Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Prezentele Norme tehnice pentru protecţia pădurilor stabilesc cadrul tehnic şi juridic referitor la măsurile de protecţie a pădurilor împotriva dăunătorilor. ART. 2 Termenii folosiţi în prezentele norme tehnice se definesc astfel: a) dăunător - orice agent de natură biotică sau abiotică capabil să producă vătămări pădurii; b) daunători biotici - insecte, agenţi fitopatogeni şi mamifere; c) daunători abiotici - vânt, zăpadă, secetă, îngheţ, brumă, ploi torenţiale, grindină, inundaţii, avalanşe, alunecări de teren, noxe industriale, ploi acide, scurgeri de ţiţei, apă sărată, incendii etc.; d) dăunător primar - orice agent de vătămare care acţionează asupra unui puiet, arbore, cultură sau arboret sănătos, căruia îi produce vătămări, şi care, în cazul unui agent de vătămare biotic, în anumite condiţii, se poate înmulţi în masă; e) dăunător secundar - orice agent biotic de vătămare care se găseşte în stare de latenţă într-o cultură sau arboret şi nu produce vătămări, dar care se poate înmulţi în masă în condiţiile în care asupra arborilor acţionează un agent biotic sau abiotic considerat dăunător primar; f) focar de insecte dăunătoare - orice sursă de infestare, arbore doborât, rupt, debilitat fiziologic, vătămat, afectat de factori de climă şi de poluare şi infestat cu o insectă dăunătoare şi de la care infestarea se poate extinde pe suprafeţe mari, când condiţiile sunt favorabile înmulţirii în masă şi răspândirii insectei; g) focar de ipide - orice arbore pe picior atacat de insecte de tulpină, ulterior predispus uscării; h) gradaţie - perioada de timp în care are loc înmulţirea în masă a unei insecte, alcătuită dintr-o perioadă de creştere a efectivului populaţiei - progradaţie şi o perioadă de descreştere a populaţiei - retrogradaţie; i) suprafaţa de control - locul din care se culeg elementele necesare pentru depistarea şi prognoză dăunătorilor forestieri, delimitată prin însemnarea arborilor perimetrali, pe cel puţin 0,1 ha, şi amplasată în arboretele în care au loc gradaţii ale dăunătorilor de prognoză şi în zonele favorabile înmulţirii acestora; j) semnalarea dăunătorilor - lucrarea prin care se ia cunoştinţă de prezenta în culturi/arborete a agentului vătămător sau/şi a atacului produs de acesta; k) depistare - acţiunea prin care se localizează răspândirea dăunătorului şi se evaluează intensitatea atacului produs de acesta; l) prognoza - stabileşte tendinţa de înmulţire în masă a principalelor insecte defoliatoare, a insectelor care atacă între scoarţă şi lemn şi a cărăbuşilor, pentru anul care urmează sau pentru mai mulţi ani, precum şi vătămările probabile care pot avea loc în pădurile de foioase şi de răşinoase, pe baza unor elemente de natură cantitativă şi calitativă ale populaţiei de insecte; m) numărul critic - numărul de insecte capabile să vatăme în întregime un arbore sau o cultură de pe o anumită suprafaţă; n) procentul de vătămare - raportul dintre densitatea populaţiei de insecte şi numărul critic înmulţit cu 100; o) Raportul de semnalare a ivirii dăunătorilor - formularul 1 - documentul prin care pădurarul, titular de canton, semnalează prezenţa unui dăunător sau a unei vătămări; p) zona de combatere - suprafaţa infestată cu insecte defoliatoare, pe care se aplică lucrări de combatere a acestora; r) zona de supraveghere - suprafaţa infestată cu insecte defoliatoare, în care se urmăreşte dinamica densităţii populaţiei de insecte, pentru ca în condiţiile depăşirii pragurilor de vătămare admise să se intervină cu măsuri de combatere; s) Statistica dăunătorilor şi dinamica focarelor active în arborete/pepiniere/în anul ... - formularul 2 - lucrare întocmită anual de ocoalele silvice, până la finele trimestrului III, şi care reprezintă rezultatul depistărilor efectuate în culturi şi arborete; s) documentaţia de prognoză - formularele 3A, 3B şi 3C - lucrare întocmită anual, până la finele trimestrului III, de către ocoalele silvice. CAP. II Daunători biotici 1. INSECTE 1.1. Depistarea, prognoza, prevenirea şi combaterea insectelor din culturile forestiere 1.1.1. Insecte care atacă rădacina, mugurii, tulpina şi frunzele În culturi de foioase şi răşinoase ---------------------------------- ART. 3 (1) Depistarea cărăbuşilor: Melolontha melolontha - cărăbuşul de mai, Melolontha hippocastani - cărăbuşul de pădure, Amphimallon solstitialis - cărăbuşul de iunie, Polyphylla fullo - cărăbuşul marmorat, specii de Anoxia şi Anisoplia etc. se face în stadiul de larvă, prin sondaje în sol. (2) Se interzice înfiinţarea de culturi în terenurile în care nu s-au efectuat sondaje pentru larvele cărăbuşilor prevăzuţi la alin. (1). (3) Pe suprafeţele destinate înfiinţării pepinierelor şi terenurilor de împădurit în care din sondaje rezultă depăşirea numerelor critice pentru larvele cărăbuşilor prevăzuţi la alin. (1) şi menţionate în Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor, se interzice înfiinţarea de culturi. (4) Prognoza zborului cărăbuşilor prevăzuţi la alin. (1) se face în stadiile de pupă şi adult depistate în sol - formularul 4. (5) Pentru prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi pentru combaterea cărăbuşilor prevăzuţi la alin. (1) se aplică metode agrotehnice, fizico-mecanice şi chimice. ART. 4 (1) Depistarea coropişniţei - Gryllotalpa gryllotalpa se face în stadiile de ou, larvă şi adult şi după caracteristicile atacului. (2) Insecta prevăzută la alin. (1) se combate prin metode fizico-mecanice şi chimice, indiferent de intensitatea atacului şi de suprafaţa pe care a fost semnalat atacul. ART. 5 (1) Depistarea larvelor sârmă, care reprezintă stadiul de larvă al gândacilor pocnitori sau săritori din genurile Agriotes, Melanotus etc., a gândacului pământiu - Opatrum sabulosum şi a raţişoarei - Tanymecus palliatus şi Tanymecus dilaticollis, se face după prezenţa insectelor în/pe sol şi după atacul produs de acestea. (2) Insectele dăunătoare prevăzute la alin. (1) se combat prin metode fizico-mecanice şi chimice. ART. 6 (1) Depistarea omidei de stepă - Loxostege sticticalis se efectuează în stadiile de adult şi larvă. (2) Omida de stepă se combate prin aplicarea de metode fizico-mecanice şi chimice în stadiul de larvă. În culturi de foioase --------------------- ART. 7 (1) Depistarea trombarului plopilor - Cryptorrhynchus lapathi se face în stadiile de larvă şi de adult şi în funcţie de caracteristicile atacului. (2) Este obligatorie prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă a insectei prevăzute la alin. (1) prin metode silviculturale. (3) Combaterea larvelor hibernante şi a adulţilor de C. Iapathi se face prin metode chimice, indiferent de intensitatea atacului şi de arealul de răspândire ale insectei. ART. 8 (1) Depistarea insectelor: Galerucella lineola - gândacul galben, Phyllobius argentatus - trombarul argintiu, Phyllodecta sp. - gândacii albaştri, Plagiodera versicolor - gândacul verde, Lepyrus palustris - trombarul butaşilor de plop, Lochmaea caprea, Chlorophanus viridis, Melasoma sp. - gândacii roşii, Aphrophora alni - scuipatul cucului etc. se face în stadiile de larvă şi adult şi după caracteristicile atacului. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale şi chimice. ART. 9 (1) Depistarea defoliatorilor din răchitării, Earias chlorana, Orthosia stabilis şi Caliroa annulipes, se face în stadiile de larvă şi adult şi după caracteristicile atacului produs de aceştia. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă a omizilor defoliatoare prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale şi fizico-mecanice. (3) Combaterea omizilor defoliatoare prevăzute la alin. (1) se face prin metode chimice. În culturi de răşinoase ----------------------- ART. 10 (1) Depistarea trombarului Hylobius abietis şi a speciilor de Hylastes în culturile de răşinoase se face în stadiul de adult şi după caracteristicile atacului, prin metoda scoarţelor toxice. (2) În culturile de răşinoase este obligatorie prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă a insectelor prevăzute la alin. (1) prin aplicarea de măsuri silviculturale, cum sunt: cojirea cioatelor, curăţarea parchetelor de resturi de exploatare şi împădurirea acestora după cel puţin 2 ani de pauză de la reprimirea lor. (3) Combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) este obligatorie şi se face prin amplasarea de scoarţe toxice şi pari cursa şi prin administrare de tratamente chimice, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. ART. 11 Depistarea, prevenirea înmulţirii în masă şi combaterea speciilor Otiorrhynchus niger şi O. ovatus se fac în conformitate cu prevederile art. 10. ART. 12 (1) Depistarea moliei miniere a lujerilor de pin - Rhyacionia buoliana se face în stadiile de larvă, pupă şi adult ale insectei, după atacul caracteristic şi prin utilizarea curselor feromonale. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale, fizico-mecanice, chimice şi biologice. 1.1.2. Insecte sugatoare ART. 13 (1) Depistarea păduchilor de gale - Sacchiphantes abietis şi Gilleteella cooley - se face după prezenta galelor pe lujeri. (2) Prevenirea apariţiei şi combaterea păduchilor de gale prevăzuţi la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale şi fizico-mecanice. 1.2. Depistarea, prognoza, prevenirea şi combaterea insectelor din arborete În păduri de foioase -------------------- 1.2.1. Insecte xilofage ART. 14 (1) Depistarea croitorului stejarului - Cerambyx cerdo se face în stadiile de larvă, pupă şi adult şi în funcţie de caracteristicile atacului produs. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale şi sunt obligatorii în arboretele de cvercinee. ART. 15 (1) Depistarea cariului lemnului de foioase - Trypodendron domesticum se face după caracteristicile atacului produs de acesta. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode fizico-mecanice. ART. 16 (1) Depistarea insectelor Saperda populnea - croitorul mic al plopului, S. carcharias - croitorul mare al plopului şi Paranthrene tabaniformis - sesia mică a plopului etc. se face în stadiul de adult şi după galele şi galeriile caracteristice atacului. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale, fizico-mecanice şi chimice. ART. 17 (1) Depistarea sfredelitorului tulpinilor - Cossus cossus şi a sfredelitorului ramurilor - Zeuzera pyrina se face în stadiul de adult al insectelor şi după caracteristicile atacului produs de acestea. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice. ART. 18 (1) Depistarea ţânţarului de gale al tulpinilor de salcie - Rhabdophaga saliciperda se face după atacul caracteristic produs de larvele insectei pe tulpini şi pe ramuri. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice. 1.2.2. Insecte defoliatoare ART. 19 (1) Depistarea defoliatorilor: Lymantria dispar - omida păroasă a stejarului, Tortrix viridana - molia verde a stejarului, Operophtera brumata - cotarul verde, Erannis sp. şi alţi cotari, Semiothisa alternaria - cotarul salcâmului, Malacosoma neustria - inelarul, Euproctis chrysorrhoea - fluturele cu coadă aurie, Thaumaetopoea processionea - omida procesionară a stejarului, Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis - viespe, Dasychira pudibunda - omida cu coadă roşie, Tischeria complanella - molia minieră a frunzelor de stejar, Parectopa robiniella - molia minieră a frunzelor de salcâm, Hyponomeuta rorellus - molia punctată a sălciilor, Phalera bucephala - omida cu dungi galbene şi negre, Hyphantria cunea - omida păroasă a dudului, Stilpnotia salicis - fluturele alb al sălciilor, Pygaera anastomosis, Phyllocnistis suffusella şi Lithocolletis populifoliela se face în anumite stadii de dezvoltare ale insectei, pentru fiecare specie separat, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. (2) Prevenirea înmulţirii în masă şi combaterea omizilor defoliatoare prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale, fizico-mecanice, chimice şi biologice. ART. 20 (1) Depistarea gândacilor defoliatori din pădurile de foioase: Haltica quercetorum - gândacul de frunză al stejarului, Melolontha sp., Polyphylla fullo şi alte specii de cărăbuşi, Orchestes fagi - trombarul frunzelor de fag, Stereonichus fraxini - trombarul frasinului, Lytta vesicatoria - gândacul frasinului, Galerucella luteola - gândacul de frunză al ulmului, Melasoma sp. - gândacii roşii ai plopului, Agelastica alni - gândacul de frunză al aninului etc. se face numai în anumite stadii de dezvoltare ale insectelor, pentru fiecare specie separat, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. (2) Prevenirea înmulţirii în masă şi combaterea gândacilor defoliatori prevăzuţi la alin. (1) se fac potrivit prevederilor art. 19 alin. (1). 1.2.3. Insecte care vătăma fructificaţiile ART. 21 (1) Depistarea trombarului ghindei - Balaninus glandinum şi a omidei ghindei - Laspeyresia splendana se face toamna, după ghinda vătămată căzută prematur pe sol. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice şi chimice. ART. 22 Depistarea trombarului seminţelor de acerinee - Bradybatus creutzeri, a moliei păstăilor de salcâm - Etiella zinkenella, a trombarului seminţelor de frasin - Lignyodes enucleator, a colţanului - Adleria quercus şi a moliei salbei - Alispa angustella se face potrivit art. 21 alin. (1). 1.2.4. Insecte sugatoare şi de gale ART. 23 Depistarea păduchilor: Phyllaphis fagi - păduchele de frunză al fagului, Phloeomyzus passerini - păduchele de frunză al plopului şi Cryptococcus fagisuga - păduchele lânos al fagului se face după prezenţa acestora în arborete. ART. 24 Depistarea insectelor: Mikiola fagi - ţânţarul de gale al fagului, Arnoldia cerris, Tetraneura ulmi, Biorrhiza pallida, Cynips quercus, Adleria spp. şi Rhodites rosae se face după prezenţa galelor pe frunze. ART. 25 (1) Depistarea păduchilor ţestoşi, Parthenolecanium corni de pe salcâm şi P. rufulum de pe stejar, se face după prezenta testelor pe ramuri şi pe lujeri. (2) Păduchii ţestoşi prevăzuţi la alin. (1) se combat prin metode chimice. 1.2.5. Insecte de scoarţă ART. 26 (1) Depistarea gândacilor: Scolytus scolytus - gândacul mare al scoarţei de ulm, S. multistriatus - gândacul mic al scoarţei de ulm, S. pygmaeus, S. kirschi, Pteleobius vittatus, Hylesinus fraxini - gândacul mic al scoarţei de frasin, H. crenatus - gândacul mare al scoarţei de frasin, H. oleiperda - gândacul negru al scoarţei de frasin, Dryocetes villossus - gândacul scoarţei de stejar, Ernoporus fagi şi E. tiliae se face după prezenţa insectelor în diferite stadii de dezvoltare şi în funcţie de caracteristicile atacului, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă a gândacilor prevăzuţi la alin. (1) este obligatorie şi se asigură prin metode silviculturale. (3) Combaterea gândacilor prevăzuţi la alin. (1) se face prin metode chimice. În păduri de răşinoase ---------------------- 1.2.6. Insecte xilofage ART. 27 (1) Depistarea insectei Trypodendron lineatum - cariul lemnului de răşinoase se face după zborul adulţilor, prezenţa orificiilor de intrare şi sistemul de galerii practicat în lemn de insectă. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea insectei prevăzute la alin. (1) sunt obligatorii în arboretele de răşinoase şi se asigură prin metode fizico-mecanice şi chimice. ART. 28 Depistarea, prevenirea înmulţirii în masa şi combaterea speciilor de Tetropium castaneum - croitorul mic al scoartei de molid, Urocerus gigas - viespea lemnului de răşinoase, Monochamus sp. - croitorii mari ai scoartei de molid, Paururus (Sirex) juvencus, Criocephalus rusticus - croitorul pinului, Callidium violaceum - croitorul pinului şi al laricelui etc. se fac conform prevederilor art. 27. 1.2.7. Insecte defoliatoare ART. 29 (1) Depistarea defoliatorilor: Lymantria monacha - omida păroasă a molidului, Choristoneura (Cacoecia) murinana - tortricidul cu cap negru al bradului, Semasia rufimitrana - tortricidul cu cap roşu al bradului, Pristiphora abietina, Coleophora laricella - molia minieră a laricelui, Diprion pini - viespea cu ferăstrău a acelor de pin, Neodiprion sertifer - viespe, Dendrolimus pini - omida păroasă a pinului, Epiblema tedella - molia acelor de molid etc. se face în anumite stadii de dezvoltare ale insectei, pentru fiecare specie separat, potrivit cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. (2) Prevenirea înmulţirii în masă şi combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin aplicarea de metode silviculturale, biologice şi chimice. 1.2.8. Insecte care vătămă fructificaţiile ART. 30 (1) Depistarea insectelor: Cydia strobilella - molia conurilor de brad, Dioryctria abietella - fluturele conurilor de molid, Strobilomya anthracina - musca conurilor de molid, Kaltenbachiola strobi - musculiţa conurilor de molid, Plemeliella abietina - musculiţa seminţelor de molid, Megastigmus strobilobius - viespea seminţelor de molid, Barbara herrichian - molia conurilor de brad, Reseliella piceae - musculiţa conurilor de brad, Earomya impossibile - musca conurilor de brad, Megastigmus suspectus - viespea seminţelor de brad, Retinia (Petrova) perangustana, Strobilomya laricicola, S. melania, S. infrequens, Resseliella skuhravyorum, Megastigmus pictus, M. spermotrophus - viespea seminţelor de duglas, Cydia conicolana şi Pissodes validirostris - trombarul conurilor de pin se face după prezenţa insectei în diferite stadii de dezvoltare şi după atacul caracteristic în conuri. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode agrotehnice, fizico-mecanice şi chimice. 1.2.9. Insecte sugătoare şi de gale ART. 31 Physokermes piceae - păduchele ţestos al molidului se depistează după testele prezente pe ramuri, Dreyfusia piceae, în stadiul de adult, iar Adelges laricis, după galele identificate în arboret. 1.2.10. Insecte de scoarţă ART. 32 (1) Depistarea insectelor de scoarţă: Ips typographus - gândacul mare de scoarţă al molidului, Ips amitinus - gândacul de scoarţă al molidului, Pityogenes chalcographus - gândacul mic de scoarţă al molidului şi alte insecte de scoarţă ale molidului, Pityokteines curvidens - gândacul de scoarţă al bradului, Cryphalus piceae - gândacul mic de scoarţă al bradului şi alte insecte de scoarţă ale bradului, Blastophagus piniperda - gândacul mare de scoarţă al pinului, Blastophagus minor - gândacul mic de scoarţă al pinului, Ips acuminatus - gândacul mic de scoarţă al vârfului de pin, Ips sexdentatus şi alte insecte de scoarţă ale pinului se efectuează în diferite stadii de dezvoltare ale insectei, precum şi după caracteristicile atacului produs, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. (2) Depistarea insectelor de scoarţă: Ips typographus, Pityogenes chalcographus şi Pityokteines curvidens se efectuează şi prin utilizarea curselor feromonale. (3) Prevenirea înmulţirii în masă a insectelor de scoarţă prevăzute la alin. (1) se asigură prin: a) interzicerea menţinerii în pădure a lemnului de răşinoase doborât şi necojit, în intervalul de timp 1 aprilie - 1 octombrie; b) aplicarea de măsuri silviculturale şi fizico-mecanice. (4) Se exceptează de la prevederile alin. (3) lit. a) situaţiile de calamităţi naturale, când posibilităţile de exploatare şi valorificare a lemnului doborât sunt depăşite. (5) Combaterea insectelor de scoarţă prevăzute la alin. (1) se realizează prin metode silviculturale, biologice şi chimice. 2. AGENŢI FITOPATOGENI 2.1. Depistarea, prevenirea şi combaterea agenţilor fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenţi fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase şi răşinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenţi fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor ART. 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezenţa plantulelor căzute. (2) Prevenirea apariţiei "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice şi prin tratarea chimică a patului nutritiv/solului şi a seminţelor. (3) Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode chimice. 2.1.1.2. Agenţi fitopatogeni care produc îmbolnăvirea puieţilor ART. 34 (1) Depistarea bolii de natură micotică "putrezirea rădăcinilor puieţilor", produsă de ciuperci din genurile Rosellinia, Rhizoctonia şi altele, se face după prezenţa puieţilor uscaţi sau în curs de uscare şi a rădăcinilor putrezite. (2) Prevenirea înmulţirii în masă şi combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale şi chimice. 2.1.2. Agenţi fitopatogeni care produc boli ale lujerilor, ramurilor şi tulpinilor În culturi de foioase --------------------- ART. 35 (1) Depistarea bolii de natură micotică "uscarea puieţilor de plop", provocată de Discosporium populeum, cu forma conidiană Dothichiza populea, şi Cytospora spp., se face pe baza identificării lujerilor uscaţi şi a corpurilor fructifere ale ciupercilor. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, respectiv combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1), se face prin metode silviculturale şi chimice. În culturi de foioase şi răşinoase ---------------------------------- ART. 36 (1) Depistarea antofitei parazite "cuscuta" sau "tortelul" - Cuscuta spp., care provoacă strangularea tulpinilor puieţilor sau răchitei, se face după prezenţa plantelor parazite. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, respectiv combaterea antofitei parazite prevăzute la alin. (1) se face prin metode fizico-mecanice şi chimice. 2.1.3. Agenţi fitopatogeni care produc boli foliare În culturi de foioase --------------------- 2.1.3.1. Agenţi fitopatogeni care produc patari foliare ART. 37 (1) Depistarea bolilor de natură micotică cunoscute sub denumirea de "patari foliare" şi produse de speciile de ciuperci din genurile Marssonina, Cercospora, Mycosphaerella, Coccomyces, Phoma şi altele se face pe baza simptomelor tipice produse de fiecare specie de ciupercă. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode chimice. ART. 38 (1) Depistarea bolilor produse de virusuri şi micoplasme se face după simptomele specifice: cloroză, patarea, mozaicarea frunzelor etc. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masa, precum şi combaterea agenţilor fitopatogeni prevăzuţi la alin. (1) se asigura prin metode silviculturale, biologice şi chimice. 2.1.3.2. Agenţi fitopatogeni care produc făinarea frunzelor ART. 39 (1) Depistarea bolii de natură micotică cunoscute sub denumirea de "făinarea frunzelor" şi induse de ciuperci din familia Erysiphaceae - cel mai des întâlnită în pădurile de cvercinee este specia Microsphaera alphitoides syn. M. abbreviata - se face după aspectul albicios al frunzelor. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă a ciupercilor care produc făinări se asigură prin metode silviculturale şi prin combaterea defoliatorilor. (3) Combaterea ciupercilor din familia Erysiphaceae se face prin metode chimice. În culturi de foioase şi răşinoase ---------------------------------- 2.1.3.3. Agenţi fitopatogeni care produc rugini foliare ART. 40 (1) Depistarea bolilor de natură micotică denumite "rugini foliare" şi produse de specii de ciuperci din ordinul Uredinales se face după fructificaţiile ciupercilor. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă a speciilor de ciuperci din ordinul Uredinales care produc "rugini foliare" se asigură prin metode silviculturale. (3) Combaterea ciupercilor din ordinul Uredinales care produc "rugini foliare" se face prin metode chimice. În culturi de răşinoase ----------------------- 2.1.3.4. Agenţi fitopatogeni care produc înroşirea şi căderea acelor ART. 41 (1) Depistarea ciupercilor din genurile Lophodermium, Mycosphaerella, Dothistroma, Diplodia, Hypodermella şi altele, care produc "înroşirea şi căderea acelor" se face după aspectul acelor şi după fructificaţiile ciupercilor. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă a ciupercilor prevăzute la alin. (1) se realizează prin metode silviculturale. (3) Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode chimice. ART. 42 (1) Depistarea ciupercilor: Septoria parasitica, Phomopsis spp., Brunchorstia pinea, Sphaeropsis sapinea, Phoma spp., Botrytis cinerea, Gremeniella spp. şi altele, care produc "uscarea lujerilor" sau "uscarea puieţilor" de răşinoase, se face după lujerii uscaţi, acele înroşite şi fructificaţiile produse de ciuperci. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale, fizico-mecanice şi chimice. 2.1.3.5. Agenţi fitopatogeni care produc înnegrirea frunzelor ART. 43 (1) Depistarea bolilor de natură micotică cunoscute sub denumirea de "necroze foliare" şi produse de ciupercile Venturia spp., Physalospora miyabeana, Glomerella cingulata şi Rhytisma spp. şi altele se face după petele închise la culoare, prezente pe frunze şi pe lujeri. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se realizează prin metode chimice. ART. 44 (1) Depistarea ciupercilor Herpotrichia spp., care produc "împăienjenirea acelor" la diferite specii de răşinoase, se face după prezenţa miceliului care acoperă acele şi lujerii. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă a ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale şi chimice. 2.2. Depistarea, prevenirea şi combaterea agenţilor patogeni din arborete În păduri de foioase şi răşinoase --------------------------------- 2.2.1. Agenţi fitopatogeni care afectează sistemul radicular ART. 45 (1) Ciupercile din genul Armillaria, cunoscute cu numele popular de "gheba de radăcină", se depistează după prezenţa rizomorfelor, a tecilor miceliene şi a corpurilor fructifere produse de acestea. (2) Prevenirea apariţiei pagubelor produse de ciuperci din genul Armillaria se asigură prin metode silviculturale. În păduri de răşinoase ---------------------- ART. 46 (1) Heterobasidion annosum - syn. Fomes annosum - provoacă "putregaiul roşu" sau "putregaiul central" la răşinoase şi se depistează după putregaiul central, brun-roscat, identificat în secţiune la baza tulpinii. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea agentului fitopatogen H. annosum se realizează prin metode silviculturale, biologice şi chimice. 2.2.2. Agenţi fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale lujerilor, ramurilor şi tulpinilor În păduri de foioase şi răşinoase --------------------------------- 2.2.2.1. Agenţi fitopatogeni care produc colorarea lemnului ART. 47 (1) Depistarea ciupercilor care produc "alterarea cromatică a lemnului" sau "mucegăirea lemnului" şi aparţin genurilor Alternaria, Aspergillus, Fusarium, Penicillium, Trichoderma, Trichotecium, Verticillium, Epicocum şi altele se face după prezenţa mucegaiurilor şi colorarea lemnului. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale, chimice şi biologice. ART. 48 (1) Depistarea "inimii roşii" la fag, provocată de oxidarea lemnului şi/sau de acţiunea unor ciuperci lignicole, se face pe baza colorării duramenului. (2) Prevenirea apariţiei "inimii roşii" la fag se face prin metode silviculturale. ART. 49 (1) Depistarea traheomicozelor, produse de speciile de ciuperci: Ophiostoma (Ceratocystis), Fusarium sau Verticillium, şi a traheobacteriozelor, produse de specii ale bacteriei Erwinia, se face după colorarea alburnului şi prezenţa corpurilor fructifere. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, respectiv combaterea agenţilor fitopatogeni prevăzuţi la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale, biologice şi chimice. 2.2.2.2. Agenţi fitopatogeni care produc cancere În păduri de foioase --------------------- ART. 50 (1) "Cancerul bacterian", produs de Agrobacterium tumefaciens la foioase, respectiv de Pseudomonas syringae f. populea şi Xanthomonas populii la plop şi la alte foioase, se depistează după prezenţa scurgerilor brune şi a cancerelor pe rădăcini, ramuri şi tulpini. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea bacteriilor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale şi chimice. ART. 51 (1) "Cancerele" micotice, induse de Nectria spp. la fag, Cryphonectria parasitica - syn. Endothia parasitica - la castanul comestibil, Lachnellula willkommii - syn. Dasyscypha willkommii - la larice, se depistează pe baza prezenţei leziunilor canceroase pe ramuri şi tulpini, precum şi a fructificaţiilor ciupercilor implicate în procesul infecţios. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale şi biologice. 2.2.2.3. Agenţi fitopatogeni care produc necroze pe tulpini În păduri de foioase --------------------- ART. 52 (1) Depistarea bolii de natură micotică cunoscute sub denumirea de "necroza scoarţei fagului" şi produse de ciupercă Nectria coccinea se face după prezenţa fructificaţiilor ciupercii şi uscarea scoarţei infectate. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă a ciupercii N. coccinea se asigură prin metode silviculturale şi chimice. 2.2.2.4. Agenţi fitopatogeni care produc rugini pe trunchi În păduri de răşinoase ----------------------- ART. 53 (1) Depistarea ciupercii Melampsorella caryophyllacearum, care produce "mătura vrăjitoarelor" la brad, se face după prezenta în coroana a lujerilor proliferati şi a racilelor pe ramuri şi tulpina. (2) Prevenirea apariţiei şi combaterea ciupercii M. caryophyllacearum se realizează prin metode silviculturale. ART. 54 (1) Ciupercile din genul Cronartium, care provoacă "rugina veziculoasă a tulpinilor şi a ramurilor de pini", se depistează după prezenţa cancerelor de tulpina. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, respectiv combaterea ciupercilor Cronartium spp. se face prin metode silviculturale şi chimice. În păduri de foioase şi răşinoase --------------------------------- 2.2.2.5. Agenţi fitopatogeni care produc putrezirea lemnului ART. 55 (1) Depistarea ciupercilor xilofage se face după prezenta corpurilor fructifere şi a putregaiului de tulpină. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă a ciupercilor xilofage se asigură prin metode silviculturale. 2.2.2.6. Agenţi fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale fructelor şi seminţelor ART. 56 (1) Depistarea "mucegaiului" sau a "putregaiului" fructelor şi seminţelor forestiere se face pe baza colorării sau a putrezirii fructelor şi seminţelor ori a prezenţei miceliilor ciupercilor implicate în procesul infecţios. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă a ciupercilor şi bacteriilor patogene pentru seminţele şi fructele forestiere se asigură prin metode culturale şi chimice. 2.2.2.7. Agenţi fitopatogeni care produc antofitoze ART. 57 (1) Depistarea antofitei parazite cunoscute sub denumirea de "vâsc" se face pe baza prezenţei plantei parazite în arborete. (2) Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă a vâscului se asigură prin metode silviculturale. CAP. III Mamifere Vătămări produse de vânat ART. 58 (1) Semnalarea prezenţei speciilor de vânat: Capreolus capreolus - căprior, Cervus elaphus - cerb carpatin, Cervus dama - cerb lopătar, Lepus europaeus - iepure, Sus scrofa - mistreţ, Ursus arctos - urs în arborete se face în funcţie de caracteristica vătămării şi de pagubele produse. (2) Protejarea culturilor faţă de acţiunea de vătămare produsă de speciile de vânat prevăzute la alin. (1) se realizează prin metode fizico-mecanice şi chimice. Vătămări produse de rozătoare ART. 59 (1) Semnalarea prezenţei rozătoarelor: Apodemus sylvaticus - şoarecele de pădure, Apodemus tauricus flavicolis - şoarecele gulerat, Arvicola terrestris - şobolanul de apă şi Microtus arvalis - şoarecele de câmp în culturi se face după prezenţa galeriilor din sol şi a vătămărilor produse. (2) Protejarea culturilor faţă de acţiunea de vătămare provocată de speciile de rozătoare prevăzute la alin. (1) se face prin metode agrotehnice şi fizico-mecanice. (3) Combaterea rozătoarelor prevăzute la alin. (1) se practică în culturi şi se efectuează prin metode fizico-mecanice şi chimice. ART. 60 Semnalarea prezenţei parsului - Glis glis se face după caracteristicile atacului produs şi după pagubele cauzate. ART. 61 (1) Semnalarea prezenţei rozătorului Spalax leucodon - orbete în culturi se face după caracteristica vătămărilor produse. (2) Combaterea rozătorului prevăzut la alin. (1) se realizează prin metode chimice. ART. 62 (1) Semnalarea prezenţei cârtiţei - Talpa europaea se efectuează după prezenţa galeriilor din sol şi a muşuroaielor de la suprafaţa acestuia. (2) Combaterea cârtiţei se asigură prin metode fizico-mecanice şi chimice. CAP. IV Prevenirea şi combaterea dăunătorilor Criterii de prevenire şi de combatere a dăunătorilor ART. 63 Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea dăunătorilor sunt obligatorii în solarii, pepiniere şi răchitării, indiferent de suprafaţa pe care aceştia au fost semnalaţi şi de intensitatea atacului. ART. 64 Prevenirea apariţiei şi a înmulţirii în masă, precum şi combaterea dăunătorilor în plantaţii, semănături directe şi regenerări naturale sunt obligatorii când intensitatea atacului are valori care depăşesc pragul de intensitate slabă. ART. 65 În arborete lucrările de prevenire şi de combatere se fac în funcţie de natură, compoziţia şi structura acestora, de specia de dăunător, gradul de vătămare şi de faza gradaţiei, în cazul omizilor defoliatoare. ART. 66 (1) Delimitarea zonei de combatere şi supraveghere pentru insectele defoliatoare, la foioase, se face în funcţie de dăunător, faza gradaţiei, procentul de defoliere, compoziţia, vârsta şi valoarea economico-socială a arboretelor. (2) Se includ în zona de combatere pădurile de cvercinee în care stejarul reprezintă mai mult de 30%, procentul de defoliere este mai mare de 50%, iar gradaţia este în faza I-III. (3) Se mai includ în zona de combatere: a) păduri de interes social deosebit, cele din jurul Bucureştiului, din reşedinţe de judeţ, din municipii, din staţiuni balneo-climaterice de interes naţional, obiective speciale cu un procent de defolire de peste 25%; b) păduri afectate de fenomenul de uscare, arborete limitrofe livezilor pomicole, păduri infestate cu dăunători care atacă şi specii pomicole, rezervaţii de seminţe, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producţie - la defolieri mai mari de 25% în progradaţie şi de 50% în retrogradaţie; c) păduri care au în compoziţie minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garniţa, iar cer, frasin, minimum 30% la defolieri mai mari de 50%; d) arborete de plopi euroamericani şi salcii selecţionate infestate cu Lymantria dispar, Leucoma salicis, Hyponomeuta sp., Clostera (Pygaera) anastomosis, arborete de salcâm infestate cu Semiothisa alternaria şi alte specii de cotari la defolieri de peste 50%; e) păduri în care frasinul sau ulmul reprezintă cel puţin 30%, fiecare fiind infestată cu Stereonichus fraxini, Lytta vesicatoria şi Galerucella luteola, cu o intensitate a atacului mai mare de 50%. (4) În cazul infestărilor cu mai multe specii de insecte în acelaşi arboret, includerea în zona de combatere se face după procentul de defoliere cumulat. (5) Nu se includ în zona de combatere arboretele de salcâm infestate cu Lymantria dispar, rezervaţiile ştiinţifice, cele în care se efectuează cercetări, trupurile izolate de pădure care în următorii 2-3 ani se defrişează şi arboretele în care mortalitatea produsă de paraziţi, prădători şi ciupercile entomopatogene asigură stingerea naturală a focarelor. ART. 67 (1) Delimitarea zonei de combatere şi supraveghere la insectele defoliatoare din pădurile de răşinoase se face în funcţie de compoziţia arboretelui, insecta defoliatoare şi de procentul de defoliere. (2) Se includ în zona de combatere pădurile de răşinoase şi pădurile în care răşinoasele reprezintă 30%, în amestec cu fag, infestate cu Lymantria monacha, şi în care se preconizează defolieri de peste 10%, indiferent de grupa funcţională din care fac parte. (3) În zona de combatere se includ şi arboretele de răşinoase limitrofe, care prezintă infestări cu Lymantria monacha sub 10%, situate până la o distanţă de 1 km de cele în care se prevăd defolieri mai mari de 10%. (4) Arboretele de brad sau brad în amestec cu alte specii, în care bradul reprezintă 30%, infestate cu Choristoneura murinana şi Semasia rufimitrana, se includ în zona de combatere când procentul de defoliere este de peste 25%, indiferent carei grupe funcţionale îi aparţin arboretele. (5) Plantaţiile şi arboretele de răşinoase infestate cu Pristiphora abietina, Neodiprion sertifer, Diprion pini, Coleophora laricella, Dendrolimus pini se prevăd pentru combatere când procentul de defoliere este mai mare de 25%. ART. 68 Zona de supraveghere se constituie din toate pădurile de foioase şi răşinoase infestate cu insecte defoliatoare de prognoză, care nu sunt incluse în zona de combatere. ART. 69 (1) Lucrările de prevenire a apariţiei în masă a dăunătorilor forestieri sunt obligatorii pe tot parcursul dezvoltării arboretului, a rezervaţiei de seminţe, pepinierei silvice, plantaţiei, a regenerării, precum şi în parchetul de exploatare a lemnului. (2) Lucrările de prevenire specifice fiecărei categorii de daunători şi fiecărui dăunător sunt cele prevăzute în Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. ART. 70 (1) Lucrările de combatere a dăunătorilor forestieri sunt obligatorii şi se realizează ori de câte ori este cazul, astfel încât să se asigure menţinerea echilibrului ecologic în pădure. (2) Lucrările de combatere specifice fiecărei categorii de daunători şi fiecărui dăunător sunt cele prevăzute în Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. ART. 71 Este obligatorie respectarea normelor specifice de protecţie a muncii privind utilizarea produselor de uz fitosanitar în silvicultură, în vigoare. CAP. V Daunători abiotici ART. 72 (1) Semnalarea dăunătorilor abiotici - vânt, secetă, îngheţ, inundaţii, factori poluanţi - se face după efectul produs de aceştia, manifestat prin ruperi, doborâturi, debilitari fiziologice, uscări apărute în culturi şi arborete. (2) Prevenirea apariţiei şi combaterea dăunătorilor abiotici prevăzuţi la alin. (1) se realizează prin metode silviculturale. CAP. VI Uscarea arborilor ART. 73 Pentru monitorizarea şi limitarea procesului de uscare a arborilor se semnalează imediat fenomenul şi se urmăreşte evoluţia acestuia, se valorifică arborii în curs de uscare sau uscaţi şi se ameliorează sau se refac arboretele respective, întocmindu-se documente potrivit formularelor 5-7. CAP. VII Dispoziţii finale ART. 74 (1) Pentru speciile de insecte şi agenţi fitopatogeni neidentificaţi sau pentru atacurile neidentificate produse de aceştia personalul silvic este obligat să solicite sprijinul specialiştilor din laboratoarele de protecţia pădurilor din I.C.A.S. şi facultăţile de silvicultură din ţară, pentru determinări şi stabilirea metodelor de prevenire şi combatere. (2) În situaţia în care se constată apariţia unor agenţi de vătămare, în conformitate cu prevederile anexelor nr. 1 şi 2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 13 noiembrie 2001, ocolul silvic va informa în scris direcţia fitosanitară judeţeană sau a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, în termen de maximum 24 de ore de la semnalarea agentului de vătămare. ART. 75 Pentru prevenirea apariţiei şi combaterea dăunătorilor forestieri se folosesc în mod obligatoriu criteriile elaborate în urma cercetărilor efectuate de I.C.A.S. şi aprobate conform prevederilor legale. ART. 76 În lucrările de prevenire şi de combatere a dăunătorilor forestieri se folosesc exclusiv produse de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în silvicultură conform Codexului produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România, în vigoare. ART. 77 Deţinătorii de pepiniere silvice şi/sau culturi de planta mamă se înregistrează la direcţia fitosanitară judeţeană sau a municipiului Bucureşti în a carei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 503/2001 privind procedura de înregistrare a producătorilor, depozitelor colective, centrelor de expediere şi a importatorilor de plante, produse vegetale sau articole reglementate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2002. ART. 78 Lunar, până la data de 10 a lunii următoare perioadei avute în vedere, fiecare ocol silvic va transmite, în scris, la direcţia fitosanitară judeţeana sau a municipiului Bucureşti în a carei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, o sinteză a situaţiei privind infestările cu daunători forestieri. ART. 79 Prezentele norme tehnice au caracter obligatoriu pentru toţi proprietarii, respectiv deţinătorii de păduri şi de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier. ART. 80 Formularele 1, 2, 3A, 3B, 3C, 4, 5, 6 şi 7 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice. Formular 1
┌──────────────────────┬─────┬─────┬─────┬──────┐
│Intensitate slabă │0 │L │P │A │
├──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Intensitate mijlocie │00 │LL │PP │AA │
├──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Intensitate puternică │000 │LLL │PPP │AAA │
└──────────────────────┴─────┴─────┴─────┴──────┘
Ocolul silvic .............
District silvic ...........
Canton silvic .............
RAPORT NR. ..... DE SEMNALARE
a ivirii dăunătorilor ............
Vă facem cunoscut ca în pepinierele, plantaţiile şi arboretele din
cuprinsul cantonului ce mi-a fost încredinţat, dăunătorii se găsesc la data
de azi în următoarea situaţie înscrisă pe verso:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Data: ..........
Luat nota:
Verificat pe teren ............
Dăunătorul identificat ........
Măsuri necesare ...............
Şef ocol:
Ing. Silvic, tehnician P.P. Pădurar,
Format A6, t2
- VERSO -
┌───────────┬────────────┬────┬────────┬───────────────────┬───────────────────┐
│Dăunătorul │ Pepiniera, │Su- │ Specia │ Infestat │ Vătămat │
│ apărut │pădurea, UP,│pra-│atacată ├────┬──────────────┼────┬──────────────┤
│ │ua, grupe ua│fa- │ │Su- │ Stadiul şi │Su- │ Intensitatea │
│ │ │ţa │ │pra-│intensitate a │pra-│ vătămării │
│ │ │(ha)│ │faţa│ infestării │faţa│ │
│ │ │ │ │(ha)│ │(ha)│ │
├───────────┼────────────┼────┼────────┼────┼──────────────┼────┼──────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │
├───────────┼────────────┼────┼────────┼────┼──────────────┼────┼──────────────┤
├───────────┼────────────┼────┼────────┼────┼──────────────┼────┼──────────────┤
└───────────┴────────────┴────┴────────┴────┴──────────────┴────┴──────────────┘
Formular 2
În ARBORETE
───────────
Ocolul silvic/Pepiniera silvică*)........... În PEPINIERE
/Pepiniera/ .....................
FAŢĂ
STATISTICA
dăunătorilor şi dinamica focarelor active
în arborete/pepiniere/în anul .....
┌──────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │Dăunătorul,│ Suprafaţa │Intensitatea │
│ PĂDUREA (PEPINIERA) │boala sau │infestată în │infestării în│
│ │ factorul │anul...ha/ari│anul...ha/ari│
├─────────┬─────┬──────┬────────┬──────┤ abiotic ├──────┬──────┼──────┬──────┤
│Denumirea│ Ua/ │Supra-│Compozi-│Vârsta│ │Pro- │Curent│Pro- │Curent│
│ │Grupe│faţa │ţia │(ani) │ │cent │ │cent │ │
│ │ de │(ha) │(specia │ │ │ │ │ │ │
│ │ ua/ │ │ din │ │ │ │ │ │ │
│ │cul- │ │cultură)│ │ │ │ │ │ │
│ │tura │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────┼──────┼────────┼──────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
├─────────┼─────┼──────┼────────┼──────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
├─────────┼─────┼──────┼────────┼──────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
└─────────┴─────┴──────┴────────┴──────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
*) Altele decât cele cantonale A4, t2
- VERSO -
┌─────────┬─────┬──────┬────────┬──────┬───────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
├─────────┼─────┼──────┼────────┼──────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
├─────────┼─────┼──────┼────────┼──────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
└─────────┴─────┴──────┴────────┴──────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Verificat Întocmit
Formular 3A
Ocolul silvic .............. Dăunătorul
.................
PROGNOZA
vătămărilor în anul .......
┌─────────┬───────────┬──┬──────────────┬──────────────────┬─────────┬─────────┐
│Denumirea│Denumirea │ua│Suprafaţa (ha)│Gradul de vătămare│Caractere│ Faza, │
│ UP/ │pădurii │ │ │ probabil*) │calităţi-│ anul │
│ │bazinetului│ │ │ │ve │gradaţiei│
│ │ UP │ ├─────┬────────┼────┬──┬──┬──┬────┼──┬───┬──┼─────────┤
│ │ │ │Tota-│Efectiv │f.s.│s.│m.│p.│f.p.│F │f/m│p%│ │
│ │ │ │la │infesta-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────────┼──┼─────┼────────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼───┼──┼─────────┤
│ 1 │ 2 │3 │ 4 │ 5 │ 6 │7 │8 │9 │10 │11│12 │13│ 14 │
├─────────┼───────────┼──┼─────┼────────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼───┼──┼─────────┤
├─────────┼───────────┼──┼─────┼────────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼───┼──┼─────────┤
└─────────┴───────────┴──┴─────┴────────┴────┴──┴──┴──┴────┴──┴───┴──┴─────────┘
A4, t2
- VERSO -
┌─────────┬───────────┬──┬─────┬────────┬────┬──┬──┬──┬────┬──┬───┬──┬─────────┐
│ 1 │ 2 │3 │ 4 │ 5 │ 6 │7 │8 │9 │10 │11│12 │13│ 14 │
├─────────┼───────────┼──┼─────┼────────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼───┼──┼─────────┤
├─────────┼───────────┼──┼─────┼────────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼───┼──┼─────────┤
└─────────┴───────────┴──┴─────┴────────┴────┴──┴──┴──┴────┴──┴───┴──┴─────────┘
Verificat Întocmit
---------------
*) f.s. = foarte slab
s = slab
m = mijlociu
p = puternic
f.p. = foarte puternic
Formular 3B
UP, ua.................
Ocolul silvic ................. Suprafaţa ................
Pădurea ....................... Altitudine/expoziţie......
FIŞA LOTULUI NR. ......
┌──────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Arbore cursa │ Data observării │Intensitatea atacului│
├────┬───┬────┬────────────────┤ │ │
│Nr. │ D │Lun-│ Data │ │ │
│crt.│1/2│gime├────────┬───────┼─────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │cm │-m- │Intrării│Cojirii│Stadiul de dezvoltare al │ Data │
│ │ │ │primelor│ │ insectelor │observării/Nr. fami- │
│ │ │ │ insecte│ │ │lii/mp │
├────┼───┼────┼────────┼───────┼────┬────┬───┬───┬───┬───┼──────┬───────┬──────┤
│ 1 │ A │ B │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
├────┼───┼────┼────────┼───────┼────┼────┼───┼───┼───┼───┼──────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ ├────┼────┼───┼───┼───┼───┼──────┼───────┼──────┤
└────┴───┴────┴────────┴───────┴────┴────┴───┴───┴───┴───┴──────┴───────┴──────┘
Verificat Întocmit
A4, t2
Ocolul silvic ...............
PROGNOZA
atacului de ipide în anul .........
┌────┬────┬────┬───────────┬──────────┬─────────┬─────────┬────────────────────┐
│Nr. │UP │u.a/│ Suprafaţa │Densitatea│ Arbori │Nr. ar- │ │
│crt.│Bazi│Gru-│arboretelor│populaţiei│infestaţi│bori │ ARBORI (buc) │
│ │net │pe │ de │Nr. găuri/│ din │cursa │ │
│ │ │de │ răşinoase │ dmp │categoria│necesari │ │
│ │ │u.a │ │ │ │ pentru │ │
│ │ │ │ │ │ │categoria│ │
│ │ │ ├───┬───────┤ ├────┬────┼────┬────┼──────┬───────┬─────┤
│ │ │ │To-│Infes- │ │ │ │ │ │Cursa │Control│Total│
│ │ │ │ta-│tată │ │ I │ II │ I │ II │(I+II)│ │(11+ │
│ │ │ │la │ │ │ │ │ │ │ │ │12) │
├────┼────┼────┼───┼───────┼──────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼───────┼─────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │
├────┼────┼────┼───┼───────┼──────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼───────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────┴────┴───┴───────┴──────────┴────┴────┴────┴────┴──────┴───────┴─────┘
A4, t2
- VERSO -
┌────┬────┬────┬───┬───────┬──────────┬────┬────┬────┬────┬──────┬───────┬─────┐
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │
├────┼────┼────┼───┼───────┼──────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼───────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────┴────┴───┴───────┴──────────┴────┴────┴────┴────┴──────┴───────┴─────┘
Verificat Întocmit
Formular 3C
Arbori doborâţi, rupţi, infestaţi şi arbori
pe picior atacaţi de ipide
la data de ...............
┌────────┬─────┬───────┬────────┬─────────────────────┬────────────────────────┐
│ U.P. │u.a/ │ Volum │ Volum │ Din care: │ Arbori pe picior │
│Denumire│Grupe│doborât│infestat│ │ atacaţi de ipide │
│ │ de │ rupt │ ├─────┬────────┬──────┼────────┬───────────────┤
│ │u.a. │ │ │Slab │Mijlociu│Puter-│În anul │ Rămaşi pe │
│ │ │ │ │foar-│ │nic │în curs │ picior la │
│ │ │ │ │te │ │Foarte│ │ sfârşitul │
│ │ │ │ │slab │ │puter-│ │ anului │
│ │ │ │ │ │ │nic │ │ │
│ │ │(mii │(mii │(mii │(mii │(mii │ │ │
│ │ │ mc) │mc) │mc) │ mc) │mc) │ │ │
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
└────────┴─────┴───────┴────────┴─────┴────────┴──────┴────────┴───────────────┘
VERIFICAT, ÎNTOCMIT
- VERSO -
┌────────┬─────┬───────┬────────┬─────┬────────┬──────┬────────┬───────────────┐
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
└────────┴─────┴───────┴────────┴─────┴────────┴──────┴────────┴───────────────┘
VERIFICAT, ÎNTOCMIT
Formular 4
Rezultatul sondajului la larvele de carabuşi
┌──────┬─────────────┬───────┬────┬────┬───────────────────────────┬───────────┐
│Ocolul│Pepiniere sau│Carac- │Nr. │Spe-│Număr mediu de larve, pupe │Larve de al│
│silvic│teren de │teris- │son-│cia │ şi gândaci pe mp │te specii │
│ │ împădurit │ticile │daje│ ├───────────────┬─────┬─────┤vătămătoare│
│ ├──────┬──────┤prin- │ │ │Larve active de│Număr│Număr│găsite în │
│ │Denumi│Supra-│cipale │ │ │ vârsta │pupe │gân- │sol/mp │
│ │rea │faţa │ ale │ │ ├─┬──┬───┬──────┤ │daci ├───────────┤
│ │ │totală│solului│ │ │I│II│III│Nr. │ │ │Denumire şi│
│ │ │(ha) │ │ │ │ │ │ │larve │ │ │număr mediu│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │tran- │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │sfor- │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │mate │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │în │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │vârs- │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ta │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │a IIIa│ │ │ │
├──────┼──────┼──────┼───────┼────┼────┼─┼──┼───┼──────┼─────┼─────┼───────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │7│8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │
├──────┼──────┼──────┼───────┼────┼────┼─┼──┼───┼──────┼─────┼─────┼───────────┤
├──────┼──────┼──────┼───────┼────┼────┼─┼──┼───┼──────┼─────┼─────┼───────────┤
└──────┴──────┴──────┴───────┴────┴────┴─┴──┴───┴──────┴─────┴─────┴───────────┘
Formular 5
Ocolul Silvic
Districtul
Fişă de evidenţă a suprafeţei de probă permanentă nr. ....
UP ...... u.a. ....... amplasată în anul ... pentru mărimea evoluţiei
procesului de uscare la specia .............
Mărimea suprafeţei ....... mp, altitudine ........ expoziţie .......
panta ........ tip de staţiune ............ tip de pădure natural şi actual
....... tip de sol ...........
Arboret: compoziţie ....... provenienţa ....... vârsta ........ diametrul
mediu ....... înălţimea medie ........... clasa de producţie ................
consistenţa ........ Subarboret: compoziţie ........ grad de acoperire ......
┌────┬────┬───────┬───────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┐
│Nr. │Anul│Clasa │ Număr de arbori │Volumul arborilor│Observaţii│
│crt.│ │Kraft*)│ │ uscaţi │asupra pro│
│ │ │ │ │ (mc) │cesului de│
│ │ │ ├─────┬─────────────────────────┼───────┬─────────┤ uscare │
│ │ │ │Total│ Pe grade de uscare**) │extraşi│de extras│ │
│ │ │ │ ├────┬────┬────┬────┬─────┤ │ │(daunători│
│ │ │ │ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ │ │ │
├────┼────┼───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │
├────┼────┼───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ D │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ 1 │2002├───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ C │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ D │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ 2 │2003├───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ C │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────┴───────┴─────┴────┴────┴────┴────┴─────┴───────┴─────────┴──────────┘
*) P = arbori predominanţi
D = arbori dominanţi
C = arbori codominanţi
**) 0 = arbore sănătos
1 = arbore foarte slab vătămat 1 - 10%
2 = arbore slab vătămat 11 -25%
3 = arbore moderat vătămat 26 -65%
4 = arbore puternic vătămat inclusiv uscat peste 65%
Fişa de evidenţă se întocmeşte pe specii. Dacă într-o suprafaţă de probă
permanentă sunt 2 sau mai multe specii afectate se întocmeşte câte o fişă de
evidenţă pentru fiecare specie.
Formularul 6
OCOLUL SILVIC
Districtul
Evidenţa fenomenului de uscare a arborilor din specia ....... în anul ....
┌────┬──┬──┬─────────────────────────────────────┬────────────┬────┬───────────┐
│Nr. │UP│ua│ Date privind u.a. │Date privind│Ca- │ Volumul │
│crt.│ │ │ │ uscarea │uze │arborilor │
│ │ │ │ │ │pro │cu uscare │
│ │ │ │ │ │ba- │puternică, │
│ │ │ │ │ │bi- │inclusiv │
│ │ │ │ │ │le │ arbori │
│ │ │ │ │ │ale │ uscaţi │
│ │ │ ├────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬────┼───┬───┬────┤us- ├─────┬─────┤
│ │ │ │Su- │Tipul│Par- │Pro-│Vârs-│Cla-│Con-│Su-│Gra│Pro-│că- │pus │ex- │
│ │ │ │pra-│de │ti- │ve- │ta │sa │sis-│pra│dul│cent│rii │în │tras │
│ │ │ │faţa│pă- │ci- │ni- │(ani)│de │ten-│fa-│de │ de │ │valoa│ │
│ │ │ │(ha)│dure │părea│en- │ │pro-│ţa │ţa │vă-│ar- │(da │re │ │
│ │ │ │ │ şi │speci│ţa │ │duc-│ │a- │tă-│bori│u- │ │ │
│ │ │ │ │sta- │ei │ar- │ │ţie │ │fec│ma-│ cu │nă- │(mc) │(mc) │
│ │ │ │ │rea │în │bo- │ │ │ │ta-│re │grad│tori│ │ │
│ │ │ │ │actu-│com- │ri- │ │ │ │tă │a │ de │abio│ │ │
│ │ │ │ │ală │po- │lor │ │ │ │ │spe│us- │tici│ │ │
│ │ │ │ │ │zi- │ │ │ │ │ │ci-│care│şi │ │ │
│ │ │ │ │ │ţie │ │ │ │ │ │ei │2+3+│bio-│ │ │
│ │ │ │ │ │(%) │ │ │ │ │(ha│ │4 │tici│ │ │
├────┼──┼──┼────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼─────┼─────┤
│ 0 │1 │2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │10 │11 │ 12 │ 13 │ 14 │ 15 │
├────┼──┼──┼────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──┼──┼────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──┴──┴────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴────┴───┴───┴────┴────┴─────┴─────┘
Formular 7
Ocolul Silvic
Evidenţa fenomenului de uscare a arborilor din specia .... în anul ....
┌────┬────────┬────────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│Nr. │ UP │ Date privind uscarea │ Volumul │
│crt.│Denumire│ │arborilor │
│ │ │ │cu uscare │
│ │ │ │puternică, │
│ │ │ │inclusiv │
│ │ │ │ arbori │
│ │ │ │ uscaţi │
│ │ ├────┬─────┬────┬────┬────┬────┬─────┬──────┬────────┼─────┬─────┤
│ │ │Su- │Tipu-│Par-│Pro-│Vâr-│Cla-│Con- │Gradul│Număr de│Pus │Ex- │
│ │ │pra │rile │ti- │ve- │sta │sa │sis- │ de │arbori │în │tras │
│ │ │fa- │ de │ci- │ni- │(in-│de │ten- │vătăma│2+3+4 │valoa│ │
│ │ │ţa │pă- │pa- │en- │ter-│pro-│ţa │re a │ │re │ │
│ │ │afec│dure │rea │ţa │val)│duc-│medie│spe- │ │ │ │
│ │ │tată│ şi │spe │ar- │ │ţie │ │ciei │ │(mc) │(mc) │
│ │ │ │sta- │ci │bo- │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │(ha)│rea │ilor│ri- │ani)│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ac- │ în │lor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │tu- │com-│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ală │po- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │zi- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ţia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ar- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │bo- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │re- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │te- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │lor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │(%) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼──────┼────────┼─────┼─────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
├────┼────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼──────┼────────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────────┴────┴─────┴────┴────┴────┴────┴─────┴──────┴────────┴─────┴─────┘
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
