Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
NORMĂ nr. 26 din 6 septembrie 2021 privind activitatea desfăşurată pe teritoriul României de asigurătorii din statele terţe prin intermediul sucursalelor
În temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu prevederile art. 101 şi art. 115-122 din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările şi completările ulterioare, în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară în cadrul şedinţei din data de 1.09.2021, Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă. ART. 1 Domeniul de aplicare şi semnificaţii (1) Prezenta normă se aplică asigurătorilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările şi completările ulterioare, care intenţionează să desfăşoare activitate de asigurare pe teritoriul României în conformitate cu cap. X din legea menţionată, indiferent dacă regimul de supraveghere din statele terţe este declarat echivalent conform art. 227 şi 269 din Directiva 2009/138/CE sau nu este declarat echivalent. (2) Prezenta normă reglementează: a) condiţiile de autorizare pentru desfăşurarea activităţii de asigurare în România prin intermediul unor sucursale; b) condiţiile de desfăşurare a activităţii; c) cerinţele cantitative şi calitative privind desfăşurarea activităţii; d) cerinţele de raportare şi de publicare a informaţiilor; e) cerinţe specifice în cazul retragerii unui stat membru din Uniunea Europeană.
(3) Prezenta normă nu se aplică asigurătorilor din statele terţe care desfăşoară în România doar activitate de reasigurare prin intermediul unor sucursale. (4) Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., autorizează sucursalele asigurătorilor din statele terţe şi supraveghează activitatea desfăşurată de acestea în temeiul Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările şi completările ulterioare, exercitând competenţele de supraveghere prevăzute de aceeaşi lege, în aceeaşi măsură în care le exercită pentru supravegherea societăţilor cu sediul social pe teritoriul României. (5) Actele normative menţionate în prezenta normă au următoarele semnificaţii: 1. Directiva 2009/138/CE - Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II); 2. Regulamentul nr. 1.060/2009 - Regulamentul (CE) nr. 1.060/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agenţiile de rating de credit, cu modificările ulterioare; 3. Regulamentul nr. 575/2013 - Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, cu modificările ulterioare; 4. Legea nr. 237/2015 - Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările şi completările ulterioare; 5. Regulamentul 2015/35 - Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II), cu modificările şi completările ulterioare; 6. Regulamentul 2015/2.450 - Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.450 al Comisiei din 2 decembrie 2015 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare în ceea ce priveşte machetele pentru transmiterea informaţiilor către autorităţile de supraveghere în conformitate cu Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare; 7. Regulamentul 2016/1.800 - Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1.800 al Comisiei din 11 octombrie 2016 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare cu privire la clasificarea evaluărilor de credit ale instituţiilor externe de evaluare a creditului pe o scară obiectivă a nivelurilor de calitate a creditului, în conformitate cu Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, cu modificările ulterioare; 8. Regulamentul nr. 1/2019 - Regulamentul A.S.F. nr. 1/2019 privind evaluarea şi aprobarea membrilor structurii de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul entităţilor reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu modificările ulterioare.
(6) Termenii, expresiile şi acronimele din prezenta normă, care nu au înţelesul prevăzut la alin. (7), au semnificaţiile din prevederile legale definite în Legea nr. 237/2015 la art. 1 alin. (2) pct. 37 şi din Glosarul de termeni Solvabilitate II publicat pe website-ul A.S.F. la adresa https://asfromania.ro/ro/a/161/glosar-de-termeni-aferen%C8%9Bi-regimului-solvabilitate-ii. (7) Termenii utilizaţi în prezenta normă au următoarele semnificaţii: 1. activ aferent sucursalei - activ pe care asigurătorii din statele terţe îl atribuie activităţii sucursalelor, exclusiv valoarea contabilă noţională aferentă sucursalei care derivă din restul operaţiunilor asigurătorilor din statele terţe, disponibil în caz de lichidare a asigurătorilor din statele terţe pentru plata obligaţiilor către contractanţi; 2. activitatea sucursalei - operaţiuni desfăşurate de asigurătorii din statele terţe prin intermediul unor sucursale, în baza unei autorizaţii emise de A.S.F.; 3. autoritate competentă din stat terţ - autoritate care autorizează sau supraveghează asigurători din statele terţe; 4. autorizaţie - autorizaţie acordată de A.S.F. sucursalelor asigurătorilor din statele terţe care deţin autorizaţii de funcţionare emise de autorităţile din statele terţe respective, pentru a permite asigurătorilor menţionaţi să desfăşoare activitate în România; 5. bilanţ aferent sucursalei - bilanţ pe care asigurătorii din statele terţe îl întocmesc pentru activitatea sucursalelor, în care activele şi obligaţiile sunt evaluate şi recunoscute conform prevederilor art. 52 din Legea nr. 237/2015, ca şi cum sucursalele ar fi entităţi separate; 6. contractant - persoană fizică sau juridică ce are un contract de asigurare cu un asigurător din statele terţe, încheiat prin intermediul sucursalelor; 7. creanţă de asigurare - creanţă de asigurare definită de Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor; 8. creanţă de asigurare aferentă sucursalei - creanţă de asigurare aferentă contractelor încheiate de sucursală; 9. creanţă preferenţială - creanţă datorată de asigurătorii din statele terţe în caz de insolvenţă, care prevalează faţă de creanţele de asigurare aferente sucursalei şi care reprezintă: a) drepturi contractuale ale angajaţilor sucursalei; b) taxe datorate de sucursală instituţiilor publice; c) sume datorate de sucursală sistemului de asigurări sociale; d) sume datorate de sucursală asupra activelor subordonate drepturilor reale;
10. documentaţie - documente, machete, date şi alte informaţii, în cazul în care nu se menţionează expres; 11. drept intern local - prevederile din dreptul intern al statelor terţe; 12. fonduri proprii aferente sucursalei -- fonduri proprii pe care asigurătorii din statele terţe le dedică activităţii sucursalei şi care sunt cel puţin la nivelul SCR, respectiv al MCR; 13. fonduri proprii auxiliare aferente sucursalei - elemente disponibile în caz de lichidare a asigurătorilor din statele terţe pentru a plăti obligaţiile de asigurare faţă de contractanţii sucursalei conform art. 4 alin. (14), (15) şi (18) şi care respectă cerinţele art. 64 şi 65 din Legea nr. 237/2015; 14. fonduri proprii de bază aferente sucursalei - excedentul de active aferente sucursalei faţă de obligaţiile înregistrate de aceasta; 15. localizarea creanţelor de asigurare - locul în care: a) se află contractanţii sau beneficiarii, după caz; b) sunt situate riscurile asigurate; c) se încheie contractul, fie direct cu asigurătorii din statele terţe, fie prin intermediul sucursalelor;
16. MCR aferentă sucursalei - cerinţa de capital minim pentru sucursală, calculată de asigurătorii din statele terţe pe baza bilanţului aferent sucursalei şi cu măsurile de volum specificate în Legea nr. 237/2015; 17. mandatar general - persoană desemnată de asigurătorii din statele terţe care are competenţa de a-i reprezenta în România şi în alte state membre în relaţia cu autorităţile competente şi cu persoanele terţe; 18. obligaţie aferentă sucursalei - creanţă de asigurare, creanţă preferenţială şi creanţă garantată cu activele sucursalei; 19. SCR aferentă sucursalei - cerinţa de capital de solvabilitate pentru sucursală, calculată de asigurătorii din statele terţe pe baza bilanţului aferent sucursalei şi cu măsurile de volum specificate în Legea nr. 237/2015; 20. standarde locale - standarde de recunoaştere şi evaluare utilizate în statele terţe; 21. stat terţ - stat terţ în care se înregistrează cel puţin una dintre următoarele situaţii: a) asigurătorii au sediul central; b) asigurătorii au sediul social; c) asigurătorii sunt autorizaţi de autorităţi competente; d) asigurătorii sunt supravegheaţi de autorităţi competente;
22. sucursală - prezenţa permanentă prevăzută la art. 115 alin. (1) din Legea nr. 237/2015.
ART. 2 Procesul de autorizare (1) În conformitate cu prevederile cap. X din Legea nr. 237/2015, sucursalele asigurătorilor din statele terţe desfăşoară activitate pe teritoriul României numai pe baza autorizaţiei emise de A.S.F. (2) Anterior solicitărilor de acordare a autorizaţiilor, asigurătorii din statele terţe înscriu sucursalele la oficiul registrului comerţului şi solicită înscrierea codului unic CAEN Rev. 2 6511 - Activităţi de asigurări de viaţă sau 6512 - Alte activităţi de asigurări (exceptând asigurările de viaţă), fără a include în denumirea acestora termenul „asigurări“ sau „asigurări-reasigurări“, utilizat în condiţiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 237/2015; includerea termenului respectiv în denumirea sucursalelor se realizează la o dată ulterioară acordării autorizaţiei de funcţionare, prin înregistrarea menţiunii corespunzătoare la oficiul registrului comerţului, dată până la care asigurătorilor din statele terţe le este interzisă desfăşurarea activităţii prin intermediul sucursalelor. (3) În vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare pentru sucursale, asigurătorii din statele terţe: a) respectă prevederile art. 115, 116, 119 şi 121 din Legea nr. 237/2015 şi ale prezentei norme; b) desemnează mandatarii generali care, în vederea obţinerii aprobării de către A.S.F., îndeplinesc următoarele: (i) cerinţele privind evaluarea individuală a membrilor conducerii executive prevăzute de Regulamentul nr. 1/2019; (ii) cunosc limba română în cazul în care mandatarii adjuncţi care urmează a fi desemnaţi conform art. 3 alin. (3) lit. a) nu cunosc limba română;
c) depun la A.S.F. solicitarea de autorizare însoţită de documentaţia completă prevăzute în anexa nr. 1 secţiunile A-C; d) constituie la instituţiile de credit din România depozite în valoare de cel puţin 50% din pragul absolut prevăzut la art. 95 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 237/2015; e) achită taxa de autorizare prevăzută de reglementările referitoare la veniturile A.S.F.
(4) Documentaţia transmisă A.S.F. de către asigurătorii din statele terţe pentru procesul de autorizare are următoarele caracteristici: a) este întocmită în limba română; b) actele cu caracter oficial sunt depuse în original şi sunt însoţite de traducerea legalizată, dacă nu sunt redactate în limba română; actele oficiale cu caracter personal sunt depuse în copie cu traducere legalizată, cu excepţia celor care pot fi depuse doar în copie, conform dispoziţiilor legale aplicabile; c) documentele fără caracter oficial sunt însoţite de traducerea certificată de un traducător autorizat, dacă nu sunt redactate în limba română; d) poate fi transmisă electronic, sub semnătură electronică calificată, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit. b) şi alin. (5); e) include declaraţia prevăzută la alin. (5).
(5) Asigurătorii din statele terţe, prin reprezentanţii legali sau mandatarii generali, transmit A.S.F., în original, declaraţia pe propria răspundere redactată în limba română, în formatul prevăzut în anexa nr. 2, cu aplicarea prevederilor art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la faptul că documentaţia transmisă electronic şi pe suport hârtie este completă şi conformă cu realitatea. (6) Anterior datei de depunere a solicitării de autorizare însoţite de documentaţia completă pentru începerea procesului de autorizare, asigurătorii din statele terţe pot solicita A.S.F. organizarea unor întâlniri fizice sau prin mijloace electronice în vederea prezentării şi clarificării unor elemente legate de procesul respectiv, în special dacă se estimează că acesta prezintă o complexitate ridicată. (7) Certificările prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea B pct. 1 pe care asigurătorii din statele terţe le includ în documentaţia pentru autorizare, obţinute de la autorităţile competente din statele terţe, sunt eliberate de autorităţile respective cu cel mult 3 luni înainte de data depunerii la A.S.F. (8) Planul de afaceri prevăzut la art. 116 din Legea nr. 237/2015: a) este întocmit pentru o perioadă de 5 ani; b) este semnat de conducerea asigurătorilor din statele terţe şi de actuari certificaţi; c) cuprinde descrierea activităţii pe linii de afaceri, pe care intenţionează să o desfăşoare în România; d) documentează metodele şi ipotezele stabilite pentru estimările prevăzute la art. 116 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 237/2015; e) conţine un bilanţ previzional aferent sucursalelor, cu proiecţii financiare realizate pe scenarii optimiste, realiste şi pesimiste; f) conţine scenarii privind desfăşurarea activităţii, inclusiv pentru situaţii de dificultate.
(9) În cazul în care în solicitarea de autorizare este menţionată clasa 10 prevăzută în anexa nr. 1 secţiunea A din Legea nr. 237/2015, cu excepţia răspunderii transportatorului, asigurătorii din statele terţe fac dovada că respectă condiţiile de autorizare prevăzute de legislaţia specifică referitoare la asigurările auto din România. (10) Asigurătorii din statele terţe documentează faptul că deţin o marjă de solvabilitate adecvată, calculată conform dreptului intern local, şi prezintă certificarea emisă de autorităţile de supraveghere din statele terţe cu privire la respectarea cerinţelor privind adecvarea marjei de solvabilitate. (11) În analiza asupra adecvării marjei de solvabilitate prevăzute la alin. (10), A.S.F. poate lua în considerare cel puţin următoarele aspecte: a) activele aferente sucursalei rămase după plata creanţelor de asigurare aferente sucursalei, care ar fi repartizate către alte creanţe ale contractanţilor sucursalei; b) valoarea cumulată a creanţelor care ar avea prioritate faţă de creanţele de asigurare aferente sucursalei sau ar fi la acelaşi nivel cu acestea.
(12) În cadrul procesului de autorizare, asigurătorii din statele terţe transmit A.S.F. atât la solicitarea acesteia, cât şi din proprie iniţiativă informaţii care ar putea fi necesare evaluării realizate de A.S.F. (13) În cazul în care documentaţia depusă de asigurătorii din state terţe conform alin. (3) nu este completă sau prezintă deficienţe, A.S.F. solicită completarea acesteia sau solicită documentaţii suplimentare relevante pentru evaluare, transmise de asigurătorii din statele terţe în termen de 30 de zile. (14) A.S.F. decide asupra acordării autorizaţiilor în termen de 6 luni de la data depunerii solicitării însoţite de documentaţia completă prevăzute în anexa nr. 1 secţiunile A-C, termen care se poate prelungi până la maximum 12 luni. (15) În cazul aprobării solicitării de acordare a autorizaţiei de funcţionare, în decizia emisă de A.S.F. este menţionată obligaţia de a se respecta prevederile alin. (2) referitoare la începerea desfăşurării activităţii. (16) Concomitent cu emiterea deciziilor privind autorizaţia de funcţionare, A.S.F. emite şi deciziile de aprobare a mandatarilor generali, în urma evaluării acestora conform alin. (3) lit. b). (17) Deciziile privind autorizaţia de funcţionare emise de A.S.F. se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; A.S.F. înscrie sucursalele într-un registru pe care îl administrează, cu data din certificatul de menţiuni eliberat de oficiul registrului comerţului privind includerea termenului prevăzut la alin. (2). (18) A.S.F. respinge prin decizii motivate solicitarea de acordare a autorizaţiei în cazul în care asigurătorii din statele terţe nu respectă condiţiile de autorizare, nu transmit documentaţia completă, nu transmit documentaţia suplimentară solicitată de A.S.F. ori autorităţile competente din statele terţe nu răspund solicitărilor de informaţii adresate de A.S.F. sau refuză să coopereze cu A.S.F. (19) În cazul în care A.S.F. respinge solicitarea de acordare a autorizaţiei sau nu comunică societăţilor nicio decizie cu privire la solicitarea primită în termenul prevăzut la alin. (14), asigurătorii din statele terţe pot face plângere la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ şi fiscal. (20) În situaţia în care A.S.F. respinge solicitarea de acordare a autorizaţiei de funcţionare, asigurătorii din statele terţe elimină codul CAEN din înregistrările efectuate la oficiul registrului comerţului pentru sucursale în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii deciziilor prevăzute la alin. (18). (21) În cazul în care asigurătorii prevăzuţi la art. 9 solicită autorizaţie de funcţionare în temeiul art. 115 din Legea nr. 237/2015, A.S.F. aplică principiul proporţionalităţii şi ţine cont de faptul că asigurătorii respectivi au respectat cerinţele regimului de supraveghere Solvabilitate II. (22) A.S.F. transmite EIOPA informaţiile obţinute conform anexei nr. 1 secţiunea B pct. 16-18, în condiţiile prevăzute la art. 19 din Legea nr. 237/2015.
ART. 3 Desfăşurarea activităţii (1) A.S.F. analizează şi evaluează activitatea desfăşurată de sucursale în conformitate cu prevederile Legii nr. 237/2015, în special art. 34 şi 115-122 din lege, inclusiv cu prevederile prezentei norme. (2) Asigurătorii din statele terţe respectă prevederile art. 2 alin. (4) în ceea ce priveşte corespondenţa cu A.S.F., raportările şi alte documentaţii transmise A.S.F. (3) Mandatarii generali aprobaţi de A.S.F. conform art. 2 alin. (16) au rezidenţa în România şi: a) desemnează mandatari adjuncţi care, de asemenea, au rezidenţa în România; b) notifică A.S.F. faptul că mandatarii adjuncţi respectă prevederile art. 2 alin. (3) lit. b); c) transmit A.S.F. documente care atestă responsabilităţile şi competenţele pe care le alocă mandatarilor adjuncţi.
(4) Mandatarii generali aprobaţi de A.S.F. conform art. 2 alin. (16) sunt împuterniciţi să angajeze legal în România asigurătorii din statele terţe şi deţin cel puţin: a) competenţa de a semna contractele de asigurări; b) competenţa de a semna contractele de muncă şi obligaţia de a-şi asuma angajamentele care decurg din acestea; c) competenţa de a reprezenta asigurătorii din statele terţe, inclusiv în faţa instituţiilor judiciare şi extrajudiciare.
(5) În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în România, în conformitate cu prevederile Legii nr. 237/2015, mandatarii generali răspund pentru asigurarea unui management corect şi prudent al activităţii sucursalelor şi pentru respectarea dispoziţiilor legale aplicabile privind activitatea de asigurare şi interesul public, inclusiv a celor referitoare la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului; de asemenea, transmit A.S.F., în original, declaraţia pe propria răspundere redactată în limba română, în formatul prevăzut în anexa nr. 2, cu aplicarea prevederilor art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la faptul că documentaţia transmisă electronic şi pe suport hârtie este completă şi conformă cu realitatea. (6) Asigurătorii din state terţe includ în politicile scrise privind sistemul de guvernanţă prevederi pentru aplicarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi a legislaţiei secundare emise în aplicarea acesteia. (7) În cazul în care asigurătorii din statele terţe solicită A.S.F. extinderea autorizaţiei acordate de aceasta la alte clase şi riscuri, aceştia îndeplinesc următoarele condiţii: a) deţin autorizaţie în statele terţe pentru clasele şi riscurile pentru care solicită extinderea autorizaţiei; b) prezintă un plan de afaceri realizat conform art. 2 alin. (8), adecvat noului profil de risc; c) depun la A.S.F. solicitarea de extindere a autorizaţiei însoţită de documentaţia completă prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea D; d) achită taxa de extindere a autorizaţiei prevăzută de reglementările referitoare la veniturile A.S.F.
(8) În situaţia în care notifică A.S.F. referitor la decizia organelor statutare competente de a lichida voluntar portofoliul de contracte al sucursalelor prin desfăşurarea numai a activităţii de administrare de contracte, asigurătorii din statele terţe transmit A.S.F. în termen de 30 de zile lucrătoare de la data adoptării deciziei respective: a) declaraţia cu privire la faptul că urmează să respecte condiţiile prevăzute la alin. (9) şi (10); b) documentaţia prevăzută în anexa nr. 3.
(9) Începând cu data în care notifică A.S.F. conform alin. (8), asigurătorilor din statele terţe le sunt interzise: a) încheierea de noi contracte; b) reînnoirea contractelor în vigoare sau aplicarea clauzelor cu reînnoire automată, chiar şi în mod tacit; c) modificarea contractelor în ceea ce priveşte suma asigurată, limitele de răspundere, riscurile acoperite, perioada de valabilitate, limitele teritoriale de valabilitate; d) repunerea în vigoare a contractelor suspendate.
(10) În cazul produselor de asigurare generală, asigurătorii prevăzuţi la alin. (8) desfăşoară activitatea de administrare a contractelor astfel: a) până la terminarea contractului de asigurare cu o durată de cel mult 12 luni; b) pentru o perioadă de maximum 18 luni, în cazul contactelor de asigurare multianuale.
(11) În vederea protejării intereselor contractanţilor conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 237/2015 şi în cazul în care solvabilitatea sucursalei continuă să se deterioreze ulterior aplicării planului de redresare, A.S.F. dispune lichidarea portofoliului şi aplicarea în mod corespunzător a prevederilor alin. (8) în următoarele situaţii: a) asigurătorii din statele terţe înregistrează un nivel al fondurilor proprii aferente sucursalelor sub nivelul SCR aferente sucursalelor; b) în alte situaţii determinate de A.S.F. în procesul de supraveghere prin aplicarea principiului raţionamentului calificat.
(12) Asigurătorii din statele terţe aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (8) şi (11) transmit semestrial A.S.F. un raport privind stadiul de realizare a planului comunicat A.S.F. în cadrul documentaţiei prevăzute în anexa nr. 3. (13) Atunci când procesul de lichidare voluntară a portofoliului în condiţiile alin. (8)-(12) se finalizează, asigurătorii din statele terţe documentează A.S.F. acest fapt şi solicită retragerea autorizaţiei pentru sucursale. (14) În situaţia în care notifică A.S.F. referitor la decizia organelor statutare competente de a lichida voluntar portofoliul de contracte al sucursalelor prin transferul acestuia, asigurătorii din statele terţe respectă prevederile art. 117 din Legea nr. 237/2015 şi reglementările A.S.F. referitoare la transferul de portofoliu. (15) Asigurătorii din statele terţe transmit A.S.F. raportările prevăzute de prezenta normă şi alte informaţii relevante pentru ca aceasta, în cadrul procesului de supraveghere, să poată evalua situaţia financiară aferentă sucursalelor şi riscul ca creanţele de asigurare aferente sucursalelor să fie afectate de celelalte creanţe. (16) Asigurătorii din statele terţe care deţin sucursale autorizate şi în alte state membre şi beneficiază de avantajele prevăzute la art. 119 din Legea nr. 237/2015 transmit A.S.F. informaţii în condiţiile aceluiaşi articol pentru ca aceasta să poată colabora cu supraveghetorii din celelalte state membre în condiţiile prevăzute la articolul respectiv. (17) Asigurătorii din statele terţe care beneficiază de avantajele prevăzute la art. 119 din Legea nr. 237/2015 pot elabora un singur bilanţ pentru toate sucursalele deţinute în statele membre, din care pot elimina tranzacţii între sucursale şi pe care îl transmit A.S.F. în cazul în care aceasta este desemnată supraveghetor responsabil conform alin. (2) de la articolul menţionat. (18) În cazul în care, în cadrul procesului de supraveghere, A.S.F., în calitate de supraveghetor responsabil, consideră că există posibilitatea să fie afectate interesele creditorilor sau fondurile proprii ale sucursalelor asigurătorilor din state terţe, comunică EIOPA acest lucru şi supraveghetorilor din statele membre în care asigurătorii respectivi sunt autorizaţi să desfăşoare activitate. (19) A.S.F. poate comunica informaţiile prevăzute la alin. (16) şi altor autorităţi de supraveghere a: a) entităţilor afiliate asigurătorilor din state terţe; b) altor sucursale ale asigurătorilor din state terţe; c) altor entităţi din grupul din care fac parte asigurătorii respectivi.
(20) A.S.F., în calitate de supraveghetor responsabil, notifică EIOPA în cazul în care acordă asigurătorilor din statele terţe avantajele prevăzute la art. 119 din Legea nr. 237/2015; dacă nu acordă avantajele respective sau asigurătorii din statele terţe au sucursale autorizate în mai multe state membre, însă nu au solicitat acordarea avantajelor respective, A.S.F. convine cu ceilalţi supraveghetori asupra unui mod de cooperare şi schimb de informaţii necesare procesului de supraveghere. (21) Pe parcursul desfăşurării activităţii, asigurătorii din statele terţe transmit A.S.F.: a) informaţiile solicitate de aceasta, în termenele specificate; b) din proprie iniţiativă, informaţii necesare procesului de supraveghere exercitat de A.S.F.
(22) Pentru aplicarea prevederilor art. 119 alin. (6) din Legea nr. 237/2015, în caz de retragere a avantajelor acordate, A.S.F. informează de îndată autorităţile de supraveghere din celelalte state membre în care desfăşoară activitate asigurătorii din statele terţe, cu privire la retragerea avantajelor. (23) În timpul desfăşurării activităţii, asigurătorii din statele terţe achită taxa de funcţionare prevăzută de reglementările referitoare la veniturile A.S.F., aplicabilă asigurătorilor din România care desfăşoară activitate conform părţii I din Legea nr. 237/2015. (24) După finalizarea procesului de lichidare voluntară a portofoliului, în condiţiile prevăzute fie la alin. (8)-(13), fie la alin. (14), A.S.F. radiază din registru sucursalele asigurătorilor din state terţe în data retragerii autorizaţiei de funcţionare. (25) După obţinerea autorizaţiei de funcţionare, activele prevăzute la art. 115 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 237/2015 pot fi şi de altă natură decât numerar.
ART. 4 Cerinţe cantitative (1) Asigurătorii din statele terţe constituie depozitul prevăzut la art. 115 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 237/2015 numai la instituţii de credit din statele membre, contractul încheiat cu acestea incluzând obligatoriu clauza conform căreia, în caz de dificultate sau insolvenţă a asigurătorilor din state terţe, instituţiile respective nu exercită dreptul de compensare cu sume din depozit a plăţilor pe care asigurătorii din statele terţe le datorează acestora. (2) Asigurătorii din state terţe constituie depozitul prevăzut la alin. (1) astfel încât acesta să prezinte volatilitate scăzută în toate condiţiile de piaţă şi să menţină particularităţile necesare pentru a putea fi considerat garanţie reală; asigurătorii din statele terţe transmit A.S.F. suficiente informaţii pentru a documenta adecvarea permanentă a depozitului respectiv. (3) Asigurătorii din statele terţe includ în bilanţul aferent sucursalelor numai active disponibile în funcţie de următoarele criterii: a) acoperă rezervele tehnice şi au prioritate absolută faţă de alte creanţe, fără a diferenţia creanţele în funcţie de localizarea acestora; b) sunt distribuite pentru plata creanţelor preferenţiale şi a creanţelor de asigurare aferente sucursalelor cu prioritate faţă de alte creanţe.
(4) Atunci când transmit informaţii despre bilanţul, fondurile proprii şi SCR aferente sucursalelor, asigurătorii din statele terţe includ numai active disponibile în caz de lichidare pentru plata creanţelor de asigurare aferente sucursalelor. (5) Atunci când transmit informaţii despre bilanţul aferent sucursalelor, asigurătorii din statele terţe includ activele disponibile nete de creanţele preferenţiale şi de garanţiile reale prioritare, separat de deducerea respectivă, în macheta S.02.03.07, conform anexei nr. 4, inclusiv informaţii suplimentare referitoare la bilanţul respectiv. (6) În sensul alin. (3)-(5), asigurătorii din statele terţe transmit A.S.F. următoarele: a) analiza asupra regimului privind falimentul conform dreptului intern local; b) prioritatea acordată contractanţilor sucursalei şi altor contractanţi ai asigurătorilor respectivi, în cadrul procedurilor de lichidare; c) modul în care activele asigurătorilor respectivi sunt repartizate contractanţilor.
(7) Asigurătorii din statele terţe includ în obligaţii rezervele tehnice prevăzute la art. 54 din Legea nr. 237/2015, numai pentru creanţele de asigurare aferente sucursalei. (8) Asigurătorii din statele terţe întocmesc şi menţin rapoarte conform standardelor locale pentru întregul bilanţ aferent sucursalelor, incluzând activele disponibile, activele indisponibile şi toate obligaţiile. (9) Asigurătorii din statele terţe elaborează şi documentează proceduri administrative şi contabile pentru activitatea sucursalelor. (10) Asigurătorii din statele terţe includ în procedurile prevăzute la alin. (9) cel puţin următoarele: a) cheia de repartizare a veniturilor, cheltuielilor, activelor şi obligaţiilor pentru activitatea sucursalelor separat de restul activităţii; b) informaţiile necesare pentru dispunerea eficientă de active, precum: (i) custozii desemnaţi; (ii) localizarea activelor; (iii) în cazul deţinerilor de acţiuni, locurile de tranzacţionare şi registrele în care sunt înregistrate; (iv) acordurile contractuale în temeiul cărora sunt deţinute activele; (v) ponderea din recuperările din reasigurare alocată contractelor aferente sucursalelor.
(11) Asigurătorii din statele terţe menţin registrul de identificare a activelor aferente sucursalelor şi instituie proceduri prin care persoanele desemnate în caz de lichidare să poată controla activele respective. (12) Asigurătorii din statele terţe determină şi calculează pentru sucursale valoarea activelor, a obligaţiilor, a SCR şi a MCR pe baza principiilor şi metodelor de evaluare prevăzute la art. 52-97 din Legea nr. 237/2015. (13) Asigurătorii din statele terţe menţin activele care acoperă MCR exclusiv în România, iar excedentul de active faţă de MCR care acoperă SCR îl pot menţine şi în alte state membre; asigurătorii din state terţe informează A.S.F. imediat în cazul în care prezenta cerinţă nu este respectată. (14) Asigurătorii din statele terţe transmit informaţiile necesare pentru ca A.S.F. să poată evalua: a) modalitatea în care aceştia exercită controlul asupra activităţii sucursalelor şi dacă persoanele responsabile cu exercitarea controlului sunt diferite de cele care controlează restul activităţii; b) riscul ca obligaţiile sucursalelor să nu fie legate de creanţele de asigurare şi să reprezinte mecanisme pentru transferarea de active către creditori, entităţi din grup sau terţi în detrimentul contractanţilor.
(15) Asigurătorii din statele terţe transmit A.S.F. informaţii referitoare la utilizarea activelor aferente sucursalelor în alte scopuri decât acoperirea obligaţiilor aferente sucursalei, pentru ca aceasta să poată evalua: a) cerinţele legale specifice sau acordurile contractuale cu persoane terţe care permit utilizarea respectivă; b) dacă utilizarea activelor aferente sucursalei numai pentru acoperirea obligaţiilor aferente sucursalei are efecte asupra reputaţiei; c) avantajele şi dezavantajele fiscale generate de utilizarea respectivă; d) mecanismele de control care au impact asupra utilizării menţionate.
(16) Asigurătorii din statele terţe calculează fondurile proprii având în vedere doar activele disponibile repartizate în caz de lichidare pentru plata creanţelor de asigurare aferente sucursalelor şi a creanţelor preferenţiale conform alin. (3). (17) În caz de lichidare a asigurătorilor din statele terţe, activele sunt disponibile pentru plăţi conform alin. (18). (18) Asigurătorii din statele terţe transmit A.S.F. suficiente informaţii pentru ca aceasta să poată evalua mecanismele procedurilor de lichidare şi în special: a) etapele pe care le parcurg lichidatorii pentru a prelua şi controla activele aferente sucursalelor şi eficienţa etapelor respective în cazul în care există drepturi de creanţe concurente în legătură cu activele respective, care sunt exercitate de către alţi creditori sau lichidatori care administrează procedura de lichidare a asigurătorilor din state terţe; b) modalitatea în care activele pot fi transferate din România şi din alte state membre, înainte de deschiderea procedurii de lichidare; c) posibilitatea ca A.S.F. să interzică transferul de active din România sau din alte state membre, înainte de începerea procedurii de lichidare; d) modalitatea în care activele pot fi utilizate pentru plata altor obligaţii decât creanţele de asigurare aferente sucursalelor, înainte şi în timpul derulării procedurii de lichidare a asigurătorilor din statele terţe.
ART. 5 Cerinţe calitative (1) Pentru a respecta art. 25-33 şi art. 97 din Legea nr. 237/2015, implicit reglementările emise în aplicarea acestora în ceea ce priveşte activitatea sucursalelor, asigurătorii din statele terţe pot opta pentru: a) instituirea unui sistem de guvernanţă centralizat, prin care să acopere şi activităţile sucursalelor; b) instituirea unui sistem de guvernanţă la nivelul activităţii desfăşurate de sucursale.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), exercitarea atribuţiilor funcţiilor-cheie şi desfăşurarea altor activităţi aferente sistemului de guvernanţă nu se consideră externalizare. (3) Asigurătorii din statele terţe stabilesc strategii de afaceri şi proceduri de raportare internă în funcţie de natura, amploarea şi complexitatea activităţii desfăşurate de sucursale; în cazul în care strategiile şi procedurile de raportare sunt elaborate centralizat, asigurătorii din statele terţe transmit A.S.F., la solicitarea acesteia şi în termenele indicate, informaţiile referitoare la activitatea sucursalelor. (4) Structura sistemului de guvernanţă instituit de asigurătorii din statele terţe fie la nivel centralizat, fie special pentru sucursale este transparentă pentru ca A.S.F. să poată avea acces la toate informaţiile necesare pentru a evalua modalitatea în care asigurătorii din statele terţe respectă cerinţele art. 25-33 şi 97 din Legea nr. 237/2015. (5) Mandatarii generali, după ce primesc aprobarea A.S.F. conform art. 2 alin. (16), au atribuţia de a asigura respectarea prevederilor art. 3 alin. (3). (6) Asigurătorii din statele terţe asigură continuitatea exercitării atribuţiilor de mandatar general; în situaţia vacantării acestei funcţii, atribuţiile sunt preluate de mandatarul adjunct până la aprobarea de către A.S.F. a unui mandatar general nou, dar numai pentru o perioadă care nu depăşeşte 6 luni. (7) Asigurătorii din statele terţe instituie pentru sucursale funcţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 237/2015 ale căror atribuţii sunt alocate fie unor persoane dedicate activităţii sucursalelor, fie unor persoane de la sediul central. (8) Persoanele prevăzute la alin. (7) cărora li se alocă atribuţiile funcţiei de conformitate deţin toate cunoştinţele necesare referitoare la conţinutul prevederilor legale definite la art. 1 alin. (2) pct. 37 din Legea nr. 237/2015, iar cele cărora li se alocă atribuţiile funcţiei actuariale înţeleg şi aplică în mod corect prevederile legale referitoare la rezervele tehnice. (9) În cazul în care acordurile de externalizare ale asigurătorilor din statele terţe nu sunt limitate doar la activităţi sau funcţii ale sucursalelor, aceştia documentează A.S.F. faptul că acordurile respective sunt elaborate conform Regulamentului 2015/35 şi că furnizorii de servicii îndeplinesc cerinţele prevăzute de regulamentul menţionat. (10) În ceea ce priveşte cerinţele art. 27 din Legea nr. 237/2015, asigurătorii din statele terţe: a) aplică politici şi proceduri pentru a evalua, conform art. 2 alin. (3) lit. b): (i) mandatarii generali; (ii) mandatarii adjuncţi; (iii) persoanele care conduc efectiv la sediul central şi care coordonează activitatea sucursalelor şi persoanele care pot influenţa operaţiunile sucursalelor; (iv) persoanele cărora li se alocă atribuţiile funcţiilor-cheie;
b) notifică A.S.F. evaluările realizate conform lit. a).
(11) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (10) lit. a) pct. (i)-(iii) nu îndeplinesc cerinţele art. 2 alin. (3) lit. b), iar cele prevăzute la alin. (10) lit. a) pct. (iv) nu îndeplinesc cerinţele aplicabile funcţiilor-cheie prevăzute de Regulamentul nr. 1/2019, asigurătorii din statele terţe alocă atribuţiile respective altor persoane. (12) Asigurătorii din statele terţe realizează anual un raport ORSA pentru activitatea sucursalelor, în conformitate cu art. 29 din Legea nr. 237/2015, în care evaluează riscurile semnificative pentru sucursale şi riscurile asociate restului activităţii, care pot afecta sucursalele. (13) În cazul în care asigurătorii din statele terţe elaborează un raport ORSA integrat, partea dedicată activităţii sucursalelor este tradusă în limba română sau este redactată în limba engleză. (14) În raportul ORSA prevăzut la alin. (12) şi (13) este evaluată: a) disponibilitatea permanentă a activelor alocate sucursalelor pentru plata creanţelor de asigurare aferente sucursalelor şi a creanţelor preferenţiale; b) respectarea art. 4 alin. (16).
(15) În cazul în care asigurătorii din statele terţe nu au instituit un comitet de remunerare la nivel centralizat, aceştia instituie pentru sucursale un comitet care stabileşte politici şi criterii de remunerare a persoanelor cu atribuţii care le permit asumarea de riscuri pentru sucursale.
ART. 6 Informaţiile transmise A.S.F. în cadrul procesului de supraveghere (1) Asigurătorii din statele terţe consideră ca fiind semnificative informaţiile a căror omisiune sau eroare are influenţă asupra procesului decizional. (2) În ceea ce priveşte raportările referitoare la activitatea sucursalelor, asigurătorii din statele terţe pot solicita aprobarea A.S.F. pentru: a) limitarea raportărilor trimestriale şi anuale; b) transmiterea raportului periodic de supraveghere o dată la 2 sau la 3 ani.
(3) Atunci când acordă aprobare pentru solicitările efectuate conform alin. (2), A.S.F. are în vedere cel puţin: a) principiul proporţionalităţii şi cel al documentării; b) dacă regimul de supraveghere din statele terţe este declarat echivalent conform art. 227 şi 269 din Directiva 2009/138/CE.
(4) Pentru exerciţiile financiare pentru care obţin aprobarea solicitată conform alin. (2) lit. b), asigurătorii din state terţe transmit A.S.F. un raport sintetic privind modificările semnificative înregistrate de sucursale referitoare la activitate, rezultate, sistemul de guvernanţă, profilul de risc, solvabilitate şi managementul capitalului, inclusiv cauzele şi efectele modificărilor respective. (5) În cazul în care nu se aplică prevederile alin. (2), asigurătorii din statele terţe transmit A.S.F. electronic pentru activitatea sucursalelor şi pentru perioadele prevăzute la art. 37 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 237/2015 următoarele: a) informaţiile menţionate la art. 37 din Legea nr. 237/2015; b) informaţiile cantitative anuale şi trimestriale, prevăzute în anexele nr. 5-7; c) raportul ORSA, elaborat conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 237/2015.
(6) Documentaţia transmisă conform alin. (5) include şi următoarele informaţii referitoare la asigurătorii din statele terţe: a) copii ale raportărilor transmise către autorităţile competente din statele terţe; b) sinteza în limba română sau engleză a principalelor măsuri de supraveghere aplicate de autorităţile competente din statele terţe.
(7) Asigurătorii din statele terţe respectă următoarele termene de raportare pentru activitatea sucursalelor: a) 70 de zile lucrătoare după încheierea exerciţiului financiar pentru transmiterea raportărilor anuale auditate; b) 25 de zile lucrătoare după încheierea trimestrului pentru transmiterea raportărilor trimestriale; c) 10 zile lucrătoare după realizarea raportului ORSA pentru transmiterea acestuia.
(8) Raportul ORSA prevăzut la alin. (5) lit. c) cuprinde: a) analiza rezultatelor cantitative şi calitative; b) principalele ipoteze şi metode utilizate; c) informaţii privind necesităţile globale de solvabilitate şi comparaţia dintre acestea, SCR, MCR şi fondurile proprii; d) informaţii privind riscurile cuantificabile care nu sunt incluse în SCR; e) în cazul în care sunt identificate abateri semnificative, cuantificarea riscurilor care nu sunt incluse în SCR; f) riscuri legate de alte activităţi ale asigurătorilor din statele terţe care pot avea impact semnificativ asupra sucursalelor.
(9) Asigurătorii din statele terţe respectă regulile de validare publicate pe website-ul EIOPA atunci când transmit informaţii referitoare la activitatea sucursalelor. (10) Atunci când utilizează modele interne pentru calcularea SCR aferente sucursalelor, asigurătorii din state terţe ţin cont de SCR noţională pentru fiecare fond dedicat semnificativ, pentru fiecare portofoliu semnificativ aferent primei de echilibrare şi pentru partea rămasă din activitatea sucursalelor şi transmit informaţiile identificate în machetele S.25.02.01 şi S.25.03.01 din anexa nr. 4 în conformitate cu decizia autorităţilor competente din statele terţe. (11) Asigurătorii din statele terţe utilizează formatele de raportare prevăzute la art. 2 din Regulamentul 2015/2.450. (12) Asigurătorii din statele terţe raportează toate sursele de informaţii privind date de tip monetar în lei, ceea ce determină conversia altor monede în lei, cu excepţia: a) cazurilor prevăzute de instrucţiunile din anexa II la Regulamentul 2015/2.450; b) cazurilor prevăzute de instrucţiunile din anexa nr. 8.
(13) Atunci când valoarea activelor şi obligaţiilor este exprimată într-o altă monedă decât în lei, asigurătorii din statele terţe convertesc valoarea respectivă în lei ca şi când conversia s-ar fi realizat la cursul de închidere din ultima zi pentru care este disponibil cursul corespunzător din perioada de raportare aferentă. (14) Asigurătorii din statele terţe convertesc valoarea veniturilor şi a cheltuielilor în lei prin aceeaşi bază de conversie ca şi cea utilizată în contabilitate. (15) Asigurătorii din statele terţe realizează conversia altor monede în lei prin aplicarea ratei de schimb din aceeaşi sursă ca şi cea utilizată pentru situaţiile financiare individuale. (16) Atunci când exprimă valoarea datelor istorice în altă monedă decât în lei, asigurătorii din statele terţe convertesc valorile pentru diferite perioade de raportare ca şi cum conversia s-ar fi realizat la cursul de închidere din ultima zi pentru care este disponibil cursul corespunzător din perioada de raportare aferentă. (17) Asigurătorii din statele terţe transmit A.S.F. actualizări ale raportărilor în cazul în care ulterior transmiterii acestora intervin modificări semnificative sau dreptul intern local privind lichidarea înregistrează modificări semnificative. (18) Pentru întocmirea raportului periodic de supraveghere, asigurătorii din statele terţe utilizează structura prezentată în anexa XX la Regulamentul 2015/35 şi informaţiile din anexa nr. 9. (19) Asigurătorii din state terţe transmit A.S.F., în termen de 30 de zile lucrătoare de la aprobare, alte rapoarte referitoare la activitatea sucursalelor, întocmite conform dreptului intern local sau conform dispoziţiilor conducerii. (20) În anexele nr. 4-10, informaţiile despre bilanţ, fonduri proprii, active, obligaţii, SCR, MCR şi informaţiile calitative se referă la activitatea sucursalelor, cu excepţia cazurilor în care se precizează că informaţiile respective se referă la asigurătorii din statele terţe. (21) Asigurătorii din statele terţe transmit A.S.F. distribuţia activelor disponibile în caz de lichidare în formatul din anexa nr. 10. (22) Asigurătorii din statele terţe transmit indicatorii prevăzuţi în anexa nr. 5 pct. 45-52, având în vedere următoarele specificaţii: a) în cazul fondurilor dedicate şi al portofoliilor aferente primei de echilibrare, indicatorii nu se transmit pentru sucursale considerate ca întreg; b) atunci când este utilizat un model intern parţial, sunt raportaţi indicatorii referitori la riscurile acoperite de formula standard, în funcţie de decizia prevăzută la alin. (10); c) în cazul utilizării unui model intern integral, indicatorii nu se raportează.
(23) În cazul fondurilor dedicate şi al părţii rămase din activitatea sucursalelor, asigurătorii din statele terţe transmit anual A.S.F. în macheta SR.02.01.07 din anexa I la Regulamentul 2015/2.450, conform instrucţiunilor din S.02.01 din anexa II la regulamentul menţionat, informaţii despre evaluarea activelor şi obligaţiilor din bilanţul aferent sucursalelor atât conform principiilor prevăzute la art. 52 din Legea nr. 237/2015, cât şi conform standardelor locale. (24) Referitor la indicatorii prevăzuţi în anexa nr. 5 pct. 7-14 şi în funcţie de decizia prevăzută la alin. (10), în cazul utilizării unui model intern parţial aceştia se raportează doar pentru partea calculată cu formula standard, iar în cazul utilizării unui model intern integral aceştia nu se raportează. (25) În cazul în care nu se aplică prevederile alin. (2), asigurătorii din statele terţe raportează anual pentru fiecare portofoliu aferent primei de echilibrare informaţiile din anexa nr. 5 pct. 64 şi 65, atunci când acestea sunt disponibile. (26) În ceea ce priveşte indicatorii prevăzuţi în anexa nr. 7 pct. 3, asigurătorii din statele terţe consideră estimările şi metodele de estimare mai fiabile decât în cazul raportărilor anuale, elaborează proceduri de evaluare prin care asigură respectarea standardelor din Legea nr. 237/2015 şi disponibilitatea tuturor informaţiilor relevante pentru înţelegerea datelor raportate. (27) Referitor la indicatorii prevăzuţi în anexa nr. 5 pct. 9 şi 10, asigurătorii din statele terţe aplică metode simplificate şi pot deriva marja de risc din rezultatele altor calculări ale acesteia, fără a fi necesară calcularea explicită a marjei de risc în fiecare trimestru. (28) Pentru a proteja interesul contractanţilor, A.S.F. poate solicita asigurătorilor din statele terţe şi informaţii referitoare la întreaga activitate, în vederea evaluării stabilităţii financiare a acestora.
ART. 7 Raportul public În cazul în care dreptul intern local prevede publicarea de informaţii privind solvabilitatea şi stabilitatea financiară, asigurătorii din statele terţe: a) transmit A.S.F. în cadrul raportărilor anuale informaţiile din raportul public; b) pun la dispoziţia contractanţilor sucursalelor informaţiile respective, la solicitarea acestora.
ART. 8 Retragerea autorizaţiei A.S.F. poate retrage autorizaţia sucursalelor asigurătorilor din statele terţe conform art. 122 din Legea nr. 237/2015.
ART. 9 Prevederi specifice în cazul retragerii unui stat membru din Uniunea Europeană (1) Prezentul articol se aplică asigurătorilor din statele membre retrase din Uniunea Europeană, notificaţi A.S.F. anterior datei de retragere, în baza libertăţii de a presta servicii şi a dreptului de stabilire, în conformitate cu cap. VIII din Directiva 2009/138/CE. (2) După comunicarea publică a unui stat membru a intenţiei de retragere din Uniunea Europeană, asigurătorii prevăzuţi la alin. (1) optează pentru una dintre următoarele: a) lichidarea voluntară a portofoliului; b) transferul integral al portofoliul către alţi asigurători care au sediul central în statele membre.
(3) În cazul în care optează pentru aplicarea prevederilor alin. (2) lit. a), asigurătorii respectă cerinţele art. 3 alin. (8), (12) şi (13). (4) Până la lichidarea portofoliului conform planului transmis A.S.F. în documentaţia prevăzută în anexa nr. 3, asigurătorii respectă prevederile art. 3 alin. (9). (5) Până la data retragerii statului membru din Uniunea Europeană, asigurătorii prevăzuţi la alin. (1) informează contractanţii referitor la regimul juridic aplicabil contractelor şi la interdicţiile menţionate la art. 3 alin. (9) în condiţiile prevăzute la art. 15 din Legea nr. 236/ 2018 privind distribuţia de asigurări, cu completările ulterioare. (6) Contractanţii informaţi conform alin. (5) pot, fără ca acest lucru să implice costuri suplimentare, să denunţe contractele de asigurare multianuale. (7) Denunţarea contractelor conform alin. (6) se poate face prin informarea asigurătorilor în scris sau prin utilizarea mijloacelor de comunicare care permit denunţarea contractului, conform condiţiilor contractuale şi clauzelor de reînnoire automată; contractele în cauză continuă să producă efecte până la data primei scadenţe de plată a primei de asigurare ulterioare retragerii statului membru din Uniunea Europeană. (8) În perioada de lichidare voluntară a portofoliului, A.S.F. continuă să exercite competenţele de supraveghetor din stat membru gazdă prevăzute la art. 14 din Legea nr. 237/2015. (9) În cazul în care optează pentru aplicarea prevederilor alin. (2) lit. b), asigurătorii prevăzuţi la alin. (1): a) încetează desfăşurarea operaţiunilor prevăzute la alin. (4); b) respectă prevederile art. 117 din Legea nr. 237/2015 şi reglementările A.S.F. referitoare la transferul de portofoliu.
(10) Transferul de portofoliu prevăzut la alin. (2) lit. b) se realizează până la data la care statului în care asigurătorii au sediul central nu i se mai aplică legislaţia Uniunii Europene şi nici statul respectiv nu mai aplică legislaţia menţionată. (11) În cazuri documentate, transferul de portofoliu prevăzut la alin. (2) lit. b) se poate finaliza în maximum un an de la data prevăzută la alin. (10). (12) A.S.F. radiază asigurătorii prevăzuţi la alin. (1) din evidenţele proprii în data menţionată la alin. (11).
ART. 10 Prevederi finale (1) Asigurătorilor din statele terţe li se aplică în mod corespunzător prevederile reglementărilor emise de A.S.F. referitoare la: a) guvernanţă; b) conduită; c) distribuţia de asigurări; d) asigurarea de răspundere civilă auto pentru utilizarea vehiculelor auto terestre, exclusiv răspunderea transportatorului; e) raportările suplimentare prevăzute în Norma A.S.F. nr. 21/2016 privind raportările referitoare la activitatea de asigurare şi/sau de reasigurare, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv la termenele de transmitere a acestora, cu excepţia raportărilor privind: (i) angajaţii şi persoanele cu contract de mandat; (ii) tranzacţiile intragrup; (iii) structura acţionariatului asigurătorilor din statele terţe; (iv) situaţia activităţii desfăşurate pe teritoriul altor state; (v) situaţia modificării capitalurilor proprii pentru activitatea de asigurări generale, asigurări de viaţă şi activitatea de administrare a fondurilor de pensii facultative.
(2) Persoanele fizice şi juridice rezidente în statele terţe pot beneficia de garanţia BAAR în condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie numai în baza unor acorduri de reciprocitate încheiate de BAAR cu organismele similare din statele respective. (3) În procesul de supraveghere, A.S.F. poate încheia acorduri de cooperare cu autorităţile competente din statele terţe în temeiul art. 12 alin. (2) din Legea nr. 237/2015, având în vedere şi deciziile emise de autorităţile europene de declarare a echivalenţei regimului de supraveghere din statele terţe, inclusiv cu supraveghetori din statele membre care se retrag din Uniunea Europeană. (4) În cazul retragerii statelor membre din Uniunea Europeană, acordurile prevăzute la alin. (3) prevăd realizarea unui schimb de informaţii, având în vedere principiul proporţionalităţii în ceea ce priveşte: a) natura, amploarea şi complexitatea activităţii asigurătorilor din statele respective în România; b) măsurile din planul de lichidare voluntară a portofoliului transmis A.S.F. în documentaţia prevăzută în anexa nr. 3; c) măsurile de supraveghere adoptate sau, dacă este cazul, avute în vedere; d) problemele de prudenţialitate, conduită sau solvabilitate identificate cu privire la asigurători din statele respective.
(5) Asigurătorii din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord care au în vigoare contracte de asigurare: a) respectă prevederile art. 3 alin. (9); b) pot continua să administreze contractele de asigurări conform art. 3 alin. (10); c) transmit semestrial A.S.F. un raport referitor la situaţia contractelor.
(6) În cazul în care EIOPA instituie o platformă de colaborare pentru a facilita schimbul de informaţii dintre supraveghetorii din statele membre şi cei din statele membre care se retrag din Uniunea Europeană, A.S.F. colaborează cu supraveghetorii menţionaţi prin intermediul platformei respective. (7) În procesul de supraveghere, A.S.F. evaluează adecvarea resurselor financiare ale asigurătorilor din statele terţe şi capacitatea acestora de a preveni situaţiile de dificultate. (8) Dacă nu se prevede altfel, toate codurile de referinţă din formulare şi instrucţiuni se referă la formularele sau instrucţiunile care cuprind coduri de referinţă identice, prevăzute în Regulamentul 2015/2.450. (9) Prezenta normă pune în aplicare recomandările din Ghidul BoS 15/110 privind supravegherea sucursalelor întreprinderilor de asigurare din ţările terţe al Autorităţii Europene de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. (10) Următoarele anexe*) fac parte integrantă din prezenta normă: *) Anexele nr. 1-10 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 bis, care se poate achiziţiona de la Biroul pentru relaţii cu publicul din Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, Bucureşti. a) anexa nr. 1 „Solicitarea şi documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare pentru sucursală“; b) anexa nr. 2. „Formular pentru declaraţia pe propria răspundere“; c) anexa nr. 3 „Documentaţia privind lichidarea voluntară a portofoliului de contracte“; d) anexa nr. 4 „Machetele de raportare“; e) anexa nr. 5 „Raportarea anuală“; f) anexa nr. 6 „Raportarea anuală privind fondurile dedicate semnificative, portofoliile semnificative aferente primei de echilibrare şi partea rămasă“; g) anexa nr. 7 „Raportarea trimestrială“; h) anexa nr. 8 „Instrucţiuni“; i) anexa nr. 9 „Raportul periodic de supraveghere“; j) anexa nr. 10 „Disponibilitatea activelor“.
(11) Nerespectarea prevederilor prezentei norme se sancţionează potrivit prevederilor art. 163 din Legea nr. 237/2015.
ART. 11 Intrarea în vigoare şi abrogări (1) Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării acesteia. (2) La data intrării în vigoare a prezentei norme se abrogă Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 26/2016 privind supravegherea sucursalelor societăţilor de asigurare din state terţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 şi 409 bis din 31 mai 2016.
Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu
Bucureşti, 6 septembrie 2021. Nr. 26. ANEXA 1-10 ANEXE
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
