Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORME DE SECURITATE NUCLEARĂ din 18 mai 2020  privind pregătirea răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la centralele nuclearoelectrice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 NORME DE SECURITATE NUCLEARĂ din 18 mai 2020 privind pregătirea răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la centralele nuclearoelectrice

EMITENT: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 449 din 28 mai 2020
──────────
    Aprobate prin ORDINUL nr. 102 din 18 mai 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 28 mai 2020.
──────────
    CAP. I
    Domeniu, scop şi definiţii
    SECŢIUNEA 1
    Domeniu şi scop
    ART. 1
    (1) Prezentele norme sunt emise în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Prin prezentele norme se stabilesc cerinţele generale de securitate nucleară privind pregătirea răspunsului pe amplasament la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la centralele nuclearoelectrice.

    ART. 2
    (1) Îndeplinirea prevederilor prezentelor norme constituie o condiţie necesară pentru autorizarea de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, a activităţilor de punere în funcţiune, exploatare şi dezafectare a unei centrale nuclearoelectrice. Prevederile prezentelor norme se aplică atât solicitanţilor, cât şi titularilor de autorizaţie, pentru fazele de punere în funcţiune, exploatare, respectiv dezafectare a unei centrale nuclearoelectrice.
    (2) În procesul de autorizare, CNCAN poate impune aplicarea unor prevederi din prezentele norme şi altor categorii de instalaţii nucleare a căror autorizare este necesară în baza prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) În cadrul procesului de autorizare, precum şi pe durata de valabilitate a unei autorizaţii, CNCAN poate impune cerinţe suplimentare, după caz, pentru a ţine cont de experienţa de exploatare şi de cele mai noi standarde şi bune practici recunoscute la nivel internaţional.
    (4) În afara cazurilor în care se precizează altfel, cerinţele prezentelor norme sunt aplicabile independent de filiera tehnologică.
    (5) Orice derogare de la aplicarea prevederilor prezentelor norme trebuie aprobată de CNCAN, în baza unei justificări scrise, formulată de solicitantul sau titularul de autorizaţie, dacă acesta demonstrează că asigură măsuri echivalente cu cele cerute prin prezentele norme pentru răspunsul la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Definiţii
    ART. 3
    (1) Termenii utilizaţi în prezentele norme sunt definiţi în anexa nr. 1, cu excepţia acelora ale căror definiţii se regăsesc în textul prezentelor norme.
    (2) Centrala nuclearoelectrică este denumită în continuare prin abrevierea CNE.
    (3) Abrevierea SSCE se utilizează pentru a face referire în mod generic la sistemele, structurile, componentele şi echipamentele CNE, inclusiv software-ul pentru instrumentaţie şi control.

    CAP. II
    Obiectivele şi principiile generale
    ART. 4
    Obiectivul general de securitate nucleară care trebuie avut în vedere la dezvoltarea şi implementarea măsurilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE este de a reduce la minimum riscurile pentru lucrători/personalul expus profesional, populaţie şi mediul înconjurător.

    ART. 5
    La dezvoltarea şi implementarea măsurilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE trebuie să se ia toate măsurile rezonabile şi practicabile pentru prevenirea evenimentelor care ar putea duce la expunerea personalului ocupat profesional şi a populaţiei peste dozele-limită stabilite de legislaţia în vigoare. De asemenea trebuie luate toate măsurile rezonabile şi practicabile pentru limitarea consecinţelor accidentelor nucleare severe, pentru situaţiile în care astfel de evenimente ar putea avea loc.

    ART. 6
    (1) La dezvoltarea şi implementarea măsurilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE, titularul de autorizaţie trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:
    a) numărul, tipul şi caracteristicile de proiect ale instalaţiilor nucleare de pe amplasamentul CNE;
    b) specificul instalaţiilor şi amplasamentului CNE;
    c) evenimentele de iniţiere, interne şi externe, şi condiţiile de accident considerate la proiectarea CNE;
    d) condiţiile de extindere a bazelor de proiectare, condiţiile de accident sever şi combinaţiile de evenimente interne care nu au fost incluse în bazele de proiectare ale CNE şi care sunt fizic posibile şi au o frecvenţă estimată de apariţie mai mare de 1E-7/an;
    e) evenimentele externe extreme fizic posibile pentru amplasamentul CNE şi care au o frecvenţă estimată de apariţie mai mare de 1E-4/an;
    f) analizele deterministe şi evaluările probabilistice de securitate nucleară efectuate pentru CNE în conformitate cu normele CNCAN aplicabile în vigoare; se va asigura că toate evenimentele incluse în analizele deterministe şi evaluările probabilistice de securitate nucleară sunt acoperite corespunzător, pe cât este practic posibil, de măsurile de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă;
    g) limitele şi condiţiile tehnice de operare;
    h) acţiunile de operator cu limită de timp;
    i) analizele de fiabilitate umană;
    j) analiza condiţiilor radiologice pe amplasamentul CNE, inclusiv în zonele din instalaţie unde sunt necesare acţiuni ale personalului de operare, şi estimarea dozelor de radiaţii ionizante pentru lucrătorii aflaţi pe amplasament;
    k) experienţa de exploatare relevantă şi aplicabilă, care include atât experienţa proprie, cât şi experienţa disponibilă la nivel internaţional;
    l) standardele şi bunele practici internaţionale curente, relevante şi aplicabile, inclusiv cele recomandate ca documente de referinţă în anexa nr. 2.

    (2) Procesul de dezvoltare şi implementare a măsurilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE trebuie să fie sistematic şi trebuie documentat în conformitate cu cerinţele sistemului de management al CNE.
    (3) Măsurile de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE trebuie documentate şi validate, în măsura în care este practic posibil, ţinând cont de condiţiile în care trebuie implementate şi luând în considerare performanţele umane în astfel de situaţii. Metodele de validare acceptabile includ exerciţiile la simulatorul integral, simularea manevrelor în teren şi exerciţiile de răspuns la situaţii de urgenţă. În procesul de validare a procedurilor, ghidurilor şi instrucţiunilor aferente măsurilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă trebuie verificată eficacitatea implementării principiilor şi cerinţelor privind ingineria factorului uman.

    ART. 7
    (1) Dezvoltarea şi implementarea măsurilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE trebuie să reflecte conceptul de protecţie în adâncime. În acest sens, măsurile de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă trebuie să cuprindă acţiunile necesare pentru menţinerea, în măsura în care este practic posibil, a barierelor fizice în calea eliberării materialelor radioactive în mediul înconjurător şi atenuarea consecinţelor radiologice ale accidentelor.
    (2) Măsurile de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă au următoarele obiective specifice:
    a) prevenirea depăşirii limitelor de securitate nucleară în tranzienţii anticipaţi în exploatare;
    b) limitarea defectării combustibilului nuclear în situaţii de accident;
    c) oprirea progresiei unui accident sever;
    d) menţinerea integrităţii sistemului anvelopei reactorului nuclear;
    e) prevenirea emisiilor necontrolate de materiale radioactive;
    f) reducerea la minimum a eliberărilor de materiale radioactive în mediul înconjurător;
    g) atingerea şi menţinerea unei stări sigure şi stabile pe termen lung.


    ART. 8
    (1) Măsurile de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE trebuie să cuprindă acţiunile necesare pentru menţinerea şi, respectiv, pentru restabilirea, atunci când este necesar, a următoarelor funcţii generale de securitate nucleară:
    a) controlul reactivităţii;
    b) răcirea combustibilului nuclear;
    c) reţinerea materialelor radioactive, inclusiv menţinerea barierelor fizice în calea eliberării acestora în mediul înconjurător;
    d) monitorizarea stării CNE şi furnizarea serviciilor-suport necesare pentru menţinerea funcţiilor prevăzute la lit. a)-c); serviciile-suport menţionate includ furnizarea de energie electrică, agent de răcire, aer instrumental şi gaze tehnice, după cum este necesar pentru buna funcţionare a SSCE cu funcţii de securitate nucleară.

    (2) Controlul reactivităţii include atât reducerea puterii, oprirea reactorului şi menţinerea acestuia într-o stare de oprire sigură pentru o perioadă de timp nedeterminată, cât şi prevenirea criticităţii în instalaţiile de depozitare a combustibilului nuclear uzat.
    (3) Răcirea combustibilului nuclear include atât răcirea combustibilului din reactor, cât şi răcirea combustibilului nuclear uzat din instalaţiile de depozitare aflate pe amplasamentul CNE.
    (4) Titularul de autorizaţie trebuie să definească un set de parametri critici de securitate nucleară care să furnizeze toate informaţiile esenţiale privind asigurarea funcţiilor de securitate nucleară şi menţinerea integrităţii barierelor fizice în calea eliberării materialelor radioactive în mediul înconjurător.

    CAP. III
    Pregătirea răspunsului la tranzienţi anticipaţi în exploatare şi accidente bază de proiect
    ART. 9
    (1) Un tranzient anticipat în exploatare reprezintă o deviaţie neplanificată de la condiţiile normale de exploatare, care poate afecta o funcţie de securitate nucleară şi care se aşteaptă să apară o dată sau de mai multe ori pe durata de viaţă operaţională a CNE.
    (2) Prin accident bază de proiect se înţelege orice situaţie de accident care a fost prevăzută la proiectarea CNE, în conformitate cu criterii stabilite de proiectare, şi în cazul căreia avarierea combustibilului nuclear, acolo unde este cazul, şi eliberarea de materiale radioactive sunt menţinute în limitele autorizate.
    (3) Răspunsul CNE la tranzienţii anticipaţi în exploatare şi la accidentele bază de proiect se bazează pe acţiunile automate ale sistemelor CNE şi pe acţiunile operatorilor, în conformitate cu documentaţia de securitate nucleară.

    ART. 10
    Titularul de autorizaţie trebuie să identifice, pentru fiecare tip de tranzient anticipat şi accident bază de proiect, acţiunile necesar a fi luate de operatori pentru menţinerea, respectiv pentru restabilirea funcţiilor de securitate nucleară, cu scopul aducerii CNE într-o stare sigură şi stabilă pe termen lung. De asemenea, titularul de autorizaţie trebuie să stabilească măsurile de răspuns la defecţiunile SSCE cu funcţii de securitate nucleară.

    ART. 11
    Trebuie stabilite măsuri de răspuns la tranzienţi anticipaţi şi accidente bază de proiect care să acopere cel puţin următoarele tipuri de evenimente:
    a) pierderea alimentării normale cu energie electrică;
    b) întreruperea totală a alimentării cu energie electrică din sursele de curent alternativ;
    c) pierderea aerului instrumental;
    d) defectarea sistemelor de control al reactorului;
    e) defectarea dispozitivelor de manevrare a combustibilului;
    f) deschiderea intempestivă a armăturilor de control al presiunii sau de descărcare ale sistemului primar de transport al căldurii sau ale sistemelor conectate la acesta;
    g) ruperea tuburilor generatorului de abur;
    h) defectarea sistemului de apă de alimentare a generatorilor de abur sau a sistemului de abur viu;
    i) defectarea sistemului moderatorului;
    j) defectarea sistemelor de apă tehnică (apă brută şi apă recirculată);
    k) blocarea unei pompe principale din sistemul primar de transport al căldurii;
    l) defectarea oricărui altui echipament din sistemele reactorului care, în lipsa acţiunii de oprire a reactorului, ar conduce la defectarea combustibilului din reactor;
    m) ruperea oricărei conducte sau a oricărui colector în orice sistem de răcire a combustibilului;
    n) ruperea oricărei conducte sau a oricărui colector din sistemul primar de răcire a reactorului;
    o) blocarea curgerii în sistemul primar de transport al căldurii;
    p) defectarea sistemului de răcire a bazinului de combustibil nuclear uzat;
    q) tranzienţi sau accidente care survin simultan cu pierderea alimentării normale cu energie electrică.


    ART. 12
    (1) Măsurile de răspuns la tranzienţi anticipaţi şi accidente bază de proiect trebuie documentate printr-un set de proceduri de operare la urgenţă sau în manualele de operare, după caz.
    (2) Procedurile de operare la urgenţă trebuie să cuprindă, după caz, următoarele:
    a) strategia generală de răspuns la tranzienţi şi situaţii de accident;
    b) identificarea condiţiilor de tranzient, respectiv de accident;
    c) condiţiile de intrare în proceduri;
    d) parametrii critici pentru funcţiile de securitate nucleară, măsuraţi direct sau derivaţi prin calcule şi cerinţele de monitorizare a stării CNE;
    e) criteriile de succes şi verificările necesare pentru confirmarea acţiunilor automate ale SSCE;
    f) acţiunile care trebuie luate din camerele de comandă şi din instalaţie pentru aducerea CNE în stare sigură şi stabilă;
    g) măsurile de precauţie care trebuie avute în vedere la acţionarea SSCE şi atenţionarea personalului CNE;
    h) acţiunile pe termen lung pentru menţinerea CNE în stare sigură;
    i) condiţiile de ieşire din procedurile de operare la urgenţă;
    j) identificarea condiţiilor de accident sever, de intrare în ghidurile de management al accidentelor severe, precum şi interfaţa cu aceste ghiduri.


    ART. 13
    (1) Procedurile de operare la urgenţă trebuie să acopere tranzienţii anticipaţi şi accidentele bază de proiect, luând în considerare toate stările şi toate modurile de operare normală ale CNE. Stările şi modurile de operare normală reprezintă toate configuraţiile operaţionale permise, în conformitate cu limitele şi condiţiile tehnice de operare, şi includ operarea la putere, stările de oprire, realimentarea cu combustibil nuclear, orice condiţii intermediare şi situaţii temporare rezultate din activităţile de întreţinere şi testare.
    (2) Procedurile de operare la urgenţă trebuie să acopere şi scenarii de accident care nu au fost considerate în bazele originale de proiectare ale CNE şi care ar putea conduce la avarierea zonei active a reactorului sau la avarierea combustibilului nuclear uzat din bazinul de stocare. Selecţia scenariilor respective se face în conformitate cu prevederile art. 6 şi trebuie să includă condiţiile de extindere a bazelor de proiectare.
    (3) Pentru accidentele care implică avarierea zonei active a reactorului se vor utiliza ghidurile de management al accidentelor severe. Procedurile de operare la urgenţă trebuie să facă trimitere la ghidurile de management al accidentelor severe pentru situaţiile când există indicaţii de producere a unui astfel de accident.
    (4) Procedurile de operare la urgenţă trebuie să acopere şi răspunsul la incendii în instalaţiile nucleare sau pe amplasamentul CNE, precum şi la evenimente externe, cum ar fi cutremurele, inundaţiile, evenimentele meteorologice extreme, care pot afecta funcţionarea CNE şi pot conduce la tranzienţi sau condiţii de accident. Acţiunile necesar a fi luate în aceste situaţii pot fi incluse în procedurile de operare la urgenţă sau în procedurile de răspuns la urgenţă, după caz.

    ART. 14
    (1) Procedurile de operare la urgenţă trebuie să includă atât proceduri specifice pentru fiecare tip de tranzient ori accident care poate fi clar diagnosticat, numite şi proceduri bazate pe evenimente, cât şi proceduri generice de răspuns la situaţii de tranzient sau accident complexe, bazate pe evoluţia parametrilor critici de securitate nucleară, numite proceduri bazate pe simptome, pentru situaţiile în care nu se pot utiliza procedurile specifice.
    (2) Procedurile de operare la urgenţă pentru accidentele bază de proiect trebuie să fie bazate pe simptome sau o combinaţie între proceduri bazate pe simptome şi evenimente. Procedurile de operare la urgenţă pentru condiţiile de extindere a bazelor de proiectare în care se pot preveni avarierea gravă a zonei active a reactorului şi topirea combustibilului nuclear din zona activă a reactorului sau din bazinele de combustibil uzat trebuie să fie bazate pe simptome, în situaţia în care o abordare bazată pe evenimente nu poate fi justificată.
    (3) Acţiunile din procedurile de operare la urgenţă trebuie să fie prioritizate şi prezentate într-o succesiune logică, prin diagrame care să faciliteze urmărirea instrucţiunilor de către operatori. Trebuie clar specificate atât condiţiile de intrare, cât şi condiţiile de ieşire din proceduri, pe baza indicaţiilor şi parametrilor CNE. De asemenea, în cuprinsul fiecărei proceduri de operare la urgenţă trebuie clar identificate situaţiile care necesită urmarea unei alte proceduri, în paralel cu procedura iniţială sau în locul acesteia.
    (4) Procedurile de operare la urgenţă trebuie să fie clare şi să conţină suficiente informaţii pentru a permite personalului calificat să înţeleagă şi să efectueze corespunzător activităţile prevăzute de proceduri. Acolo unde este necesar, procedurile trebuie să conţină măsuri de verificare pentru a confirma eficienţa acţiunilor luate de operatori.
    (5) La stabilirea formatului şi organizării procedurilor trebuie luate în considerare performanţele umane, utilizându-se secvenţierea etapelor procedurilor, note explicative şi declaraţii de atenţionare, după cum este necesar.
    (6) Bazele tehnice pentru acţiunile din procedurile de operare la urgenţă trebuie documentate şi trebuie să descrie comportarea CNE în situaţii de tranzienţi şi accidente, acţiunile automate ale sistemelor CNE şi efectul acestora şi acţiunile operatorilor, ţinând cont de evaluările de securitate nucleară şi experienţa de exploatare. Aceste documente se vor folosi în programul de pregătire pentru personalul de operare.

    CAP. IV
    Pregătirea răspunsului la accidente severe
    ART. 15
    (1) Un accident sever reprezintă un accident care implică defectări sistematice ale combustibilului nuclear sau avarierea zonei active a reactorului nuclear.
    (2) Procedurile de operare la urgenţă şi ghidurile de management al accidentelor severe trebuie să specifice condiţiile pentru identificarea unei situaţii de accident sever, bazate pe indicaţiile şi parametrii CNE.

    ART. 16
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să identifice evenimentele care pot conduce la producerea unui accident sever, inclusiv situaţiile în care implementarea procedurilor de operare la urgenţă nu a avut succesul scontat în prevenirea avarierii severe a combustibilului nuclear, şi să determine strategiile pentru restabilirea funcţiilor de securitate nucleară, cu scopul aducerii CNE într-o stare stabilă şi controlată pe termen lung.
    (2) Obiectivele generale ale strategiilor de răspuns la situaţii de accident sever sunt:
    a) prevenirea avarierii semnificative a zonei active a reactorului nuclear şi oprirea procesului de avariere odată început;
    b) menţinerea etanşeităţii şi integrităţii sistemului anvelopei reactorului pentru o perioadă cât mai lungă de timp;
    c) reducerea la minimum practic posibil a eliberărilor de materiale radioactive în mediul înconjurător;
    d) aducerea şi menţinerea CNE într-o stare stabilă şi controlată pe termen lung.


    ART. 17
    (1) Strategiile de management al accidentelor severe trebuie să asigure răspunsul la situaţii de accident complexe, cum ar fi cele care pot evolua din următoarele scenarii:
    a) pierderea funcţiei de transfer al căldurii către sursa finală de răcire;
    b) avarierea sistemului primar de răcire a reactorului fără intervenţia sistemului de răcire la avarie a zonei active;
    c) tranzienţi anticipaţi fără oprirea rapidă automată a reactorului;
    d) ruperea conductei principale de abur plus ruperea unui număr de tuburi ale generatorului de abur.

    (2) Strategiile de management al accidentelor severe trebuie să ia în considerare şi situaţiile în care un accident sever se produce ca urmare a unor evenimente externe, cum ar fi incendiile, inundaţiile, cutremurele sau evenimentele meteorologice extreme, care depăşesc bazele de proiectare ale CNE. De asemenea, strategiile de management al accidentelor severe trebuie să ia în considerare şi condiţiile de accident sever care ar putea apărea în situaţia prăbuşirii unei aeronave de linie pe amplasamentul CNE. Măsurile de răspuns care nu contribuie în mod direct la menţinerea sau restabilirea funcţiilor de securitate nucleară în caz de evenimente externe nu fac obiectul strategiilor de management al accidentelor severe şi trebuie adresate separat în procedurile de răspuns la urgenţă pe amplasament.
    (3) Strategiile de management al accidentelor severe trebuie să acopere toate stările şi modurile de operare ale CNE.

    ART. 18
    Titularul de autorizaţie trebuie să dezvolte şi să implementeze strategii de management al accidentelor severe pentru a asigura:
    a) aducerea reactorului în stare subcritică şi menţinerea în stare subcritică pe o perioadă nelimitată, cu o marjă de siguranţă suficientă;
    b) răcirea continuă a zonei active a reactorului, inclusiv o cale de transfer al căldurii reziduale către o sursă finală de răcire;
    c) izolarea atmosferei anvelopei reactorului după producerea unui accident sever;
    d) limitarea consecinţelor radiologice ale scenariilor de accident cu by-pass al anvelopei reactorului;
    e) controlul presiunii şi temperaturii în interiorul anvelopei reactorului, inclusiv protecţia la suprapresiune şi la subpresiune a anvelopei;
    f) controlul concentraţiei gazelor combustibile din anvelopa reactorului şi din alte clădiri unde acestea se pot acumula, pentru a preveni producerea de deflagraţii şi detonaţii;
    g) prevenirea interacţiunii dintre zona activă topită şi structura anvelopei reactorului, precum şi limitarea consecinţelor unui astfel de scenariu de accident sever;
    h) răcirea combustibilului din bazinul de stocare a combustibilului uzat;
    i) prevenirea criticităţii în bazinul de stocare a combustibilului uzat;
    j) controlul şi limitarea eliberărilor de substanţe radioactive în mediul înconjurător, inclusiv reţinerea deşeurilor lichide rezultate în urma unui accident sever;
    k) disponibilitatea surselor de alimentare cu energie electrică de curent alternativ şi de curent continuu, precum şi a surselor de aer comprimat pentru acţionarea sistemelor şi echipamentelor utilizate în managementul accidentelor severe;
    l) monitorizarea parametrilor CNE necesar a fi cunoscuţi pentru implementarea acţiunilor de management al accidentelor severe şi de răspuns la situaţii de urgenţă; în acest scop, trebuie să se asigure măsuri şi echipamente pentru alimentarea cu energie electrică a sistemelor de instrumentaţie şi control necesare pentru monitorizarea stării CNE în caz de accident sever.


    ART. 19
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să evalueze capabilităţile şi vulnerabilităţile CNE la diferite scenarii de accident sever, să identifice SSCE care pot fi creditate pentru utilizare în strategiile de răspuns la situaţii de accident sever şi să implementeze măsurile necesare pentru a asigura disponibilitatea acestora. Aceste măsuri includ, după caz, modificări de proiect, modificări de configuraţie, modificări ale procedurilor, calificarea SSCE la condiţiile de mediu care pot apărea în situaţii de accident sever, utilizarea de sisteme şi echipamente mobile etc. În cazul în care se creditează acţiunile de reparaţie şi repunere în funcţiune a unor SSCE importante pentru răspunsul la accident, trebuie demonstrat că aceste acţiuni sunt fezabile în condiţii de accident sever.
    (2) Titularul de autorizaţie trebuie să evalueze posibilitatea de acces la, respectiv de staţionare în zonele esenţiale pentru managementul accidentelor severe şi răspunsul la urgenţă, cum ar fi, de exemplu, camerele de comandă şi control, centrele de răspuns la urgenţă, panourile locale de control şi punctele de prelevare de probe. Această evaluare trebuie efectuată cu scopul de a determina fezabilitatea diferitelor acţiuni de răspuns la un accident sever şi măsurile de protecţie pentru personalul de operare şi personalul de intervenţie, luând în considerare pericolele radiologice şi de oricare altă natură care pot apărea în condiţii de accident sever, inclusiv în situaţiile generate de evenimente externe extreme.

    ART. 20
    Măsurile de răspuns la accidente severe trebuie documentate printr-o serie de ghiduri de management al accidentelor severe, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
    a) strategia generală de răspuns la situaţii de accident sever;
    b) prioritizarea şi condiţiile de decizie pentru utilizarea ghidurilor de management al accidentelor severe;
    c) responsabilităţile personalului de operare şi ale personalului care asigură suportul tehnic;
    d) sistemele de instrumentaţie şi control care pot fi creditate pentru monitorizarea stării CNE în situaţii de accident sever;
    e) parametrii critici pentru funcţiile de securitate nucleară, măsuraţi direct sau derivaţi prin calcule;
    f) ghidurile de evaluare a condiţiilor de accident;
    g) măsurile de precauţie, condiţiile adverse şi limitările asociate cu fiecare strategie de răspuns la accident sever, în funcţie de starea instalaţiei şi indicaţiile disponibile;
    h) acţiunile care trebuie luate din camerele de comandă şi din instalaţie pentru reducerea consecinţelor unui accident sever, inclusiv posibilităţile de reparare şi repunere în funcţiune a SSCE şi/sau utilizarea de sisteme şi echipamente mobile;
    i) măsurile de precauţie care trebuie luate la acţionarea SSCE şi atenţionarea personalului CNE;
    j) verificările necesare pentru confirmarea eficienţei strategiilor şi acţiunilor din cadrul acestora;
    k) acţiunile pe termen lung pentru aducerea şi menţinerea CNE în stare sigură;
    l) condiţiile de ieşire din ghidurile de management al accidentelor severe.


    ART. 21
    Dezvoltarea strategiilor şi ghidurilor de management al accidentelor severe trebuie să se bazeze pe evaluări de securitate nucleară specifice instalaţiei nucleare respective, luând în considerare incertitudinile legate de evoluţia şi fenomenologia accidentelor severe. Valorile parametrilor la care se iniţiază diferitele acţiuni asociate strategiilor de management al accidentelor severe trebuie alese astfel încât să existe un grad suficient de încredere că acţiunile respective au efectul scontat.

    ART. 22
    (1) Ghidurile de management al accidentelor severe trebuie să conţină suficiente informaţii pentru a permite personalului calificat să evalueze corespunzător situaţia şi să ia acţiunile necesare.
    (2) Acţiunile din ghidurile de management al accidentelor severe trebuie să fie prioritizate şi prezentate într-o succesiune logică, prin diagrame care să faciliteze urmărirea instrucţiunilor de către operatori şi de către personalul care asigură suportul tehnic. De asemenea, trebuie clar identificate condiţiile care necesită schimbarea strategiei de răspuns, precum şi situaţiile care necesită efectuarea în paralel a mai multor acţiuni.
    (3) La stabilirea formatului şi organizării ghidurilor de management al accidentelor severe trebuie luate în considerare performanţele umane, utilizându-se secvenţierea activităţilor, note explicative şi declaraţii de atenţionare, după cum este necesar.
    (4) Bazele tehnice pentru strategiile şi acţiunile din ghidurile de management al accidentelor severe trebuie documentate şi trebuie să descrie comportarea CNE în situaţii de accident sever, strategiile de răspuns la accident şi efectul acestora, ţinând cont de evaluările de securitate nucleară. Aceste documente se vor folosi în programele de pregătire pentru personalul de operare şi pentru personalul desemnat să asigure suportul tehnic pentru personalul de operare în caz de accident sever.

    CAP. V
    Pregătirea răspunsului la situaţii de urgenţă
    ART. 23
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să elaboreze un plan de răspuns la situaţii de urgenţă pe amplasamentul CNE, denumit în continuare planul de urgenţă, prin care să asigure răspunsul, în mod eficace, la orice situaţie în care sunt necesare măsuri pentru protecţia personalului, a populaţiei şi a mediului.
    (2) Planul de urgenţă trebuie să acopere situaţiile ce pot apărea pe amplasamentul CNE şi care pot avea ca urmări:
    a) expunerea ori contaminarea populaţiei sau a mediului peste limitele permise de reglementările în vigoare;
    b) punerea în pericol a personalului de pe amplasament;
    c) avarierea instalaţiilor nucleare, cu potenţial pentru consecinţe radiologice.

    (3) Scopul planului de urgenţă este de a controla orice situaţie de urgenţă produsă pe amplasamentul CNE, rezultată în urma oricărui eveniment care poate fi prevăzut în mod rezonabil.
    (4) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure şi să demonstreze conformitatea cu legislaţia aplicabilă în vigoare în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, inclusiv cu următoarele acte normative:
    a) Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului nuclear sau radiologic, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 61/113/2018;
    b) Normele privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul în caz de situaţii de urgenţă pentru categoria de pregătire pentru urgenţă I, categoria de pregătire pentru urgenţă II şi categoria de pregătire pentru urgenţă III, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 146/2018.


    ART. 24
    (1) Planul de urgenţă trebuie să acopere cel puţin următoarele tipuri de evenimente:
    a) accidente survenite la instalaţiile nucleare de pe amplasamentul CNE şi care pot conduce la emisii de materiale radioactive;
    b) evenimente survenite la transportul şi transferul materialelor radioactive pe amplasament;
    c) incidente care necesită acţiuni urgente de prim ajutor şi asistenţă medicală de specialitate pentru a trata o rănire sau vătămare fizică;
    d) eliberări accidentale de substanţe chimice periculoase;
    e) incendii pe amplasament;
    f) evenimente externe naturale, cum ar fi cutremurele, inundaţiile, evenimentele meteorologice extreme, care pot afecta securitatea nucleară a instalaţiilor de pe amplasament;
    g) evenimente externe cauzate de activităţi umane, inclusiv accidente la instalaţiile industriale din vecinătatea amplasamentului şi prăbuşirea unui avion pe amplasamentul CNE;
    h) combinaţii de evenimente care prezintă pericole radiologice şi un alt eveniment din cele menţionate mai sus;
    i) situaţii de urgenţă care se pot întinde pe o durată mare de timp.

    (2) Planul de urgenţă trebuie să acopere şi situaţiile în care mai multe instalaţii nucleare şi alte instalaţii relevante de pe amplasamentul CNE, cum ar fi cele care conţin materiale radioactive, substanţe periculoase, explozive sau inflamabile, pot fi afectate simultan de un accident sever produs de un eveniment de cauză comună, inclusiv de un eveniment extern extrem care depăşeşte bazele de proiectare ale respectivelor instalaţii. Analiza acestor situaţii este necesară pentru evaluarea complexităţii măsurilor de răspuns la urgenţă în cele mai defavorabile scenarii.
    (3) Planul de urgenţă trebuie să acopere şi situaţiile de accident care ar putea fi provocate de acte de sabotaj asupra instalaţiilor nucleare de pe amplasamentul CNE şi trebuie corelat cu planul de protecţie fizică.
    (4) Planul de urgenţă trebuie să ia în considerare şi să acopere şi situaţiile de epidemie/pandemie şi să conţină şi informaţii despre acţiunile care trebuie luate în astfel de situaţii; trebuie luate în considerare situaţiile în care efectivele normale de personal şi aprovizionarea cu piese de schimb, echipamente şi servicii pot fi afectate/reduse din cauza unei epidemii/ pandemii.
    (5) Planul de urgenţă trebuie să clarifice modul în care se utilizează resursele umane şi materiale ale titularului de autorizaţie, inclusiv resursele comune pentru mai multe instalaţii şi resursele disponibile la nivel corporativ.
    (6) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure că planul de urgenţă poate fi extins în situaţia în care se produc evenimente mai severe decât cele acoperite în mod explicit de respectivul plan.

    ART. 25
    Pentru toate situaţiile acoperite de planul de urgenţă, titularul de autorizaţie trebuie să asigure:
    a) recunoaşterea promptă a unei situaţii de urgenţă, evaluarea tehnică a situaţiei de urgenţă, a evoluţiei probabile a acesteia şi a consecinţelor atât imediate, cât şi potenţiale, inclusiv a consecinţelor radiologice;
    b) clasificarea situaţiei de urgenţă şi alertarea promptă a personalului de intervenţie şi a autorităţilor publice, în conformitate cu cerinţele şi criteriile stabilite prin legislaţia în vigoare;
    c) implementarea acţiunilor pentru aducerea instalaţiilor nucleare în stare sigură şi stabilă şi pentru limitarea consecinţelor accidentelor;
    d) controlul situaţiei de urgenţă şi coordonarea intervenţiei la urgenţă pe amplasament, inclusiv cooperarea cu organizaţiile externe implicate în răspunsul la situaţiile de urgenţă, în timp util şi în toate fazele unei situaţii de urgenţă;
    e) protecţia personalului de pe amplasament, inclusiv a personalului de intervenţie la urgenţă, pe toată durata situaţiei de urgenţă, inclusiv controlul expunerii la radiaţii; în acest scop se vor asigura echipamente de protecţie adecvate şi suficiente pentru tot personalul implicat în acţiunile de răspuns la urgenţă acoperite de plan;
    f) primul ajutor şi tratamentul medical al persoanelor rănite, contaminate sau supraexpuse pe amplasament;
    g) protecţia fizică a instalaţiilor şi materialelor nucleare de pe amplasament, pe toată durata situaţiei de urgenţă;
    h) monitorizarea condiţiilor radiologice pe amplasament şi în vecinătatea acestuia, pe toată durata situaţiei de urgenţă; evaluarea condiţiilor curente şi anticipate/estimate pe amplasament şi în vecinătatea acestuia, din punct de vedere tehnic şi al consecinţelor radiologice;
    i) recomandarea către autorităţile publice a acţiunilor de protecţie pentru populaţie, dacă există pericolul de iradiere ori contaminare a populaţiei sau a mediului peste limitele permise de reglementările în vigoare;
    j) informarea autorităţilor publice asupra evoluţiei situaţiei de urgenţă, pe toată durata acesteia;
    k) suport psihologic acordat de medici specializaţi, pentru personalul care implementează acţiunile de răspuns la urgenţă;
    l) suficiente materiale igienico-sanitare, măşti, mănuşi şi echipamente de protecţie, materiale dezinfectante, pulverizatoare/pompe de stropit pentru dezinfectarea suprafeţelor extinse, termometre medicale destinate măsurării fără contact a temperaturii, echipamente de testare şi/sau alte măsuri specifice necesare pentru confirmarea stării de sănătate a personalului, precum şi alte materiale şi echipamente necesare pentru protecţia personalului în situaţii de epidemie/pandemie.


    ART. 26
    (1) Planul de urgenţă trebuie să specifice cel puţin următoarele:
    a) evenimentele pentru care este necesară activarea planului de urgenţă;
    b) clasificarea situaţiilor de urgenţă în funcţie de consecinţele imediate sau potenţiale pentru personalul de pe amplasament, pentru populaţie şi pentru mediu;
    c) nivelele de intervenţie generice şi operaţionale pentru formularea recomandărilor privind măsurile de protecţie radiologică pentru populaţie;
    d) organizarea răspunsului la urgenţă, inclusiv structura organizatorică pentru situaţii de urgenţă şi atribuirea responsabilităţilor;
    e) notificarea şi activarea organizaţiei de răspuns la urgenţă, inclusiv timpul necesar pentru ca organizaţia de răspuns la urgenţă să fie pe deplin operaţională;
    f) strategia şi activităţile de răspuns la situaţii de urgenţă, inclusiv acţiunile pe termen lung;
    g) măsurile de protecţie pentru personalul de pe amplasament;
    h) procedurile de răspuns la urgenţă, incluse ca referinţe;
    i) resursele umane necesare pentru răspunsul la urgenţă, asigurarea disponibilităţii acestora şi managementul lucrului în ture pe toată durata unei situaţii de urgenţă;
    j) măsurile de protecţie radiologică, controlul expunerii personalului de intervenţie şi măsurile de limitare a dozelor;
    k) resursele materiale şi echipamentele necesare pentru răspunsul la urgenţă şi asigurarea disponibilităţii acestora pe toată durata unei situaţii de urgenţă;
    l) interfaţa cu autorităţile publice, cooperarea cu acestea, notificările şi informările necesare;
    m) protocoalele şi mijloacele de comunicare;
    n) înregistrările care se generează în situaţiile de urgenţă;
    o) cerinţele de planificare şi pregătire pentru asigurarea răspunsului la urgenţă;
    p) modalităţile de testare şi evaluare a planului de urgenţă;
    q) cerinţele de revizuire şi actualizare a planului şi procedurilor de urgenţă.

    (2) Măsurile de răspuns la urgenţă trebuie detaliate în proceduri specifice de răspuns la urgenţă.
    (3) Bazele tehnice pentru planul de urgenţă şi pentru procedurile de răspuns la urgenţă trebuie documentate şi trebuie să conţină suficiente informaţii pentru a permite înţelegerea situaţiilor de urgenţă şi a măsurilor de răspuns. Aceste documente se vor folosi în programele de pregătire pentru personalul cu funcţii în asigurarea răspunsului la urgenţă.
    (4) Titularul de autorizaţie trebuie să revizuiască periodic şi să menţină la zi acordurile şi protocoalele de colaborare şi asistenţă în situaţii de urgenţă, încheiate cu organizaţiile externe care susţin implementarea planului de urgenţă.
    (5) Planul de urgenţă trebuie pus la dispoziţia autorităţilor publice cu responsabilităţi în răspunsul la situaţii de urgenţă, conform legislaţiei în vigoare. Planul de urgenţă trebuie să descrie modul de cooperare şi coordonare cu organizaţiile externe şi autorităţile publice implicate în răspunsul la situaţii de urgenţă.

    CAP. VI
    Organizarea răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă şi pregătirea personalului
    ART. 27
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să desemneze persoanele care au calificarea necesară, autoritatea de decizie şi răspunderea pentru aplicarea măsurilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă, atunci când consideră că aceste acţiuni sunt necesare pentru protecţia personalului ocupat profesional, a populaţiei şi a mediului înconjurător, inclusiv pentru:
    a) oprirea în siguranţă a reactorului nuclear în orice moment, fără consultare, atunci când consideră că această acţiune este necesară pentru protecţia personalului ocupat profesional, a populaţiei şi a mediului înconjurător;
    b) asigurarea răspunsului la condiţiile de tranzient şi accident care afectează instalaţiile nucleare de pe amplasament, inclusiv implementarea ghidurilor de management al accidentelor severe;
    c) protecţia personalului de pe amplasament;
    d) declararea situaţiei de urgenţă şi conducerea operaţiunilor de răspuns la urgenţă.

    (2) Trebuie specificate limitele de competenţă pentru persoanele desemnate conform prevederilor alin. (1), pentru toate fazele de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă.
    (3) Persoanele desemnate conform prevederilor alin. (1) trebuie să fie autorizate de CNCAN.

    ART. 28
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească structura organizatorică pentru situaţii de urgenţă, care să implementeze planul de urgenţă, imediat după declararea şi notificarea unei situaţii de urgenţă.
    (2) Structura organizatorică, numărul, funcţiile şi calificările personalului din structură trebuie astfel stabilite încât să asigure îndeplinirea efectivă a tuturor acţiunilor prevăzute în planul de urgenţă şi procedurile aferente.
    (3) Structura organizatorică pentru situaţii de urgenţă trebuie să includă un grup de suport tehnic, care să asigure expertiza necesară pentru evaluarea situaţiilor de accident şi pentru identificarea măsurilor optime în vederea minimizării consecinţelor accidentelor. Grupul de suport tehnic trebuie să includă şi specialişti calificaţi în managementul accidentelor severe.
    (4) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure suficient personal calificat, pentru toate poziţiile din structura organizatorică pentru situaţii de urgenţă, inclusiv pentru evenimente care se pot întinde pe o perioadă mare de timp.

    ART. 29
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că există în permanenţă pe amplasamentul CNE suficient personal calificat pentru:
    a) implementarea măsurilor de răspuns la tranzienţi şi accidente, inclusiv pentru situaţii de accident sever;
    b) asigurarea răspunsului iniţial la o situaţie de urgenţă, până la activarea structurii organizatorice pentru situaţii de urgenţă.

    (2) Timpul de activare a structurii organizatorice pentru situaţii de urgenţă trebuie justificat, specificat în planul de urgenţă şi supus aprobării CNCAN.
    (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică inclusiv în situaţii de epidemie/pandemie.

    ART. 30
    (1) Numărul şi calificările personalului minim necesar pentru implementarea acţiunilor prevăzute la art. 29 trebuie evaluate şi stabilite luând în considerare următoarele ipoteze conservative:
    a) procedurile de operare la urgenţă trebuie implementate simultan cu acţiunile de reparaţie şi repunere în funcţiune a SSCE importante pentru securitatea nucleară şi/sau utilizarea de sisteme şi echipamente mobile, pentru limitarea consecinţelor tranzienţilor şi accidentelor;
    b) în paralel cu implementarea procedurilor de operare la urgenţă trebuie asigurat răspunsul la alte evenimente de pe amplasament, cum ar fi urgenţe medicale, eliberări accidentale de substanţe chimice periculoase şi incendii, după caz;
    c) mai multe instalaţii nucleare de pe amplasamentul CNE pot fi afectate simultan de un eveniment de cauză comună, cum ar fi, de exemplu, un eveniment extern extrem care depăşeşte bazele de proiectare ale respectivelor instalaţii;
    d) o situaţie de accident poate conduce la condiţii de accident sever şi poate necesita implementarea măsurilor de răspuns la accident sever înainte ca structura organizatorică pentru situaţii de urgenţă să devină operaţională;
    e) în cazul accidentelor care pot fi cauzate de evenimente externe extreme, se presupune că infrastructura din vecinătatea amplasamentului centralei este afectată astfel încât amplasamentul este izolat şi nu se pot obţine resurse umane şi materiale din exterior pe o perioadă de 72 de ore de la producerea evenimentului de iniţiere.

    (2) Evaluarea numărului şi calificărilor personalului minim necesar, conform prevederilor alin. (1), trebuie verificată şi validată prin exerciţii practice la simulatorul integral, simularea manevrelor în teren şi exerciţiile de răspuns la situaţii de urgenţă şi documentată. Orice deviaţie de la aplicarea ipotezelor conservative specificate la alin. (1) trebuie justificată în baza prevederii de măsuri compensatorii care asigură un nivel de protecţie cel puţin echivalent. Titularul de autorizaţie trebuie să demonstreze că a stabilit efectivul minim de personal luând în considerare cel mai defavorabil scenariu posibil din punctul de vedere al resurselor necesare pentru răspuns.

    ART. 31
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure pregătirea iniţială şi periodică a personalului cu atribuţii în implementarea răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă. Pregătirea personalului se va testa periodic, utilizând, după caz, simulatorul integral, simularea manevrelor în teren şi exerciţiile de răspuns la urgenţă. În particular, personalul din camera de comandă principală trebuie să se pregătească şi să exerseze în mod regulat, utilizând simulatorul integral, pentru implementarea procedurilor de operare la urgenţă şi, în măsura în care este practic posibil, a ghidurilor de management al accidentelor severe. Personalul din organizaţia de răspuns la urgenţă trebuie să se pregătească şi să exerseze periodic răspunsul la situaţiile şi condiţiile acoperite de setul de proceduri de operare la urgenţă şi ghidurile de management al accidentelor severe, proporţional cu rolurile pe care le are în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
    (2) Exerciţiile periodice de testare a pregătirii răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă trebuie să acopere şi tranziţia de la aplicarea procedurilor de operare la urgenţă la aplicarea ghidurilor de management al accidentelor severe. De asemenea, exerciţiile periodice de răspuns la urgenţă trebuie să includă şi testarea măsurilor de răspuns la accidente severe care vizează restabilirea funcţiilor de securitate nucleară, inclusiv a acţiunilor de reparare şi repunere în funcţiune a SSCE, şi/sau utilizarea de sisteme şi echipamente mobile. În aceste exerciţii trebuie luate în considerare potenţialele indisponibilităţi ale sistemelor de instrumentaţie şi monitorizare a parametrilor CNE, ale sistemelor de iluminat şi ale sistemelor de comunicaţii, precum şi utilizarea echipamentelor de protecţie.
    (3) Titularul de autorizaţie trebuie să organizeze şi exerciţii periodice de răspuns la urgenţă care să acopere scenarii complexe, inclusiv scenarii de accident care ar putea fi provocate de acte de sabotaj asupra instalaţiilor nucleare de pe amplasamentul CNE.
    (4) Titularul de autorizaţie trebuie să organizeze şi exerciţii periodice de răspuns la urgenţă care să includă, în măsura în care este practic posibil, cât mai multe organizaţii externe şi autorităţi implicate şi care să acopere situaţiile care afectează mai multe instalaţii de pe amplasament.
    (5) Titularul de autorizaţie trebuie să determine elementele planului de urgenţă care trebuie cunoscute de tot personalul care desfăşoară activităţi pe amplasamentul CNE şi să asigure introducerea acestor elemente în programele generale de pregătire pentru personalul propriu şi personalul contractual.
    Trebuie implementată abordarea sistematică a pregătirii pentru situaţii de urgenţă, în baza identificării cunoştinţelor, îndemânărilor şi atitudinilor necesare pentru implementarea planurilor şi procedurilor de urgenţă.

    (6) Planificarea exerciţiilor de răspuns la urgenţă, precum şi scenariile exerciţiilor trebuie transmise la CNCAN pentru informare.

    CAP. VII
    Facilităţile, echipamentele şi resursele pentru implementarea răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă
    ART. 32
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure funcţionarea unui centru de control al urgenţei pe amplasament dotat cu toate sistemele, echipamentele şi resursele necesare pentru asigurarea răspunsului la situaţii de urgenţă.
    (2) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure disponibilitatea, în afara amplasamentului, a unor facilităţi de rezervă, incluzând spaţii special amenajate şi canale de comunicare, care să constituie un centru alternativ de control al urgenţei, pentru cazul în care centrul principal de control devine indisponibil.
    (3) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure amplasarea şi proiectarea centrelor de control al urgenţei astfel încât cel puţin unul să rămână disponibil şi funcţional pe întreaga durată a unei situaţii de urgenţă, inclusiv în situaţii în care infrastructurile de pe amplasament şi din jurul amplasamentului pot fi afectate în mod sever de evenimente externe extreme.
    (4) Centrele dedicate răspunsului la urgenţă trebuie amplasate în zone care nu sunt afectate de situaţiile de accident şi trebuie astfel proiectate şi echipate încât să se asigure protecţia personalului care îşi desfăşoară activitatea în aceste centre pe toată durata situaţiei de urgenţă. Prin protecţia personalului se înţelege atât protecţia radiologică, cât şi protecţia împotriva oricăror altor pericole care ar putea apărea pe durata situaţiei de urgenţă.
    (5) Camerele de comandă ale CNE pot fi folosite ca centre de control al urgenţei numai până la activarea structurii organizatorice pentru situaţii de urgenţă sau în situaţia când niciunul din centrele dedicate răspunsului la urgenţă nu este disponibil. Trebuie asigurat că cel puţin o cameră de comandă rămâne disponibilă pentru fiecare unitate şi că se asigură protecţia personalului de operare, atât protecţia radiologică, cât şi protecţia împotriva oricăror altor pericole care ar putea apărea pe durata situaţiei de urgenţă.
    (6) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure accesul inspectorilor CNCAN în camerele de comandă ale CNE şi în centrele de control al urgenţei, pe toată durata răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă, în scopul facilitării informării prompte a CNCAN despre evoluţia evenimentelor. Această prevedere nu afectează alte cerinţe legale privind responsabilităţile titularului de autorizaţie pentru notificarea CNCAN în situaţii de urgenţă. Modul de implementare a acestei prevederi se detaliază într-o procedură specifică agreată de CNCAN şi titularul de autorizaţie.

    ART. 33
    (1) Fiecare din centrele de control al urgenţei trebuie dotat cu:
    a) dispozitive pentru afişarea în timp real a datelor importante despre starea instalaţiilor nucleare de pe amplasamentul CNE, inclusiv a parametrilor critici de securitate nucleară;
    b) dispozitive pentru afişarea datelor meteorologice în timp real;
    c) echipamente de monitorizare radiologică, pentru evaluarea situaţiei radiologice pe amplasamentul şi în vecinătatea acestuia, precum şi dispozitive pentru afişarea datelor radiologice în timp real;
    d) sisteme şi echipamente pentru procesarea şi afişarea datelor, inclusiv programe pentru evaluarea şi prognoza dispersiei norului radioactiv în cazul unei emisii, precum şi pentru efectuarea evaluării consecinţelor radiologice;
    e) sisteme de comunicaţii şi alarmare, diverse şi redundante, şi canale de comunicare cu camerele de comandă, echipele mobile şi autorităţile publice;
    f) echipamente personale de protecţie;
    g) facilităţi de decontaminare sau de control şi limitare a contaminării, după caz;
    h) copii controlate ale planului de urgenţă şi ale procedurilor de răspuns la urgenţă, procedurilor de operare la urgenţă şi ghidurilor de management al accidentelor severe;
    i) copii controlate ale rapoartelor de securitate nucleară pentru instalaţiile nucleare de pe amplasament, ale desenelor, schiţelor şi documentaţiei tehnice necesare pentru evaluarea unei situaţii de accident, inclusiv pentru estimarea termenilor-sursă pentru diferite scenarii de accident;
    j) materialele şi proviziile necesare pentru susţinerea activităţilor de răspuns la urgenţă, după cum este necesar;
    k) alimentare cu curent electric din surse neîntreruptibile.

    (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru camerele de comandă ale CNE, pentru cel puţin o cameră de comandă pentru fiecare unitate.
    (3) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure facilităţi pentru analiza probelor radiologice.

    ART. 34
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure că structurile, sistemele, facilităţile, instrumentele, dispozitivele, echipamentele fixe şi mobile şi sistemele de comunicaţie dedicate implementării răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă îndeplinesc următoarele condiţii:
    a) sunt disponibile sau pot fi aduse în timp util la punctele de utilizare;
    b) sunt proiectate, construite, fabricate, selectate, instalate, întreţinute şi testate, după caz, astfel încât să se asigure, cu un grad ridicat de încredere, că nu pot fi afectate sau indisponibilizate de evenimentele care generează tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă; pentru protecţia la evenimente seismice, echipamentele vor fi fabricate conform celor mai bune practici industriale şi selectate de la fabricanţi cu experienţă recunoscută, astfel încât să poată fi demonstrată o marjă suficientă de siguranţă;
    c) sunt calificate pentru condiţiile în care trebuie utilizate sau sunt protejate corespunzător pentru a rămâne disponibile;
    d) sunt menţinute în bună stare de funcţionare, inspectate, verificate şi testate periodic;
    e) sunt considerate SSCE cu funcţii de securitate nucleară; în contextul prezentelor norme, această cerinţă presupune stabilirea unui control administrativ, ca parte a limitelor şi condiţiilor tehnice de exploatare, pentru asigurarea disponibilităţii acestor SSCE, prin efectuarea supravegherii, inspecţiilor, verificărilor, testelor, întreţinerii preventive şi/sau corective.

    (2) Echipamentele mobile şi materialele necesare pentru implementarea răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă trebuie să includă cel puţin următoarele:
    a) generatoare diesel mobile, transformatoare, cabluri şi autoutilitare pentru transportul acestora;
    b) motopompe, furtunuri de conexiune;
    c) dispozitive, scule, instrumente, aparate de măsură şi proceduri necesare pentru conectarea echipamentelor mobile la sistemele CNE pe care le deservesc;
    d) echipamente de iluminat portabile, lanterne şi baterii pentru acestea;
    e) echipamente pentru deblocarea căilor de acces către instalaţiile CNE, în cazul în care acestea sunt afectate de evenimente externe extreme, precum şi alte echipamente utile în astfel de situaţii, cum ar fi, de exemplu, echipamentele de degivrare;
    f) echipamente autonome de respirat;
    g) materiale necesare pentru funcţionarea SSCE necesare pentru răspunsul la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă, cum ar fi motorina/combustibilii pentru generatoarele diesel, uleiurile de ungere, gazele tehnice etc.

    (3) Echipamentele mobile şi materialele prevăzute la alin. (2) trebuie să fie disponibile în număr suficient şi să aibă caracteristicile şi nivelele de performanţă specificate în baza unor analize şi evaluări tehnice specifice. Aceste echipamente şi materiale trebuie astfel depozitate încât să fie disponibile şi accesibile şi în cazul unor evenimente care ar putea cauza avarierea severă a infrastructurilor de pe amplasament.
    (4) Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească şi să menţină actualizată lista cu toate echipamentele mobile şi materialele dedicate implementării răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă, să efectueze rutine periodice de verificare a disponibilităţii şi operabilităţii acestora, precum şi persoanele responsabile pentru aceste activităţi. Pentru fiecare echipament sau material din listă trebuie să se specifice următoarele informaţii, după caz:
    a) tipul echipamentului, caracteristicile tehnice, datele de identificare şi numărul de echipamente similare;
    b) situaţiile în care trebuie utilizat, în conformitate cu analizele, evaluările, procedurile de operare la urgenţă, ghidurile de management al accidentelor severe şi planul de urgenţă;
    c) situaţiile şi condiţiile pentru care este calificat sau protejat astfel încât să fie disponibil;
    d) locul în care se află în mod normal şi locul în care trebuie utilizat în caz de urgenţă;
    e) documentaţia aferentă, cum ar fi, după caz, manualele de proiectare, manualele de operare, manualele de testare, manualele de întreţinere, specificaţiile tehnice, manualele de la producător, procedurile de utilizare;
    f) testele, verificările tehnice, activităţile de întreţinere preventivă, rutinele de inspecţie şi frecvenţa acestora; se vor specifica şi departamentele responsabile pentru aceste activităţi;
    g) pregătirea, calificarea şi autorizarea personalului necesare pentru punerea în funcţiune şi utilizarea echipamentului respectiv;
    h) alte informaţii relevante şi necesare pentru utilizarea echipamentului, inclusiv atenţionări şi precauţii speciale.


    ART. 35
    (1) Prevederile art. 32-34 se aplică inclusiv situaţiilor de urgenţă care pot fi cauzate de evenimente externe extreme. Centrele de control al urgenţei şi echipamentele aferente trebuie proiectate şi instalate astfel încât să se asigure funcţionarea acestora şi în condiţii de urgenţă cauzate de evenimente externe extreme care ar afecta simultan toate instalaţiile nucleare şi alte instalaţii relevante de pe amplasament, cum ar fi cele care conţin materiale radioactive, substanţe periculoase, explozive sau inflamabile. Măsurile, materialele şi proviziile necesare pentru susţinerea activităţilor de răspuns la urgenţă trebuie dimensionate şi prevăzute, luând în considerare că, pentru astfel de situaţii, se presupune, în mod conservativ, că infrastructura din vecinătatea amplasamentului CNE este afectată astfel încât amplasamentul este izolat şi nu se pot obţine resurse umane şi materiale din exterior pe o perioadă de 72 de ore de la producerea evenimentului de iniţiere.
    (2) Pentru situaţiile de urgenţă cauzate de evenimente externe extreme trebuie luate în considerare impedimentele potenţiale, cum ar fi blocarea accesului către camerele de comandă şi centrele de control al urgenţei din cauza distrugerii unor structuri şi clădiri de pe amplasament. Pentru astfel de situaţii trebuie prevăzute echipamente speciale sau alte măsuri echivalente pentru deblocarea căilor de acces.
    (3) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure că implementarea răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă se poate face inclusiv în cazul unei epidemii/pandemii.
    (4) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure cazarea, hrana, materialele igienico-sanitare şi echipamentele de protecţie necesare, în regim gratuit, pentru tot personalul implicat în răspunsul la situaţii de urgenţă, până la terminarea urgenţei, fără afectarea indemnizaţiilor stabilite pentru personal în condiţii normale de exploatare. Această prevedere se aplică şi în situaţia în care personalul titularului de autorizaţie, atât personalul propriu, cât şi contractorii, este relocat/izolat preventiv pe amplasamentul CNE sau în vecinătatea acestuia pentru asigurarea continuităţii activităţilor de bază ale CNE în caz de epidemie/pandemie şi în caz de evenimente externe extreme.
    (5) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure în buget suficiente resurse financiare pentru susţinerea implementării răspunsului la situaţii de urgenţă, în conformitate cu normele şi regulamentele în vigoare.

    CAP. VIII
    Cerinţe privind documentaţia şi înregistrările
    ART. 36
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure că procedurile de operare la urgenţă, ghidurile de management al accidentelor severe, planul de urgenţă şi procedurile de răspuns la urgenţă sunt:
    a) clare, concise şi compatibile cu numărul şi calificările personalului utilizator;
    b) complete şi corecte din punct de vedere tehnic, compatibile cu configuraţia CNE şi cu indicaţiile sistemelor şi instrumentelor de măsură şi control, inclusiv în ceea ce priveşte unităţile de măsură utilizate;
    c) compatibile cu condiţiile în care trebuie implementate şi cu resursele umane disponibile;
    d) adecvate pentru utilizarea în situaţii în care mai multe instalaţii nucleare de pe amplasament sunt afectate de condiţii de accident, luând în considerare sistemele şi resursele comune sau care sunt în relaţii de dependenţă unele faţă de altele;
    e) verificate şi validate de către personal competent şi calificat, independent de personalul implicat în dezvoltarea procedurilor, utilizând, după caz, simulatorul integral, verificările în camerele de comandă şi în instalaţie, simularea manevrelor în teren şi exerciţiile de răspuns la urgenţă; în particular, trebuie demonstrată fezabilitatea acţiunilor manuale de manevrare a SSCE necesare pentru gestionarea evenimentelor;
    f) aprobate şi controlate în conformitate cu cerinţele sistemului de management implementat la CNE;
    g) reevaluate şi testate periodic utilizând, după caz, simulatorul integral, verificările în camerele de comandă şi în instalaţie şi exerciţiile de răspuns la urgenţă;
    h) revizuite periodic, revalidate cel puţin o dată la fiecare 10 ani şi menţinute la zi, împreună cu bazele tehnice, pentru a reflecta configuraţia CNE, experienţa de exploatare, experienţa din exerciţiile de răspuns la urgenţă, evaluările de securitate nucleară, cu identificarea modificărilor implementate la fiecare revizie a documentelor;
    i) disponibile în versiunea curentă la punctele de utilizare, inclusiv în camerele de comandă, la centrele de răspuns la urgenţă şi la centrele de pregătire, pe hârtie sau pe suport electronic, în suficiente exemplare, lizibile şi uşor identificabile;
    j) utilizate în programele de pregătire pentru personalul de operare şi pentru personalul care face parte din structura organizatorică pentru situaţii de urgenţă.

    (2) Procedurile de operare la urgenţă pentru accidentele bază de proiect trebuie să se bazeze pe SSCE calificate. Procedurile de operare la urgenţă pentru condiţiile de extindere a bazelor de proiectare şi ghidurile pentru managementul accidentelor severe trebuie să se bazeze în primul rând pe SSCE calificate pentru aceste condiţii, dar pot utiliza şi echipamente pentru care se asigură prin alte mijloace că rămân funcţionale pe durata acestor evenimente.
    (3) Procedurile de operare la urgenţă şi ghidurile de management al accidentelor severe trebuie să fie adecvate pentru a gestiona condiţiile de accident care afectează simultan reactorul şi depozitele de combustibil nuclear uzat adiacente şi trebuie să ia în considerare interacţiunile potenţiale între reactor şi aceste depozite de combustibil nuclear uzat.
    (4) Procedurile de operare la urgenţă şi ghidurile de management al accidentelor severe trebuie să acopere şi condiţiile în care o unitate a CNE, fără să îşi compromită propria securitate nucleară, oferă suport altei unităţi CNE de pe acelaşi amplasament.
    (5) Setul de proceduri de operare la urgenţă şi ghiduri pentru managementul accidentelor severe trebuie să ia în considerare condiţiile anticipate/estimate pe amplasamentul CNE, inclusiv condiţiile radiologice, asociate cu situaţiile cărora li se adresează şi cu evenimentele de iniţiere care le-au cauzat, inclusiv evenimentele de cauză comună.

    ART. 37
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să transmită la CNCAN, spre evaluare, următoarele documente:
    a) procedurile de operare la urgenţă;
    b) ghidurile de management al accidentelor severe;
    c) evaluarea numărului şi calificărilor personalului minim necesar a fi disponibil în permanenţă pe amplasament;
    d) planul de urgenţă, inclusiv structura organizatorică pentru situaţii de urgenţă, împreună cu procedurile de răspuns la urgenţă;
    e) bazele tehnice pentru procedurile de operare la urgenţă, ghidurile de management al accidentelor severe, planul de urgenţă şi procedurile de răspuns la urgenţă;
    f) rapoartele de validare şi testare, după caz, a procedurilor de operare la urgenţă, a ghidurilor de management al accidentelor severe şi a planului de urgenţă.

    (2) Documentul prin care se stabileşte efectivul minim de personal necesar a fi disponibil în permanenţă pe amplasamentul CNE se supune aprobării CNCAN.
    (3) Planul de urgenţă se supune aprobării CNCAN.
    (4) Planul de continuitate a activităţilor de bază în cazul unei epidemii/pandemii se supune aprobării CNCAN.

    ART. 38
    Titularul de autorizaţie trebuie să asigure completarea şi păstrarea următoarelor categorii de înregistrări:
    a) un jurnal al evenimentelor din timpul tranzienţilor, accidentelor şi situaţiilor de urgenţă;
    b) înregistrarea exerciţiilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă, precum şi a evaluărilor acestora;
    c) evidenţa pregătirii personalului;
    d) evidenţa calibrării, verificării metrologice, întreţinerii, testării şi inventarul instrumentelor, echipamentelor şi sistemelor dedicate pentru utilizare în răspunsul la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă.


    CAP. IX
    Evaluarea periodică şi îmbunătăţirea continuă a pregătirii răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă
    ART. 39
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să testeze şi să evalueze periodic, cel puţin anual, eficacitatea răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă şi să implementeze acţiuni corective şi măsuri de îmbunătăţire, după caz.
    (2) Testarea iniţială, printr-un exerciţiu, a planului de urgenţă este obligatorie în vederea aprobării de către CNCAN a încărcării iniţiale cu combustibil a unui reactor nuclear, în faza de punere în funcţiune.
    (3) Testarea pregătirii răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă trebuie realizată periodic, utilizând, după caz, simulatorul integral, verificările în camerele de comandă şi în instalaţie, simularea manevrelor în teren şi exerciţiile de răspuns la urgenţă. Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească şi să implementeze un plan pentru efectuarea exerciţiilor şi verificărilor pentru a testa toate elementele răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă, inclusiv utilizarea echipamentelor mobile.
    (4) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure evaluarea periodică, cel puţin anual, a pregătirii răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă, luând în considerare cel puţin următoarele elemente:
    a) rezultatele proceselor de autoevaluare, audit şi evaluare independentă a securităţii nucleare;
    b) concluziile, recomandările şi sugestiile rezultate din evaluările efectuate de organizaţii externe;
    c) experienţa relevantă la nivel naţional şi internaţional privind managementul situaţiilor de urgenţă, inclusiv lecţiile învăţate în urma accidentelor;
    d) cele mai recente analize şi evaluări de securitate nucleară, atât deterministe, cât şi probabilistice, efectuate pentru CNE sau pentru o centrală cu proiect similar;
    e) experienţa în implementarea exerciţiilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă;
    f) modificările legislative relevante, la nivel naţional şi internaţional.

    (5) Titularul de autorizaţie trebuie să prevadă resursele necesare pentru implementarea acţiunilor corective şi oportunităţilor de îmbunătăţire identificate în urma testării şi evaluării pregătirii răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă şi să monitorizeze implementarea acestora pentru a se asigura că îşi ating scopul.
    (6) Documentele de referinţă menţionate în anexa nr. 2 reprezintă standarde şi bune practici recunoscute pe plan internaţional şi orice nouă revizie a acestora trebuie luată în considerare de către titularul de autorizaţie în procesul de autoevaluare, în vederea îmbunătăţirii pregătirii răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă.
    (7) Titularul de autorizaţie trebuie să revizuiască şi să actualizeze periodic planul de răspuns la urgenţă, luând în considerare cerinţele prevăzute la alin. (3)-(6).

    CAP. X
    Dispoziţii tranzitorii şi finale
    ART. 40
    (1) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme.
    (2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, titularii de autorizaţie pentru instalaţiile nucleare aflate în faza de exploatare trebuie să transmită la CNCAN spre evaluare un raport care să prezinte analiza conformităţii cu cerinţele prezentelor norme şi acţiunile întreprinse pentru asigurarea implementării integrale a cerinţelor.

    ANEXA 1

    la norme
    DEFINIŢII
    Accident bază de proiect - orice situaţie de accident care a fost prevăzută la proiectarea unei instalaţii nucleare, în conformitate cu criterii stabilite de proiectare şi în cazul căreia avarierea combustibilului nuclear, acolo unde este cazul, şi eliberarea de materiale radioactive sunt menţinute în limitele autorizate
    Accident sever - orice situaţie de accident care implică defectări sistematice ale combustibilului nuclear care pot conduce la eliberarea produşilor de fisiune; pentru un reactor nuclear, aceste condiţii includ avarierea zonei active a reactorului şi topirea combustibilului nuclear
    Anvelopa de protecţie a reactorului nuclear - structura care adăposteşte reactorul şi sistemele aferente şi care are următoarele funcţii: de a preveni eliberările necontrolate de materiale radioactive în mediul înconjurător; de protecţie biologică; de a proteja reactorul şi sistemul primar de răcire împotriva evenimentelor externe
    Condiţii de extindere a bazelor de proiectare - condiţii severe, cum ar fi cele care pot fi cauzate de defectări multiple sau de evenimente de iniţiere urmate de pierderea completă a tuturor funcţiilor unui sistem de securitate protectiv, selectate în baza analizelor deterministe şi a evaluărilor probabilistice de securitate nucleară, precum şi în baza judecăţilor inginereşti, pentru identificarea şi implementarea unor măsuri şi mijloace rezonabile, posibile din punct de vedere tehnic şi practicabile, pentru creşterea capabilităţii instalaţiei nucleare de a rezista la evenimente mai severe decât accidentele bază de proiect, respectiv pentru prevenirea apariţiei unor consecinţe radiologice severe şi reducerea la minimum a eliberărilor potenţiale de materiale radioactive în mediu în astfel de evenimente; condiţiile de extindere a bazelor de proiectare includ două categorii de evenimente:
    a) condiţii de extindere a bazelor de proiectare de tip A, pentru care se poate preveni avarierea gravă a zonei active a reactorului şi topirea combustibilului nuclear din zona activă a reactorului sau din bazinele de combustibil uzat; acestea sunt gestionate prin proceduri de operare la urgenţă;
    b) condiţii de extindere a bazelor de proiectare de tip B, care reprezintă situaţii de accident sever postulat, care implică avarierea gravă a zonei active a reactorului şi topirea combustibilului nuclear; acestea sunt gestionate prin ghiduri de management al accidentelor severe.

    Epidemie - extindere a unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune
    Eveniment de iniţiere - un eveniment singular care conduce la apariţia de evenimente anticipate în exploatare, regimuri tranzitorii anticipate sau la condiţii de accident şi care necesită iniţierea funcţiilor de securitate ale sistemelor centralei nuclearoelectrice; pentru evenimentele de iniţiere luate în considerare în proiectarea centralei se foloseşte termenul „evenimente de iniţiere postulate“
    Limitele de securitate nucleară - valorile parametrilor importanţi pentru securitatea nucleară în limita cărora se asigură protecţia integrităţii barierelor fizice care previn eliberările necontrolate de materiale radioactive
    Oprirea reactorului - oprirea reacţiei nucleare de fisiune în lanţ din reactorul nuclear prin sisteme care au această funcţie prin proiect
    Pandemie - epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare, cuprinzând mai multe ţări, continente
    Protecţie în adâncime - concept de bază în domeniul securităţii nucleare, numit şi apărare în adâncime, care prevede asigurarea următoarelor elemente:
    a) un ansamblu de bariere fizice de protecţie succesive în calea eliberării necontrolate de materiale radioactive din instalaţia nucleară în mediul înconjurător; se consideră barieră de protecţie orice sistem sau ansamblu de sisteme, pasive sau active, capabile să prevină sau să limiteze consecinţele unei avarii de proces sau secvenţe de accident care ar putea altfel conduce la eliberări de materiale radioactive în mediul înconjurător; pentru o CNE, aceste bariere fizice includ, de exemplu, matricea combustibili nuclear, teaca elementului de combustibil nuclear, circuitul primar de răcire a zonei active a reactorului nuclear, anvelopa de protecţie care adăposteşte reactorul nuclear şi sistemele aferente, precum şi sistemele care monitorizează şi protejează integritatea acestor bariere în diferitele condiţii de operare normală, tranzienţi anticipaţi în exploatare, accidente bază de proiect şi condiţii de extindere a bazelor de proiectare, inclusiv accidente severe; suplimentar, se poate considera ultimă barieră, zona de excludere din jurul CNE, stabilită conform legislaţiei, în care este interzisă amplasarea aşezărilor umane cu caracter permanent şi care asigură un spaţiu pentru diluţia atmosferică a produşilor de fisiune care ar putea fi eliberaţi accidental în mediu în cazul pierderii etanşeităţii sau integrităţii anvelopei de protecţie a reactorului nuclear;
    b) o serie de niveluri de protecţie, constând în măsuri tehnice, organizatorice, procedurale şi administrative, pentru asigurarea funcţionării instalaţiei nucleare conform proiectului şi pentru supravegherea şi menţinerea integrităţii barierelor fizice, precum şi pentru asigurarea răspunsului la evenimentele care implică o degradare a uneia sau mai multora din aceste bariere, având ca scop limitarea consecinţelor acestor evenimente şi protecţia personalului expus profesional, a populaţiei, mediului şi bunurilor materiale împotriva expunerii la radiaţii ionizante sau a contaminării radioactive; aceste nivele de protecţie includ:
    (i) prevenirea condiţiilor adverse pentru securitatea nucleară, inclusiv a defectărilor SSCE, erorilor umane şi a impactului negativ al evenimentelor externe instalaţiei nucleare; acesta reprezintă primul nivel de protecţie în adâncime, iar măsurile aferente acestuia sunt cele care corespund operării normale a instalaţiei nucleare;
    (ii) detectarea, controlul şi limitarea impactului condiţiilor anormale, inclusiv al tranzienţilor anticipaţi în exploatare, astfel încât să se prevină situaţiile de accident; acesta reprezintă al doilea nivel de protecţie în adâncime, iar măsurile aferente includ răspunsul la tranzienţi anticipaţi şi intrarea în stare de alertă în vederea aplicării planurilor şi procedurilor de răspuns la urgenţă, în cazul în care acestea ar deveni necesare;
    (iii) controlul accidentelor bază de proiect astfel încât să se prevină depăşirea limitelor de securitate nucleară; acesta reprezintă al treilea nivel de protecţie în adâncime, iar măsurile aferente includ răspunsul la accidente bază de proiect, respectiv activarea şi implementarea planurilor şi procedurilor de răspuns la situaţii de urgenţă;
    (iv) controlul condiţiilor severe, care ar putea fi cauzate de defectări multiple, cum ar fi pierderea completă a tuturor funcţiilor unui sistem de securitate, sau de un eveniment extrem de improbabil, inclusiv prevenirea creşterii în amploare a accidentelor şi atenuarea consecinţelor accidentelor severe; acesta reprezintă al patrulea nivel de protecţie în adâncime, iar măsurile aferente includ răspunsul la condiţiile de extindere a bazelor de proiectare, inclusiv la accidente severe, respectiv implementarea planurilor şi procedurilor de răspuns la situaţii de urgenţă;
    (v) gestionarea situaţiilor de urgenţă; acesta reprezintă al cincilea nivel de protecţie în adâncime, iar măsurile aferente includ răspunsul la accidente severe cu consecinţe radiologice în afara amplasamentului CNE, respectiv implementarea planurilor şi procedurilor de răspuns la situaţii de urgenţă.


    Securitate nucleară - ansamblul de măsuri tehnice şi organizatorice destinate să asigure funcţionarea instalaţiilor nucleare în bune condiţii, să prevină şi să limiteze deteriorarea acestora şi să asigure protecţia personalului expus profesional, a populaţiei, mediului şi bunurilor materiale împotriva expunerii la radiaţii ionizante sau a contaminării radioactive peste limitele permise de legislaţia în vigoare
    SSCE - sistemele, structurile, componentele şi echipamentele CNE
    SSCE importante pentru securitatea nucleară - sunt acele SSCE care contribuie, direct sau indirect, în condiţii de operare normală, în cazul evenimentelor anticipate în exploatare şi/sau în condiţii de accident, la îndeplinirea funcţiilor generale de securitate nucleară; acestea includ SSCE a căror defectare poate avea un impact advers asupra îndeplinirii unei funcţii de securitate nucleară; se mai numesc şi SSCE cu funcţii de securitate nucleară
    Situaţie de urgenţă - o situaţie care poate apărea pe amplasamentul instalaţiei nucleare şi poate duce la expunerea ori contaminarea populaţiei sau a mediului peste limitele permise de reglementările în vigoare ori la punerea în pericol a personalului de pe amplasament sau la avarierea instalaţiilor nucleare şi care necesită acţiuni urgente de protecţie
    Termen-sursă - cantitatea şi compoziţia izotopică a eliberării de materiale radioactive dintr-o instalaţie nucleară ca urmare a unui accident
    Tranzient anticipat în exploatare - o deviaţie neplanificată de la condiţiile normale de exploatare, care poate afecta o funcţie de securitate nucleară şi care se aşteaptă să apară o dată sau de mai multe ori pe durata de viaţă operaţională a CNE; se mai numeşte şi eveniment anticipat în exploatare
    Urgenţă radiologică - o situaţie consecutivă unui accident nuclear sau a unui alt eveniment implicând surse de radiaţii, care necesită o acţiune urgentă de protejare a persoanelor expuse profesional, a persoanelor din populaţie ori a populaţiei, fie parţial, fie ca un întreg.

    ANEXA 2

    la norme
    DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
    1. Safety of Nuclear Power Plants: Commissioning and Operation: Specific Safety Requirements, IAEA Safety Standards Series No. SSR-2/2 rev.1, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2016
    2. Preparedness and Response for a Nuclear or Radiological Emergency, General Safety Requirements, IAEA Safety Standards Series No. GSR Part 7, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2015
    3. Accident Management Programmes for Nuclear Power Plants, Specific Safety Guide, IAEA Safety Standards Series No. SSG-54, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2019
    4. WENRA Reactor Safety Reference Levels, Western European Nuclear Regulators’ Association, 2014

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016