Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORMA TEHNICA FEROVIARA din 25 martie 2009 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORMA TEHNICA FEROVIARA din 25 martie 2009 "Vehicule de cale ferata. Prescriptii tehnice pentru revizia si repararea amortizoarelor"

EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 21 aprilie 2009
Comenteaza legea

cod NTF 81-007:2009 -

Preambul
Prezenta normã tehnicã feroviarã stabileşte prescripţiile tehnice minimale necesare reviziei şi reparãrii amortizoarelor hidraulice şi cu fricţiune ce echipeazã vehiculele feroviare.
Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplicã de cãtre operatorii de transport feroviar deţinãtori de vehicule feroviare la întocmirea caietelor de sarcini în cadrul procedurilor de achiziţii publice ale serviciilor de revizii şi reparaţii ale vehiculelor feroviare, precum şi de cãtre furnizorii feroviari autorizaţi, pentru întocmirea specificaţiilor tehnice şi a instrucţiunilor de lucru în baza cãrora efectueazã serviciile de revizii şi reparaţii ale amortizoarelor.
Lucrãrile ce trebuie efectuate la reviziile şi reparaţiile amortizoarelor se stabilesc în funcţie de tipul reviziei/reparaţiei planificate a vehiculului feroviar şi fac obiectul documentaţiilor tehnice ce conţin prescripţiile de revizie/reparaţie a vehiculului.
La elaborarea prezentei norme tehnice feroviare s-a ţinut seama de prevederile documentelor de referinţã menţionate în anexa nr. 1 la prezenta normã tehnicã feroviarã, precum şi de documentaţia de fabricaţie şi de specificaţiile tehnice ale principalilor producãtori de amortizoare.
Cifrele din parantezele drepte din cuprinsul normei tehnice feroviare indicã numerele documentelor de referinţã menţionate în anexa nr. 1 la prezenta normã tehnicã feroviarã.

1. Generalitãţi
1.1. Obiect
Prezenta normã tehnicã feroviarã stabileşte prescripţiile tehnice minimale necesare reviziei şi reparãrii amortizoarelor hidraulice şi cu fricţiune din componenţa suspensiilor vehiculelor feroviare. Prescripţiile tehnice menţionate mai sus includ lucrãrile minime obligatorii care trebuie efectuate la amortizoare, precum şi criteriile de acceptare, în funcţie de tipul reviziei/reparaţiei la care este supus vehiculul feroviar.
1.2. Domeniul de aplicare
Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplicã de cãtre operatorii de transport feroviar deţinãtori de vehicule feroviare la întocmirea caietelor de sarcini în cadrul procedurilor de achiziţii publice ale serviciilor de revizii şi reparaţii ale vehiculelor feroviare, precum şi de cãtre furnizorii feroviari, autorizaţi conform [1], pentru întocmirea specificaţiilor tehnice şi a instrucţiunilor de lucru în baza cãrora efectueazã serviciile de revizii şi reparaţii ale amortizoarelor.
Specificaţiile tehnice şi caietele de sarcini pentru revizia şi repararea amortizoarelor, dupã avizarea de cãtre beneficiarii finali şi Autoritatea Feroviarã Românã - AFER, vor constitui parte componentã a documentaţiei tehnice de reparaţie a vehiculelor feroviare pe care se monteazã amortizoarele.
Alegerea între repararea amortizoarelor sau înlocuirea acestora cu altele noi similare revine beneficiarilor finali şi deţinãtorilor de vehicule feroviare, în funcţie de condiţiile de exploatare a vehiculelor, de vitezele de circulaţie şi costurile de achiziţie ale amortizoarelor noi sau reparate.
1.3. Scop
Asigurarea caracteristicilor şi parametrilor de confort şi a calitãţii de mers a vehiculelor feroviare pe care se monteazã amortizoarele revizuite şi reparate.
1.4. Clasa de risc
Reviziile şi reparaţiile planificate ale amortizoarelor sunt servicii feroviare critice care se încadreazã în clasa de risc 1A, conform [1].
1.5. Condiţii generale
Avându-se în vedere cã prezentele prescripţii tehnice conţin cerinţele minimale referitoare la revizia şi repararea amortizoarelor, pentru punerea lor în aplicare este necesarã elaborarea de cãtre fiecare furnizor al serviciilor de revizie şi reparare a documentelor tehnice de execuţie a serviciului (specificaţii tehnice, instrucţiuni de lucru, tehnologii etc.).
Revizia şi repararea amortizoarelor se efectueazã numai în unitãţi autorizate ca furnizori feroviari, serviciul de reparaţie trebuind sã fie omologat/certificat, în conformitate cu prevederile din [1].
2. Definiţii
a) amortizor - dispozitiv special care limiteazã amplitudinile vibraţiilor şi ale oscilaţiilor vehiculului feroviar sau ale pãrţilor sale componente;
NOTA 1: Dupã principiul de funcţionare, amortizoarele de vibraţii se clasificã în amortizoare hidraulice la care forţele rezistente sunt forţe de frecare vâscoasã, fiind dependente de vitezã, şi în amortizoare cu fricţiune la care forţele rezistente sunt forţe de frecare uscatã.
NOTA 2: În prezenta normã tehnicã feroviarã, termenul dispozitiv se referã la amortizor.
b) mentenanţã - ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi administrative, inclusiv cele de supervizare, destinate menţinerii sau reintegrãrii unui produs într-o stare ce permite sã îndeplineascã funcţiile cerute [2];
c) mentenanţã preventivã - mentenanţa efectuatã la intervale predeterminate sau potrivit cu criteriile prescrise, destinatã sã reducã probabilitatea unui defect ori deteriorarea funcţionãrii unei entitãţi (produs) [2];
NOTĂ: În prezenta normã tehnicã feroviarã, termenul mentenanţã preventivã se referã la revizia/reparaţia planificatã.
d) mentenanţã corectivã - mentenanţa rezultatã în urma recunoaşterii unui defect şi intenţia de a pune produsul într-o stare din care poate îndeplini funcţia cerutã [2];
NOTĂ: În prezenta normã tehnicã feroviarã, termenul mentenanţã corectivã se referã la reparaţia accidentalã.
e) revizie tehnicã - evaluare a conformitãţii, prin observare şi judecare, însoţitã de mãsurare, verificare sau încercare, urmatã, când este cazul, de mãsuri corective (reparaţie) pentru restabilirea stãrii de funcţionare;
f) reparare - întreaga activitate necesarã punerii în stare de funcţionare a amortizorului în urma unei defectãri;
g) diagramã de reglaj F-s - dependenţa dintre forţa de amortizare şi cursa de încercare, pentru o anumitã vitezã de încercare;
NOTĂ: Influenţa vitezei pentru amortizoarele cu fricţiune este nesemnificativã.
h) caracteristicã de amortizare F-v - dependenţa dintre forţa de amortizare şi viteza pistonului;
i) duratã medie de viaţã - intervalul de timp în care amortizorul îşi îndeplineşte rolul sãu funcţional la parametrii tehnici ceruţi de proiectantul de produs;
j) fişã de reglaj - distribuţia valorilor forţelor trasate faţã de linia de zero, împreunã cu caracteristicile de reglaj ale standului folosit;
k) cursã de încercare s - cursa de încercare pe stand a pistonului amortizorului, care este mai micã sau egalã cu valoarea cursei nominale;
l) ciclu funcţional - o cursã de destindere şi una de comprimare succesive;
m) cursa de destindere - secvenţa în care pistonul se deplaseazã în sensul mãririi lungimii amortizorului;
n) cursa de comprimare - secvenţa în care pistonul se deplaseazã în sensul micşorãrii lungimii amortizorului;
o) forţa de amortizare la destindere F(d) - rezistenţa care ia naştere în amortizor la cursa de destindere;
p) forţa de amortizare la comprimare F(c) - rezistenţa care ia naştere în amortizor la cursa de comprimare;
q) vitezã criticã v(n) - viteza pistonului la care se deschide dispozitivul de protecţie la suprasarcinã a amortizorului hidraulic;
r) prescripţie tehnicã - normã scrisã privind condiţiile tehnice care trebuie respectate la proiectarea, executarea şi întreţinerea unei instalaţii, a unei maşini sau a unui mecanism;
s) documentaţie tehnicã - desenele şi documentele scrise care, independent sau împreunã, determinã componenţa şi construcţia produsului şi cuprind, dupã caz, datele de studiu şi proiectare, execuţie, verificare, recepţie, exploatare, întreţinere sau de certificare, de propagandã tehnicã şi comercialã a acestuia;
t) deţinãtor de vehicul feroviar - entitate care exploateazã economic într-o manierã durabilã un vehicul feroviar, ca mijloc de transport, fie cã este proprietarul vehiculului, fie cã are drept de folosinţã asupra lui (împuternicit);
u) beneficiar final - deţinãtor al unui vehicul feroviar care stabileşte modalitãţile de introducere în revizie/reparaţie a vehiculului feroviar, precum şi predarea şi constatarea stãrii tehnice, la terminarea lucrãrilor de revizie/reparaţie;
v) trasabilitate - abilitatea de a reconstrui istoricul, aplicarea sau localizarea a ceea ce este luat în considerare [8].
NOTĂ: Atunci când este luat în considerare un produs, trasabilitatea se poate referi la:
- originea materialelor şi componentelor;
- istoricul procesãrii;
- distribuţia şi localizarea produsului dupã livrare.
Revizia tehnicã periodicã planificatã a amortizoarelor are un rol preventiv şi constã în efectuarea unor intervenţii/reparaţii în funcţie de starea tehnicã a amortizoarelor şi a perioadelor de exploatare a vehiculelor feroviare pe care sunt montate, în societãţi comerciale cu activitate specificã, autorizate pentru aceste tipuri de servicii, conform prevederilor din [1].
3. Elementele componente ale amortizoarelor hidraulice
Amortizoarele hidraulice care fac obiectul prezentei norme tehnice feroviare sunt amortizoare hidraulice bitubulare.
Principiul de funcţionare a amortizoarelor hidraulice bitubulare este acelaşi, indiferent de particularitãţile lor constructive.
Oricare ar fi soluţia constructivã adoptatã pentru amortizoarele hidraulice, în principiu, acestea se compun din urmãtoarele elemente reprezentate în figura 1:
1 - tub rezervor asamblat;
2 - ansamblu supapã inferioarã;
3 - cilindru de lucru;
4 - ansamblu piston cu tijã;
5 - ansamblu ghidaj;
6 - capac superior cu manta de protecţie;
7 - dispozitiv de etanşare-ghidare tijã;
8 - burduf de cauciuc pentru protecţia tijei pistonului;
9 - supapã de admisie;
10 - supapã de comprimare;
11 - supapã de comunicare;
12 - supapã de destindere;
13, 14 - sistem superior şi inferior de prindere.


Figura 1 - Schema de principiu a unui amortizor hidraulic

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 1 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 15 (a se vedea imaginea asociatã).

NOTĂ: În funcţie de tipul constructiv al amortizorului, unele elemente reprezentate în figura 1 pot lipsi sau pot fi completate cu altele (de exemplu: supape, burduf de cauciuc).

4. Prescripţii privind verificarea stãrii tehnice a amortizoarelor hidraulice
4.1. Programul de revizii/reparaţii
Verificarea stãrii tehnice a amortizoarelor hidraulice se face cu ocazia reviziilor tehnice planificate ale vehiculelor feroviare, stabilite prin normativul de revizii şi reparaţii în vigoare [14].
În vederea optimizãrii programelor de mentenanţã preventivã şi reducerii mentenanţei corective, trebuie sã existe o corelare a timpilor normaţi dintre douã revizii tehnice planificate cu ridicarea de pe boghiuri a vagoanelor şi timpii/numãrul de km prevãzuţi de proiectanţii amortizoarelor între douã reparaţii cu demontarea amortizoarelor.
La achiziţionarea unui amortizor, trebuie sã se solicite furnizorului ca documentaţia tehnicã sã conţinã date concrete referitoare la instrucţiunile de exploatare, întreţinere şi reparaţii, din care sã rezulte informaţii ca: intervalul dintre douã revizii/reparaţii planificate, lucrãrile minime obligatorii ce trebuie efectuate la fiecare revizie/reparaţie planificatã, lucrãrile ce pot fi fãcute în atelierul beneficiarului şi lucrãri ce nu pot fi fãcute decât în atelierele furnizorului, diagrama de reglaj etalon şi modelele diagramelor folosite la diagnosticare, durata medie de viaţã, tipul de ulei de amortizor folosit la ridicarea diagramei etalon şi variante de înlocuire a acestuia, durata medie de viaţã a elementelor componente din cauciuc, lista pieselor de schimb incluzând şi piesele de uzurã şi a eventualilor furnizori etc.
Orice amortizor trebuie sã aibã marcat pe eticheta de identificare, sub caracteristicile sale, anul ultimei reparaţii cu demontare şi întreprinderea reparatoare.
Amortizoarele sunt prin concepţie produse reparabile numai prin înlocuirea pieselor de uzurã cu piese originale sau piese asimilate, care respectã documentaţia constructivã de bazã, omologate conform prevederilor din [1]. Lista pieselor de uzurã trebuie sã se regãseascã în documentaţia tehnicã a amortizoarelor.
4.2. Succesiunea operaţiilor de verificare tehnicã
4.2.1. Verificarea aspectului exterior al amortizoarelor, înaintea demontãrii de pe vehicul, urmãrindu-se:
- existenţa scurgerilor de ulei;
- starea prinderilor;
- prezenţa deteriorãrilor pe piesele exterioare.
4.2.2. Demontarea de pe vehicul
4.2.3. Curãţarea mecanicã exterioarã şi spãlarea exterioarã cu apã şi detergenţi
4.2.4. Introducerea în atelier a amortizoarelor demontate de pe vehicul
4.2.5. Verificarea amortizoarelor, urmãrindu-se existenţa scurgerilor de ulei, fixarea mantalei de protecţie pe capacul superior, starea capetelor de prindere (elementele de prindere din cauciuc)
În situaţia în care se constatã scurgeri de ulei, se investigheazã provenienţa acestora, care se poate datora:
a) pierderilor prin sistemul de etanşare (uleiul este prezent pe toatã lungimea tubului rezervor);
b) pierderilor prin sistemul de îmbinare sudatã dintre tubul rezervor şi prinderea inferioarã.
În situaţia constatãrii pierderilor de ulei, amortizorul se demonteazã fãrã a mai face verificarea prealabilã a funcţionãrii şi nici ridicarea diagramei de reglaj.
4.2.5.1. În situaţia în care elementele de prindere sunt uzate sau deteriorate, verificarea funcţionãrii şi ridicarea diagramei de reglaj se efectueazã dupã înlocuirea elementelor necorespunzãtoare.
De regulã amortizoarele hidraulice au douã tipuri de elemente de prindere:
- cu tampon de cauciuc;
- cu bucşã elasticã.
În cazul bucşelor elastice, acestea se înlocuiesc dacã uzura uniformã sau ovalizarea diametrului interior al bucşei interioare este mai mare de 0,5 mm.
Împerecherea bucşei elastice cu bulonul de fixare se face astfel încât jocul radial maxim şi jocul axial maxim sã nu depãşeascã 0,2 mm.
De asemenea, bucşa de cauciuc se înlocuieşte dacã are deformaţii permanente sau este deplasatã faţã de bucşele metalice.
Tamponul de cauciuc se înlocuieşte dacã este rupt, îmbãtrânit sau prezintã deformaţii permanente.
4.2.5.2. În situaţia în care cordoanele de sudurã care fixeazã tubul rezervor de prinderea inferioarã (capac bucşã inferioarã) sunt deteriorate, ansamblul tub rezervor-prindere se înlocuieşte înainte de a face verificarea funcţionãrii amortizorului.
4.2.6. Verificarea funcţionãrii amortizoarelor
Verificarea funcţionãrii amortizoarelor constã în verificarea rotaţiei tijei pistonului, verificarea translaţiei tijei pistonului şi în ridicarea diagramei de reglaj.
Ridicarea diagramei de reglaj a amortizoarelor se face pe stand, ulterior verificãrii rotaţiei şi translaţiei tijei pistonului şi numai dacã rezultatele celor douã verificãri au fost corespunzãtoare. În situaţia în care rezultatul uneia sau ambelor verificãri nu indicã funcţionarea corectã a amortizorului, acesta se demonteazã şi se reparã fãrã a se mai face ridicarea prealabilã a diagramei de reglaj.
4.2.6.1. Verificarea rotaţiei tijei pistonului
Tubul rezervor fiind fixat în menghinã, tija pistonului împreunã cu ansamblul prindere superioarã trebuie sã se poatã roti manual 360°, uşor, fãrã sã opunã rezistenţã, fãrã blocaje, indiferent de poziţia pistonului în cilindru.
4.2.6.2. Verificarea translaţiei tijei pistonului se poate face:
- fie prin tragerea şi împingerea rapidã a tijei pistonului manual, amortizorul trebuind sã opunã rezistenţã puternicã; rezistenţa redusã sau lipsa totalã a acesteia este indiciu al lipsei uleiului sau al funcţionãrii incorecte a supapelor;
Dacã amortizorul a stat în poziţie orizontalã, pot apãrea pierderi temporare ale rezistenţei acestuia, ca urmare a faptului cã o parte din lichid s-a scurs prin supape în tubul rezervor; în aceastã situaţie, amortizorul trebuie comprimat şi destins de câteva ori pe întreaga lungime a cursei, iar dacã nu este defect îşi va recãpãta rezistenţa iniţialã.
- fie pe standul pe care se ridicã diagrama de reglaj, în timpul celor 8-10 cicluri de funcţionare, care se fac anterior ridicãrii diagramei de reglaj.
Odatã cu verificarea translaţiei tijei pistonului, se verificã existenţa eventualelor urme de frecare între mantaua de protecţie şi tubul rezervor.
În situaţia în care la cel puţin una dintre aceste verificãri amortizorul nu corespunde, amortizorul se introduce în atelier şi se reparã.
4.2.7. Ridicarea diagramei de reglaj şi criterii de acceptare
4.2.7.1. Ridicarea diagramei de reglaj
Dacã amortizorul a corespuns verificãrilor de la pct. 4.2.5 şi 4.2.6, se ridicã pe stand diagrama de reglaj forţã - deplasare "F-s".
Cu ajutorul diagramei de reglaj se poate stabili starea tehnicã funcţionalã a oricãrui amortizor, determinându-se în prealabil dependenţa dintre diferitele forme ale diagramei şi stãrile tehnice funcţionale.
Orientativ, forma diagramei de reglaj F-s este prezentatã în figura 2, curba 1. Faţã de aceastã curbã se admit abateri care urmãresc îndeaproape conturul curbei etalon. Amortizorul se considerã necorespunzãtor dacã deformarea diagramei duce la o micşorare importantã a suprafeţei închise de ea, de genul prezentat de curba 3, cu excepţia zonei de trecere de la destindere la compresiune şi invers.
Modelul fişei de reglaj este prezentat în anexa nr. 2.

Figura 2 - Diagramã de reglaj (model)

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 2 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 17 (a se vedea imaginea asociatã).

Valorile forţelor de amortizare efective citite pe stand trebuie sã se încadreze în împrãştierea faţã de valoarea nominalã corespunzãtoare reparaţiei, datã de proiectant în documentaţia tehnicã.
În situaţia în care diagrama este corespunzãtoare din punctul de vedere al valorilor şi al formei şi dacã din datele furnizate de documentaţia tehnicã rezultã cã amortizorul se încadreazã în numãrul de km/ani în care poate funcţiona fãrã demontare, amortizorul poate fi montat din nou pe vagon.
La ridicarea diagramei de reglaj se respectã minimum urmãtoarele reguli:
a) ridicarea diagramei se face pe un stand dinamometric atestat, conform reglementãrilor în vigoare, folosindu-se dispozitive de prindere cu jocuri minime, pentru a nu determina deteriorarea alurii diagramei; dispozitivele de prindere sunt specifice fiecãrui tip de amortizor;
Jocurile mari existente în sistemele de prindere de pe stand şi uzura şi elasticitatea elementelor de cauciuc ale prinderilor pot determina deformarea diagramei de reglaj de maniera prezentatã în figurile 8 şi 9;
b) temperatura mediului ambiant indicatã de proiectant în documentaţia tehnicã. Pentru stabilirea temperaturii de încercare şi pentru condiţiile de aclimatizare a amortizoarelor înainte de încercare se recomandã prevederile din [11];
c) amortizoarele se testeazã în poziţie verticalã, cu tija în sus;
d) standul trebuie sã permitã mişcarea celor douã articulaţii în acelaşi plan, pentru a se evita frecãrile parazite;
e) mãsurarea forţelor sã poatã fi fãcutã mecanic, electric sau hidraulic;
f) efectuarea a 8-10 cicluri funcţionale înainte de trasarea diagramei F-s la viteza de încercare stabilitã în planul de control din documentaţia tehnicã a amortizorului. Viteza de încercare trebuie sã corespundã vitezei medii de funcţionare a pistonului pentru amortizoarele fãrã protecţie interioarã la suprasarcinã şi vitezei critice Vn pentru amortizoarele cu dispozitive de protecţie la suprasarcinã.
Odatã cu ridicarea diagramei de reglaj se urmãresc şi eventuala apariţie a scurgerilor de ulei, precum şi existenţa unor zgomote funcţionale anormale, altele decât cele legate de fluajul uleiului.
4.2.7.2. Criterii de acceptare
a) Criteriile de acceptare pentru amortizoarele hidraulice ce echipeazã vagoanele de cãlãtori
Pe baza datelor rezultate din forma diagramei de reglaj şi a mãrimii forţelor de amortizare se ia decizia reparãrii amortizoarelor în urmãtoarele situaţii:
- în cazul scãderii forţelor de amortizare cu mai mult de 20% faţã de valoarea nominalã indicatã în documentaţia tehnicã constructivã a amortizorului;
- la deformãri anormale ale diagramei.
b) Criterii de acceptare pentru amortizoarele hidraulice ce echipeazã locomotivele:
- scãderea forţelor de amortizare cu mai mult de 10% faţã de valorile nominale indicate în documentaţia tehnicã constructivã a amortizorului;
- deformãri anormale ale diagramei.
Valorile forţelor de amortizare ale amortizoarelor hidraulice, ce echipeazã locomotivele diesel-electrice de 5.100 KW, 3.400 KW şi locomotiva diesel-hidraulicã de 1.250 CP, sunt stabilite în [5], [6].
4.3. Defectele posibile ale amortizoarelor hidraulice
Stabilitatea în timp a capacitãţii de amortizare a amortizoarelor hidraulice depinde de o serie de factori, precum: rezistenţa la uzurã a sistemului de etanşare al tijei pistonului, rezistenţa la obosealã a elementelor elastice ale supapelor, rezistenţa la uzurã a suprafeţelor mobile, stabilitatea în timp a viscozitãţii lichidului din amortizor.
4.3.1. Uzura inelului de etanşare şi a ghidajului
Uzura inelului de etanşare şi a ghidajului produce unul dintre cele mai des întâlnite defecte ale amortizoarelor, şi anume scurgerile de lichid.
În figura 3 este prezentatã influenţa volumului de lichid asupra formei diagramei de reglaj. O pierdere micã de lichid nu are o influenţã sesizabilã asupra diagramei de funcţionare. O deformare vizibilã a diagramei de funcţionare se obţine în cazul unei pierderi mai însemnate de lichid, de aproximativ 20-30%. O pierdere de lichid de circa 40-60% din volumul nominal produce o deformare totalã a diagramei de reglaj şi o micşorare de pânã la 90% din valoarea iniţialã a forţei maxime de amortizare. De asemenea, dacã uleiul din amortizor este în cantitate insuficientã, în cilindrul de lucru apar porţiuni fãrã lichid. La trecerea prin aceste porţiuni, pistonul se va lovi de lichid, funcţionarea amortizorului fiind durã (porţiunea b din figura 3).
NOTĂ: Şi existenţa unei cantitãţi de ulei mai mari decât cea prevãzutã este nefavorabilã, deoarece influenţeazã negativ perna de aer din partea tubului rezervor.


Figura 3 - Influenţa volumului de lichid asupra diagramei de reglaj

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 3 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 18 (a se vedea imaginea asociatã).

4.3.2. Emulsionarea lichidului din amortizor (formarea spumei)
Emulsionarea lichidului din amortizor se datoreazã lipsei ori deteriorãrii dispozitivelor antispumã (calmatoare) sau unei cantitãţi prea mici de ulei.
Formarea spumei este însoţitã de o pierdere de lucru mecanic, reprezentatã în figura 4 prin suprafeţele haşurate. Datoritã spumei, nu se produce amortizarea imediat dupã schimbarea cursei de destindere în comprimare şi invers, ci doar dupã un anumit timp, efectul de amortizare începând prin şoc. Indiferent de existenţa dispozitivelor antispumã, în cazul pierderii de ulei apare fenomenul de formare a spumei.


Figura 4 - Influenţa formãrii spumei asupra diagramei de reglaj

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 4 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 18 (a se vedea imaginea asociatã).

4.3.3. Îmbãtrânirea uleiului din amortizor
Îmbãtrânirea uleiului din amortizor se manifestã prin creşterea viscozitãţii şi apariţia unor impuritãţi.
Scãderea viscozitãţii uleiului determinã la aceeaşi cursã "s" a pistonului scãderea forţei de amortizare atât la comprimare, cât şi la destindere.
Apariţia impuritãţilor, rezultate, de regulã, din procesul de uzurã a pieselor aflate în mişcare relativã, poate duce la pãtrunderea lor în zona de aşezare a supapelor, provocând o scurgere mai intensã a lichidului din cilindru în tubul rezervor şi din partea superioarã în cea inferioarã a cilindrului de lucru, având ca rezultat reducerea forţei de amortizare. Diagramele, chiar pentru un scurt timp de funcţionare a amortizorului, nu mai urmeazã acelaşi traseu (figura 5).
Creşterea viscozitãţii uleiului determinã la aceeaşi cursã "s" a pistonului creşterea forţei de amortizare atât la comprimare, cât şi la destindere.


Figura 5 - Influenţa prezenţei impuritãţilor din ulei asupra diagramei de reglaj

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 5 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 18 (a se vedea imaginea asociatã).

4.3.4. Reglajul necorespunzãtor al arcurilor supapelor
Reglajul necorespunzãtor al arcurilor supapelor determinã deformarea diagramei de reglaj.
În figura 6, porţiunea a a diagramei de reglaj este un indiciu al reglajului necorespunzãtor al arcului supapei de comunicare; acesta fiind prea comprimat, opune rezistenţã mare pe ultima porţiune a cursei de comprimare, când, datoritã creşterii cantitãţii de ulei şi rezistenţei crescute a arcului, supapa de comprimare nu mai permite trecerea lichidului; uleiul întâmpinând rezistenţa mãritã a supapei de comunicare, are loc creşterea forţei de amortizare la sfârşitul cursei de comprimare.
Porţiunea d a diagramei indicã un reglaj necorespunzãtor al supapei de destindere, arcul acesteia fiind prea comprimat.
Porţiunea b a diagramei din figura 6 indicã şi existenţa unor zone fãrã lichid (la cursa de destindere) datorate unei cantitãţi de lichid mai mici decât cea necesarã, iar porţiunea c indicã existenţa spumei în lichid.


Figura 6 - Influenţa reglãrii supapelor de admisie şi comunicare şi a cantitãţii de ulei asupra diagramei de reglaj

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 6 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 19 (a se vedea imaginea asociatã).


În figura 7, forma diagramei de reglaj indicã reglarea necorespunzãtoare a arcului supapei de admisie (arc prea comprimat), fapt ce produce dificultãţi de recuperare a lichidului din tubul rezervor, care se manifestã la începutul cursei de comprimare (zona a).


Figura 7 - Influenţa arcului supapei de admisie asupra diagramei de reglaj

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 7 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 19 (a se vedea imaginea asociatã).

4.3.5. Reducerea eficacitãţii de amortizare
Eficacitatea de amortizare se reduce datoritã:
- creşterii jocurilor în amortizor, ca urmare a:
● uzurii cilindrului de lucru pe suprafaţa de contact cu pistonul;
● uzurii segmentului pistonului;
● uzurii tijei pistonului şi a ghidajului tijei;
- defectãrii supapelor amortizorului, ca urmare a tasãrii arcurilor şi deteriorãrii suprafeţelor de aşezare a supapelor;
- îmbãtrânirii uleiului şi a contaminãrii cu impuritãţi.
Folosirea unor amortizoare uzate sau cu eficacitate micşoratã poate influenţa negativ confortul cãlãtorilor. Vibraţiile cu frecvenţã înaltã neamortizate datoritã prezenţei amortizoarelor ineficace au ca efecte principale negative uzura excesivã a suprafeţei de rulare a roţii, frânare insuficientã şi inegalã, deteriorarea rapidã a arcurilor suspensiei, uzura prematurã a rulmenţilor din cutia de osie.
4.3.6. Scurgeri de ulei
Scurgerile de ulei se datoreazã:
- uzurii inelului de etanşare montat în ghidaj şi a ghidajului pe suprafaţa activã; deteriorarea inelului de etanşare se produce atât datoritã frecãrii pe tija pistonului, cât şi datoritã întãririi cauciucului la temperaturi mari, fenomen ce poate apãrea în special la funcţionarea amortizorului în anotimpul cald;
- uzurii sau deformãrii garniturii de etanşare a tubului rezervor;
- existenţei unor pori în cordonul de sudurã dintre tubul rezervor şi capacul inferior.
4.3.7. Bãtãi
Bãtãile în amortizoare se datoreazã:
- cantitãţii insuficiente de ulei de amortizor;
- fixãrii necorespunzãtoare în ansamblul suspensiei sau deteriorãrii bucşelor de cauciuc de la capetele de fixare.

Principalele defecte ce pot apãrea la amortizoarele hidraulice, precum şi modul de remediere a acestora sunt prezentate în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1




┌───┬─────────────────────────────┬─────────┬───────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│Nr.│           Defect            │  Forma  │          Cauzã posibilã           │       Mod de remediere        │
│crt│                             │diagramei│                                   │                               │
│   │                             │de reglaj│                                   │                               │
├───┼─────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 1.│Scurgeri de ulei             │Fig. 3   │Sistemul de etanşare al tijei uzat │Înlocuirea pieselor respective │
│   │                             │         │Tija pistonului uzatã              │şi completarea cantitãţii de   │
│   │                             │         │Garnitura de etanşare a tubului    │ulei conform instrucţiunilor   │
│   │                             │         │rezervor uzatã sau deformatã       │de exploatare                  │
├───┼─────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2.│Pierderea eficacitãţii de    │Fig. 4,  │Formarea spumei în ulei            │Introducerea de dispozitive    │
│   │amortizare la începutul      │fig. 6   │Cantitate de ulei mai micã decât   │antispumã                      │
│   │cursei de destindere sau     │         │cea necesarã                       │Se completeazã cantitatea de   │
│   │de comprimare                │         │Supapele de admisie sau            │ulei conform instrucţiunilor   │
│   │                             │         │comunicare nu sunt etanşe.         │de exploatare.                 │
│   │                             │         │                                   │Se verificã suprafeţele de     │
│   │                             │         │                                   │aşezare ale supapelor şi       │
│   │                             │         │                                   │scaunele supapelor respective; │
│   │                             │         │                                   │se remediazã sau se înlocuiesc.│
├───┼─────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 3.│Curbele diagramei nu urmãresc│Fig. 5   │Îmbãtrânirea uleiului din          │Se înlocuieşte uleiul.         │
│   │acelaşi traseu.              │         │amortizor (existenţa impuritãţilor │                               │
│   │                             │         │în ulei)                           │                               │
├───┼─────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 4.│Forţa de rezistenţã la       │Fig. 6   │Arcul supapei de comunicare        │Se înlocuieşte arcul sau se    │
│   │sfârşitul cursei de          │         │este prea rigid sau prea           │micşoreazã precomprimarea.     │
│   │comprimare este prea mare.   │         │comprimat.                         │Se verificã cantitatea de ulei.│
│   │                             │         │Existenţa unei cantitãţi de ulei   │                               │
│   │                             │         │mai mare decât cea necesarã        │                               │
├───┼─────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 5.│Diagrama de funcţionare mai  │Fig. 5   │Supapele de destindere sau         │Se demonteazã supapele, se     │
│   │micã decât diagrama-etalon   │         │comprimare nu sunt etanşe ca       │spalã elementele componente;   │
│   │                             │         │urmare a murdãririi sau            │se înlocuiesc elementele       │
│   │                             │         │distrugerii elementelor            │defecte sau distruse.          │
│   │                             │         │componente.                        │                               │
│   │                             │         │Supapele de admisie sau de         │Idem.                          │
│   │                             │         │comunicare nu sunt etanşe.         │                               │
│   │                             │         │Jocuri prea mari:                  │Se înlocuiesc pistonul şi/sau  │
│   │                             │         │- între piston şi cilindru; sau    │cilindrul.                     │
│   │                             │         │- între tija pistonului şi ghidajul│Se înlocuiesc pistonul         │
│   │                             │         │acestuia.                          │şi ghidajul.                   │
├───┼─────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 6.│Dificultãţi de recuperare a  │Fig. 7   │Arcul supapei de admisie este      │Se înlocuieşte arcul sau se    │
│   │lichidului din camera de     │         │prea rigid sau prea comprimat.     │micşoreazã precomprimarea.     │
│   │compensare                   │         │                                   │                               │
├───┼─────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 7.│Lovituri în timpul           │Fig. 3b  │Cantitate insuficientã de ulei     │Se completeazã cantitatea de   │
│   │funcţionãrii                 │Fig. 6b  │Griparea sau vibrarea supapelor    │ulei conform instrucţiunilor de│
│   │                             │         │de admisie ori de comunicare       │exploatare.                    │
│   │                             │         │                                   │Se verificã elementele         │
│   │                             │         │                                   │componente ale supapelor; se   │
│   │                             │         │                                   │înlocuiesc piesele defecte.    │
├───┼─────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 8.│Forţa de destindere şi       │Fig. 10, │Griparea tijei pistonului în ghidaj│Se verificã piesele în contact │
│   │comprimare urcã abrupt la o  │fig. 11  │la capãtul cursei.                 │reciproc (tijã piston-ghidaj,  │
│   │extremitate.                 │         │Pistonul se blocheazã la o         │piston-cilindru), înlocuindu-se│
│   │                             │         │extremitate a cilindrului.         │ceea ce nu este corespunzãtor. │
├───┼─────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 9.│Uzura elementelor de prindere│Fig. 8   │Jocurile mari ale elementelor de   │Se înlocuiesc elementele       │
│   │                             │Fig. 9   │prindere de pe standul de probã    │necorespunzãtoare ale          │
│   │                             │         │sau ale prinderilor amortizoarelor │prinderilor.                   │
│   │                             │         │Uzura sau elasticitatea mare a     │Se înlocuiesc elementele de    │
│   │                             │         │elementelor de cauciuc ale         │cauciuc.                       │
│   │                             │         │prinderilor                        │                               │
└───┴─────────────────────────────┴─────────┴───────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘




Figura 8 - Influenţa jocurilor din elementele de prindere ale standului asupra diagramei de reglaj

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 8 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 21 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura 9 - Influenţa uzurii şi a elasticitãţii elementelor de cauciuc ale prinderilor asupra diagramei de reglaj

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 9 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 21 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura 10 - Influenţa gripãrii şi blocãrii pistonului asupra diagramei de reglaj

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 10 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 21 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura 11 - Influenţa gripãrii şi blocãrii pistonului asupra diagramei de reglaj

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 11 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 21 (a se vedea imaginea asociatã).

5. Prescripţii pentru repararea amortizoarelor hidraulice
În situaţia în care se constatã cã amortizoarele nu mai realizeazã diagrama de reglaj corespunzãtoare tipului de amortizor şi forţele de destindere şi comprimare nu se încadreazã în limitele forţelor admise, se procedeazã la demontarea amortizoarelor, verificarea tuturor pieselor componente şi la remedierea defecţiunilor constatate.
Cu ocazia reparaţiei, se înlocuiesc obligatoriu inelul de etanşare montat pe tija pistonului, deasupra ghidajului şi segmentul montat pe piston.
Tot cu aceastã ocazie se înlocuieşte integral uleiul din amortizor.
La manipularea uleiului se vor lua mãsuri pentru prevenirea îmbolnãvirilor cutanate, pentru recuperarea produsului care nu se refoloseşte, pentru evitarea poluãrii mediului înconjurãtor.
Tabelul 1 prezintã şi indicaţii de remediere a unora dintre defecţiunile tipice ale amortizoarelor hidraulice telescopice.
5.1. Demontarea şi montarea amortizoarelor în vederea reparãrii
Amortizorul demontat de pe vehicul trebuie curãţat, spãlat şi şters sau uscat cu aer înainte de demontarea în piese componente.
Demontarea în piese componente şi montarea trebuie fãcute numai în condiţii de deplinã curãţenie, într-un mediu fãrã praf.
În general, se recomandã urmãtoarea ordine a operaţiilor pentru demontarea amortizoarelor, ţinându-se însã cont de particularitãţile constructive ale fiecãrui tip în parte:
- fixarea capãtului inferior al amortizorului în menghinã;
- deplasarea pistonului în poziţia superioarã a cilindrului de lucru;
- demontarea piuliţei tubului rezervor cu ajutorul unei chei speciale, în funcţie de tipul amortizorului; pentru amortizoarele la care tubul (mantaua) de protecţie nu permite introducerea cheii speciale, se va înlãtura înainte tubul de protecţie;
- scoaterea pistonului din cilindrul de lucru prin mişcãri transversale uşoare, avându-se grijã sã nu se deterioreze suprafaţa de lucru a tijei pistonului, a pistonului şi a cilindrului de lucru;
- scoaterea cilindrului de lucru din tubul rezervor şi scurgerea completã a uleiului din ambele tuburi;
- fixarea în menghinã a capãtului superior al tijei amortizorului, deşurubarea piuliţei pistonului, demontându-se pistonul şi piesele componente ale supapelor de comunicare şi de destindere, ghidajul şi sistemul de etanşare;
- depresarea ansamblului supapelor de admisie şi de comprimare şi demontarea în elementele componente.
Toate piesele amortizorului se spalã cu solvenţi (nu se vor utiliza diluanţi), dupã care se usucã cu aer comprimat uscat.
Piesele spãlate şi uscate se controleazã pentru depistarea eventualelor defecte; piesele defecte se înlocuiesc. De asemenea, se refac acoperirile de protecţie pentru reperele la care documentaţia tehnicã prevede existenţa acoperirilor.
5.2. Prescripţii privind repararea sistemului de etanşare
Se demonteazã sistemul de etanşare al tijei pistonului împreunã cu eventualul inel raclor cu atenţie pentru a nu deteriora suprafaţa activã a tijei, controlându-se vizual starea acestuia. Sistemul se înlocuieşte când se constatã uzura acestuia pe suprafaţa de contact cu tija pistonului, deformarea permanentã, urme de ciupituri, deteriorarea buzei de praf sau a buzei de etanşare, ruperea inelului raclor etc.
Inelul de etanşare al tubului rezervor se înlocuieşte când se constatã cã prezintã deformãri permanente, îmbãtrânirea cauciucului sau ruperi.
NOTA 1: În cazul în care se constatã existenţa unor defecte pe tija pistonului (suprafaţa cromatã a tijei prezintã umflãturi, crãpãturi, deformãri, fisuri, pete, tendinţe de exfoliere sau urmã de lovire), odatã cu înlocuirea tijei se înlocuieşte şi sistemul de etanşare, pentru cã altfel, dupã scurt timp, amortizorul devine iar neetanş.
NOTA 2: Ghidajul împreunã cu sistemul de etanşare al tijei şi inelul raclor nu se scot de pe tijã decât dacã se constatã scurgeri abundente de ulei între tijã şi sistemul de etanşare sau între sistemul de etanşare şi corpul ghidajului.
NOTA 3: Înaintea montãrii ansamblului ghidaj (corpul ghidajului, garniturile de etanşare, inelul raclor, piuliţa de fixare a garniturilor), suprafaţa interioarã a garniturii ce vine în contact cu tija se unge cu vaselinã pe bazã de litiu.
Se recomandã sã se facã înlocuirea elementelor de cauciuc al cãror termen de garanţie a fost depãşit, chiar dacã aspectual acestea sunt corespunzãtoare. De asemenea, se recomandã montarea garniturilor de cauciuc provenite din acelaşi lot de fabricaţie.
5.3. Prescripţii privind repararea supapelor
La piesele componente ale supapelor trebuie controlatã starea suprafeţelor de sprijin ale rondelelor sau plunjerelor, respectiv starea suprafeţelor scaunelor supapelor. Îndepãrtarea rizurilor şi zgârieturilor de pe suprafeţele de reazem sau de pe scaunul supapelor se face prin şlefuire.
Rondelele supapelor la care s-au observat fisuri sau ruperi de material trebuie înlocuite obligatoriu. În situaţia rondelelor deformate, acestea trebuie înlocuite sau îndreptate pentru a le asigura planeitatea prescrisã în documentaţia tehnicã de execuţie. La supapele cu plunjer trebuie controlatã starea suprafeţei conice de reazem a plunjerului pe scaunul supapei, acţionându-se pentru asigurarea contactului perfect al acestor suprafeţe.
În situaţia în care reglarea forţelor de închidere a supapelor se face cu şuruburi de reglaj, se recomandã înlocuirea acestora cu altele noi - pentru asigurarea etanşãrii şi poziţiei de reglaj fixe, ori de câte ori se face o intervenţie la supape.
5.4. Prescripţii privind verificarea suprafeţelor cilindrice în contact reciproc (ghidaj, tijã, piston/segment, montat garniturã piston, cilindru de lucru)
Suprafeţele în contact reciproc ale tijei pistonului şi ghidajului (a se vedea nota 2 de la pct. 5.2), precum şi ale pistonului şi cilindrului de lucru se controleazã şi dacã prezintã uzurã mare (uzurã mai mare de 0,010 mm) sau sunt uzate neuniform, prezintã rizuri longitudinale, canale sau zgârieturi adânci, se înlocuiesc.
Tija se înlocuieşte şi dacã este deformatã sau are stratul de crom parţial distrus.
5.5. Prescripţii privind verificarea arcurilor supapelor
Arcurile tasate, deformate, rupte, fisurate se înlocuiesc. Nu se admite întinderea arcurilor elicoidale ale supapelor de destindere sau de comprimare cu plunjer pentru a le aduce la lungimea iniţialã.
Arcurile supapelor, în special ale celor de destindere şi de comprimare, sunt supuse unui control individual şi se sorteazã pe grupe de dimensiuni şi caracteristici elastice, pentru a nu da naştere la diferenţe mari ale caracteristicii de amortizare.
5.6. Montarea amortizoarelor hidraulice
Amortizorul se monteazã în ordine inversã demontãrii.
Înainte de montare, noul sistem de etanşare al tijei trebuie îmbibat cu ulei de amortizor, iar la montarea lui se foloseşte un dorn special de montare pentru a nu deteriora inelul prin contactul cu capãtul tijei.
Se recomandã ca la marea majoritate a amortizoarelor telescopice bitubulare umplerea cu lichid sã se efectueze în urmãtoarea ordine: cilindrul de lucru cu ansamblul supapelor de admisie şi comprimare se introduce în tubul rezervor şi se umple pânã la partea superioarã cu ulei. Cantitatea de ulei de amortizor rãmasã se toarnã în tubul rezervor.
Se introduce în cilindrul de lucru tija pe care este asamblat pistonul cu supapele de destindere şi comunicare. Pistonul se introduce în cilindrul de lucru atât cât sã permitã montarea ghidajului pe capãtul superior al cilindrului de lucru. Se monteazã sistemul de etanşare al pistonului, garnitura de etanşare a tubului rezervor şi se strânge piuliţa specialã a tubului rezervor.
Deplasarea ulterioarã a pistonului în poziţia medie produce scurgerea în tubul rezervor a unei cantitãţi de lichid egalã în volum cu porţiunea din tijã introdusã în cilindrul de lucru, fapt ce va produce presiunea necesarã pernei de aer din partea superioarã a tubului rezervor.
Dacã piuliţa specialã a tubului rezervor s-ar strânge în momentul în care pistonul se aflã în partea inferioarã a cilindrului de lucru, atunci presiunea pernei de aer ar fi prea micã, înrãutãţindu-se prin aceasta condiţiile de funcţionare normalã a amortizorului.
Tipul şi cantitatea de ulei introdusã în amortizor trebuie sã corespundã documentaţiei tehnice a amortizorului. Schimbarea tipului de ulei indicat în documentaţie nu se va face decât cu un tip de ulei având calitãţi identice.
Tipul de ulei folosit ca lichid de lucru în amortizoare trebuie sã îndeplineascã în principal urmãtoarele cerinţe:
- viscozitatea constantã pe tot domeniul temperaturii de lucru;
- proprietate de ungere pe toatã durata de utilizare;
- fãrã aciditate şi impuritãţi;
- tendinţã minimã de spumare.
Pentru îndepãrtarea aerului pãtruns în spaţiul de lucru al cilindrului de lucru la umplerea cu lichid, amortizorul astfel montat trebuie destins şi comprimat succesiv de mai multe ori, pânã când rezistenţa sa va fi constantã pe toatã lungimea cursei.
Dupã montare, amortizorul se supune operaţiilor de reglare, pentru a-şi cãpãta capacitatea iniţialã de amortizare.
Reglarea se face pe standul de probã, prin compararea diagramei de reglaj înregistrate cu diagrama de reglaj etalon datã în documentaţia tehnicã constructivã.
Pentru uşurarea operaţiilor de reglare este bine sã se respecte la montaj reperele poziţiilor reciproce ale elementelor supapelor; de exemplu, poziţia reciprocã a piuliţei pistonului faţã de tija pistonului.
Dupã efectuarea reglajelor şi demontarea de pe standul de încercãri, amortizoarele se depoziteazã în poziţie orizontalã timp de 24 de ore, pentru a depista eventualele pierderi de ulei de amortizor, prin neetanşeitãţi.
Reparaţia odatã terminatã, marcajul tubului rezervor asamblat se completeazã cu data efectuãrii reparaţiei şi marca reparatorului.
5.7. Depozitarea amortizoarelor hidraulice reparate
Depozitarea amortizoarelor pânã la montarea pe vehicul se face în spaţii închise, întunecate, lipsite de agenţi chimici, cu o temperaturã de -10 - +10°C; amortizoarele se depoziteazã în poziţie verticalã cu mantaua de protecţie în sus sau în poziţie orizontalã - doar cele orizontale.
În situaţia în care amortizoarele reparate sunt livrate şi altor operatori economici, transportul trebuie fãcut cu mijloace acoperite. Ambalarea amortizoarelor se face fie în lãzi de lemn, în poziţie verticalã, cu mantaua de protecţie în sus, cu carton ondulat între amortizoare, fie conform înţelegerii dintre unitatea reparatoare şi beneficiar.
6. Elemente componente ale amortizoarelor cu fricţiune
6.1. Elementele componente ale amortizoarelor cu fricţiune de la vagoanele de cãlãtori echipate cu boghiuri GP 200
În figura 12 este reprezentat schematic amortizorul cu fricţiune care echipeazã boghiul GP200.
Oricare ar fi soluţia constructivã adoptatã, în principiu amortizoarele cu fricţiune se compun din:
1, 6 - sistemul de fixare pe vagon (manşon de strângere, tampon de cauciuc, lagãr trapezoidal, bolţ, piuliţã etc.);
2 - mantaua în care culiseazã ansamblul sabot de frecare;
3 - ansamblul sabot de frecare;
4 - garniturile de frecare;
5 - arcul de presare longitudinalã a saboţilor de frecare;
7 - arcul (arcurile) de presare transversalã a saboţilor de frecare.


Figura 12 - Amortizor cu fricţiune pentru vagoanele de cãlãtori. Schemã de principiu

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 12 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 23 (a se vedea imaginea asociatã).


În funcţie de soluţia constructivã adoptatã, elementele constructive enumerate mai sus pot fi diminuate sau completate şi cu altele.
6.2. Elementele componente ale amortizoarelor cu fricţiune tip Lenoir de la vagoanele de marfã echipate cu boghiuri Y 25
Elementele componente ale amortizoarelor cu fricţiune de la vagoanele de marfã echipate cu boghiuri Y 25 sunt prezentate în figura 13.



Figura 13 - Amortizor cu fricţiune pentru vagoanele de marfã echipate cu boghiu Y25. Schemã de principiu

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 13 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociatã).

7. Prescripţii privind repararea amortizoarelor cu fricţiune
7.1. Prescripţii tehnice pentru repararea amortizoarelor cu fricţiune ce echipeazã vagoanele de cãlãtori
7.1.1. Programul de revizii/reparaţii
Verificarea stãrii tehnice a amortizoarelor cu fricţiune se face cu ocazia reviziilor tehnice planificate prevãzute cu ridicarea de pe boghiuri, conform reglementãrilor tehnice în vigoare, odatã cu verificarea stãrii tehnice a amortizoarelor hidraulice.
Pentru optimizarea programelor de mentenanţã preventivã şi reducerea mentenanţei corective, trebuie sã existe o corelare a timpilor normaţi dintre douã revizii/reparaţii tehnice planificate cu ridicarea de pe boghiuri a cutiei vagoanelor şi timpii/numãrul de kilometri prevãzuţi de fabricanţii de amortizoare între douã reparaţii cu demontarea amortizoarelor.
Când se comandã un amortizor, trebuie cerute furnizorului şi datele referitoare la instrucţiunile de exploatare, întreţinere şi reparare, din care sã rezulte informaţii, precum: intervalul dintre douã revizii/reparaţii planificate, lucrãrile minime obligatorii ce trebuie fãcute la fiecare revizie/reparaţie planificatã, lucrãrile ce pot fi fãcute în atelierul beneficiarului şi lucrãri ce nu pot fi fãcute decât în atelierele furnizorului, cote (uzuri admise în exploatare, în special pentru piesele care determinã efectiv amortizarea - sabotul de frânare, mantaua, arcurile şi piesele de presiune) diagrama de reglaj etalon şi modelele diagramelor folosite la diagnosticare, durata medie de viaţã, durata medie de viaţã a elementelor componente din cauciuc, lista pieselor de schimb incluzând şi piesele de uzurã şi furnizorii acestora etc.
7.1.2. Succesiunea operaţiilor
7.1.2.1. Verificarea aspectului exterior al amortizoarelor, înaintea demontãrii de pe vagon, urmãrindu-se:
- starea prinderilor pe boghiu;
- deteriorarea pieselor vizibile fãrã demontare.
7.1.2.2. Demontarea de pe vagon
7.1.2.3.Curãţarea mecanicã exterioarã şi introducerea în atelier
7.1.2.4. Verificarea aspectului exterior al amortizoarelor, urmãrindu-se existenţa eventualelor deteriorãri care le poate afecta funcţionarea (piese rupte, deformate sau uzate, garnituri de frecare care ies pe sub marginea mantalei amortizorului):
a) în situaţia în care aspectul exterior al amortizoarelor este corespunzãtor, se ridicã pe stand diagrama de reglaj. Odatã cu ridicarea diagramei de reglaj se face şi diagnosticarea amortizoarelor încercate;
b) în situaţia în care aspectul exterior al amortizoarelor este necorespunzãtor, se procedeazã la demontarea integralã a acestora fãrã a se mai ridica în prealabil diagrama de reglaj, la constatarea stãrii tuturor pieselor componente şi la înlocuirea celor deteriorate sau uzate.
7.1.2.5. Ridicarea diagramei de reglaj
Ridicarea diagramei de reglaj F-s permite determinarea stãrii tehnice a amortizoarelor încercate, pe baza dependenţei dintre forma diagramei şi starea tehnicã şi pe baza valorii forţelor de destindere şi comprimare.
În funcţie de tipul constructiv al amortizorului cu fricţiune, forma diagramei poate varia de la dreptunghi la paralelogram.
La ridicarea diagramelor de reglaj, se vor respecta urmãtoarele reguli generale:
a) standurile dinamometrice folosite sã fie verificate metrologic;
b) dispozitivele de prindere în stand sã aibã jocuri minime, sã fie specifice fiecãrui tip de amortizor şi sã permitã mişcarea celor douã puncte de articulare în plan vertical pentru evitarea frecãrilor parazite;
c) amortizoarele sã se probeze în poziţie verticalã;
d) sã se asigure condiţiile de mediu indicate în documentaţia tehnicã;
e) forţele sã se poatã mãsura mecanic, electric sau hidraulic;
f) sã se respecte eventuala cursã în gol (cursa de la care amortizorul începe sã lucreze efectiv) indicatã în documentaţia tehnicã.
Suplimentar faţã de regulile generale precizate, se vor respecta şi regulile specifice indicate de constructor.
Diagramele trebuie sã fie continue, fãrã deformãri pronunţate şi sã se încadreze între limitele de toleranţã de la starea de nou şi de la reparaţie indicate în documentaţia tehnicã constructivã.


Figura 14 - Alura diagramei de reglaj a amortizorului cu fricţiune de la boghiul GP 200

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 14 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 25 (a se vedea imaginea asociatã).

Forţa de amortizare F(0) se determinã ca medie dintre forţa mãsuratã la tracţiune şi forţa mãsuratã la compresiune, la cursa minimã indicatã în documentaţie.
7.1.2.6. Verificarea elementelor componente ale amortizoarelor cu fricţiune
Verificarea elementelor componente se face ori de câte ori:
- diagramele obţinute nu au continuitate, au deformãri pronunţate sau nu se încadreazã în limitele de toleranţã prescrise;
- amortizoarele prezintã semne exterioare de deteriorare;
- documentaţia tehnicã indicã obligativitatea unei periodicitãţi a demontãrii amortizoarelor.
Verificarea constã în:
a) verificarea cordoanelor de sudurã: acestea nu trebuie sã prezinte discontinuitãţi, goluri, incluziuni;
b) verificarea arcului/arcurilor de presiune transversal/ transversale şi a arcului de presiune longitudinal: se verificã integritatea arcurilor (arcuri deformate sau rupte), starea acoperirii de protecţie, valorile forţelor şi ale sãgeţilor, conform documentaţiei tehnice constructive; arcurile deformate, fisurate, rupte sau a cãror diagramã nu corespunde cu cea din documentaţia de execuţie se înlocuiesc. Nu se admite întinderea arcurilor;
c) verificarea uzurii garniturilor de frecare: în funcţie de tipul constructiv, uzura garniturilor se stabileşte:
- pe baza mãsurãrii distanţei dintre saboţi şi suprafaţa activã a mantalei, când cota mãsuratã este mai micã decât valoarea prescrisã de constructor, garniturile de frecare se înlocuiesc;
- pe baza mãsurãrii interstiţiului dintre cei 2 saboţi, când acesta este mai mare decât valoarea prescrisã, garniturile de frecare se înlocuiesc;
d) verificarea diametrului interior al mantalei:
- nu se admit uzuri pe suprafaţa activã a mantalei;
- în situaţia în care starea zonelor adiacente suprafeţelor de contact cu garniturile de frecare permite, mantaua poate fi refolositã, rotind-o cu 90° faţã de poziţia iniţialã;
e) verificarea prinderilor pe vagon în funcţie de tipul constructiv al elementelor de prindere:
- nu se admite o creştere a jocului între elementele articulaţiilor montate cu joc;
- nu se admit elemente cu filet uzat sau deteriorat;
- nu se admit elemente de cauciuc deteriorate: cauciuc îmbãtrânit, rupt, duritate care nu se încadreazã în valorile din documentaţia tehnicã, deformat permanent etc.;
f) verificarea sistemului de fixare a saboţilor de frecare şi a garniturilor de frecare pe saboţi:
- se înlocuiesc elementele care nu corespund dimensional sau calitativ cu documentaţia de execuţie;
- dacã sistemul de fixare al garniturilor de frecare este prin nituire, acesta se va înlocui obligatoriu cu ocazia schimbãrii garniturilor;
g) verificarea acoperirilor de protecţie: toate acoperirile de protecţie deteriorate se refac în conformitate cu documentaţia tehnicã.
7.1.2.7. Dupã efectuarea verificãrilor pieselor componente şi înlocuirea celor care nu mai pot fi menţinute în exploatare, amortizorul se monteazã; la montaj nu se admite pãtrunderea unsorilor folosite, conform documentaţiei tehnice, la asamblarea diferitelor elemente, în zona de contact a garniturilor de frecare cu suprafaţa activã a mantalei.
7.1.2.8. Amortizorul asamblat se monteazã pe stand, ridicându-i-se diagrama de reglaj.
Pe eticheta amortizoarelor declarate corespunzãtoare se marcheazã, pe lângã informaţiile deja existente, data efectuãrii reparaţiei şi întreprinderea reparatoare.
7.2. Prescripţii tehnice pentru repararea amortizoarelor cu fricţiune tip Lenoir de la vagoanele de marfã echipate cu boghiuri Y 25
7.2.1. Jocurile funcţionale ale amortizoarelor cu fricţiune tip Lenoir de la boghiurile Y 25 sunt conform tabelului nr. 2 de mai jos:


Tabelul nr. 2


┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────────┐
│Tipul              Jocuri│      La fabricaţie      │ La ieşirea din reparaţie │
│variantelor              ├─────────────────────────┼──────────────────────────┤
│constructive             │   Dimensiuni în [mm]    │    Dimensiuni în [mm]    │
│ale boghiului            ├───────┬────────┬────────┼────────┬────────┬────────┤
│Y 25                     │   a   │   e    │   m    │   a    │   e    │  m**)  │
├─────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│                         │   +5  │   +2   │  +1,5  │    +5  │    +2  │  +3    │
│Y25 Csll; Y25 Csll-M*)   │ 60    │ 10     │ 4      │  60    │  10    │ 4      │
│                         │   -3  │   -3   │  -0,7  │    -6  │    -2  │  -1,9  │
├─────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│                         │   +5  │   +2   │  +1,5  │    +5  │    +2  │  +3    │
│Y25 Rs2a; Y25 Rsa        │ 60    │ 15     │ 4      │  60    │  15    │ 4      │
│                         │   -3  │   -3   │  -0,7  │    -6  │    -3  │  -1,9  │
├─────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│                         │   +5  │   +2   │  +1,5  │    +5  │    +2  │  +3    │
│Y25 Lsd; Y25 Lsd1        │ 60    │ 15     │ 4      │  60    │  15    │ 4      │
│                         │   -3  │   -3   │  -0,7  │    -6  │    -3  │  -1,9  │
└─────────────────────────┴───────┴────────┴────────┴────────┴────────┴────────┘


*) Boghiu Y 25 Csll modernizat.
+1,5
**) Se recomandã ca la ieşirea din reparaţie valoarea cotei "m" sã fie 4
-0,7


Cota "a" se mãsoarã pe stand pentru o forţã de apãsare pe boghiu corespunzãtoare tarei vagonului de 20[t]. Pentru alte valori ale tarei cutiei vagonului, cota "a" se va calcula în funcţie de flexibilitatea arcurilor şi valoarea tarei, dupã exemplul din anexa nr. 3 la prezenta normã tehnicã feroviarã.
În cazul în care mãsurãtorile se efectueazã cu boghiurile montate sub vagon, cota "a" se va calcula în funcţie de tara realã a cutiei vagonului.
7.2.2. Limitele de uzurã a principalelor piese din componenţa amortizoarelor cu fricţiune tip Lenoir (a se vedea figura 15):
a) uzura maximã a diametrului "D" al axelor (cepilor), calculatã ca diferenţã între valorile mãsurate a douã diametre aflate pe direcţii perpendiculare, este de 0,4 mm pentru axele confecţionate din oţel OLC 15 cementat şi tratat termic şi de 1,2 mm pentru axele confecţionate din oţel 21MoMnCr12 tratat termic;
b) uzura maximã însumatã a eclisei în zonele de contact cu axele (cepii), la cota "L", este de 1 mm;
c) uzura maximã admisã a grosimii plãcii de pe pãlãria arcului (a se vedea figura 13, poziţia 4) este de 1 mm;
d) uzura maximã admisã a corpului piesei de presiune cota "d" este de 1,5 mm;
e) uzura maximã admisã a zonei sferice "u" a corpului de presiune este de 0,8 mm;
f) uzura maximã a grosimii plãcii de frecare de pe piesa de presiune varianta 15 b este de 1 mm (valoarea nominalã la fabricaţie 3 mm);
g) lungimea minimã "l" a piesei de presiune este de 65 mm.
Valorile nominale (de la fabricaţie) ale cotelor menţionate mai sus sunt conform desenelor de execuţie ale pieselor respective.
7.2.3. Prescripţii privind verificarea şi recondiţionarea principalelor piese din componenţa amortizorului Lenoir ce echipeazã boghiurile Y 25 (a se vedea figura 13)
7.2.3.1. Verificarea şi recondiţionarea pãlãriei arcului
Controlul vizual pentru depistarea eventualelor fisuri şi crãpãturi
Pãlãriile de arc care prezintã fisuri sau crãpãturi pânã la 30% din secţiuni se vor recondiţiona prin sudare electricã urmatã de polizare a suprafeţelor de aşezare a arcului.
Ansamblul pãlãrie-arc care prezintã fisuri sau crãpãturi mai mari de 30% din secţiune se înlocuieşte cu altul nou.
7.2.3.2. Verificarea axelor (cepilor)
a) Identificarea tipului axelor (cepilor):
- axele cu diametrul de 24 mm, fabricate din OLC 15 înainte de 31 decembrie 1981, nu au marcat pe capul axei anul fabricaţiei;
- axele cu diametrul de 24 mm, fabricate din oţel 21MoMnCr12 dupã data de 1 ianuarie 1982, au marcat anul fabricaţiei pe capul axei;
- axele cu diametrul de 30 mm sunt fabricate din oţel 21MoMnCr12.
Pentru materialul din care se fabricã axele (cepii) se recomandã [4], [15], [16], [17].
b) Verificãri dimensionale pentru stabilirea uzurii axelor
Uzura maximã admisã a suprafeţei cilindrice de diametru "D" a axelor este de:
- 1,2 mm la axele cu diametrul D = 30 mm şi D = 24 mm, fabricate din oţel 21MoMnCr12;
- 0,4 mm la axele cu diametrul D = 24 mm, fabricate din OLC 15.
Axele care au uzuri mai mari decât cele menţionate mai sus se înlocuiesc cu altele noi.
7.2.3.3. Verificarea plãcii de uzurã de pe pãlãria arcului
Uzura maximã admisã la ieşirea din reparaţie a grosimii plãcii de uzurã este de 1 mm.
Dacã uzura este mai mare sau egalã cu 1 mm, plãcile de uzurã se demonteazã şi se înlocuiesc cu altele noi. Grosimea nominalã a plãcii de uzurã noi (la fabricaţie) este de 3 mm.
7.2.3.4. Verificarea şi recondiţionarea piesei de presiune
7.2.3.4.1. Verificarea piesei de presiune:
a) verificarea vizualã cu ochiul liber şi cu lupa a aspectului exterior pentru depistarea eventualelor fisuri. Piesele de presiune cu fisuri se înlocuiesc;
b) verificarea dimensionalã a cotei "d" (a se vedea figura 15). Uzura maximã admisã a diametrului d = 55 mm este de 1,5 mm (cota admisã la ieşirea din reparaţie d = 53,5 mm). Piesele de presiune care depãşesc limita maximã admisã pentru diametrul "d" se înlocuiesc;
c) verificarea uzurii pãrţii sferice cementate a piesei de presiune (cota "u" - figura 15). Uzura admisã a suprafeţei cementate este de 0,8 mm. Piesele de presiune care au uzura stratului cementat mai mare de 0,8 mm se înlocuiesc;
d) verificarea lungimii "l" a piesei de presiune. Lungimea minimã admisã "l" a piesei de presiune va fi de 65 mm.
7.2.3.4.2. Recondiţionarea pieselor de presiune
Se recondiţioneazã numai piesele de presiune de tipul celei din figura 15 b) (boghiul Y 25 CS II) în urmãtoarele variante:
a) Varianta 1. Placa de uzurã poziţia 1 are uzuri mai mici de 1 mm, corpul piesei de presiune are diametrul mai mare de 53,5 mm şi porţiunea sfericã (frontalã) are uzuri mai mari decât cele admisibile. Se strunjeşte capãtul frontal al piesei de presiune (porţiunea sfericã) şi se sudeazã electric o plãcuţã cu grosimea de 3 mm curbatã corespunzãtor razei porţiunii sferice rezultate dupã strunjire. Plãcuţa care se sudeazã se confecţioneazã din tablã cu grosimea de 3 mm din oţel austenitic manganos. Pentru alegerea materialului tablei se recomandã utilizarea prevederilor din [3], [12], [16].
b) Varianta 2. Placa de uzurã poziţia 1 are uzuri mai mari decât cele admise (1 mm) şi corpul piesei de presiune poziţia 2 are diametrul porţiunii cilindrice "d" mai mic de 53,5 mm. Se înlocuieşte piesa de presiune cu alta nouã.
c) Varianta 3. Placa de uzurã poziţia 1 are uzuri mai mari decât cele admise şi corpul piesei de presiune poziţia 2 are diametrul porţiunii cilindrice "d" mai mare de 53,5 mm şi cota "u" în limitele admise. Se înlocuieşte placa de uzurã uzatã cu alta nouã.
7.2.3.5. Verificarea şi recondiţionarea eclisei
7.2.3.5.1. Verificarea eclisei:
a) Verificarea vizualã
Verificarea vizualã se face cu ochiul liber şi cu lupa pentru depistarea eventualelor fisuri şi crãpãturi. Eclisele care prezintã fisuri sau crãpãturi se înlocuiesc.
b) Verificãri dimensionale
Uzura maximã însumatã admisã la interiorul ecliselor în zona de contact cu axele (cepii) este de 1 mm, respectiv lungimea interioarã "L" va fi cuprinsã între 97,5-98,5 mm pentru boghiurile Y25CsII şi 103,5-104,5 mm pentru celelalte variante de boghiuri Y25 prevãzute în tabelul nr. 2 la pct. 7.2.1.
Pentru boghiurile Y25CsII cota "L" poate fi realizatã în urmãtoarele grupe de valori:
Grupa 1: 94,5-95,5 mm;
Grupa 2: 95,6-96,5 mm;
Grupa 3: 96,6-97,5 mm;
Grupa 4: 97,6-98,5 mm.
7.2.3.5.2. Recondiţionarea eclisei
Recondiţionarea eclisei se face prin încãrcarea cu sudurã în zonele de sprijin ale eclisei pe axe, tratament termic şi prelucrarea pentru aducerea cotei L la valoarea nominalã.
Se recondiţioneazã numai eclisele care nu prezintã fisuri şi crãpãturi au uzura pe razã la capete în zona de sprijin pe axe de maximum 2 mm (grosimea eclisei la capete - minimum 18 mm).
Recondiţionarea prin sudare a pieselor de presiune şi a ecliselor se face pe baza unor tehnologii bazate pe procedee de sudare validate şi cu personal calificat, în conformitate cu prevederile din [13].


Figura 15 - Cotele care indicã zonele cu uzuri ale axelor (cepilor), eclisei şi piesei de presiune

--------------
NOTĂ(CTCE)
Figura 15 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 27 (a se vedea imaginea asociatã).

8. Cerinţe privind asigurarea calitãţii reviziilor şi reparaţiilor amortizoarelor
Pentru asigurarea calitãţii amortizoarelor de vibraţii revizuite şi reparate trebuie îndeplinite cel puţin urmãtoarele cerinţe:
8.1. Documentaţia tehnicã pentru revizia şi repararea amortizoarelor, întocmitã de cãtre furnizorii serviciilor de revizie şi reparaţie, pe baza caietelor de sarcini elaborate de beneficiarii finali/deţinãtorii vehiculelor feroviare şi a prezentei norme tehnice feroviare, trebuie avizatã conform prevederilor din [1].
8.2. Furnizorii serviciilor de revizie şi reparare a amortizoarelor trebuie sã deţinã documentaţia constructivã cu modificãrile la zi.
8.3. Modificarea materialelor şi înlocuirea tipului de ulei de la amortizoarele hidraulice trebuie sã se facã cu acordul proiectantului/constructorului amortizorului şi cu avizul beneficiarului final şi al Autoritãţii Feroviare Române - AFER.
8.4. Piesele de schimb din componenţa amortizoarelor, inclusiv piesele din componenţa sistemelor de prindere pe vehicul, a cãror fabricaţie a fost asimilatã de cãtre furnizorii care presteazã serviciul de revizie şi reparaţie a amortizoarelor, trebuie sã fie omologate în conformitate cu prevederile din [1].
8.5. Trasabilitatea amortizoarelor de vibraţii reparate, precum şi trasabilitatea tipurilor de revizii şi reparaţii efectuate se asigurã prin efectuarea şi menţinerea înregistrãrilor prescrise, utilizându-se formularele întocmite pe baza documentaţiei constructive.
Trasabilitatea trebuie sã constituie subiectul unui document contractual între furnizor şi beneficiarul final/deţinãtorul vehiculului.
8.6. Standurile şi dispozitivele specifice utilizate pentru verificarea şi încercarea amortizoarelor trebuie sã fie atestate conform prevederilor din [7].
Amortizoarele-etalon şi barele de torsiune vor fi etalonate periodic, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor specifice care fac parte din documentaţia standului.
8.7. Personalul utilizat în activitãţile de revizie şi reparare a amortizoarelor trebuie sã fie calificat şi instruit în conformitate cu procedurile specifice aplicabile în atelierele de revizie şi reparare ale furnizorilor acestor servicii.
8.8. Atunci când regulamentele specifice în vigoare sau când beneficiarii finali solicitã implementarea unui sistem de management al calitãţii, se recomandã furnizorilor serviciilor de revizie şi reparaţie utilizarea prevederilor din [9] pentru documentarea şi implementarea unui astfel de sistem.
8.9. Inspecţia tehnicã şi recepţia amortizoarelor de vibraţii revizuite şi reparate
8.9.1. Inspecţia tehnicã a amortizoarelor revizuite şi reparate este obligatorie şi se efectueazã în conformitate cu prevederile din [1].
8.9.2. Recepţia amortizoarelor revizuite şi reparate se efectueazã numai la solicitarea beneficiarilor finali/deţinãtorilor vehiculelor feroviare pe care se monteazã şi face obiectul unor clauze contractuale din contractele de reparaţie încheiate de cãtre aceştia cu furnizorii serviciilor de revizie şi reparaţie a amortizoarelor.
9. Garanţii
9.1. Termenele de garanţie pentru amortizoarele reparate şi termenele de la care acestea încep vor fi stabilite de comun acord între furnizori şi beneficiarii finali, prin contractele pentru întreţinerea şi repararea vehiculelor feroviare.
9.2. Tratarea defectelor în termen de garanţie
Tratarea defectelor amortizoarelor în termen de garanţie se face în conformitate cu prevederile din [10].


ANEXA 1
-------
la norma tehnicã feroviarã
--------------------------

LISTA
documentelor de referinţã

Aplicarea standardelor cuprinse în aceastã listã reprezintã o modalitate recomandatã pentru asigurarea conformitãţii cu cerinţele din norma tehnicã feroviarã.
[1] <>Ordinul ministrului transporturilor nr. 290/2000 privind admiterea tehnicã a produselor şi/sau serviciilor destinate utilizãrii în activitãţile de construire, modernizare, întreţinere şi de reparare a infrastructurii feroviare şi a materialului rulant, pentru transportul feroviar şi cu metroul, cu modificãrile ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 bis din 25 septembrie 2000.
[2] SR EN 50126-1:2003 Aplicaţii feroviare. Specificarea şi demonstrarea fiabilitãţii, disponibilitãţii, mentenanţei şi siguranţei (FDMS). Partea 1. Prescripţii de bazã şi procese generice.
[3] Fişa UIC 893-0 ediţia a 2-a, iunie 2004. Specificaţia tehnicã pentru furnitura tablelor pentru plãci de uzurã sau plãci de uzurã din oţel manganos.
[4] SR EN 10020:2003 Definirea şi clasificarea mãrcilor de oţel.
[5] <>Ordinul ministrului transporturilor nr. 363/2008 pentru aprobarea Normei tehnice feroviare "Vehicule feroviare. Locomotiva diesel-electricã 060 DA de 2.100 CP. Prescripţii tehnice pentru revizia pe procesul tehnologic la intrarea locomotivei în unitãţile de tracţiune, prescripţii pentru alimentare şi echipare, precum şi pentru curãţarea şi spãlarea locomotivei", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 şi 291 bis din 15 aprilie 2008.
[6] <>Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.172/2007 pentru aprobarea Normei tehnice feroviare "Vehicule de cale feratã. Prescripţii tehnice pentru revizia şi repararea planificatã a locomotivei diesel-hidraulice de 1.250 CP", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 12 decembrie 2007.
[7] <>Ordinul ministrului transporturilor nr. 410/1999 privind autorizarea laboratoarelor de încercãri şi atestarea standurilor şi dispozitivelor speciale, destinate verificãrii şi încercãrii produselor feroviare utilizate în activitatea de construire, modernizare, exploatare, întreţinere şi reparare a infrastructurii feroviare şi a materialului rulant, specific transportului feroviar şi cu metroul, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 17 septembrie 1999
[8] SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de management al calitãţii. Principii fundamentale şi vocabular.
[9] SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calitãţii. Cerinţe.
[10] <>Ordinul ministrului transporturilor nr. 490/2000 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind tratarea defectelor unor produse feroviare critice aflate în termen de garanţie - 906, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 31 octombrie 2000.
[11] SR EN 13802:2005 Aplicaţii feroviare. Elemente de suspensie. Amortizoare hidraulice.
[12] STAS 3718-88 Oţel austenitic manganos turnat în piese. Mãrci şi condiţii tehnice generale de calitate.
[13] <>Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.013/2006 privind aprobarea Normei tehnice feroviare "Vehicule de cale feratã. Recondiţionarea prin sudare a subansamblurilor şi pieselor componente ale vagoanelor de marfã şi cãlãtori. Prescripţii tehnice pentru execuţia operaţiilor de sudare", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 18 octombrie 2006.
[14] <>Ordinul ministrului transporturilor nr. 364/2008 privind aprobarea Normativului feroviar "Vehicule de cale feratã. Revizii şi reparaţii planificate", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 şi 291 bis din 15 aprilie 2008.
[15] STAS 9382/3-89 Oţeluri de cementare destinate fabricãrii organelor de asamblare prin deformare plasticã la rece. Mãrci şi condiţii tehnice de calitate.
[16] SR EN 10083-1:2007 Oţeluri pentru cãlire şi revenire. Partea 1. Condiţii tehnice generale de livrare.
[17] SR EN 10083-2+A1:2007 Oţeluri pentru cãlire şi revenire. Partea 2. Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri nealiate.


ANEXA 2
-------
la norma tehnicã feroviarã
--------------------------

FIŞĂ DE REGLAJ "F-s"

(model)


Denumirea societãţii comerciale ............................
Tipul amortizorului ........................................
Lotul .........................
Seria .........................
Tipul şi numãrul vehiculului pe care se monteazã .............
Seria standului ..............................................


--------------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a FIŞEI DE REGLAJ "F-s" - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, la pagina 29 (a se vedea imaginea asociatã).



    Condiţii de încercare
    Cursa pistonului s [mm]: ........................
    Turaţia de încercare r [rot/min]: ...............
    Temperatura ambiantã t [°C]: ..................

                                         PI x n x s
    Viteza maximã a pistonului IPSILON = ────────── [m/s]: ..........
                                             60

    Caracteristica elasticã a braţului:
                                       - b [mm]:.........
                                       - c [daN/mm]: .....


                                         Operator stand
                                         Numele şi prenumele ..........
                                         Semnãtura ....... Data .......



ANEXA 3
-------
la norma tehnicã feroviarã
--------------------------
(informativã)


VALOAREA TEORETICĂ
a cotei "a" în funcţie de încãrcarea "P" a unui boghiu
corespunzãtoare valorilor tarei unor vagoane de marfã goale,
cuprinse în intervalul (20-40) t

(exemplu)

Datele de intrare pentru un vagon de marfã nou echipat cu boghiu Y25CsII (valori teoretice):
- tara cutiei vagonului: T = 20 [t];
- tara boghiului: T(b) = 4,85 [t];
- greutatea maselor nesuspendate ale unui boghiu (osia montatã + cutia de osie): G(nsb) aprox. 3 [t];
- greutatea maselor suspendate pentru un boghiu: G(sb) = T(b) - T(nsb) = 4,85 - 3 = 1,85 [t];


                                 +5
    - cota "a" la fabricaţie:  60   [mm];
                                 -3


- flexibilitatea tuturor arcurilor exterioare ale unui boghiu: 3 [mm/t]
- flexibilitatea tuturor arcurilor exterioare şi interioare ale unui boghiu 1 [mm/t];

1. Calculul forţei "P" de încãrcare a unui boghiu:
a) calculul masei suspendate totale pentru un boghiu



              T - 2G(nsb)   20 - 2 x 3   14
     G(sbt) = ─────────── = ────────── = ── = 7 [t];
                   2             2        2



b) calculul forţei de încãrcare a unui boghiu (sarcina de probã) P

P = G(sbt) - G(sb) = 7 - 1,85 = 5,15 [t].

2. Calculul cotei "a" pentru diferite tare ale vagonului
Valoarea de la fabricaţie a cotei


           +5"
    a" = 60   [mm]
           -3


(corespunzãtoare unei tare a cutiei vagonului de 20 t) scade cu 1,5 mm pentrufiecare tonã de creştere a tarei, pânã la intrarea în funcţiune a arculuiinterior al suspensiei boghiului, şi cu 0,5 mm pentru fiecare tonã de creştere atarei vagonului dupã intrarea în funcţiune şi a arcului interior.
3. Valorile din 0,5 în 0,5 tone pentru sarcina P de încercare a unui boghiu, respectiv din tonã în tonã pentru tara vagonului, sunt date cu titlu de exemplu în tabelul 3 de mai jos.
4. Pentru calculul valorilor cotei "a" la ieşirea din reparaţie trebuie sã se ţinã seama de toleranţa de 8% admisã pentru flexibilitatea arcurilor refolosite (recondiţionate).

Tabelul nr. 3




┌───────────────────┬────┬──────┬────┬──────┬────┬──────┬────┬──────┬─────┬───────┬─────┐
│  Valoarea tarei   │ 20 │  21  │ 22 │  23  │ 24 │  25  │ 26 │  27  │ 28  │  29   │ 30  │
│  vagonului T[t]   │    │      │    │      │    │      │    │      │     │       │     │
├───────────────────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼─────┼───────┼─────┤
│  Valoarea forţei  │    │      │    │      │    │      │    │      │     │       │     │
│  de încãrcare a   │5,15│ 5,65 │6,15│ 6,65 │7,15│ 7,65 │8,15│ 8,65 │9,15 │ 9,65  │10,15│
│ unui boghiu P[t]  │    │      │    │      │    │      │    │      │     │       │     │
├────────┬──────────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼─────┼───────┼─────┤
│        │    la    │  +5│    +5│  +5│    +5│  +5│    +5│  +5│    +5│  +7 │    +7 │  +7 │
│Valoarea│fabricaţie│60  │58,5  │57  │55,5  │54  │52,5  │51  │50,5  │50   │49,5   │49   │
│ cotei  │          │  -3│    -3│  -3│    -3│  -3│    -3│  -3│    -3│  -5 │    -5 │  -5 │
│  "a"   ├──────────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼─────┼───────┼─────┤
│  [mm]  │la ieşirea│  +5│    +5│  +5│    +5│  +5│    +5│  +5│    +5│  +7 │    +7 │  +7 │
│        │   din    │60  │58,5  │57  │55,5  │54  │53,5  │51  │50,5  │51   │49,5   │49   │
│        │reparaţie │  -6│    -6│  -6│    -6│  -6│    -6│  -6│    -6│  -10│    -10│  -5 │
└────────┴──────────┴────┴──────┴────┴──────┴────┴──────┴────┴──────┴─────┴───────┴─────┘

    continuare tabel

┌───────────────────┬───────┬─────┬───────┬─────┬───────┬─────┬───────┬─────┬───────┬─────┐
│  Valoarea tarei   │  31   │ 32  │  33   │ 34  │  35   │ 36  │  37   │ 38  │  39   │ 40  │
│  vagonului T[t]   │       │     │       │     │       │     │       │     │       │     │
├───────────────────┼───────┼─────┼───────┼─────┼───────┼─────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│  Valoarea forţei  │       │     │       │     │       │     │       │     │       │     │
│  de încãrcare a   │10,65  │11,15│ 11,65 │12,15│ 12,65 │13,15│ 13,65 │14,15│14,65  │15,15│
│ unui boghiu P[t]  │       │     │       │     │       │     │       │     │       │     │
├────────┬──────────┼───────┼─────┼───────┼─────┼───────┼─────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│        │    la    │    +7 │  +7 │    +7 │  +7 │    +7 │  +7 │    +7 │  +7 │    +7 │  +7 │
│Valoarea│fabricaţie│48,5   │48   │47,5   │47   │46,5   │46   │45,5   │45   │44,5   │44   │
│ cotei  │          │    -5 │  -5 │    -5 │  -5 │    -5 │  -5 │    -5 │  -5 │    -5 │  -5 │
│  "a"   ├──────────┼───────┼─────┼───────┼─────┼───────┼─────┼───────┼─────┼───────┼─────┤
│  [mm]  │la ieşirea│    +7 │  +7 │    +7 │  +7 │    +7 │  +7 │    +7 │  +7 │    +7 │  +7 │
│        │   din    │48,5   │48   │47,5   │47   │46,5   │46   │45,5   │45   │44,5   │44   │
│        │reparaţie │    -10│  -10│    -10│  -10│    -10│  -10│    -10│  -10│    -10│  -10│
└────────┴──────────┴───────┴─────┴───────┴─────┴───────┴─────┴───────┴─────┴───────┴─────┘


------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, NORMA TEHNICA FEROVIARA din 25 martie 2009

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016