Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
I. Dispoziţii generale ART. 1 (1) Prezenta metodologie se referã la susţinerea probelor specifice de bacalaureat de cãtre elevii din secţiile bilingve francofone care fac parte din proiectul "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone", denumite în continuare secţii bilingve francofone. (2) Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone trebuie sã susţinã şi sã promoveze urmãtoarele probe specifice: a) proba anticipatã, centratã pe modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv, susţinutã la sfârşitul clasei a XI-a; b) proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã, susţinutã la sfârşitul clasei a XII-a; c) proba scrisã la disciplina nonlingvisticã studiatã în limba francezã, susţinutã la sfârşitul clasei a XII-a. ART. 2 Profesorii examinatori din comisiile de bacalaureat constituite pentru probele specifice susţinute în vederea obţinerii menţiunii "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat sunt aleşi dintre profesorii/evaluatorii DELF din liceele bilingve implicate în proiectul "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone", care au participat la stagii de formare în România şi/sau în Franţa. II. Proba anticipatã ART. 3 (1) Elevii secţiilor bilingve francofone care au frecventat modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv în timpul clasei a XI-a susţin proba anticipatã. (2) Proba anticipatã se organizeazã simultan în toate liceele bilingve care fac parte din proiectul "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone" în semestrul al II-lea al clasei a XI-a, în ultima vineri a lunii mai. În cazul în care existã un numãr mare de elevi participanţi la probã, aceasta poate fi prelungitã şi în ziua urmãtoare. (3) În cazul în care elevul promoveazã proba anticipatã în clasa a XI-a, acesta are dreptul de a participa la probele specifice organizate la sfârşitul clasei a XII-a pentru elevii din secţiile bilingve francofone. (4) Elevii care nu susţin sau nu promoveazã proba anticipatã nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului bilingv francofon, care se susţin la sfârşitul clasei a XII-a, şi nu vor beneficia de menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat. (5) În cazul în care un elev de la secţia bilingvã francofonã repetã clasa a XI-a, acesta are obligaţia de a repeta modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv şi de a se prezenta din nou la proba anticipatã de la sfârşitul clasei a XI-a. ART. 4 (1) Coordonarea probei anticipate se face, la nivel naţional, de cãtre Comisia naţionalã de bacalaureat, iar la nivel local, de cãtre comisia de bacalaureat judeţeanã/a municipiului Bucureşti. (2) În fiecare unitate de învãţãmânt liceal în care existã secţie bilingvã francofonã se înfiinţeazã comisia de organizare şi desfãşurare a probei anticipate. (3) Comisia de organizare şi desfãşurare a probei anticipate se compune din: a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unitãţii de învãţãmânt; b) secretar - un cadru didactic cu abilitãţi în operarea pe calculator/informatician; c) membri - 1-2 cadre didactice; d) profesori evaluatori - 3 profesori de specialitate: douã cadre didactice din şcoalã, alese dintre cele care au predat modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv, şi un cadru didactic având specialitatea limba francezã. (4) Profesorul evaluator de limba francezã din comisia de organizare şi desfãşurare a probei anticipate este altul decât cel care a predat limba francezã la clasa respectivã şi este selectat din lista profesorilor/evaluatorilor DELF din liceele bilingve implicate în proiectul "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone", care au participat la stagii de formare în România şi/sau în Franţa. (5) Comisia de organizare şi desfãşurare a probei anticipate are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã şi rãspunde de desfãşurarea probei anticipate în centrul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii; b) alcãtuieşte şi afişeazã la avizierul unitãţii de învãţãmânt, cu 24 de ore înaintea probei, lista alfabeticã a candidaţilor pentru proba anticipatã, cu precizarea orei la care trebuie sã se prezinte candidaţii; c) completeazã cataloagele de examen; d) examineazã şi evalueazã candidaţii, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii; e) afişeazã rezultatele probei anticipate; f) elaboreazã şi transmite comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de 4 zile de la încheierea probei anticipate, rapoarte privind organizarea şi desfãşurarea acesteia. (6) Componenţa comisiei de organizare şi desfãşurare a probei anticipate este stabilitã prin decizie a inspectorului şcolar general. (7) Comisia de bacalaureat judeţeanã/a municipiului Bucureşti transmite Direcţiei generale educaţie şi învãţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului şi Serviciului de cooperare şi acţiune culturalã al Ambasadei Franţei la Bucureşti raportul privind organizarea şi desfãşurarea probei anticipate, precum şi rezultatele obţinute de candidaţi la aceastã probã, în termen de 10 zile de la încheierea probei anticipate. ART. 5 (1) În cadrul modulului de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv, elevii realizeazã, la nivelul clasei, un proiect, bazat pe disciplinele studiate. (2) Pânã la data de 1 octombrie a fiecãrui an şcolar, profesorii de la disciplinele nonlingvistice predate în limba francezã vor afişa la avizierul şcolii titlurile proiectelor propuse pentru proba anticipatã din anul şcolar respectiv. (3) Pânã la data de 8 octombrie a fiecãrui an şcolar, elevii vor alege, la nivel de clasã, tema proiectului şi o vor depune la secretariatul şcolii. (4) Pânã la data de 15 octombrie a fiecãrui an şcolar, comisia de bacalaureat judeţeanã/a municipiului Bucureşti transmite Direcţiei generale educaţie şi învãţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului şi Serviciului de cooperare şi acţiune culturalã al Ambasadei Franţei la Bucureşti temele selecţionate pentru proiecte. (5) Pe parcursul anului şcolar, elevii vor lucra la proiect, în echipã, şi vor redacta, individual, un carnet de bord şi o sintezã. (6) Carnetul de bord, redactat în limba francezã, va conţine notiţele sistematice luate în timpul cursurilor alocate modulului respectiv, în cadrul fiecãrei discipline nonlingvistice, precum şi raportul cercetãrilor documentare. (7) Sinteza sau nota sinteticã, de maximum douã pagini, se elaboreazã în limba francezã şi se referã la derularea proiectului şi la contribuţia personalã a elevului în cadrul echipei. ART. 6 (1) Proba anticipatã constã în: a) prezentarea oralã, în faţa comisiei, a carnetului de bord realizat în mod individual, pe durata modulului de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv, şi a sintezei; b) susţinerea oralã a produsului final/proiectului. (2) Durata probei nu va depãşi 15 minute pentru fiecare elev. ART. 7 (1) Pentru evaluarea modulului de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv se acordã maximum 100 de puncte, din care: a) maximum 20 de puncte pentru activitatea desfãşuratã în timpul anului; b) maximum 80 de puncte, din care 10 puncte din oficiu, pentru examenul final susţinut prin proba anticipatã. (2) Fiecare examinator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10, şi stabileşte nota acordatã candidatului, prin împãrţirea punctajului la 10. (3) Nota finalã a candidatului la proba anticipatã se obţine ca medie aritmeticã a notelor acordate de cei 3 profesori examinatori, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire. ART. 8 (1) Notele la proba anticipatã susţinutã în clasa a XI-a se consemneazã în catalogul de examen, elaborat în 3 exemplare, care se pãstreazã la secretariatul liceului pânã la sfârşitul clasei a XII-a. (2) Un exemplar al catalogului de examen se arhiveazã, al doilea exemplar este transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen la care este arondatã unitatea de învãţãmânt şi va fi anexã la catalogul examenului de bacalaureat, iar al treilea exemplar este trimis Comisiei naţionale de bacalaureat. (3) Catalogul de examen transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen se arhiveazã împreunã cu celelalte documente ale examenului de bacalaureat. III. Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã ART. 9 (1) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã se organizeazã şi se desfãşoarã în conformitate cu metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalaureat, respectându-se prevederile specifice menţionate în prezenta metodologie. (2) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã este organizatã de comisia de bacalaureat de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale din unitatea de învãţãmânt liceal. (3) Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba francezã se face, pentru fiecare candidat, de cãtre 2 profesori, dintre care unul este cadrul didactic care a predat disciplina la clasã, iar al doilea este un cadru didactic de aceeaşi specialitate, din aceeaşi unitate de învãţãmânt sau din alta, ales din lista profesorilor din unitãţile de învãţãmânt implicate în proiectul bilingv francofon "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone". Cel puţin unul dintre cei 2 corectori trebuie sã fie evaluator DELF. ART. 10 (1) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã se susţine la sfârşitul clasa a XII-a, în perioada prevãzutã în calendarul examenului de bacalaureat pentru evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbã de circulaţie internaţionalã - proba C. (2) Evaluarea competenţelor lingvistice în limba francezã se face prin 3 tipuri de probe, dupã cum urmeazã: a) probã scrisã, cu durata de 120 de minute; b) probã oralã, cu durata de 20 de minute; c) probã de înţelegere a unui text audiat, cu durata de 30 de minute. (3) Pentru proba oralã, fiecare elev va avea la dispoziţie 30 de minute pentru pregãtirea rãspunsului. ART. 11 Subiectele pentru probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã sunt elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în colaborare cu Serviciul de cooperare şi acţiune culturalã al Ambasadei Franţei la Bucureşti, astfel încât sã permitã stabilirea, pentru fiecare candidat, a nivelului corespunzãtor Cadrului european comun de referinţã pentru limbi (CECRL). ART. 12 (1) În urma susţinerii probei pentru evaluarea competenţelor lingvistice în limba francezã se obţine un certificat de competenţã în care se menţioneazã nivelul de limbã corespunzãtor CECRL. (2) Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat, candidatul trebuie sã obţinã nivelul B2. ART. 13 Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã, susţinutã de elevii secţiilor bilingve francofone, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, reprezintã pentru aceşti elevi proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbã de circulaţie internaţionalã studiatã pe parcursul învãţãmântului liceal, prevãzutã de metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalaureat - proba C. ART. 14 (1) Candidaţii cãrora li se recunosc şi li se echivaleazã, conform prevederilor metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, rezultatele obţinute la examene cu recunoaştere internaţionalã pentru certificarea competenţelor lingvistice în limba francezã nu mai susţin proba C din cadrul examenului de bacalaureat la limba francezã. (2) Pentru candidaţii proveniţi de la secţiile bilingve francofone, recunoaşterea menţionatã la alin. (1) conduce şi la obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat numai dacã aceştia au obţinut cel puţin nivelul B2. IV. Proba scrisã la disciplina nonlingvisticã studiatã în limba francezã ART. 15 (1) Elevii din secţiile bilingve francofone au, pe parcursul celor 4 ani de liceu, un orar specific de discipline nonlingvistice (DNL) predate în limba francezã: Matematicã, Fizicã, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Economie, în funcţie de filiera, profilul şi specializarea clasei. (2) În vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone susţin o probã scrisã în limba francezã la una dintre DNL studiate în limba francezã. (3) Proba scrisã la DNL studiatã în limba francezã se susţine la sfârşitul clasei a XII-a, în perioada prevãzutã în calendarul examenului de bacalaureat românesc pentru Limba şi literatura maternã - proba E.b) - probã scrisã. (4) Candidaţii care nu au obţinut nivelul B2 la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã nu se pot prezenta la proba scrisã la DNL studiatã în limba francezã. ART. 16 (1) Proba scrisã la DNL studiatã în limba francezã este organizatã de comisia de bacalaureat din centrul de examen la care este arondatã unitatea de învãţãmânt liceal. (2) Pentru proba scrisã la DNL studiatã în limba francezã se numesc în comisia menţionatã la alin. (1) 2 profesori evaluatori, având ca specialitate DNL evaluatã, provenind din alte unitãţi de învãţãmânt implicate în proiectul bilingv francofon. (3) Comisia naţionalã de bacalaureat poate decide, în urma consultãrii Serviciului de cooperare şi acţiune culturalã al Ambasadei Franţei la Bucureşti, organizarea de centre regionale de evaluare a lucrãrilor scrise de la proba scrisã la DNL studiate în limba francezã. ART. 17 (1) Proba scrisã la DNL este notatã cu maximum 100 de puncte, din care 10 puncte din oficiu. (2) Fiecare evaluator acordã candidatului un punctaj de la 10 la 100 şi calculeazã nota acestuia, prin împãrţirea la 10 a punctajului obţinut. (3) Pentru fiecare candidat, nota probei scrise la DNL studiatã în limba francezã se obţine ca medie aritmeticã, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire, din notele acordate de cei 2 evaluatori. (4) Notele obţinute la proba scrisã la DNL se consemneazã în catalogul de examen. V. Dispoziţii finale ART. 18 Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat, absolvenţii secţiilor bilingve francofone trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sã promoveze examenul de bacalaureat, conform prevederilor metodologiei de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalaureat; b) sã participe şi sã obţinã cel puţin nota 5 (cinci) la proba anticipatã; c) sã participe şi sã obţinã cel puţin nota 5 (cinci) la proba scrisã la DNL; d) sã aibã media notelor la proba anticipatã şi proba scrisã la DNL cel puţin egalã cu 6 (şase); e) sã obţinã minimum nivelul B2 la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã. ART. 19 (1) Absolvenţii secţiilor bilingve francofone care îndeplinesc condiţiile menţionate la art. 18 obţin diploma de bacalaureat, prevãzutã de legea românã, cu menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã", precum şi o diplomã specificã, eliberatã de partea francezã. (2) Absolvenţii secţiilor bilingve francofone care nu participã la probele specifice sau nu îndeplinesc toate condiţiile menţionate la art. 18 participã la probele bacalaureatului românesc, obţinând, în caz de promovare, diploma de bacalaureat prevãzutã de lege, fãrã menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã". (3) Absolvenţilor secţiilor bilingve francofone care au participat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã, organizatã conform prezentei metodologii, dar nu au obţinut nivelul B2, li se recunoaşte nivelul atins la proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbã strãinã pentru obţinerea diplomei de bacalaureat românesc, fãrã menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã". ART. 20 Nu se admit contestaţii la proba anticipatã, la proba scrisã la DNL şi la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã. ART. 21 (1) Notele obţinute la proba anticipatã şi la proba scrisã la DNL nu intrã în calculul mediei generale de bacalaureat. (2) Rezultatele obţinute la probele specifice susţinute de absolvenţii secţiilor bilingve francofone se consemneazã în cataloagele de examen şi apar în baza de date naţionalã care cuprinde rezultatele examenului de bacalaureat. ART. 22 (1) Pe parcursul desfãşurãrii probelor specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon, unul sau mai mulţi reprezentanţi ai Serviciului de cooperare şi acţiune culturalã al Ambasadei Franţei la Bucureşti pot fi prezenţi în sãlile de examen sau în centrele zonale de evaluare, în calitate de observatori, pentru a urmãri buna desfãşurare a acestor probe şi modalitãţile de evaluare a lucrãrilor scrise şi a probelor orale. (2) Reprezentanţii Serviciului de cooperare şi acţiune culturalã al Ambasadei Franţei la Bucureşti participanţi, în calitate de observatori, la probele specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon vor prezenta constatãrile lor Comisiei naţionale de bacalaureat. În cazul în care constatã nerespectarea prevederilor prezentei metodologii sau existenţa unor disfuncţionalitãţi, aceştia vor elabora un raport scris, pe care îl transmit unitãţii de învãţãmânt, inspectoratului şcolar şi Comisiei naţionale de bacalaureat. ART. 23 (1) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti transmit Comisiei naţionale de bacalaureat, în termen de 10 zile de la încheierea sesiunii respective a examenului, un raport separat referitor la organizarea şi desfãşurarea examenului de bacalaureat pentru clasele bilingve incluse în proiectul "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone". (2) Raportul menţionat la alin. (1) conţine în anexã lista nominalã a elevilor participanţi la probele specifice ale bacalaureatului bilingv francofon şi rezultatele obţinute de aceştia la examenul de bacalaureat, inclusiv la probele specifice ale acestuia: situaţia promovãrii examenului de bacalaureat românesc, rezultatul evaluãrii probei de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã, nota la proba anticipatã, nota la proba scrisã la DNL, media notelor obţinute la proba anticipatã şi la proba scrisã la DNL, rezultatul participãrii la examenul de bacalaureat bilingv francofon (admis/respins). (3) Comisia naţionalã de bacalaureat transmite o copie a raportului menţionat la alin. (1) Serviciului de cooperare şi acţiune culturalã al Ambasadei Franţei la Bucureşti. ART. 24 Fiecare unitate de învãţãmânt are ca responsabilitate comandarea şi completarea diplomelor de bacalaureat cu menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã". ART. 25 Respectarea întocmai a prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate. ANEXA 2 TEMELE din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat DISCIPLINA MATEMATICĂ 1. Tipuri de clase Examenul scris la matematicã se adreseazã urmãtoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone": a) clasã bilingvã, filiera teoreticã, profil umanist; b) clasã bilingvã, filiera teoreticã, profil real; c) clasã bilingvã, filiera tehnologicã. 2. Competenţe de evaluat 1. Utilizarea corectã a terminologiei specifice matematicii în diferite contexte de aplicare 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice 3. Utilizarea corectã a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme de diferite grade de dificultate 4. Exprimarea şi redactarea corectã şi într-o manierã coerentã, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvãrii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme 5. Analiza de situaţii-problemã şi determinarea ipotezelor necesare pentru a obţine o concluzie 6. Generalizarea unor proprietãţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor În plus, vor fi urmãrite competenţe specifice ale programei şcolare. 3. Teme reţinute Funcţii: - generalitãţi (clasele a IX-a, a X-a); - funcţii particulare (funcţia de gradul 1, funcţia de gradul 2, funcţia radical, funcţia exponenţialã, funcţia logaritm); - aplicaţii ale derivatelor (profil real); - calcul integral (profil real). Combinatoricã: - permutãri, aranjamente, combinãri; - binomul lui Newton. Geometrie analiticã în plan: - reper cartezian, dreapta; - distanţa de la un punct la o dreaptã (profilul real); - cercul (profilul real). Numere complexe: - forma algebricã - interpretare geometricã; - forma trigonometricã; - operaţii - adunare, scãdere, înmulţire, împãrţire, putere, rãdãcinã de ordinul n; - ecuaţii binome. Şiruri: - definiţie, şir crescãtor/descrescãtor, şiruri limitate; - şiruri particulare (şiruri aritmetice, şiruri geometrice); - limita unui şir, şiruri convergente (profilul real). NOTĂ: Nu va fi necesar ca totalitatea temelor sã fie predate în limba francezã, dar se va urmãri ca elevii sã dispunã de un lexic suficient pentru rezolvarea exerciţiilor. DISCIPLINA FIZICĂ 1. Tipuri de clase Examenul scris la fizicã se adreseazã urmãtoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din proiectul bilingv "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone": a) clasã bilingvã, filiera teoreticã, profil umanist; b) clasã bilingvã, filiera teoreticã, profil real; c) clasã bilingvã, filiera tehnologicã. 2. Competenţe de evaluat şi teme reţinute:
┌──────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│Teme reţinute │ Competenţe de evaluat │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│I. Energia mecanicã a unui sistem │● Aplicarea legii conservãrii energiei în │
│ │cazul sistemelor mecanice studiate │
│ │● Aplicarea teoremei variaţiei energiei │
│ │cinetice a punctului material în cazul │
│ │sistemelor mecanice studiate │
│ │● Abordarea din perspectivã istoricã şi │
│ │interdisciplinarã a conceptului de energie │
│ │şi a legilor de conservare a acesteia │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│II. Efectul fotoelectric │● Argumentarea calitativã, din perspectivã │
│ │istoricã, a ipotezei naturii duale a │
│ │luminii: ondulatorie şi corpuscularã │
│ │● Descrierea fotonului prin proprietãţile │
│ │specifice particulei (energie, impuls etc.)│
│ │● Folosirea ipotezei corpusculare a naturii│
│ │luminii pentru explicarea efectului │
│ │fotoelectric extern │
│ │● Enunţarea şi scrierea legilor efectului │
│ │fotoelectric, folosind ecuaţia lui Einstein│
│ │pentru efectul fotoelectric extern │
│ │● Utilizarea corectã şi adecvatã a │
│ │conceptelor, a termenilor ştiinţifici şi a │
│ │mãrimilor fizice cu unitãţile lor de mãsurã│
│ │● Identificarea erorilor logice în │
│ │afirmaţii │
│ │● Identificarea valorii logice de │
│ │adevãrat/fals dintr-o suitã de afirmaţii │
│ │referitoare la o situaţie datã │
│ │● Argumentarea fizicã/ştiinţificã a formei │
│ │matematice a unei legi fizice │
│ │● Descrierea etapelor unui calcul │
└──────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Teme reţinute │Competenţe de evaluat │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│A. Clasificarea reacţiilor chimice:│● *Scrierea ecuaţiei reacţiei asociate │
│● Transformãri lente şi rapide │unei transformãri de oxidoreducere şi │
│● *Cupluri oxidant/reductor şi │identificarea în aceastã ecuaţie a celor │
│scrierea ecuaţiilor acestor reacţii│douã cupluri oxidant/reductor │
│● *Reacţii reversibile şi │● *Definirea şi identificarea unui oxidant│
│ireversibile; exemple │ si a unui reductor │
│● Introducerea noţiunii de pH │● *Definirea şi identificarea unui acid │
│ │sau a unei baze dupã Brţnsted │
│ │● *Scrierea şi calcularea ecuaţiei │
│ │reacţiei asociate unei transformãri │
│ │acido-bazice; identificarea în aceastã │
│ │ecuaţie a celor douã cupluri acid-bazã │
│ │conjugate │
│ │● Cunoaşterea definiţiei pH-ului pentru │
│ │soluţiile apoase diluate │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│B. Starea de echilibru a unui │● De ştiut cã atunci când starea de │
│ sistem chimic: │echilibru a sistemului este atinsã, │
│● Constanta de echilibru K asociatã│cantitãţile de materie nu mai evolueazã şi│
│ecuaţiei unei reacţii, la o │cã aceastã stare de echilibru este │
│temperaturã datã │dinamicã │
│● Autoprotoliza apei │● De ştiut cã Kw este constanta de │
│● Produsul ionic al apei; K(e) │echilibru asociatã autoprotolizei apei │
│şi pK(e) │● Cunoscând valoarea pH-ului unei soluţii │
│● Scala de pH: soluţie acidã, │apoase, de precizat dacã este acidã, │
│bazicã şi neutrã │bazicã sau neutrã │
│ │● Plecând de la concentraţia molarã a │
│ │ionilor H(3)O+sau OH-, sã se deducã │
│ │valoarea pH-ului soluţiei │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│- Baterii electrice: │ │
│● Transferuri spontane de electroni│● Schematizarea unei baterii │
│între specii chimice (amestecate │● Utilizarea criteriului de evoluţie │
│sau separate) de douã cupluri │spontanã pentru a determina sensul de │
│oxidant/reductor de tipul ion │deplasare a purtãtorilor de sarcinã │
│metalic/metal, M^n+/M(s) │într-o baterie │
│● Constituirea şi funcţionarea │● Interpretarea funcţionãrii unei baterii │
│unei baterii: observarea sensului │dispunând de o informaţie: sensul de │
│de circulaţie a curentului │circulaţie a curentului electric │
│electric, mişcarea purtãtorilor │● Scrierea ecuaţiilor reacţiilor la │
│de sarcini, rolul punţii de sare, │electrozi; relaţiile dintre cantitãţile │
│reacţiile la electrozi │de materie ale categoriilor formate │
│● Exemple de baterii uzuale │sau consumate de intensitatea curentului │
│ │şi de durata transformãrii într-o baterie │
│ │sau în timpul unei electrolize │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│C.Clasificarea compuşilor organici:│● *Clasificarea compuşilor organici dupã │
│● *Alcooli │diferite criterii │
│● Esteri: │● *Utilizarea corectã a nomenclaturii │
│ - hidroliza unui ester │compuşilor organici │
│ - definiţia randamentului unei │● * Aplicarea de algoritmi specifici │
│ transformãri │pentru a rezolva probleme cantitative │
│● *Grãsimile │● *Corelarea proprietãţilor compuşilor │
│● *Sãpunuri şi detergenţi: │organici studiaţi cu rolul lor fiziologic │
│ utilizãri │ │
└───────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Tema din programa româneascã │Teme reţinute │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Funcţiile fundamentale ale │Sistemul nervos somatic: actul reflex; │
│organismului uman │reflexe somatice │
│1. Funcţiile de relaţie: │ │
│a) Sistemul nervos │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Funcţiile fundamentale ale │Fiziologia vederii: vederea şi defectele │
│organismului uman │de vedere │
│1. Funcţiile de relaţie: │ │
│b) Analizatorii │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Funcţiile fundamentale ale │Printre diferitele glande studiate vom │
│organismului uman │reţine: │
│1. Funcţiile de relaţie: │- Fiziologia glandei tiroide şi disfuncţii│
│c) Glandele endocrine │ale acesteia │
│ │- Fiziologia pancreasului şi disfuncţii │
│ │ale acestuia │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Funcţiile fundamentale ale │Transformãri fizico-chimice ale │
│organismului uman │alimentelor. │
│2. Funcţiile de nutriţie: │Absorbţia intestinalã. Noţiuni elementare │
│a) Digestia şi absorbţia │de igienã, patologie │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Funcţiile fundamentale ale │Sisteme reproducãtoare: componente, │
│organismului uman │fiziologie │
│3. Funcţia de reproducere │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│I. Genetica │Structura şi funcţia acizilor nucleici │
│[] Genetica molecularã │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│I. Genetica │Determinismul genetic al principalelor │
│[] Genetica umanã │caractere fenotipice umane │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Ecologie umanã │Impactul antropic asupra ecosistemelor │
│ │naturale │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Celula - unitatea structuralã │Organite celulare │
│şi funcţionalã a lumii vii │ │
│● Eucariot │ │
│b) Citoplasma │ │
│- Organite celulare │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Celula - unitatea structuralã │Nucleul - structurã, ultrastructurã şi rol│
│şi funcţionalã a lumii vii │ │
│● Eucariot │ │
│c) Nucleu │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Celula - unitatea structuralã │ Mitoza: faze şi importanţã │
│şi funcţionalã a lumii vii │ │
│[] Diviziunea celularã │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│III. Ereditatea şi variabilitatea │Legea puritãţii gameţilor │
│organismelor vii │Legea segregãrii independente a perechilor│
│[] Mecanismele de transmitere a │de caractere │
│caracterelor ereditare │Abateri de la separarea mendelianã │
│- Legile mendeliene ale ereditãţii │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Structura şi funcţiile │Fotosinteza │
│fundamentale ale organismelor vii │ │
│[] Funcţiile de nutriţie │ │
│● Nutriţa autotrofã │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Structura şi funcţiile │Respiraţia la mamifere │
│fundamentale ale organismelor vii │ │
│[] Funcţiile de nutriţie │ │
│● Respiraţia │ │
│- Respiraţia la animale │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Structura şi funcţiile │Mediul intern la mamifere │
│fundamentale ale organismelor vii │ │
│[] Funcţiile de nutriţie │ │
│● Circulaţia │ │
│- Circulaţia la animale │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Structura şi funcţiile │Transpiraţia şi influenţa factorilor de │
│fundamentale ale organismelor vii │ mediu asupra transpiraţiei │
│[] Funcţiile de nutriţie │ │
│● Excreţia │ │
│- Excreţia la plante │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│II. Structura şi funcţiile │Tropisme, nastii, tactisme la plante │
│fundamentale ale organismelor vii │ │
│[] Funcţiile de relaţie │ │
│Sensibilitatea la plante │ │
└───────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Competenţe specifice │Domenii de conţinut/teme reţinute │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│1.1. Construirea unor explicaţii şi│Oamenii, societatea şi lumea ideilor │
│argumente intraşi multidisciplinare│Viziuni asupra modernizãrii în Europa │
│cu privire la evenimente şi │secolelor XIX şi XX; curente şi politici │
│procese istorice │culturale; identitãţi naţionale şi │
│1.2. Utilizarea termenilor/ │identitate europeanã │
│conceptelor specifice istoriei în │Secolul XX între democraţie şi │
│contexte care implicã interpretãri │totalitarism Ideologii şi practici │
│şi explicaţii interdisciplinare │politice în România şi în Europa │
│2.3. Descoperirea constantelor în │Constituţiile din România │
│desfãşurarea fenomenelor istorice │ │
│studiate │ │
│3.2. Analizarea mesajelor transmise│ │
│de surse istorice variate prin │ │
│compararea terminologiei │ │
│folosite │ │
│4.2. Integrarea cunoştinţelor │ │
│obţinute în medii nonformale de │ │
│învãţare în analiza fenomenelor │ │
│istorice studiate │ │
│4.3. Analiza punctelor de vedere │ │
│similare, opuse şi complementare │ │
│în legãturã cu fenomenele istorice │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│1.3. Utilizarea termenilor/ │Statul şi politica │
│conceptelor specifice istoriei în │România postbelicã. Stalinism, naţional- │
│contexte care implicã interpretãri │comunism şi dizidenţa anticomunistã │
│şi explicaţii interdisciplinare │ │
│2.1. Construirea unor demersuri de │ │
│tip analitic cu privire la │ │
│situaţii şi contexte economice, │ │
│sociale, politice, culturale │ │
│2.2. Proiectarea unui demers de │ │
│cooperare pentru identificarea şi │ │
│realizarea de scopuri comune │ │
│2.4. Descoperirea constantelor în │ │
│desfãşurarea fenomenelor istorice │ │
│studiate │ │
│3.2. Analizarea mesajelor │ │
│transmise de surse istorice │ │
│variate prin compararea │ │
│terminologiei folosite │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│2.1. Construirea unor demersuri de │Relaţiile internaţionale │
│tip analitic cu privire la situaţii│România şi concertul european: de la │
│şi contexte economice, sociale, │"criza orientalã" la marile alianţe ale │
│politice, culturale │secolului XX │
│2.3. Descoperirea constantelor în │România în perioada rãzboiului rece │
│desfãşurarea fenomenelor istorice │ │
│studiate │ │
│4.3. Analiza punctelor de vedere │ │
│similare, opuse şi complementare │ │
│în legãturã cu fenomenele │ │
│istorice │ │
└───────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Competenţe specifice │Teme reţinute │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│1.1. Prezentarea oralã a aspectelor│a. Elemente de geografie umanã ale Europei│
│definitorii ale spaţiului european │şi ale României: │
│şi naţional, utilizând corect şi │d) harta politicã a Europei; România ca │
│coerent termenii specifici │stat al Europei │
│domeniului │e) populaţia şi caracteristicile ei │
│1.3. Realizarea unor corelaţii │geodemografice │
│între elemente, date, fapte, │f) sistemul de oraşe al Europei, analiza │
│procese, utilizând limbajul │geograficã a unor oraşe (4 oraşe │
│specific domeniului │europene, oraşul Bucureşti şi douã oraşe │
│1.4. Identificarea informaţiilor │din România) │
│specifice problematicii │b. Mediul înconjurãtor şi peisajele: │
│geografice a Europei şi a │d) caracteristici ale unor medii şi │
│României, valorificând adecvat │peisaje geografice din Europa şi din │
│semnificaţiile termenilor-cheie │România │
│de specialitate │e) Carpaţii - studiu de caz al unei │
│2.1. Explicarea proceselor │regiuni geografice │
│naturale din mediul │f) ţãrile vecine României (studiu de │
│înconjurãtor (geografic) la │caz) │
│nivelul continentului, prin │ │
│conexiuni sugerate de analiza │ │
│modelelor grafice, cartografice │ │
│şi a imaginilor │ │
│2.4. Explicarea relaţiilor │ │
│observabile dintre sistemele │ │
│naturale şi umane ale mediului │ │
│geografic european, utilizând │ │
│date statistice, modele grafice │ │
│şi cartografice adecvate │ │
│3.1. Prezentarea unor date, │ │
│fapte, procese, prin interpre- │ │
│tarea reprezentãrilor grafice, │ │
│cartografice şi imagistice │ │
└───────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Competenţe specifice │Teme reţinute │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│1.1. Prezentarea oralã a aspectelor│● Statele Uniunii Europene │
│definitorii referitoare la elemente│c) Studiu de caz: Franţa │
│geografice ale Franţei, utilizând │d) Organizarea şi amenajarea spaţiului │
│corect şi coerent termenii │geografic în Uniunea Europeanã şi în │
│specifici domeniului │România (organizarea teritoriului, │
│1.4. Identificarea informaţiilor │migraţia populaţiei şi a forţei de muncã, │
│specifice problematicii geografice │dispariţiile regionale, evoluţia │
│a Franţei şi a României, │agriculturii) │
│valorificând adecvat semnifica- │ │
│ţiile termenilor-cheie de │ │
│specialitate │ │
│2.4. Explicarea relaţiilor │ │
│observabile dintre sistemele │ │
│naturale şi umane ale mediului │ │
│geografic al Franţei, utilizând │ │
│date statistice, modele grafice │ │
│şi reprezentãri cartografice │ │
│adecvate │ │
│3.1. Transferul informaţiei │ │
│statistice, grafice sau │ │
│cartografice în alte forme de │ │
│prezentare: texte, plan │ │
│demonstrativ, probleme, │ │
│situaţii-problemã │ │
└───────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Competenţe specifice │Teme reţinute │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│1.1. Prezentarea oralã a aspectelor│e) Rolul Europei în construirea lumii │
│definitorii referitoare la rolul │contemporane │
│Europei în sistemul economic şi │ │
│geopolitic mondial, utilizând │ │
│corect şi coerent terminologia │ │
│specificã domeniului │ │
│2.4. Explicarea relaţiilor │ │
│observabile între sistemele lumii │ │
│contemporane şi Europa │ │
│3.4. Interpretarea datelor │ │
│statistice şi a modelelor grafice │ │
│referitoare la Europa, Uniunea │ │
│Europeanã, România şi lumea │ │
│contemporanã │ │
└───────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
