Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORMA din 6 iulie 2007  privind controalele veterinare si zootehnice aplicabile comertului intracomunitar cu anumite animale vii si produse de origine animala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORMA din 6 iulie 2007 privind controalele veterinare si zootehnice aplicabile comertului intracomunitar cu anumite animale vii si produse de origine animala

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII DEZVOLTARII RURALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 538 din 8 august 2007
NORMĂ? din 6 iulie 2007
privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului intracomunitar cu anumite animale vii şi produse de origine animalã
EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALÃ SANITARÃ VETERINARÃ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR
Nr. 129 din 23 mai 2007
MINISTERUL AGRICULTURII DEZVOLTÃRII RURALE
Nr. 566 din 6 iulie 2007
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 538 din 8 august 2007



ART. 1
(1) Controalele veterinare care se efectueazã asupra animalelor vii şi produselor de origine animalã cuprinse în legislaţia veterinarã menţionatã în anexa nr. 1 sau cele incluse în anexa nr. 2 şi care sunt destinate comerţului nu se mai efectueazã la frontierã, ci în conformitate cu prevederile prezentei norme, fãrã a se aduce atingere prevederilor art. 7.
(2) Controalele documentelor zootehnice se aplicã conform regulilor de control stabilite de prezenta normã.
(3) Prezenta normã nu se aplicã controalelor veterinare pentru mişcarea animalelor de companie însoţite de şi sub responsabilitatea unei persoane fizice, între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene, atunci când aceste mişcãri nu sunt destinate unei tranzacţii comerciale.
ART. 2
În înţelesul prezentei norme, urmãtorii termeni se definesc astfel:
a) control sanitar veterinar - orice control fizic şi/sau procedurã administrativã care se aplicã animalelor sau produselor de origine animalã la care se face referire în art. 1 şi care sunt destinate protecţiei directe sau indirecte a sãnãtãţii publice ori a animalelor;
b) control zootehnic - orice control fizic şi/sau procedurã administrativã care se aplicã animalelor la care se face referire în actele normative menţionate la cap. II din anexa nr. 1 şi care sunt destinate, direct sau indirect, ameliorãrii raselor;
c) comerţ - schimbul de animale vii şi produse de origine animalã între statele membre ale Uniunii Europene, în înţelesul art. 23 alin. (2) din Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. C 325 din 24 decembrie 2002;
d) exploataţie - exploataţia de animale, astfel cum este definitã la lit. A pct. I subpct. 1 din anexa nr. 1 la Norma sanitarã veterinarã privind procedura de înregistrare şi autorizare sanitarveterinarã a unitãţilor şi a mijloacelor de transport din domeniul sãnãtãţii şi al bunãstãrii animalelor, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 62/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 22 martie 2007, şi în care animalele menţionate în anexele nr. 1 şi 2 sunt deţinute sau crescute în mod obişnuit, cu excepţia ecvideelor pentru care se aplicã definiţia prevãzutã la art. 2 lit. a) din Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile de sãnãtate a animalelor ce guverneazã mişcarea ecvideelor şi importul lor din ţãri terţe, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 30/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 8 martie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 90/426/CEE ;
e) centru sau organizaţie - orice unitate care produce, depoziteazã, prelucreazã sau manipuleazã produsele la care se referã art. 1;
f) autoritate competentã - Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor, competentã sã efectueze controale veterinare, şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Agenţia Naţionalã pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, competentã sã efectueze controale zootehnice, sau orice autoritate cãreia acestea i-au delegat competenţa respectivã;
g) medic veterinar oficial - medicul veterinar astfel cum este definit de <>Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
h) control fizic - un control al animalului, inclusiv o eventualã prelevare de probe şi testare de laborator, şi, atunci când este cazul, controale suplimentare în timpul carantinei;
i) inspecţie - examinarea unitãţilor, animalelor şi alimentelor, a prelucrãrii acestora, a întreprinderilor din sectorul alimentar, a sistemelor de gestionare şi de producţie ale acestora, inclusiv a documentelor, a testelor privind produsul finit şi a practicilor de nutriţie a animalelor, precum şi a originii şi destinaţiei intrãrilor şi ieşirilor, pentru a verifica dacã sunt în conformitate cu cerinţele legale în toate cazurile;
j) centre de colectare - locaţii precum exploataţii, centre de colectare şi târguri de animale, în care ecvideele domestice sau animalele domestice din speciile bovine, ovine, caprine sau suine, care provin din diverse exploataţii, sunt grupate în vederea constituirii loturilor, conform Regulamentului Consiliului nr. 1/2005/CE ;
k) târg de animale vii - loc împrejmuit autorizat, prevãzut cu dezinfector rutier şi o singurã cale de acces, dotat cu spaţii amenajate pentru adãpostirea animalelor aduse pentru comercializare;
l) regiune - parte a teritoriului României care este supusã inspecţiei autoritãţilor competente şi include ca formã administrativã judeţul;
m) comerciant - orice persoanã fizicã sau juridicã ce cumpãrã şi vinde, direct ori indirect, animale sau produse de origine animalã, în scop comercial.

CAP. I
Controale la origine

ART. 3
(1) Fac obiectul comerţului numai animalele şi produsele de origine animalã menţionate la art. 1, care îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) respectã cerinţele legislaţiei prevãzute în anexa nr. 1, pentru animalele şi produsele de origine animalã la care se face referire în aceastã anexã, şi cerinţele de sãnãtate animalã din statul membru de destinaţie, pentru animalele şi produsele de origine animalã menţionate în anexa nr. 2;
b) provin din exploataţii, centre sau organizaţii care sunt supuse controalelor veterinare oficiale periodice, în conformitate cu alin. (3);
c) sunt identificate în conformitate cu cerinţele regulilor comunitare şi sunt înregistrate indicându-se exploataţia, centrul sau organizaţia de origine ori de tranzit;
d) atunci când sunt transportate, acestea trebuie sã fie însoţite de certificate de sãnãtate şi/sau de orice alte documente prevãzute în legislaţia naţionalã transpusã, menţionatã în anexa nr. 1, iar pentru alte animale şi produse de origine animalã, de regulile statului membru de destinaţie. Aceste certificate sau documente emise de cãtre medicul veterinar oficial responsabil pentru exploataţia, centrul sau organizaţia de origine trebuie sã însoţeascã animalul/animalele şi produsele de origine animalã pânã la destinaţia acestuia/acestora. Certificatele sau documentele solicitate de legislaţia zootehnicã menţionatã în cap. II din anexa nr. 1, emise de autoritatea competentã, trebuie sã însoţeascã animalul/animalele şi produsele de origine animalã pânã la destinaţia acestuia/acestora;
e) animalele susceptibile sau produsele animalelor susceptibile nu trebuie sã provinã:
(i) din exploataţii, centre sau organizaţii, zone ori regiuni care sunt supuse restricţiilor stabilite în conformitate cu regulile comunitare, atunci când este cazul, pentru animalele respective sau produsele provenite de la animalele respective, datoritã unei suspiciuni, unui focar sau existenţei unei boli la care se referã anexa nr. 3 sau datoritã aplicãrii mãsurilor de protecţie;
(ii) dintr-o exploataţie, centru, organizaţie, zonã sau regiune care este supusã restricţiilor oficiale datoritã unei suspiciuni, unui focar sau existenţei unei alte boli decât cele la care se referã anexa nr. 3 sau din cauza aplicãrii mãsurilor de protecţie;
(iii) dintr-o exploataţie care nu oferã garanţiile ce pot fi solicitate de statul membru de destinaţie, pentru alte boli decât cele menţionate în anexa nr. 3, în cazul în care acestea sunt destinate exploataţiilor, centrelor sau organizaţiilor situate în statele membre care au obţinut garanţii în conformitate cu procedura comunitarã sau într-un stat recunoscut ca fiind liber de o anumitã boalã conform legislaţiei comunitare;
(iv) dintr-o exploataţie, centru sau organizaţie şi, când este cazul, dintr-o parte a teritoriului care nu oferã garanţiile suplimentare prevãzute în conformitate cu procedura comunitarã, în cazul în care acestea sunt destinate unui stat membru sau unei pãrţi a teritoriului acestuia care a beneficiat de aceste garanţii. Autoritatea competentã a României, ca ţarã de origine, trebuie sã se asigure, înaintea emiterii certificatului de sãnãtate sau a documentului de însoţire, cã exploataţiile, centrele sau organizaţiile respectã cerinţele prevãzute la lit. e);
f) atunci când operaţiunea de transport implicã mai multe locuri de destinaţie, animalele şi produsele de origine animalã trebuie grupate împreunã în tot atâtea loturi câte locuri de destinaţie sunt. Fiecare lot trebuie sã fie însoţit de certificatele şi/sau documentele la care se referã lit. d);
g) în cazul în care animalele şi produsele de origine animalã reglementate de legislaţia prevãzutã în anexa nr. 1 şi care respectã regulile comunitare sunt destinate exportului cãtre o ţarã terţã prin teritoriul altui stat membru, operaţiunea de transport trebuie sã rãmânã sub supraveghere vamalã pânã la punctul de ieşire de pe teritoriul Comunitãţii Europene, în conformitate cu procedura comunitarã, cu excepţia situaţiilor speciale, când trebuie sã fie autorizatã de autoritatea competentã în scopul asigurãrii bunãstãrii animalelor. În cazul animalelor şi produselor de origine animalã care nu respectã regulile comunitare sau în cazul animalelor şi produselor de origine animalã la care se referã anexa nr. 2, tranzitul poate avea loc numai dacã acesta a fost autorizat de autoritatea competentã a statului membru de tranzit.
(2) Autoritatea competentã dispune ca:
a) animalele şi produsele de origine animalã la care se referã art. 1, care ar putea fi tãiate în baza unui program naţional de eradicare a bolilor care nu sunt menţionate în anexa nr. 3, sã nu fie expediate cãtre teritoriul altui stat membru;
b) animalele şi produsele de origine animalã la care se face referire în anexa nr. 1 sau în anexa nr. 2 sã nu facã obiectul comerţului cu alt stat membru dacã acestea nu pot fi comercializate pe propriul teritoriu din motive de sãnãtate publicã sau animalã justificate de art. 30 din Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene.
(3) Fãrã a se aduce atingere sarcinilor de control atribuite medicului veterinar oficial în baza legislaţiei comunitare, autoritatea competentã trebuie sã efectueze controale în exploataţii, târguri de animale şi centre de colectare autorizate, centre sau organizaţii, pentru a se asigura cã animalele şi produsele de origine animalã destinate comerţului respectã cerinţele comunitare şi, în special, îndeplinesc condiţiile stabilite la alin. (1) lit. c) şi d) cu privire la identificare. În cazul în care existã suspiciuni în ceea ce priveşte nerespectarea cerinţelor comunitare, autoritatea competentã efectueazã controalele necesare, iar dacã suspiciunea se confirmã, ia mãsuri corespunzãtoare care pot include izolarea exploataţiei, a centrului sau a organizaţiei respective.
ART. 4
(1) Autoritatea competentã a României, ca stat membru de expediere, ia mãsurile necesare pentru a se asigura cã:
a) deţinãtorii de animale şi produse de origine animalã menţionate la art. 1 respectã cerinţele de sãnãtate şi zootehnice naţionale sau comunitare prevãzute de prezenta normã, în toate etapele de producţie şi comercializare;
b) animalele şi produsele de origine animalã la care se referã anexa nr. 1 sunt supuse controlului sanitar veterinar, cu excepţia unei derogãri specifice prevãzute de regulile comunitare;
c) animalele sunt transportate în mijloace de transport corespunzãtoare care respectã normele de igienã.
(2) Autoritatea competentã a României, ca stat membru de origine, care a emis certificatul sau documentul care însoţeşte animalele sau produsele de origine animalã de la locul de origine, informeazã, în ziua în care acestea sunt emise şi prin intermediul sistemului TRACES, autoritatea competentã centralã a statului membru de destinaţie şi autoritatea competentã de la locul de destinaţie.
(3) Autoritatea competentã a României, ca stat membru de expediere, trebuie sã ia mãsurile corespunzãtoare pentru a sancţiona, conform prevederilor legale în domeniu, orice încãlcare a legislaţiei veterinare şi zootehnice de cãtre persoane fizice sau juridice, atunci când se constatã cã regulile comunitare au fost încãlcate şi, în special, atunci când se constatã cã documentele sau mãrcile de identificare nu corespund statusului animalelor ori exploataţiilor de origine sau caracteristicilor reale ale produselor de origine animalã.

CAP. II
Controale la destinaţie

ART. 5
(1) Autoritatea competentã a României, ca stat membru de destinaţie, implementeazã urmãtoarele mãsuri de inspecţie:
a) la locurile de destinaţie a animalelor şi produselor de origine animalã stabileşte, prin intermediul controalelor sanitare veterinare efectuate prin sondaj, fãrã discriminare, dacã au fost respectate cerinţele art. 3; în acelaşi timp, aceasta poate preleva probe;
b) poate efectua controale în timpul transportului animalelor şi produselor de origine animalã pe teritoriul sãu, atunci când autoritatea competentã a statului membru de tranzit sau a României deţine informaţii care conduc la suspiciunea unei nereguli;
c) atunci când animalele la care se referã art. 1 şi care provin dintr-un alt stat membru sunt destinate:
(i) unui târg de animale sau unui centru de colectare autorizat, astfel cum este definit de regulile comunitare, operatorul din acele locuri este responsabil pentru admiterea animalelor care nu îndeplinesc cerinţele art. 3 alin. (1). Autoritatea competentã verificã dacã animalele respectã cerinţele menţionate, prin intermediul controlului certificatelor sau al documentelor care însoţesc animalele;
(ii) unui abator care se aflã sub supravegherea unui medic veterinar oficial care trebuie sã se asigure, în special pe baza certificatului sau a documentului de însoţire, cã sunt tãiate numai animale care îndeplinesc cerinţele art. 3 alin. (1). Operatorul abatorului este responsabil pentru tãierea animalelor care nu îndeplinesc cerinţele art. 3 alin. (1) lit. c) şi d);
(iii) unui comerciant înregistrat care divizeazã loturile de transport sau unei unitãţi care nu este supusã unei supravegheri permanente, un astfel de comerciant sau o astfel de unitate este consideratã de autoritatea competentã drept destinatarul animalelor şi se aplicã condiţiile stabilite la lit. d);
(iv) exploataţiilor, inclusiv centrelor sau organizaţiilor, unde lotul de transport este parţial descãrcat pe durata transportului, fiecare animal sau grup de animale trebuie sã fie însoţit, în conformitate cu art. 3, de originalul certificatului de sãnãtate sau al documentului de însoţire pânã când ajunge la destinatarul menţionat în acestea;
d) destinatarii menţionaţi la lit. c) pct. (iii) şi (iv) au obligaţia sã verifice, înainte ca lotul de transport sã fie divizat sau comercializat ulterior, prezenţa mãrcilor de identificare, a certificatelor sau documentelor la care se referã art. 3 alin. (1) lit. c) şi d), sã notifice autoritãţii competente orice neregulã sau abatere şi, în acest ultim caz, sã izoleze animalele respective pânã la luarea unei decizii în privinţa acestora de cãtre autoritatea competentã;
e) garanţiile care trebuie sã fie furnizate de cãtre destinatarii menţionaţi la lit. c) pct. (iii) şi (iv) trebuie sã fie specificate într-un protocol încheiat cu autoritatea competentã, ce trebuie sã fie semnat în momentul înregistrãrii prealabile prevãzute la art. 12. Autoritatea competentã trebuie sã efectueze controale randomizate pentru a verifica conformitatea cu aceste garanţii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplicã în acelaşi mod şi destinatarilor produselor de origine animalã la care se referã art. 1.
(3) Toţi destinatarii menţionaţi în certificatul sau în documentul prevãzut în art. 3 alin. (1) lit. d) sunt obligaţi:
a) la cererea autoritãţii competente a României, ca stat membru de destinaţie, şi pentru realizarea controalelor menţionate la alin. (1), sã raporteze în avans sosirea animalelor şi produselor de origine animalã dintr-un alt stat membru şi, în special, natura lotului de transport şi data anticipatã a sosirii. Limita de timp pentru notificare nu trebuie sã fie, în general, mai mare de 24 de ore, deşi, în circumstanţe excepţionale, statele membre ale Uniunii Europene pot solicita ca notificarea sã se facã cu douã zile înainte. Aceastã notificare nu este solicitatã pentru caii înregistraţi care sunt însoţiţi de un document de identificare prevãzut de Normele privind organizarea stud-book-ului, certificarea originii şi comerţul cu ecvidee de rasã purã, aprobate prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 464/2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 august 2006, ce transpun directivele Consiliului 90/427/CEE , 90/428/CEE şi deciziile Comisiei 92/216/CEE , 92/353/CEE , 92/354/CEE , 93/623/CEE , 96/78/CE , 96/79/CE şi 2004/158/CE ;
b) sã pãstreze, pentru o perioadã de cel puţin 6 luni, certificatele sau documentele menţionate la art. 3, pentru a le prezenta autoritãţii competente, dacã aceasta din urmã le solicitã.
ART. 6
(1) Atunci când regulile comunitare solicitã ca animalele sã fie puse în carantinã, aceasta are loc în mod obişnuit în exploataţia de destinaţie.
(2) Poate fi utilizatã o unitate de carantinã dacã aceasta se justificã din punct de vedere sanitar veterinar. Aceastã unitate de carantinã trebuie sã fie consideratã ca loc de destinaţie a lotului de transport. Autoritatea competentã a României notificã Comisiei Europene motivele aplicãrii unei astfel de mãsuri.
(3) Obligaţiile referitoare la carantinã şi localizarea acesteia din urmã trebuie sã fie specificate conform cerinţelor veterinare la care se referã art. 3 alin. (1) lit. a).
ART. 7
(1) Pe parcursul controalelor efectuate de autoritatea competentã la locurile unde animalele şi produsele de origine animalã menţionate în anexa nr. 1, provenite dintr-o ţarã terţã, intrã pe teritoriul României, în porturi, aeroporturi, posturi de inspecţie la frontierã, se iau urmãtoarele mãsuri pentru:
a) verificarea certificatelor şi a documentelor care însoţesc animalele şi produsele de origine animalã;
b) respectarea regulilor de control stabilite în art. 5 pentru animalele şi produsele de origine animalã;
c) respectarea regulilor stabilite de Norma sanitarã veterinarã care stabileşte principiile ce reglementeazã organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intrã în Comunitatea Europeanã din ţãri terţe, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 4 septembrie 2006, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 97/78/CE pentru produsele de origine animalã provenite din ţãri terţe;
d) respectarea regulilor stabilite de Norma sanitarã veterinarã privind stabilirea principiilor care reglementeazã organizarea controalelor veterinare pentru animalele care intrã în Comunitatea Europeanã din ţãri terţe, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 243/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 6 noiembrie 2006, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 91/496/CEE pentru animalele provenite din ţãri terţe.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), toate animalele şi produsele de origine animalã transportate cu mijloace de transport ce asigurã o legãturã permanentã şi directã între douã puncte geografice din Comunitatea Europeanã trebuie sã fie supuse regulilor de control prevãzute în art. 5 din Directiva Consiliului 90/425/CE , transpusã în legislaţia naţionalã prin prezenta normã.
ART. 8
(1) Dacã în timpul unui control efectuat la locul de destinaţie a lotului sau în timpul transportului autoritatea competentã constatã:
a) prezenţa agenţilor care produc una dintre bolile la care se referã Norma sanitarã veterinarã privind notificarea bolilor animalelor, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 30 august 2005, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 82/894/CEE , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, o zoonozã, o boalã sau orice altã cauzã similarã ce poate constitui un risc major pentru animale şi oameni, sau cã produsele de origine animalã provin dintr-o regiune contaminatã de o boalã epizooticã, aceasta trebuie sã dispunã ca animalul sau transportul de animale sã fie pus în carantinã în cea mai apropiatã unitate de carantinã sau sã fie tãiat şi/sau distrus. Costurile aferente mãsurilor menţionate anterior sunt suportate de cãtre expeditor sau de cãtre reprezentantul sãu ori de persoana responsabilã pentru produsele de origine animalã sau animalele respective. Autoritatea competentã a României, ca stat membru de destinaţie, notificã, în scris, prin mijloace corespunzãtoare, autoritãţilor competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene constatãrile fãcute, deciziile luate şi motivele acestor decizii. Se pot aplica mãsurile de protecţie prevãzute în art. 10;
b) cã, fãrã a se aduce atingere prevederilor lit. a), animalele şi produsele de origine animalã nu îndeplinesc cerinţele stabilite de legislaţia naţionalã care transpune prevederi comunitare sau de reglementãrile naţionale referitoare la sãnãtatea animalelor ori, în cazul în care România obţine garanţii în conformitate cu procedura comunitarã, autoritatea competentã a României poate, în cazul în care condiţiile de sãnãtate publicã sau animalã permit acest lucru, sã dea expeditorului sau reprezentantului sãu posibilitatea de a alege între:
(i) menţinerea animalelor şi a produselor de origine animalã sub supraveghere în cazul prezenţei reziduurilor, pânã la confirmarea respectãrii regulilor comunitare, şi, în cazul nerespectãrii acestor reguli, aplicarea mãsurilor prevãzute de legislaţia comunitarã;
(ii) tãierea animalelor sau distrugerea produselor de origine animalã;
(iii) returnarea animalului sau a lotului de transport, cu autorizarea autoritãţii competente a statului membru de expediere şi notificarea anterioarã a statului/statelor membru/membre de tranzit.
(2) Dacã se constatã cã documentele sau certificatele conţin nereguli, proprietarului sau reprezentantului sãu i se va acorda o perioadã de graţie înaintea recurgerii la aplicarea acestor mãsuri.
ART. 9
(1) În situaţiile prevãzute la art. 8, autoritatea competentã a României, ca stat membru de destinaţie, trebuie sã contacteze fãrã întârziere autoritatea competentã a statului membru de expediere. În situaţia în care România este stat membru de expediere, autoritatea competentã a României trebuie sã ia toate mãsurile necesare şi sã notifice autoritãţii competente a statului membru de destinaţie natura controalelor efectuate, deciziile luate şi motivele pentru astfel de decizii.
(2) Dacã autoritatea competentã a României, ca stat membru de destinaţie, considerã cã astfel de mãsuri sunt inadecvate, aceasta împreunã cu autoritatea competentã a statului membru de expediere trebuie sã caute modalitãţi şi mijloace de remediere a situaţiei; dacã este cazul, aceasta poate efectua o inspecţie la faţa locului. În situaţia în care România este stat membru de expediere, autoritatea competentã a României trebuie sã colaboreze cu autoritatea competentã a statului membru de destinaţie în identificarea mijloacelor de remediere a situaţiei.
(3) Atunci când controalele prevãzute la art. 8 indicã nereguli repetate, autoritatea competentã a României, ca stat membru de destinaţie, trebuie sã informeze Comisia Europeanã şi autoritãţile competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.
(4) Pânã la concluziile Comisiei Europene, autoritatea competentã a României, ca stat membru de expediere, trebuie, la cererea statului membru de destinaţie, sã intensifice controalele asupra animalelor şi produselor de origine animalã care provin din exploataţia, centrul, organizaţia, târgul de animale, centrul de colectare autorizate sau din regiunea respectivã şi, dacã existã motive serioase de risc pentru sãnãtatea publicã sau a animalelor, sã suspende eliberarea oricãror certificate sau documente de mişcare.
(5) Autoritatea competentã a României, ca stat membru de destinaţie, intensificã controalele asupra animalelor care provin din aceeaşi exploataţie, centru, organizaţie, târg de animale sau centru de colectare autorizate ori regiune.
(6) Deciziile autoritãţii competente pot fi contestate potrivit legii în vigoare, cu excepţia cazurilor prevãzute la alin. (9).
(7) Deciziile luate de autoritatea competentã a României, ca stat membru de destinaţie, şi motivaţiile pentru astfel de decizii trebuie sã fie notificate expeditorului sau reprezentantului sãu şi autoritãţii competente a statului membru de expediere.
(8) Dacã expeditorul ori reprezentantul sãu solicitã acest lucru, îi vor fi transmise în scris deciziile şi motivele menţionate, împreunã cu detalii privind drepturile de contestaţie de care dispune în baza legislaţiei în vigoare în România, ca stat membru de destinaţie, procedura şi limitele de timp aplicabile.
(9) În eventualitatea unei neînţelegeri, cele douã pãrţi implicate au posibilitatea, dacã vor cãdea de acord, ca, în decurs de maximum o lunã, sã supunã aceastã neînţelegere evaluãrii unui expert al cãrui nume figureazã pe o listã a experţilor comunitari întocmitã de Comisia Europeanã. Costul consultãrii expertului este suportat de Comunitatea Europeanã.
(10) Experţii respectivi îşi dau avizul în decurs de maximum 72 de ore sau dupã primirea rezultatelor oricãror analize. Pãrţile respectã avizul expertului cu privire la legislaţia veterinarã comunitarã.
(11) Costurile de returnare a lotului de transport, de deţinere sau izolare a animalelor ori, dacã este cazul, de tãiere sau distrugere a acestora trebuie sã fie suportate de expeditor, de reprezentantul sãu ori de persoana responsabilã pentru animalele sau produsele de origine animalã.

CAP. III
Prevederi comune

ART. 10
(1) Autoritatea competentã a României trebuie sã notifice imediat celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene orice focar de boalã de pe teritoriul sãu, pe lângã focarele de boalã menţionate în norma sanitarã veterinarã aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 82/894/CEE , zoonozele, bolile sau alte cauze similare care pot constitui un risc serios pentru sãnãtatea publicã sau a animalelor.
(2) Autoritatea competentã a României, ca stat membru de expediere, aplicã imediat mãsurile de control şi de protecţie prevãzute de regulile comunitare, în special determinarea zonelor-tampon prevãzute de regulile respective, sau adoptã orice altã mãsurã pe care o considerã corespunzãtoare.
(3) Autoritatea competentã a României, ca stat membru de destinaţie sau de tranzit, care în cursul unui control prevãzut la art. 5 a stabilit existenţa uneia dintre bolile sau cauzele la care se referã alin. (1), dispune, dacã este necesar, mãsurile de precauţie prevãzute de regulile comunitare, inclusiv carantinarea animalelor.
(4) Pânã la luarea mãsurilor de cãtre Comisia Europeanã, autoritatea competentã a României, ca stat membru de destinaţie, poate lua, dacã existã motive serioase de risc pentru sãnãtatea publicã sau a animalelor, mãsuri de protecţie interimare cu privire la exploataţiile, centrele sau organizaţiile respective ori, în cazul unei boli epizootice, cu privire la zona-tampon prevãzutã de regulile comunitare.
(5) Mãsurile luate de autoritatea competentã a României trebuie sã fie notificate fãrã întârziere Comisiei Europene şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene.
(6) La solicitarea autoritãţii competente a României sau la iniţiativa Comisiei Europene, unul sau mai mulţi reprezentanţi ai Comisiei Europene se pot deplasa în România pentru a examina, în colaborare cu autoritãţile competente, mãsurile care au fost luate şi emit un aviz cu privire la mãsurile respective.
ART. 11
Autoritatea competentã a României desemneazã departamentele veterinare responsabile de efectuarea controalelor veterinare şi de colaborarea cu departamentele de control ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.
ART. 12
(1) Toţi comercianţii implicaţi în comerţul intracomunitar cu animale şi/sau cu produse de origine animalã la care se face referire în art. 1 sunt obligaţi:
a) sã se înregistreze în prealabil într-un registru oficial, la cererea autoritãţii competente;
b) sã pãstreze un registru unde sunt înscrise livrãrile, iar pentru destinatarii la care se referã art. 5 alin. (1) lit. c) pct. (iii), destinaţia ulterioarã a animalelor şi produselor de origine animalã.
(2) Registrul menţionat trebuie sã fie pãstrat pe o perioadã de 3 ani, astfel încât sã poatã fi prezentat autoritãţii competente, la cererea acesteia.
ART. 13
(1) Oficialii departamentelor veterinare şi, dupã caz, în colaborare cu oficialii altor departamente din instituţii cu atribuţii în acest scop sunt autorizaţi:
a) sã efectueze inspecţii ale exploataţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport şi procedeelor utilizate pentru marcarea şi identificarea animalelor;
b) sã verifice, în cazul produselor de origine animalã la care se referã anexa nr. 1, dacã personalul respectã cerinţele stabilite de aceasta;
c) sã recolteze probe de la:
(i) animalele ţinute în vederea vânzãrii, comercializãrii sau a transportului;
(ii) produsele de origine animalã ţinute în vederea stocãrii sau vânzãrii, comercializãrii sau a transportului;
d) sã examineze materialul documentar sau de prelucrare a datelor util pentru controalele efectuate ca urmare a mãsurilor luate în baza prevederilor prezentei norme.
(2) Autoritatea competentã trebuie sã solicite exploataţiilor, centrelor sau organizaţiilor care sunt controlate colaborarea necesarã pentru îndeplinirea sarcinilor menţionate anterior.

CAP. IV
Prevederi tranzitorii şi finale

ART. 14
(1) Pânã la adoptarea regulilor comunitare şi fãrã a se aduce atingere menţinerii reglementãrilor naţionale stabilite pentru identificarea loturilor, comerţul cu animalele şi produsele de origine animalã menţionate în anexa nr. 2 este supus regulilor de control stabilite de prezenta normã, în special celor menţionate la art. 3 alin. (1) lit. a).
(2) Autoritatea competentã a României trebuie sã comunice Comisiei Europene şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene condiţiile şi procedurile aplicabile comerţului cu animalele şi produsele de origine animalã care sunt prevãzute la alin. (1).
(3) Regulile de control prevãzute pentru animalele şi produsele de origine animalã la care se referã anexa nr. 1 trebuie sã fie extinse şi la animalele şi produsele de origine animalã care nu sunt încã incluse în aceastã anexã, atunci când sunt adoptate regulile comunitare armonizate ce reglementeazã comerţul acestora.
ART. 15
Autoritatea competentã a României trebuie sã trimitã Comisiei Europene informaţiile relevante privind controalele efectuate conform prezentei norme, utilizând un model armonizat.
ART. 16
Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor informeazã Comisia Europeanã cu privire la actele normative şi prevederile administrative necesare pentru implementarea prezentei norme.
ART. 17
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta normã.


ANEXA 1
la normã


CAP. I
Legislaţie veterinarã

SECŢIUNEA 1

1. Norma sanitarã veterinarã privind problemele de sãnãtate a animalelor ce afecteazã comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 61/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 şi 289 bis din 30 martie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 64/432/CEE
2. Norma sanitarã veterinarã care stabileşte cerinţele de sãnãtate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 205/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 88/407/CEE .
3. Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile de sãnãtate a animalelor, care reglementeazã comerţul intracomunitar şi importul din ţãri terţe de embrioni proveniţi de la animale domestice din specia bovine, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 134/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 şi 617 bis din 18 iulie 2006, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 89/556/CEE
4. Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile de sãnãtate a animalelor ce guverneazã mişcarea ecvideelor şi importul lor din ţãri terţe, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 30/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 8 martie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 90/426/CEE
5. Norma sanitarã veterinarã care stabileşte cerinţele de sãnãtate a animalelor, aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia porcine, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 217/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 24 octombrie 2006, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 90/429/CEE
6. Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile de sãnãtate a animalelor, care reglementeazã comerţul intracomunitar şi importul din ţãri terţe de pãsãri şi ouã de incubaţie, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 144/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 şi 641 bis din 25 iulie 2006, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 90/539/CEE
7. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1.774/2002 ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 273 din10 octombrie 2002, p. 1
8. Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile de sãnãtate a animalelor, care reglementeazã punerea pe piaţã a animalelor şi a produselor de acvaculturã, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 91/67/CEE
9. Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile de sãnãtate a animalelor ce reglementeazã comerţul intracomunitar cu ovine şi caprine, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 290/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 şi 56 bis din 24 ianuarie 2007, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 91/628/CEE
10. Regulamentul Consiliului nr. 1/2005/CE privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe şi care modificã directivele 64/432/CEE , 93/119/CE şi Regulamentul nr. 1.255/97/CE , publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 3 din 5 ianuarie 2005, p. 1

SECŢIUNEA a 2-a

1. Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte condiţiile de sãnãtate a animalelor care reglementeazã comerţul şi importul de animale, material seminal, ovule şi embrioni care nu se supun cerinţelor de sãnãtate a animalelor stabilite de legislaţia în domeniu, la care se referã anexa nr. 1 la Norma sanitarã veterinarã referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre cu unele animale vii şi produse de origine animalã, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/2002 , aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 128/2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.100 din 6 decembrie 2005, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 92/65/CEE
2. Pentru agenţi patogeni: prevederile Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte cerinţele de sãnãtate a animalelor şi de sãnãtate publicã care reglementeazã comerţul şi importul în Comunitatea Europeanã de produse care nu sunt supuse cerinţelor stabilite de regulile comunitare specifice la care se referã cap. I din anexa nr. 1 la Norma sanitarã veterinarã privind controalele veterinare pentru comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu produse animaliere şi de origine animalã, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 21/2003 , iar în ceea ce priveşte agenţii patogeni, Norma sanitarã veterinarã privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse de origine animalã, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/2002 , aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 245/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 92/118/CEE

CAP. II
Legislaţie zootehnicã

1. Norma cu privire la animalele de reproducţie de rasã purã din specia bovine, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 17/2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 şi 146 bis din 15 februarie 2006, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 77/504/CEE
2. Norma privind animalele de reproducţie din specia porcine, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 13/2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 şi 146 bis din 15 februarie 2006, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 88/661/CEE
3. Norma cu privire la animalele de reproducţie de rasã purã din speciile ovine şi caprine, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 20/2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 şi 146 bis din 15 februarie 2006, ce transpune în legislaţia naţionalã Directiva Consiliului 89/361/CEE
4. Norme privind organizarea stud-bookului, certificarea originii şi comerţul cu ecvidee de rasã purã, aprobate prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 464/2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 august 2006, ce transpun în legislaţia naţionalã directivele Consiliului 90/427/CEE , 90/428/CEE şi deciziile Comisiei 92/216/CEE , 92/353/CEE , 92/354/CEE , 93/623/CEE , 96/78/CE , 96/79/CE şi 2004/158/CE
5. Norme de apreciere a bovinelor de reproducţie, aprobate prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 19/2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 şi 146 bis din 15 februarie 2006, ce transpun în legislaţia naţionalã deciziile Comisiei 84/247/CEE , 84/419/CEE , 86/404/CEE , 88/124/CEE , 96/80/CE şi Directiva Consiliului 87/328/CEE
6. Norme de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie, aprobate prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 22/2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 şi 146 bis din 15 februarie 2006, ce transpun în legislaţia naţionalã deciziile Comisiei 90/254/CEE , 90/255/CEE , 90/257/CEE şi 90/258/CEE
7. Norme de apreciere a porcinelor de reproducţie, aprobate prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 15/2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 şi 146 bis din 15 februarie 2006, ce transpun în legislaţia naţionalã directivele Consiliului 90/118/CEE şi 90/119/CEE şi deciziile Comisiei 89/501/CEE , 89/502/CEE , 89/503/CEE , 89/504/CEE , 89/505/CEE şi 89/506/CEE
8. Directiva Consiliului 91/174/CEE privind cerinţele zootehnice şi genealogice pentru comercializarea animalelor de rasã purã, transpusã în legislaţia naţionalã prin <>ordinele ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 13/2006 , 17/2006 şi 20/2006.


ANEXA 2
la normã


ANIMALE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALÃ
care nu fac obiectul armonizãrii, dar sunt
supuse comercializãrii şi fac obiectul controalelor
prevãzute în prezenta normã

CAP. I
Legislaţie veterinarã care reglementeazã prevederi referitoare la alte animale vii care nu sunt menţionate în cap. I din anexa nr. 1 la normã.

CAP. II
Legislaţie veterinarã care reglementeazã prevederi referitoare la materialul seminal, ovulele şi embrionii care nu sunt menţionaţi în cap. I din anexa nr. 1 la normã.


ANEXA 3
la normã

LISTA
bolilor sau a bolilor epizootice care fac obiectul mãsurilor de
urgenţã obligatorii, cu restricţii teritoriale la nivel de state
membre, regiuni sau zone

1. Febra aftoasã (FA)
2. Pesta porcinã clasicã (PPC)
3. Pesta porcinã africanã (PPA)
4. Boala veziculoasã a porcului (BVP)
5. Influenţa aviarã
6. Boala Newcastle (BN)
7. Pesta bovinã
8. Pesta rumegãtoarelor mici (PRM)
9. Stomatita veziculoasã (SV)
10. Boala limbii albastre
11. Pesta ecvinã (PE)
12. Encefalomielita viralã ecvinã
13. Boala Teschen
14. Variola ovinã şi caprinã
15. Dermatoza nodularã contagioasã
16. Febra Vãii de Rift
17. Pleuropneumonia contagioasã bovinã

------


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016