Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   MOŢIUNE SIMPLĂ nr. 1 din 18 mai 2020  Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 MOŢIUNE SIMPLĂ nr. 1 din 18 mai 2020 "Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros"

EMITENT: Senatul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 414 din 19 mai 2020
    În temeiul art. 112 alin. (2) din Constituţia României, republicată,
    Senatul adoptă prezenta moţiune simplă.
    În guvernarea PSD începută în ianuarie 2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut o echipă condusă de ministrul Petre Daea, cu mare dăruire şi grijă faţă de agricultori. Cu multe luni înainte, această echipă şi-a fixat o viziune clară pentru agricultura românească, astfel încât obiectivele de guvernare au fost bine stabilite, iar conducerea ministerului a fost asigurată cu responsabilitate şi profesionalism. În acest fel, fără a invoca clasica moştenire grea, păstrând aproape în totalitate corpul funcţionarilor şi implicându-l activ în managementul instituţiei, agricultura românească a performat an după an, până la sfârşitul lui 2019, obţinând rezultate excepţionale, printre care:
    România a redevenit grânarul Europei:
    - Locul 1 în Uniunea Europeană la producţia de porumb în anii: 2017-18 milioane tone, 2018-18 milioane tone şi 2019-17 milioane tone;
    – Locul 1 în Uniunea Europeană la producţia de floarea- soarelui în anii: 2017-3,3 milioane tone, 2018-3,3 milioane tone şi 2019-3,5 milioane tone;
    – Locul 2 în Uniunea Europeană la producţia de soia în anii 2017, 2018 şi 2019;
    – Locul 3 în Uniunea Europeană la producţia de cereale în anii 2018 şi 2019.

    Datele Institutului European de Statistică - Eurostat - arată că România ocupa în 2019 locul 3 în Uniunea Europeană, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu 31,89 milioane de tone.
    Conform datelor Comisiei Europene, aproximativ o treime din cantitatea totală de cereale exportate de la începutul acestui an către Uniunea Europeană provin din ţara noastră. România este lider european şi pe pieţele terţe, atât în ceea ce priveşte exportul de grâu, cât şi cel de porumb. Datorită producţiei foarte bune a anului 2019, valoarea totală a exporturilor de cereale a ajuns la 2,2 miliarde de euro.
    Exportul de cereale al României a crescut în anul 2019 cu un milion de tone, înregistrând un nivel record de 12 milioane de tone. Sezonul acesta, ţara noastră a reuşit să exporte mai mult decât Franţa şi Germania, ţări care au ocupat anul trecut primele două poziţii în rândul producătorilor de cereale din Uniunea Europeană.
    În perioada analizată, exporturile totale de cereale către ţările non-UE au depăşit 7,7 milioane de tone, cu 30% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, cele mai semnificative majorări fiind la sorg (plus 106%), porumb (74%), grâu (34%) şi orz (26%).
    În anul 2017, agricultura românească a reuşit 9 recorduri istorice naţionale la culturile de grâu, rapiţă, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi şi struguri.
    Guvernarea PSD a acordat subvenţiile agricole la timp şi integral
    Prin simplificarea legislaţiei şi a procedurilor privind formele de sprijin din agricultură pe principiul „o singură cerere la o singură instituţie“, 870.000 de fermieri cu peste 9,6 milioane ha au primit peste 100 de tipuri de subvenţii directe şi ajutoare prin diferite programe. Astfel, s-au redus costurile de producţie cu cel puţin 10%, s-a asigurat capitalul de lucru la timp şi s-au putut realiza de către fermieri investiţiile propuse.
    România - campioană europeană la absorbţia fondurilor destinate agriculturii:
    - Locul 1 în Uniunea Europeană ca absorbţie de fonduri destinate doar agriculturii, pentru anul 2019. Raportat la totalul absorbţiei fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, România se situa, în ianuarie 2019, pe locul 6, la egalitate cu Cehia şi Lituania;
    – Locul 2 în Uniunea Europeană, ca plăţi efectuate către beneficiarii FEADR.

    Beneficiarii acestor plăţi au fost fermierii, procesatorii, antreprenorii şi autorităţile publice locale din România care şi-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambiţioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spaţiului rural prin investiţii eficiente şi rentabile, la standarde europene.
    - Programul „stimularea producţiei produselor deficitare din balanţa comercială“ - Programul „Tomata“ - Programul „Usturoiul“.

    Guvernul PSD a acordat un sprijin de 3.000 de euro pentru 1.000 m^2 cultivaţi cu tomate. Trebuiau cultivate tomate cu valoare biologică mare, a căror producţie era necesar să depăşească 2 kg/m^2.
    Pentru a se asigura securitatea alimentară a populaţiei este nevoie de menţinerea capacităţilor de producţie locală şi a unităţilor de procesare, evitând dispariţia acestora, eficientizarea activităţii acestor sectoare, precum şi asigurarea necesarului de consum cu legume proaspete şi de calitate. Prin acordarea ajutorului de minimis se urmăresc menţinerea şi creşterea suprafeţelor cu spaţii protejate, sporirea interesului producătorilor agricoli în dezvoltarea exploataţiilor agricole, precum şi înfiinţarea unor centre de colectare a producţiei de legume.
    - în anul 2017: plăţi de 129 milioane lei pentru 9.338 fermieri.

    Producţia a fost de 680.000 de tone, cu 53.000 de tone mai mare decât în 2016.
    - în anul 2018: plăţi de 151 milioane lei pentru 16.354 legumicultori, înscrişi în program, dintre care 10.296 tineri şi 757 repatriaţi.

    Producţia a fost de peste 885.000 tone de roşii din soiuri româneşti pentru piaţa internă.
    - în anul 2019: 18.477 de fermieri au depus cereri pentru înscrierea în program.

    Producţie de circa 1.000.000 de tone de roşii.
    Refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii
    Guvernul PSD a înţeles că România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est şi est a ţării, conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie. Seceta, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură.
    Programul de refacere a sistemului de irigaţii este unul complex. Este foarte greu să reconstruieşti sistemul de irigaţii în România. Canalele de irigaţii care trebuie refăcute, recalibrate şi racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă aproximativ patru mii de km, iar suprafaţa irigabilă e cifrată la aproximativ 2 milioane de hectare.
    Cu excepţia anilor 2001-2004 şi 2017-2019, din sistemul de irigaţii din România s-a furat şi s-a distrus.
    Cel mai dramatic moment pentru irigaţiile româneşti rămâne cel din anul 2011, atunci când mii de lucrători din sistemul de irigaţii au fost concediaţi de către Guvernul PDL ce căuta să reducă aparatul bugetar pentru a continua nestingheriţi retrocedări dubioase din bugetul de stat.
    - Guvernul PSD a extins suprafaţa agricolă irigabilă de la aproximativ 300.000 ha în anul 2016 la peste 1,4 milioane ha în anul 2019. Până la finalul anului 2020, valoarea investiţiilor ajunge la peste un miliard de euro;
    – Apă gratuită până la staţia de punere sub presiune;
    – Peste 2000 km canale umplute cu apă;
    – Peste 400 staţii de pompare şi pompe noi reabilitate sau instalate.

    Avantaje:
    - accesul direct al fermierilor la apa de irigat;
    – creşterea randamentului pe unitatea de suprafaţă şi a producţiei;
    – securizarea veniturilor fermierilor;
    – echilibrarea balanţei comerciale.

    Programul naţional antigrindină
    Guvernul PSD a înţeles că, prin investiţii în sistemul de combatere a grindinei şi creşterea precipitaţiilor, se au în vedere următoarele:
    - reducerea pierderilor cauzate economiei de căderile de grindină sub 10%;
    – reducerea riscurilor faţă de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, pentru zonele economice şi culturi agricole;
    – dezvoltarea unor tehnologii de stimulare a precipitaţiilor cu costuri de 4-5 ori mai mici pe tona de apă decât irigaţiile tradiţionale;
    – participarea activă la programele regionale şi internaţionale în domeniu.

    Astfel, prin investiţiile făcute de guvernul PSD, au fost protejate 930 mii de hectare cu ajutorul celor 63 de puncte de lansare. Pentru anul 2020 erau prevăzute încă 62 de puncte de lansare care să acopere încă 900 mii de hectare. Generatoarele terestre cu emisie de ioni de argint, a rachetelor antigrindină sau a aviaţiei care utilizează acest tip de substanţă activă, asigură un nivel ridicat de protecţie fizică a culturilor faţă de căderile de grindină, dar produc şi efecte de creştere şi uniformizare a precipitaţiilor în zona de intervenţie. Printre avantajele investiţiilor în sistem se numără:
    - creşterea competitivităţii agriculturii prin protecţia economiei agricole faţă de fenomenele meteorologice periculoase;
    – creşterea calităţii vieţii în mediul rural prin protecţia comunităţilor locale;
    – securitate alimentară şi siguranţă sporită pentru cetăţeni prin protecţia economiei agricole şi a aşezărilor umane faţă de fenomene meteo periculoase.

    Alte programe iniţiate în timpul guvernării PSD:
    - Programul de sprijinire a suinelor rasa Bazna şi Mangaliţa;
    – Programul de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi a acvaculturii;
    – Casa de comerţ agroalimentar Unirea;
    – Programul „Usturoi“;
    – Programul pentru sprijinirea colectării şi comercializării lânii;
    – Banca de Gene Buzău, unitate pentru protejarea şi încurajarea legumiculturii româneşti.

    Am avea nevoie de mult mai mult timp şi spaţiu ca să putem înşira în întregime realizările echipei conduse de Petre Daea.
    Putem menţiona, de asemenea, performanţa înregistrată în anul 2019, atunci când România a deţinut Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, iar Agricultura şi Pescuitul au fost gestionate impecabil de echipa PSD de la Ministerul Agriculturii.
    Din păcate însă, agricultura românească a intrat din 4 noiembrie 2019 pe mâna leneşilor şi incompetenţilor.
    Încă din primele zile ale instalării ministrului Nechita-Adrian Oros la cârma Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, bâlbele şi ezitările au apărut generând permanent confuzie în rândul agricultorilor români, dar şi al consumatorilor de produse româneşti. Astfel, primul program de guvernare al PNL propus în Parlamentul României, la preluarea guvernării, cuprindea la capitolul agricultură şi dezvoltare rurală mai puţin de două pagini.
    În cele două pagini, singurele proiecte nu făceau referire la ce vor face liberalii pentru agricultură, ci la ce anume vor opri din vechile programe.
    Ministrul Nechita-Adrian Oros şi echipa sa anunţau că vor stopa funcţionarea Casei de comerţ agroalimentar Unirea şi vor ajusta financiar (micşora) programul de tomate.
    Prioritatea imediată a fost aceea de a înlocui toţi funcţionarii din conducerea ministerului cu acoliţi politici fără nicio experienţă în agricultură, politruci plătiţi de contribuabili degeaba.
    Nu trebuie să uităm modul josnic în care a fost debarcat de la conducerea Băncii de Gene Buzău cercetătorul de renume Costel Vânătoru. Au procedat noaptea, ca hoţii!
    Deşi anunţa pompos în prima zi de mandat că „prioritatea numărul unu este pregătirea cu celeritate a Programului Naţional Strategic pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală“, iată că după 6 luni nu există nici măcar o schiţă a unui astfel de plan sau a altui program.
    La nici 3 săptămâni de la instalarea în scaunul de ministru al agriculturii, pe data de 26 noiembrie 2019, ministrul Oros îşi arăta prima dată măsura incompetenţei politice, cedând cu mare
    largheţe peste 1.000 milioane lei la rectificarea bugetară făcută de guvern. Acei bani erau mai mult decât necesari fermierilor, însă guvernul Orban avea datorii urgente de plătit, precum datoria plătită către fraţii Micula. Putem spune că exact aceeaşi sumă a plecat într-o singură zi de la câteva zeci de mii de fermieri care aşteptau banii pentru subvenţia de motorină şi încă o aşteaptă şi azi (în luna mai 2020), către sponsori politici ai PNL.
    Ziua de 26 noiembrie a fost o zi neagră pentru agricultură. Nu doar prin pierderea unei sume uriaşe din buget, ci şi prin scufundarea unui vapor cu peste 15.000 de oi în portul Midia. Deşi este de profesie medic veterinar, ministrul Oros nu a generat nicio acţiune săptămâni întregi. Autorităţile din minister nu au catadicsit să ia măsuri în faţa acestui dezastru economic, uman şi de imagine. Cele 15.000 de oi înecate pe vasul din portul Mării Negre au fost menţionate în întreaga presă de pe mapamond, iar România a fost prezentată negativ în sute de articole. Impactul negativ asupra mediului, asupra economiei locale şi asupra turismului din zonă este şi astăzi semnificativ.
    Din păcate însă, nu despre o singură zi din cariera de ministru vorbim în această moţiune. Au trecut deja 6 luni de la preluarea mandatului, reînnoit în martie, odată cu startul unui nou guvern Orban cu aceiaşi miniştri.
    Vom face o analiză a activităţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale pentru aceste 6 luni, ţinând cont de patru direcţii de acţiune la care ministerul ar fi trebuit să fie implicat:
    1. gestionarea problemelor agriculturii legate de lipsa precipitaţiilor;
    2. gestionarea problemelor din agricultură, industria alimentară şi comerţul cu produse agroalimentare generate de pandemie;
    3. blocarea programelor aflate în derulare în anul 2019;
    4. lipsa viziunii şi neimplicarea în dezvoltarea sectorului agricol din România.

    1. Gestionarea problemelor agriculturii legate de lipsa de precipitaţii
    România traversează de câteva luni una dintre cele mai cumplite secete din istoria recentă. Ultima secetă severă a fost în anul 2007 (curios, doar atunci a mai fost PNL-ul responsabil cu Ministerul Agriculturii în ultimii 20 de ani).
    Deşi guvernul PSD a lăsat funcţionale peste 1,4 milioane ha irigabile, guvernul Orban reuşeşte prin reducerea substanţială a fondurilor de investiţii, prin neplata lucrărilor executate, prin alimentarea tardivă (aprilie) a canalelor de irigaţii, să permită ca lipsa de precipitaţii să afecteze puternic culturile. Să ne reamintim că bugetul României pentru anul 2020 nu a fost un buget validat în Parlament prin discuţii între specialişti, ci a fost asumat de Ludovic Orban şi impus în câteva zile.
    Să ne reamintim deplasările ministrului Daea în teritoriu, aproape zilnice, prin care inspecta staţiile de pompare şi canalele de irigaţii încă din timpul iernii prin zăpadă sau noroi şi care, da, funcţionau vara. Pentru asta însă e nevoie să te trezeşti dimineaţa la ora 4 şi să poţi gestiona simultan şi acte normative în şedinţa de guvern şi să obţii bani suplimentari de la ministrul de finanţe şi de la Uniunea Europeană, să asculţi permanent fermierii - la ei acasă, să transformi solicitările şi ideile acestora în fapte şi bani pentru producători.
    "Cine se trezeşte de dimineaţă, departe ajunge" domnule Oros ... şi ..."Ochiul stăpânului îngraşă vaca" şi ..."Omul deştept îşi face vara sanie şi iarna car"... şi multe alte proverbe româneşti născute din popor după mii de ani de experienţă din ... agricultură.
    Ca exemplu, iată cum şi-a propus în februarie 2019 ministrul Daea campania de irigat:
    - suprafaţa pregătită pentru irigat 1,4 milioane ha;
    – 47 şantiere în lucru;
    – lucrări în 15 judeţe;
    – 43 staţii de pompare;
    – 66 staţii de repompare;
    – 915.850 ml canale de irigaţii;
    – 431 construcţii hidrotehnice.

    Dumneavoastră cum v-aţi petrecut primele şase luni în minister, domnule Oros? Că pe teren nu prea v-a văzut nimeni ... în cele şase luni de când sunteţi la minister, doar 25 de zile au fost nefavorabile lucrărilor de investiţii şi se puteau realiza ample lucrări de investiţii, reparaţii de pompe, verificări de staţii de pompare şi altele, dar acestea au rămas pe hârtie ... Pe unde trândăveaţi în perioada asta, domnule Oros? Este frumos biroul? Aţi schimbat tablourile şi mobilierul? Espressorul şi frigiderul funcţionează?
    Peste 340 de proiecte aprobate de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale stau în sertarele Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), acestea având în spate finanţarea pentru darea în funcţiune a irigaţiilor pentru încă 800.000 ha. Ne întrebăm, pe bună dreptate, câte lucrări au fost ridicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în ultimele 5 luni?
    Câte şedinţe ale Comitetului tehnico-economic al ministerului au fost ţinute din octombrie 2019 şi până în prezent, cu tema aprobării investiţiilor în sistemul de irigat? Noi credem că domnul ministru Oros nici măcar nu ştie că este preşedintele acestui Comitet!
    Guvernul PSD pregătise începerea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan.
    După trecerea acestui obiectiv în administrarea ANIF-ului, la sfârşitul trimestrului 1 al anului 2020 trebuiau începute lucrările de reabilitare la acest canal, însă guvernul Orban nu a prevăzut fonduri de investiţii pentru acest obiectiv. Dacă în anii 2017 şi 2018, fermierii au avut 1.700 km canale cu apă puse la dispoziţie, iar în anul 2019 - 2.000 km, în anul 2020 apa a fost pusă cu întârziere la dispoziţia agricultorilor.
    Ministrul Oros declara senin, la finalul lunii aprilie, în plină secetă, că peste 3 milioane de hectare sunt afectate de secetă numai la culturile de toamnă ... iar numărătoarea ca Pristanda din Caragiale a hectarelor irigate ducea înspre 133.000 de hectare. Este greu să numeri din birou, domnule ministru Oros! Dar mai ales, să înţelegi că din amenajările cu investiţii lăsate la „cheie“, fermierii îşi programează apa în funcţie de cultură: grâu, porumb, floarea-soarelui, soia, legume etc. şi că nu pot funcţiona toate amenajările pe cele 850.000 ha în acelaşi timp!
    Joi, 30 aprilie, premierul Orban declara o alba-neagra cu despăgubirile pentru fermierii afectaţi de secetă. Astfel, deşi există un regulament clar privind compensarea pagubelor produse de secetă pedologică care prevede înştiinţarea autorităţilor de către fermier în 3 zile de la producerea distrugerii culturii agricole deţinute, iar majoritatea fermierilor au pagube de peste 70%, ministrul Oros, alături de premierul Orban anunţa că banii pentru despăgubiri ajung la fermieri DUPĂ recoltare (...) Deci nu recoltezi, nu capeţi despăgubiri! De altfel, fermierii care au întors deja cultura în această primăvară şi nu au primit vizita în teren a autorităţilor (care au dat însă prin ordonanţă militară diferite tipuri de restricţii pentru aceste inspecţii) nu primesc despăgubiri de secetă.
    Nu doar producătorii agricoli vor fi afectaţi de secetă! Toate sectoarele din agricultură vor fi afectate, de la creşterea animalelor până la apicultură. Asigurarea seminţelor de grâu pentru cultura de toamnă va fi puternic afectată, iar guvernul trebuie să se implice urgent în acest domeniu, deşi costurile sunt semnificative. Preţul pâinii va creşte, iar românii vor plăti pentru prima dată în ultimii ani mai mult pentru pâinea pusă zilnic pe masă. Toate aceste scumpiri au un vinovat: Guvernul PNL!

    2. Gestionarea problemelor din agricultură şi industria alimentară şi comerţul cu produse agroalimentare generate de pandemie
    Multiple probleme generate de pandemia COVID-19 dezvăluie, dacă mai este nevoie, incompetenţa şi lenea autorităţilor din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale:
    - Lipsa oricărei previziuni asupra impactului aplicării ordonanţei de urgenţă din martie 2020 a dus la epuizarea, întro singură zi, a stocurilor de mălai şi făină din comerţul României. Deşi silozurile producătorilor români erau pline în urma unor producţii record din anii trecuţi, lipsa de colaborare cu industria de morărit şi panificaţie a ministerului a generat spaimă şi panică în rândul consumatorilor şi a perturbat câteva săptămâni aprovizionarea corespunzătoare cu mălai şi făină a întregului lanţ alimentar din România.
    – Blocarea legumicultorilor privind accesul la piaţă, în această perioadă, a generat pierderi de sute de milioane de lei pentru aceştia. Ministerul nu a identificat nicio soluţie viabilă pentru a permite ca zecile de mii de producători de legume să îşi vândă prima recoltă din acest an. Aceştia au fost nevoiţi să îşi distrugă în mare parte produsele şi să pregătească o nouă cultură din acest an. Referitor la acest aspect, ministrul Oros a declarat în câteva rânduri că a generat o platformă on-line pentru vânzări.

    Câte kilograme au fost vândute, domnule Oros, pe această platformă? Şi câte kilograme de legume aveţi cunoştinţă că au fost distruse de producătorii înlăcrimaţi, care au avut pentru prima oară în viaţa lor această ingrată misiune?!
    - Dacă nu aţi fi blocat Casa de comerţ agroalimentar Unirea, mare parte a legumelor acestor fermieri puteau ajunge la consumatori prin magazinele acestei instituţii care aparţine românilor şi care putea fi coordonată de către minister.
    – În plină perioadă de carantină a ţării şi în special a unor oraşe, românii asistă îngroziţi în data de 9 aprilie cum peste 2.000 de oameni se înghesuie efectiv în aeroportul din oraşul dumneavoastră - Cluj - domnule ministru! Faimoasa operaţiune „Sparanghelul“ a generat o mare ruşine pentru România, fiind ridiculizată în întreaga presă europeană. Ministerul Agriculturii asistă neputincios la modul prin care guvernul facilitează migraţia forţei de muncă spre vest. Nu a fost propus niciun fel de gest, niciun program gândit pentru a încuraja sutele de mii de români reîntorşi în ţară în această perioadă. Era greu să identificaţi nişte fonduri pentru cei dornici să muncească în ţară şi să încercaţi să porniţi producţia de sparanghel în România? Sau nu aţi îndrăznit să vă contraziceţi şefii care promiseseră mii de culegători omologilor din Germania? Chiar cu riscul îmbolnăvirii oamenilor plecaţi, inclusiv din zone aflate în carantină. Nici Polonia, nici Bulgaria, nici Ungaria nu au permis în această perioadă deschiderea graniţelor pentru zilieri către alte state membre, respectând opinia medicilor specialişti privind gestionarea pandemiei.

    În data de 10 aprilie 2020 intră în vigoare Ordonanţa militară nr. 8, prin care „se interzice/se suspendă exportul pentru produse agroalimentare din anexa ataşată ordonanţei“. Printre acestea, pe prima poziţie găsim grâul. Deşi această măsură a fost luată haotic, fără a efectua o balanţă a necesarului de grâu pentru viitoarele luni, la numai câteva zile, în 16 aprilie 2020, apare Ordonanţa militară nr. 9, prin care interzicerea exportului de grâu a fost eliminată.
    Cu o zi înainte, premierul Orban declara că se vor relua exporturile după ce se vor aloca resurse financiare pentru ca rezervele de stat să îşi facă achiziţii de grâu suficiente. Înţelegem din aceste declaraţii că, în câteva zile, între 10 şi 16 aprilie, sutele de mii de tone de grâu necesare în rezervele de stat au fost achiziţionate, chiar transportate, deşi nu au fost văzute prin ţară sutele de camioane cu cereale... Cât de mult puteţi să minţiţi românii pe acest subiect, domnule Oros şi domnule Orban? Aţi permis reluarea exportului „de îndată“, imediat ce aţi primit telefoane de la şefii multinaţionalelor care le exportă şi care îşi vedeau perturbate profiturile făcute pe seama muncii şi investiţiilor fermierilor români.
    De altfel, şi Comisia Europeană şi-a exprimat dezacordul faţă de decizia României de a interzice exportul de produse alimentare. Comisia Europeană arăta că nu există motive de piaţă pentru limitarea schimburilor comerciale, iar restricţiile impuse de România plasează o povară excesivă pe umerii producătorilor şi exportatorilor şi afectează securitatea alimentară.
    Criza din anul 2008 ne-a învăţat că interdicţiile la export sunt în detrimentul tuturor. Acestea modifică în mod advers, atât sosirea hranei acolo unde este nevoie, cât şi veniturile celor care o produc. Dar de unde să ştie conducerea Ministerului Agriculturii cum funcţionează piaţa, cum funcţionează dialogul cu organizaţiile profesionale din domeniu şi mai ales cum să-i şi asculte?
    - Încă din primele zile ale pandemiei, Comisia Europeană a declanşat diferite mecanisme pentru a veni în sprijinul agricultorilor. În multe state membre se aplică deja diferite forme de protecţie, plecând de la stocarea privată finanţată de Uniunea Europeană până la diverse tipuri de granturi pentru a acoperi pierderile fermierilor din bani europeni. Deşi fermierii noştri suferă în continuare pierderi uriaşe din cauza pandemiei, dumneavoastră nu aţi reuşit să aduceţi niciun euro de la Uniunea Europeană din aceste fonduri dedicate. De altfel, în lunile pe care le aveţi în fruntea ministerului nu aţi înţeles nimic din Politica agricolă comună şi cum poate ea ajuta fermierii români atunci când interacţionezi cu decidenţii Comisiei Europene şi propui programe viabile.

    Domnule ministru Oros, fondurile europene nu vin singure! Au nevoie de programe propuse, adaptate permanent schimbărilor apărute.
    De multe ori, acestea izvorăsc din dialogul cu fermierii sau cu reprezentanţii industriei alimentare. Dar pentru asta e nevoie de dialog permanent!
    - Nu a existat niciun interes din partea guvernului PNL pentru ridicarea restricţiilor de circulaţie pentru transportul de inputuri pentru ferme şi a produselor agricole destinate aprovizionării agroalimentare sau cel puţin flexibilizarea acestuia în aşa fel încât aprovizionarea fermelor cu cele necesare activităţii de producere a hranei să nu fie perturbată. O atenţie specială trebuia acordată fluidizării transportului pe calea ferată şi a prioritizării transportului necesar agriculturii pe calea ferată - nu s-a făcut acest lucru! Asigurarea necesarului de inputuri pentru campania agricolă de toamnă este prioritară, având în vedere că cele mai multe inputuri sunt asigurate din import fix din ţările care au intrat în carantină.
    – Reducerea de urgenţă a numărului de mistreţi, anunţată de ministrul Oros, ce urma să fie stipulată in Ordonanţa militară nr. 10, nu a venit nici azi! Sunt mii de producători agricoli în ţară, păgubiţi în aceste zile de mii de mistreţi, care pentru prima oară în ultimii zeci de ani sunt ocrotiţi de ... interzicerea vânătorii prin ordonanţă militară!
    – Încă ceva, domnule ministru Oros..., v-am văzut în poză pe câmp zilele trecute, singur, fără alaiul uzual. Eraţi echipat cu mănuşi de protecţie şi cu masca pe figură. Sunteţi primul ministru al agriculturii care păşeşte pe pământul României cu mănuşi pe mână. Nu aţi vrut să vă murdăriţi? Să vă fie ruşine!!! Virusul COVID-19 nu se dezvoltă pe cernoziomul românesc. Ca veterinar ar trebui să fiţi mai informat...
    – Din păcate, pandemia COVID-19 continuă în aceste luni, iar lipsa de implicare a Ministerului Agriculturii şi mai ales a ministrului Oros loveşte din plin agricultura românească.


    3. Blocarea programelor aflate în derulare în anul 2019
    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale funcţiona bine în toamna anului 2019. Peste 100 de programe implementate şi cu finanţare asigurată generau un cadru lucrativ bun, atât pe verticală, cât şi pe orizontală. Fondurile europene erau absorbite în întregime, România fiind permanent lider al utilizării acestora în Uniunea Europeană. Vocea României la Bruxelles era respectată şi apreciată, mai ales după gestionarea impecabilă a dosarelor de Agricultură şi Pescuit din timpul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene - primul semestru 2019.
    Venirea ministrului Oros în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a generat nu doar o lipsă de imaginaţie în a porni programe noi, cât şi o incapacitate de a le gestiona pe cele existente. Şi unde nu a înţeles, a oprit sau a redus finanţarea programului.
    Iată câteva exemple de activităţi perturbate sau oprite în ultimele 5 luni:
    - Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, prin reducerea substanţială a fondurilor pentru investiţii şi prin neplătirea lucrărilor executate.
    – Canalul Siret-Bărăgan, prin nefinanţare; în anul 2020 nu sunt prevăzute fonduri în buget.
    – Programul „Apă gratuită până la staţia de pompare“, prin punerea cu mare întârziere a apei la dispoziţia fermierilor. Mai nou, ministrul Oros ceartă fermierii pentru că nu folosesc suficient apa pe care domnia sa, într-un gest de mare generozitate, a pus-o la dispoziţia acestora.
    – Programul de dezvoltare a sistemului antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, prin reducerea fondurilor de investiţii; ştiaţi că, la fiecare euro cheltuit în acest program, se pot salva 14 euro din culturile agricole?
    – Programul „Tomata“, prin aprobarea abia în luna aprilie a schemei - ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate. Aprobarea a fost dată când răsadurile erau deja plantate şi unele în plină fructificare.
    – Programul „Usturoi“, prin emiterea târzie, în martie 2020 a Hotărârii Guvernului nr. 202, publicată după plantarea şi răsărirea usturoiului.
    – Programul de sprijinire a suinelor rasa Bazna şi Mangaliţa - hotărârea privind schema de ajutor de minimis a fost elaborată, dar neaprobată.
    – Casa de comerţ agroalimentar Unirea - activitatea Casei a fost oprită. Nu s-au mai dezvoltat alte magazine în afara celor puse în funcţiune în anul 2019.
    – Revitalizarea liceelor agricole în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - hotărâre de guvern elaborată şi nepromovată.
    – Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri - Hotărârea Guvernului nr. 325/2019 există şi nu este aplicată din lipsă de fonduri.
    – Angajarea de zilieri - programul nu se aplică din lipsă de fonduri.
    – Instrumentul financiar de creditare cu partajarea riscului din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) - Fondul European de Investiţii (FEI) - program început în anul 2019 şi care nu mai este continuat în anul 2020.
    – Programul de încurajare a activităţilor din zona montană cu 5 subprograme aprobate prin legi (în anul 2019 au fost finalizate 15 proiecte-tip) - nu s-a elaborat în anul 2020 niciun act normativ cu norme de aplicare, iar programele nu se aplică din cauza neasigurării fondurilor.
    – Reducerea TVA la alimente bio şi de înaltă valoare calitativă - programul nu se aplică din cauza lipsei de fonduri.
    – Programul de reproducţie în sectorul creşterii suinelor - lipsă de fonduri.
    – Programul de reproducţie în sectorul avicol - lipsă de fonduri.
    – Programul de construire a abatoarelor mobile - lipsă de fonduri.
    – Programul „Miere în şcoli“ - lipsă de fonduri.
    – Programul pentru crescătorii de ovine - lipsă de fonduri - astăzi ciobanii au reînceput să îţi ardă lâna.
    – Înfiinţarea Agenţiei pentru calitatea şi marketingul produselor agroalimentare şi construirea unui sistem de monitorizare a produselor intrate pe piaţă prin această Agenţie - lipsă de fonduri.
    – Aşa cum se observă, lipsă de fonduri în majoritatea cazurilor! Pentru cei doi fraţi sponsori ai PNL, fondurile au fost identificate, însă imediat, şi plăţile efectuate cu celeritate.
    – Interzicerea tratamentelor cu neonicotinoide la floarea-soarelui, lipsa de dialog cu Comisia Europeană, lipsa de explicaţii dată de Ministerul Agriculturii oficialilor europeni, România fiind ţara care este puternic afectată de dăunători pe care alte state europene nu-i au, rezultatul fiind scăderea competitivităţii fermierului român în situaţia în care ocupăm primul loc în Europa la cultura de floarea-soarelui!
    – Domnul Oros vorbeşte de asigurări în condiţiile în care firmele de profil lipsesc cu desăvârşire din piaţă, iar singura firmă care asigură în caz de secetă are nişte proceduri, să le numim ciudate, şi care nu asigură oricum liniştea fermierilor.
    – Domnul Orban - un alt „mare cunoscător al agriculturii“ este dus „în păcat“ de ministrul Oros şi dă aviz negativ pe o iniţiativă legislativă privind modificarea Codului civil referitoare la durata contractului de arendă, ştiut fiind faptul că fermierii îşi doresc acest lucru. Avizul negativ a avut la bază un argument comic, şi anume că noua modificare „modifica alte articole“, ceea ce evidenţiază un grad redus de înţelegere al actualilor guvernanţi. Durata mai mare a contractului de arendă propusă de parlamentarii PSD este corelată cu durata de amortizare a utilajelor, tractoarelor, combinelor, creând astfel stabilitate şi garanţii suplimentare pentru sector în perspectiva investiţiilor.

    Nu doar programele sau ideile existente în minister în anul 2019 au fost oprite, dar şi o parte din oamenii găsiţi în diverse funcţii au deranjat, poate, prin competenţa şi memoria instituţională pe care aceştia o deţin.
    Chiar şi hărţi sau tablouri din minister au fost scoase din instituţie... Câteva exemple:
    - Conducerea AFIR, agenţie etalon a României, responsabilă cu aducerea în ţară a peste 8 miliarde euro - aşa s-a explicat delegarea directorului general Adrian Chesnoiu la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale din Buzău;
    – Conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale din Buzău; aşa se explică înlocuirea directorului Costel Vânătoru cu domnul Chesnoiu. S-a revenit asupra deciziei datorită protestelor de stradă;
    – Schimbarea directorului general Gabriel Popescu de la Agenţia Domeniilor Statului, schimbarea directorului general de la Autoritatea Fitosanitară - doamna Gabor, schimbarea directorului general de la Autoritatea Naţională în Zootehnie - domnul Viziteu Constantin, un profesionist în domeniu, schimbarea directorului general ANIF - domnul Ionuţ Florinel Barbu, a directorului îmbunătăţirilor funciare din minister - domnul Velicu Daniel, a specialistului în piscicultură - domnul Gheorghe Văcaru - fost şef serviciu la Programul operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) etc.
    – Climatul de muncă instituit şi spiritul de solidaritate a funcţionarilor a generat suspiciune; a se vedea instalarea încă din prima zi a cutiei pentru sesizări şi reclamaţii (?!)
    – Harta României cu produsele tradiţionale agroalimentare, care a fost eliminată din cadrul expoziţiei de la etajul 1 al instituţiei.


    4. Lipsa viziunii şi neimplicarea în dezvoltarea sectorului agricol din România
    Programul PNL de guvernare pentru agricultură şi dezvoltare rurală prezentat la preluarea mandatului în noiembrie 2019 şi redactat în numai două pagini nu a mai fost dezvoltat. Nu a mai fost nicio conferinţă de presă sau întâlnire cu reprezentanţi ai fermierilor în care ministrul Oros să îşi expună o viziune cu privire la dezvoltarea acestui sector. În rarele apariţii în public (ne întrebăm unde îşi petrece activitatea, căci nici în Parlament nu a fost văzut), ministrul a încercat doar o critică a activităţii predecesorilor, nimic despre prezent, nimic despre viitor.
    Acesta nu a înţeles că, în agricultură, nu există zicala „Cine nu munceşte, nu greşeşte.“
    Domnule ministru Oros, Ministerul Agriculturii s-a transformat strict într-o agenţie de control, nu mai are legislaţie, politici publice, lucruri care ar trebui asumate şi rezolvate de dumneavoastră în calitate de ordonator principal de credite.
    Prin lipsa dumneavoastră de implicare din luna ianuarie, România nu îşi mai poate trata sămânţa de floarea-soarelui şi rapiţă din acest an. Deşi doar în România sunt cele mai bune condiţii din Uniunea Europeană, atât pentru aceste culturi, cât şi pentru dăunătorii care le atacă sămânţa. Şi nu, nu ne spuneţi că era solicitarea apicultorilor români, deoarece aceştia au cele mai bune producţii de miere din ultimii ani, cu tot cu acele tratamente ale seminţelor. În consecinţă, foarte mulţi fermieri nu vor mai cultiva aceste culturi atât de profitabile pentru ei şi pentru ţară. Aţi mers la Comisia Europeană la Bruxelles să vizitaţi magazinele şi restaurantele, probabil pentru că nu aţi obţinut absolut nimic din ce trebuia să obţineţi acolo: bani sau derogări pentru fermieri.
    România trece prin cea mai cumplită secetă din ultimii 30 de ani. Ce intenţionaţi să faceţi pentru fermierii care au pierdut integral culturile şi nu au resurse să îşi refinanţeze în toamnă lucrările agricole?
    Viziunea în agricultură presupune termene: scurt, mediu şi lung. Până acum, la dumneavoastră, domnule Oros, vedem doar intenţia de a stinge incendii provocate de dumneavoastră şi de echipa din subordinea dumneavoastră. Nu realizaţi însă, că de cele mai multe ori, amplificaţi incendiul...
    Fără un plan de lucru, fără o viziune, fără obiective, fără dialog cu producătorii, fără dialog cu oficialii Uniunii Europene care asigură prin finanţarea PAC peste 70% din banii fermierilor români, România este condamnată să îşi importe mâncarea şi să îşi exporte forţa de muncă. Paradoxal, consumatorul român îşi doreşte produsele româneşti - mai curate, mai proaspete şi mai gustoase. Însă cu managementul actual al Guvernului şi al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, România va pierde enorm în aceşti ani. Atât bani, cât şi timp preţios!
    Preocuparea dumneavoastră este de a distruge câte ceva din sistemul construit, fără a pune nimic în loc. Declaraţiile dumneavoastră au dus la distrugerea încrederii producătorilor agricoli.
    Ministrul Oros trebuie să plece din această funcţie, până nu desfiinţează întregul sector agroalimentar din economia României şi până nu transformă fermierii români în săracii Europei!
    De la acest ministru auzim doar scuze şi motivaţii!
    Declaraţii politice deplasate, management defectuos, lipsă de viziune, înşelarea încrederii producătorilor agricoli, luarea de decizii deplasate, frica de responsabilitate fac ca noi să fim astăzi aici şi să dezbatem această moţiune simplă.
    Prin această moţiune simplă dorim nu doar să atenţionăm românii cu privire la pierderile incomensurabile din această perioadă din agricultură, cât şi la incompetenţa actualului ministru Oros.
    În consecinţă, cerem demiterea imediată a acestuia!

    Această moţiune simplă a fost adoptată de Senat în şedinţa din 18 mai 2020, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 168 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.


                    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
                    ROBERT-MARIUS CAZANCIUC

    Bucureşti, 18 mai 2020.
    Nr. 1.
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016