţi │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────┼───────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┤
│ │Reparaţii │mp/mc/│ │ │ │ │ │
│15 │tuneluri şi │m │ │ │ │ │ │
│ │copertine │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────────┴──────┴───────┴────────┴─────────┴────────┴──────────┘


    NOTA:
    În funcţie de cerinţele drumului, lucrările din tabel se pot anula sau completa cu cele necesare, cum ar fi: amenajări torenţi, reparaţii tuneluri şi copertine, protejare versanţi etc.
    În program nu se introduc lucrările de tratamente bituminoase, straturi bituminoase foarte subţiri, covoare asfaltice, consolidări, ranforsări, care de regulă se execută în baza programului de lucrări aprobat în funcţie de fondurile alocate. Aceste lucrări se execută pe perioada de vară, când drumul este deschis circulaţiei.
    Programul de lucrări se întocmeşte separat pentru sectoarele de drum deschise, unde lucrările de punere în ordine pot să se execute mai devreme, şi separat pentru sectorul de drum închis, unde o parte din lucrări se poate executa numai după efectuarea lucrărilor de deszăpezire şi de îndepărtare a stâncilor de pe partea carosabilă (tabelul nr. 2).

    ART. 38
    La planificarea şi execuţia lucrărilor se va tine seama de condiţiile deosebite de exploatare a celor două drumuri montane.

    ART. 39
    Lucrările se pot realiza cu firme specializate în execuţii de consolidări, protecţie taluzuri, poduri, tuneluri etc., cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data contractării, sau în regie proprie.


    ART. 40
    Districtele Căpăţâneni, Piscu Negru, Formaţia de consolidări Vidraru şi Bâlea care administrează drumul naţional DN 7C/Districtele Bengeşti, Vidra şi Şugag care administrează drumul naţional DN 67C sunt obligate să raporteze în timp real la S.D.N., D.R.D.P. şi C.N.A.I.R. - S.A. situaţia drumurilor montane şi orice eveniment produs, în vederea stabilirii şi luării de măsuri necesare desfăşurării circulaţiei în condiţii de siguranţă şi confort, precum şi în vederea informării participanţilor la trafic.

    ART. 41
    Sistemul informaţional este asigurat prin posturile telefonice fixe şi mobile.


    CAP. V
    Dispoziţii finale
    ART. 42
    Anexele nr. 1A-11A şi 1B-7B*^) fac parte integrantă din prezentul normativ.
    *) Anexele nr. 1A-11A şi 1B-7B se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., care este depozitarul acestora, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.


    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016