Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 6.217 din 9 noiembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1107 din 17 noiembrie 2022.────────── CAP. I Fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat finanţat de la bugetul de stat şi prin bugetele locale/judeţene, după caz ART. 1 Proiectul planului de şcolarizare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor şcolare, în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, se realizează pe baza următoarelor criterii generale: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socioeconomic şi criteriul relevanţei. ART. 2 Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului legislativ se vor urmări: 1. respectarea legislaţiei în vigoare privind organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar; 2. respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educaţiei pentru fiecare inspectorat şcolar, corelarea la nivelul unităţilor de învăţământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preşcolari/antepreşcolari şi încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preşcolar/antepreşcolar; 3. respectarea standardelor naţionale şi europene din domeniul educaţiei privind resursele umane calificate necesare desfăşurării unui proces educaţional eficient; 4. respectarea prevederilor documentelor care stau la baza elaborării proiectului planului de şcolarizare prin învăţământul profesional şi tehnic, respectiv: Planul regional de acţiune pentru învăţământ (PRAI), Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI), Planul de acţiune al şcolii (PAS). ART. 3 Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza, în raport cu prevederile art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele aspecte: 1. situaţia claselor paralele despre care se estimează că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale. Excepţie fac formaţiunile de studiu al căror număr de elevi existent la începutul anului şcolar 2020-2021 nu se modifică; 2. situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cel puţin cu efectivele medii prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 4 Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului demografic se va ţine seama de: 1. analiza datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia demografică a populaţiei cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-18 ani, a densităţii acesteia, a componenţei etnice. Pentru nivelurile de studii specifice învăţământului profesional şi tehnic, analiza evoluţiei demografice se va face avându-se în vedere şi recomandările stabilite prin PRAI şi PLAI; 2. analiza fenomenului de migrare internă şi externă a populaţiei de vârstă şcolară, preşcolară şi antepreşcolară; 3. asigurarea cuprinderii populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în raport cu opţiunile exprimate, într-o formă organizată de învăţământ. ART. 5 Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului geografic se vor urmări: 1. promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educaţie al tuturor copiilor şi elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban şi din mediul rural cu ofertă de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic; 2. dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiţia locală şi potenţialul de dezvoltare socioeconomică, corelate cu posibilităţile de inserţie socioprofesională. ART. 6 Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi liceal, în cadrul criteriului relevanţei - conform căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare socioeconomică - se vor urmări: 1. investigarea necesarului de specializări solicitat pentru şcolarizare în învăţământul liceal, filiera teoretică, care să ofere acces pe piaţa muncii sau în învăţământul superior; 2. analiza solicitărilor exprimate de operatorii economici pentru şcolarizarea în învăţământul profesional şi dual; 3. satisfacerea integrală a solicitărilor operatorilor economici pentru şcolarizarea în învăţământul profesional şi dual, cu excepţia situaţiilor care pot fi motivate obiectiv în legătură cu autorizarea/acreditarea unităţilor de învăţământ, capacitatea de şcolarizare existentă sau imposibilitatea constituirii formaţiunilor de studiu în limitele efectivelor de elevi stabilite prin reglementările în vigoare; 4. includerea cu prioritate în proiectul planului de şcolarizare a solicitărilor operatorilor economici pentru şcolarizarea în învăţământul dual. ART. 7 Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii: 1. constituirea formaţiunilor de studiu la clasa a IX-a/a XI-a/anul I în învăţământul de masă se realizează astfel: a) învăţământ liceal cu frecvenţă (zi), filiera tehnologică şi învăţământ profesional, din 24 de elevi; b) învăţământ liceal cu frecvenţă (zi), filiera teoretică, din 26 de elevi; c) învăţământ liceal cu frecvenţă (zi), filiera vocaţională, profil sportiv, teologic, pedagogic, precum şi învăţământ liceal de artă, din 24 de elevi; d) învăţământ liceal cu frecvenţă (seral) şi frecvenţă redusă, clasa a IX-a, din 28 de elevi; e) învăţământ liceal cu frecvenţă (seral), filiera tehnologică, ciclul superior, clasa a XI-a, din 28 de elevi; f) învăţământ terţiar nonuniversitar (postliceal şi de maiştri), din 28 de elevi; 2. constituirea formaţiunilor de studiu în învăţământul dual, conform solicitărilor operatorilor economici; 3. constituirea formaţiunilor de studiu în cadrul limitelor prevăzute de art. 63 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; 4. formaţiunile de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale se pot organiza, înfiinţa şi pot funcţiona cu efective sub limita minimă prevăzută de lege; la nivelul învăţământului primar cu predare în limba unei minorităţi naţionale, formaţiunile de studiu în regim simultan se pot organiza, înfiinţa şi pot funcţiona cu efective la jumătatea limitei minime prevăzute de lege; clasele aflate în funcţiune rămân cu acelaşi număr de elevi până la finalizarea ciclului de învăţământ; 5. prevederile pct. 4 se aplică şi formaţiunilor de studiu cu predare în limba română, atunci când acestea funcţionează în zone unde ponderea unei minorităţi etnice este majoritară; 6. constituirea formaţiunilor de studiu peste limitele maxime, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; 7. stabilirea de către inspectoratele şcolare a numărului de locuri, repartizat pe unităţi de învăţământ, pentru: a) candidaţii de etnie romă; b) candidaţii cu cerinţe educaţionale speciale; c) tinerii de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; 8. asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 4 ani în grupa mijlocie; 9. asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 5 ani în grupa mare; 10. asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare; 11. asigurarea cuprinderii întregii generaţii de absolvenţi ai clasei a VIII-a în învăţământul liceal şi în învăţământul profesional, inclusiv dual, în vederea finalizării învăţământului obligatoriu, conform prevederilor legale; 12. organizarea programului educaţional „A doua şansă“, în vederea reducerii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii. ART. 8 (1) Inspectoratele şcolare centralizează solicitările unităţilor de învăţământ care organizează formaţiuni de studiu, aflate sub incidenţa prevederilor art. 63 alin. (2) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele propuse să funcţioneze în regim simultan, şi le transmit, semnate şi ştampilate, la Direcţia minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei, conform precizărilor transmise de către Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul. (2) Solicitările unităţilor de învăţământ privind organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sunt centralizate, analizate, avizate de către Direcţia minorităţi, care, după obţinerea avizelor de la Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară şi Direcţia generală economică, le înaintează în vederea emiterii avizului conform. (3) La nivelul Ministerului Educaţiei, avizul conform pentru organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se emite de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar şi de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor naţionale. (4) Solicitările unităţilor de învăţământ care intră sub incidenţa art. 63 alin. (2) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care au primit aviz conform din partea Ministerului Educaţiei, se transmit către Comisia pentru învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale, aflat în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, şi organizaţiei minorităţilor naţionale reprezentative în Parlament. ART. 9 (1) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvenţă, zi, învăţământ liceal, corespunzătoare filierei/profilului/specializării/calificării profesionale/programului de studii pentru care s-a obţinut autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea, se vor face numai de către unităţile de învăţământ în care, în sesiunile cumulate din anul 2022 ale examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent. Unităţile de învăţământ liceal care şcolarizează profilul pedagogic au obligaţia să propună clase pentru calificarea profesională educator-puericultor. (2) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru filiera tehnologică, clasa a IX-a, cu frecvenţă (seral), şi pentru filiera teoretică, clasa a IX-a, cu frecvenţă (seral) sau cu frecvenţă redusă, se vor face numai pentru absolvenţii ciclului gimnazial din promoţiile anterioare care nu au urmat o formă de învăţământ liceal şi care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2023-2024. (3) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele de început din ciclul superior al liceului, învăţământ de masă, clasa a XI-a, cu frecvenţă (seral), filiera tehnologică, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional din seria curentă şi seriile anterioare, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (4) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele de început din ciclul superior al liceului, învăţământ special, cu frecvenţă (zi/seral), filiera tehnologică/teoretică, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor ciclului inferior al liceului din seria curentă şi din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional din seria curentă şi seriile anterioare, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului special. ART. 10 (1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul profesional se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind organizarea acestui tip de învăţământ şi pe baza unei analize detaliate a nevoilor pieţei muncii, a tendinţelor de dezvoltare economică din zonă, conform documentelor de planificare, respectiv PRAI şi PLAI, pe baza solicitărilor operatorilor economici sau a solicitărilor motivate ale inspectoratelor şcolare/unităţilor de învăţământ. (2) Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul dual se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind organizarea acestui tip de învăţământ, pe baza solicitărilor operatorilor economici, doar în condiţiile existenţei contractelor de parteneriat încheiate între unităţile de învăţământ, operatorii economici şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învăţământ. (3) Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică se realizează pe baza opţiunilor exprimate în scris de către absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică. ART. 11 Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul terţiar nonuniversitar, inclusiv cel organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat acreditate, se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare. ART. 12 (1) Conducerea unităţii de învăţământ răspunde de fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de şcolarizare la nivelul unităţii de învăţământ, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii. (2) În proiectul planului de şcolarizare se propun doar clase pentru nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/ programul de studii/forma de învăţământ pentru care unitatea de învăţământ are autorizare de funcţionare provizorie/acreditare. Proiectul planului de şcolarizare se stabileşte pentru fiecare locaţie, respectându-se capacitatea instituţională. (3) Proiectul planului de şcolarizare se realizează pe baza unei analize a nivelurilor educaţionale structurate pe filiere, profiluri, specializări, domenii şi calificări profesionale propuse şi este dezbătut şi avizat în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ. (4) Proiectul planului de şcolarizare este aprobat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi se înaintează inspectoratului şcolar. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), pentru unităţile de învăţământ nou-înfiinţate sau constituite în cadrul procesului de reorganizare, proiectul planului de şcolarizare se realizează de către inspectoratul şcolar. ART. 13 (1) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar analizează pentru fiecare unitate de învăţământ propunerile transmise, operează sau nu operează modificări şi întocmeşte proiectul planului de şcolarizare la nivel judeţean, pe care îl înaintează spre aprobare la Ministerul Educaţiei. (2) În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu transmit propuneri privind organizarea reţelei şcolare din raza lor de competenţă sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea reţelei şcolare, în acord cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va fundamenta proiectul planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ aflate în această situaţie, pe baza actului administrativ (hotărârea consiliului local, hotărâre judecătorească etc.) valabil la momentul respectiv. (3) În situaţia în care la nivelul consiliului de administraţie al inspectoratelor şcolare au fost operate modificări în proiectul planului de şcolarizare propus, inspectoratele şcolare au obligaţia să comunice în scris unităţilor de învăţământ aceste modificări. (4) Datele referitoare la proiectul planului de şcolarizare pentru reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2023-2024 se încarcă integral în aplicaţia informatică dedicată - Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR). ART. 14 Proiectul planului de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat profesional, liceal (filiera tehnologică) şi terţiar nonuniversitar conţine, în mod obligatoriu, avizul Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social (CLDPS) şi al coordonatorului regional al Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT). ART. 15 De modul de fundamentare a proiectului planului de şcolarizare şi defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, limbi de predare, filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale şi forme de învăţământ, precum şi de exactitatea datelor transmise răspund inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi care au atribuţii privind reţeaua şcolară. ART. 16 Ministerul Educaţiei analizează proiectul planului de şcolarizare înaintat de fiecare inspectorat şcolar, pe niveluri şi forme de învăţământ, operează sau nu operează modificări şi întocmeşte proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat. ART. 17 Cifrele de şcolarizare aprobate prin hotărâre a Guvernului au caracter maximal. Ministerul Educaţiei repartizează cifrele de şcolarizare, global, fiecărui inspectorat şcolar, pe niveluri de învăţământ şi pe forme de organizare. ART. 18 (1) În termen de 10 zile de la primirea cifrelor de şcolarizare de la Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare aprobă şi repartizează fiecărei unităţi de învăţământ cifrele de şcolarizare defalcate pe niveluri de învăţământ, limbi de predare, filiere, profiluri, domenii de pregătire de bază, specializări şi calificări profesionale autorizate/acreditate, număr de formaţiuni de studiu. (2) Repartizarea cifrelor de şcolarizare conform alin. (1) se realizează doar pentru clasele care au specializări şi calificări profesionale autorizate/acreditate prin ordin al ministrului. CAP. II Evidenţa efectivelor de antepreşcolari, preşcolari şi elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar particular autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate ART. 19 (1) Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar particular: a) întocmesc proiectul planului de şcolarizare pe fiecare nivel de învăţământ, menţionând distinct numărul de copii/elevi pe fiecare nivel de învăţământ/limbă de predare/filieră/profil/ specializare/calificare profesională/domeniu de pregătire de bază/domeniu pentru fiecare program de studii/pentru fiecare formă de învăţământ/pentru fiecare locaţie autorizat(ă)/acreditat(ă) prin ordin al ministrului; b) transmit inspectoratelor şcolare proiectele planurilor de şcolarizare stabilite la nivelul unităţii de învăţământ respective, pe niveluri de învăţământ/limbă de predare/filiere/profiluri/ domenii de pregătire de bază/domenii/specializări/calificări profesionale; c) înaintează inspectoratului şcolar, separat, prin proiectul planului de şcolarizare, datele referitoare la nivelurile de învăţământ/specializările/calificările profesionale acreditate, care vor fi şcolarizate în anul şcolar 2023-2024 în unitatea de învăţământ, în vederea asigurării finanţării de la bugetul de stat, conform legislaţiei în vigoare. (2) Inspectoratele şcolare verifică şi aprobă în consiliul de administraţie proiectele planurilor de şcolarizare propuse de către unităţile de învăţământ particular în raport cu capacitatea de şcolarizare a unităţii de învăţământ, validând numărul de elevi/preşcolari/antepreşcolari pe nivel de învăţământ, filieră, profil, domeniu/specializare, pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu particular şi confesional acreditat, precum şi pentru cei din învăţământul profesional şi liceal acreditat, particular şi confesional, din unitatea de învăţământ. (3) Inspectoratele şcolare transmit centralizat proiectul planului de şcolarizare al unităţilor de învăţământ preuniversitar particular la Ministerul Educaţiei. (4) Datele referitoare la nivelurile de învăţământ/limba de predare/specializările/calificările profesionale pentru care unităţile de învăţământ particular sunt autorizate/acreditate prin ordin al ministrului se centralizează la nivel de inspectorat şcolar şi se introduc obligatoriu în SIIIR. CAP. III Emiterea avizului conform pentru organizarea reţelei şcolare SECŢIUNEA 1 Termeni şi definiţii ART. 20 În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) avizul conform pentru organizarea reţelei şcolare - actul emis de către inspectoratele şcolare la solicitarea formulată de către autorităţile administraţiei publice locale, în vederea organizării reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, masă (toate nivelurile) şi special (nivelurile preşcolar, primar, gimnazial, profesional), respectiv de Ministerul Educaţiei, la solicitarea formulată de către consiliile judeţene/consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali, în vederea organizării reţelei şcolare pentru învăţământul special de nivel liceal şi special de nivel postliceal; b) unitate de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) - orice unitate de învăţământ autorizată să funcţioneze provizoriu/ acreditată din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, având ca elemente definitorii: act de înfiinţare (ordin al ministrului/hotărâre a autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene, după caz/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens şi care respectă prevederile legislaţiei în vigoare), act de menţinere a acreditării, patrimoniu (sediu, dotări corespunzătoare, adresă), cod de identificare fiscală (CIF), ştampilă cu stema României şi denumirea Ministerului Educaţiei şi cont la Trezoreria Statului/bancă (pentru unităţile de învăţământ particular); c) structură şcolară arondată (AR) - unitatea de învăţământ fără personalitate juridică, subordonată unei/unui unităţi de învăţământ cu personalitate juridică (PJ)/furnizor de educaţie autorizat, reprezentând o locaţie a acesteia/acestuia; d) furnizor de educaţie (FE) - unitatea de învăţământ/ instituţia de învăţământ/organizaţia interesată - autorizată să funcţioneze provizoriu - care are dreptul de organizare a admiterii la studii, precum şi de organizare şi desfăşurare a procesului de învăţământ, pe baza evaluării externe realizate, în condiţiile legii, de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP); e) reţea şcolară locală - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, a unităţilor de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura universităţilor de stat şi a furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu din raza de competenţă a autorităţilor administraţiei publice locale; f) reţea şcolară judeţeană/a municipiului Bucureşti - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, a unităţilor de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura universităţilor de stat şi a furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu care funcţionează la nivelul unui judeţ/municipiului Bucureşti; g) reţea şcolară naţională - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, a unităţilor de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura universităţilor de stat şi a furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu, cuprinse în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar; h) organizarea reţelei şcolare - procesul de cuprindere a unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate/acreditate de stat şi particular, a unităţilor de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura universităţilor de stat, precum şi a furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu care urmează să funcţioneze în anul şcolar următor, pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective. Actul administrativ prin care se organizează reţeaua şcolară a localităţii/judeţului/sectorului municipiului Bucureşti este hotărârea consiliului local/consiliului judeţean/ordinul ministrului, după caz, emisă/emis în baza prevederilor legislaţiei în vigoare; i) reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar - operaţiunea juridică în care pot fi implicate două sau mai multe persoane juridice, care are ca efecte constituirea de noi unităţi de învăţământ, modificarea structurii ori încetarea activităţii acestora. Reorganizarea persoanei juridice se realizează prin fuziune sau divizare. ART. 21 (1) Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) are buget şi contabilitate proprie organizată potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi altor prevederi ale legislaţiei în vigoare. Administratorul financiar/Contabilul-şef are obligaţiile prevăzute în legislaţia în vigoare. (2) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular cu personalitate juridică îşi organizează propriul compartiment de contabilitate, cu respectarea prevederilor legale, asumându-şi răspunderea legală pentru gestionarea fondurilor primite prin finanţare de la bugetul de stat şi prin bugetele locale. SECŢIUNEA a 2-a Înfiinţarea şi reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar ART. 22 (1) Înfiinţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar se realizează cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (3)-(7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 29^1 şi 29^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi unităţilor de învăţământ de nivel antepreşcolar. (3) Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa în structura acestora unităţi de învăţământ preuniversitar, fără personalitate juridică, în condiţiile art. 129 alin. (1) şi (1^1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Unităţile de învăţământ preuniversitar, înfiinţate de universităţi de stat, sunt unităţi de învăţământ de stat, finanţate din bugetul de stat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (5) Unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior sunt fără personalitate juridică şi se includ, de drept, în reţeaua şcolară, pe baza deciziei rectorului şi a ordinului ministrului educaţiei de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, comunicate autorităţilor administraţiei publice locale şi inspectoratului şcolar judeţean ori al municipiului Bucureşti. (6) După acreditare, unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior nu dobândesc personalitate juridică. (7) Serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară se organizează în: a) creşe arondate unei unităţi de învăţământ preşcolar cu personalitate juridică, cu program prelungit; b) creşe arondate unei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care are în componenţă nivel preşcolar, inclusiv creşele confesionale, care solicită arondarea prin decizie a inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti; c) creşe nearondate unei unităţi de învăţământ, pentru care autorităţile administraţiei publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare şi care sunt unităţi de învăţământ cu personalitate juridică; d) centre de zi cu grupe de antepreşcolari care nu au statutul de unităţi de învăţământ. (8) Creşele de stat arondate unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, care au desfăşurat/ desfăşoară activitate cu antepreşcolari în anii şcolari 2021-2022, 2022-2023, sunt unităţi de învăţământ acreditate prin efectul legii, parte a sistemului naţional de învăţământ preuniversitar. (9) De acelaşi statut beneficiază şi creşele cu personalitate juridică pentru care autorităţile locale au calitatea de persoană juridică fondatoare, creşele confesionale şi cele din învăţământul particular, respectiv creşele construite şi înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană, care au desfăşurat/desfăşoară activitate cu antepreşcolari în anii şcolari 2021-2022, 2022-2023, cu excepţia: a) creşelor din sistemul privat autorizate să funcţioneze provizoriu, care trebuie să parcurgă procesul de acreditare conform prevederilor legale în vigoare; b) creşelor din sistemul privat construite şi înfiinţate prin intermediul proiectelor finanţate în cadrul apelurilor competitive „Dezvoltarea serviciilor de educaţie antepreşcolară“, aferente Programului operaţional Capital uman 2014-2020, axa prioritară 6 „Educaţie şi competenţe“, obiectivul specific 6.2 „Creşterea participării la învăţământul antepreşcolar şi preşcolar, în special a grupurilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii, cu accent pe copiii aparţinând minorităţii rome şi a celor din mediul rural“, care demarează activitatea cu antepreşcolarii în anul şcolar 2021-2022, care deţin statutul de unităţi de învăţământ autorizate provizoriu prin efectul legii, supunându-se prevederilor legale în vigoare. (10) Creşele cu personalitate juridică/arondate se includ în reţeaua şcolară prin hotărâre de consiliu local, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare, înregistrându-se ulterior în SIIIR. ART. 23 (1) Centrele de zi în care sunt înscrişi copii antepreşcolari nu au statut de unităţi de învăţământ şi fac parte din sistemul naţional de servicii sociale reglementat de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin furnizarea de servicii de îngrijire şi supraveghere. Acestea pot asigura, conform prevederilor din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi servicii de educaţie pentru copiii antepreşcolari, beneficiind de consilierea inspectoratelor şcolare. (2) La nivelul fiecărui inspectorat şcolar va exista o evidenţă a centrelor de zi care funcţionează la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ/municipiul Bucureşti. ART. 24 (1) Reorganizarea unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se realizează cu respectarea prevederilor art. 22^1-22^4 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 31^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la iniţiativa entităţilor prevăzute la art. 22^1 alin. (3) lit. a), b), d), e) şi f) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat acreditate, cu personalitate juridică, respectiv a celor prevăzute la art. 22^1 alin. (3) lit. c) şi e) din aceeaşi lege, pentru unităţile de învăţământ particular autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. (2) Inspectoratele şcolare au obligaţia de a stabili, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliul judeţean şi consiliile locale, unităţile de învăţământ propuse pentru reorganizare. Lista acestor unităţi, însoţită de o notă de fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus, se transmite la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) de către inspectoratul şcolar. (3) În scopul stabilirii unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat acreditate, cu personalitate juridică, propuse pentru reorganizare, inspectoratele şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliul judeţean şi consiliile locale, vor avea în vedere următoarele criterii: a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar, corelată cu standardul naţional de acreditare/ evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcţionare provizorie şi a standardelor de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar, cu modificările ulterioare; b) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar de stat reflectată în rapoartele elaborate la nivelul inspectoratelor şcolare; c) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv încadrarea cheltuielilor acestora în fondurile alocate pentru finanţarea de bază şi în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare şi nedidactice aprobate de către inspectoratul şcolar; d) respectarea prevederilor art. 19, art. 45 alin. (6) şi art. 47 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind efectivele de copii şi elevi ale unităţilor de învăţământ de stat. (4) În cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar particular, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, persoanele juridice de drept privat fondatoare pot solicita reorganizarea lor din motive întemeiate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (5) Inspectoratele şcolare au obligaţia de a transmite către Ministerul Educaţiei lista cu situaţiile divergente, prevăzute la art. 22^1 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind propunerile de reorganizare pentru anul şcolar 2023-2024, însoţită de un raport detaliat care să cuprindă motivele care au condus la acestea, punctul de vedere al inspectoratelor şcolare şi cel al autorităţilor administraţiei publice locale în cauză. (6) Ministerul Educaţiei analizează situaţiile prevăzute la alin. (5) pe baza documentelor transmise de către inspectoratele şcolare şi stabileşte unităţile de învăţământ care se reorganizează în anul şcolar 2023-2024, în conformitate cu prevederile art. 22^1 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (7) ARACIP, în colaborare cu inspectoratele şcolare, verifică îndeplinirea indicatorilor privind asigurarea standardelor de calitate de către componentele organizatorice ale unităţilor de învăţământ supuse procesului de reorganizare. ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate pentru componentele organizatorice ale unităţilor de învăţământ care intră în proces de reorganizare, propune ministrului educaţiei ordinul privind unităţile de învăţământ supuse procesului de reorganizare. (8) Procesul de reorganizare se finalizează prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIP, emis conform calendarului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie. (9) Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în reţeaua şcolară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (10) În cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar stabileşte prin hotărâre: a) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului de la unitatea absorbită către unitatea de învăţământ cu personalitate juridică absorbantă; b) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului unităţilor de învăţământ care se contopesc către nou-înfiinţata unitate cu personalitate juridică; c) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului unităţii divizate către unitatea/unităţile de învăţământ cu personalitate juridică dobânditoare; d) transferul bazei materiale, cu excepţia terenurilor şi a clădirilor aflate în domeniul public local, de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea dobânditoare. (11) În cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar particular, persoanele juridice de drept privat fondatoare, care au propus reorganizarea, stabilesc modul de realizare a operaţiunilor implicate de procesul de reorganizare. (12) În îndeplinirea atribuţiilor reglementate la alin. (10), inspectoratul şcolar va proceda la: a) informarea şi îndrumarea unităţilor de învăţământ care vor intra în proces de reorganizare prin fuziune/divizare în legătură cu etapele care trebuie parcurse de acestea, în vederea transferării drepturilor, obligaţiilor şi a personalului către unitatea dobânditoare; b) asigurarea unui proiect de plan de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ constituite în urma procesului de reorganizare; c) asigurarea încadrării personalului didactic de predare în unitatea de învăţământ care se reorganizează şi/sau, după caz, soluţionarea reducerilor de activitate a acestuia, în conformitate cu prevederile metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în vigoare pentru anul şcolar 2023-2024; d) emiterea deciziilor de repartizare a personalului didactic de predare transferat de la unitatea care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea/unităţile dobânditoare, conform procedurilor stabilite prin metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în vigoare pentru anul şcolar 2023-2024; e) avizarea statelor de personal ale unităţilor de învăţământ dobânditoare, avându-se în vedere funcţiile didactice şi nedidactice rezultate prin transferul personalului unităţii care îşi pierde personalitatea juridică; f) verificarea modului în care unitatea/unităţile de învăţământ dobânditoare a/au procedat la încheierea contractelor individuale de muncă ale personalului transferat de la unitatea de învăţământ care şi-a pierdut personalitatea juridică şi la înregistrarea acestora în registrul general de evidenţă a salariaţilor; g) verificarea finalizării procedurilor de radiere din evidenţele autorităţilor fiscale (retragerea CIF-ului) şi de casare/returnare a sigiliilor la inspectoratul şcolar de către unităţile de învăţământ care îşi pierd personalitatea juridică prin reorganizare; h) verificarea preluării de către unitatea/unităţile dobânditoare a arhivei unităţii/unităţilor care îşi pierde/pierd personalitatea juridică prin reorganizare; i) desfăşurarea oricăror alte operaţiuni necesare pentru finalizarea procesului de reorganizare a unităţilor de învăţământ. (13) Deciziile/Hotărârile inspectoratelor şcolare judeţene/ Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti privind operaţiunile de la alin. (10) şi (12) se comunică unităţilor şcolare implicate în procesul de reorganizare în cel mult 10 zile de la comunicarea de către ARACIP a ordinului ministrului emis la finalizarea operaţiunilor specifice procesului de reorganizare. (14) După caz, prevederile alin. (12) şi (13) sunt aplicabile şi unităţilor de învăţământ preuniversitar particular. (15) Transferul personalului didactic auxiliar şi al personalului nedidactic de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică la unitatea dobânditoare se realizează cu respectarea prevederilor art. 32 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. Procedura de transfer este următoarea: anterior încetării personalităţii juridice, directorul unităţii de învăţământ care se reorganizează emite decizia de transfer al personalului didactic auxiliar şi al personalului nedidactic, ca urmare a reorganizării, şi dispune încetarea contractului individual de muncă al fiecărui salariat, în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrând încetarea contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (2) lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor; în baza deciziei de transfer, transmisă unităţii la care se realizează transferul (unitatea dobânditoare), directorul acesteia emite decizia de angajare pe post a fiecărui salariat transferat şi încheie contractul individual de muncă, cu cel puţin o zi lucrătoare anterior începerii activităţii. Contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor al unităţii dobânditoare, cu respectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017. ART. 25 (1) Creşele cu personalitate juridică, pentru care autoritatea administraţiei publice locale are calitatea de persoană juridică fondatoare, pot intra în proces de reorganizare, cu respectarea prevederilor art. 24. (2) În situaţia creşelor cu personalitate juridică implicate în procesul de reorganizare cu unităţi de învăţământ preuniversitar de stat care şcolarizează şi alte niveluri de învăţământ, se dispune transferul drepturilor şi obligaţiilor de la creşa absorbită către unitatea de învăţământ cu personalitate juridică absorbantă, cu excepţia personalului care se preia în condiţiile respectării prevederilor art. 33 lit. b)-d) din Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 566/2022. SECŢIUNEA a 3-a Organizarea reţelei şcolare ART. 26 (1) Organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular se realizează prin hotărâre a consiliului local sau a consiliului judeţean, cu avizul conform al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei. (2) Obţinerea avizului conform este obligatorie, lipsa acestuia atrăgând nulitatea hotărârii consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, prin care este organizată reţeaua şcolară. (3) Organizarea reţelei şcolare se realizează, în ordine, cu respectarea următoarelor etape: a) realizarea proiectului de reţea şcolară de către autoritatea administraţiei publice locale/consiliul judeţean; b) transmiterea proiectului de reţea şcolară, însoţit de un raport argumentativ privind structura reţelei şcolare propuse să funcţioneze în anul şcolar următor, realizat de către consiliul local/consiliul judeţean, de către primar/preşedintele consiliului judeţean, către inspectoratul şcolar/Ministerul Educaţiei, cu solicitarea de emitere a avizului conform, potrivit prevederilor legale; c) transmiterea către autorităţile administraţiei publice locale (primarul şi consiliul local, respectiv preşedintele consiliului judeţean şi consiliul judeţean) a listei unităţilor de învăţământ pentru care se acordă aviz conform, precum şi a listei unităţilor de învăţământ pentru care nu se acordă aviz conform (însoţită de un raport care conţine motivele neacordării avizului conform şi propuneri privind organizarea acestora); d) aprobarea, prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, a reţelei şcolare, pe baza avizului conform al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei. ART. 27 (1) Organizarea reţelei şcolare se realizează anual. (2) Unităţile de învăţământ care îşi schimbă sediul în acelaşi judeţ sau în municipiul Bucureşti sau îşi extind activitatea pe aceleaşi niveluri de învăţământ/specializări/calificări profesionale în noi sedii, în aceeaşi localitate sau în municipiul Bucureşti, au obligaţia să anunţe, potrivit legislaţiei în vigoare, autorităţile publice locale, inspectoratul şcolar şi ARACIP. Inspectoratele şcolare desfăşoară activităţi de monitorizare şi control, în colaborare cu ARACIP, pe baza standardelor de autorizare/acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcţionare provizorie şi a standardelor de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar, cu modificările ulterioare, referitoare la organizarea şi funcţionarea spaţiilor de învăţământ în care unităţile de învăţământ aflate în această situaţie urmează să funcţioneze, pentru niveluri de învăţământ/specializări/calificări profesionale pentru care acestea au fost autorizate/acreditate prin ordin al ministrului. (3) Unităţile de învăţământ aflate în situaţia de la alin. (2) vor desfăşura proces educaţional în noile locaţii, pentru care s-a constatat respectarea standardelor de calitate, începând cu data emiterii ordinului ministrului educaţiei care atestă şi capacitatea maximă de şcolarizare. (4) Schimbarea sediului unei unităţi de învăţământ preuniversitar dintr-un sector al municipiului Bucureşti în altul sau dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta implică modificări la nivelul reţelei şcolare din sectorul/unitatea administrativ-teritorială după cum urmează: a) cuprinderea în reţeaua şcolară a sectorului/unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să îşi desfăşoare activitatea, în sensul includerii acesteia prin hotărâre a consiliului local, cu avizul conform al inspectoratului şcolar; b) excluderea din reţeaua şcolară a sectorului/unităţii administrativ-teritoriale în care a funcţionat, prin hotărâre a consiliului local, cu avizul conform al inspectoratului şcolar. (5) Extinderea activităţii unităţilor de învăţământ într-o altă localitate, respectiv într-un alt judeţ se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind procedura de autorizare de funcţionare provizorie, prin ARACIP. (6) Structurile arondate unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, fără plan de şcolarizare pentru anul şcolar 2023-2024, nu se cuprind în reţeaua şcolară organizată prin hotărâre a consiliului local, cu avizul conform al inspectoratului şcolar. (7) Structura/Structurile pe care autoritatea administraţiei publice locale intenţionează să o/le reactiveze pentru anul şcolar 2023-2024, înainte de a fi cuprinsă(e) în reţeaua şcolară prin hotărâre a consiliului local, în baza avizului conform al inspectoratului şcolar, este/sunt verificată/verificate de către entităţile implicate, respectiv autoritatea administraţiei publice locale şi inspectoratul şcolar, în vederea respectării condiţiilor de funcţionare care trebuie să fie cel puţin la nivelul celor deţinute la momentul în care s-a decis ca aceasta/acestea să nu mai funcţioneze. În acest sens, autoritatea administraţiei publice locale asigură suportul material necesar pentru buna desfăşurare a cursurilor la nivelul structurii/structurilor respective. ART. 28 (1) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea reţelei şcolare, inspectoratele şcolare vor ţine seama de următoarele criterii: a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de autorizare/ acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcţionare provizorie şi a standardelor de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar, cu modificările ulterioare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, cu modificările şi completările ulterioare; b) asigurarea finanţării de bază pentru toţi copiii/elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi particular, conform legislaţiei în vigoare; c) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat; d) respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de „colegiu/colegiu naţional“; e) respectarea prevederilor legale privind menţinerea titlului de „colegiu/colegiu naţional“; f) respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind operaţiunile specifice referitoare la unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv înfiinţarea/desfiinţarea/reorganizarea acestora; g) încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază şi în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar; h) respectarea prevederilor art. 19, art. 46 alin. (6) şi art. 47 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ; i) respectarea cerinţelor standardelor de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcţionare provizorie şi a standardelor de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar, cu modificările ulterioare, privind spaţiile de învăţământ în care vor funcţiona unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare. (2) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar liceal şi postliceal special, Ministerul Educaţiei va avea în vedere următoarele criterii: a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de autorizare/acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcţionare provizorie şi a standardelor de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar, cu modificările ulterioare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, cu modificările şi completările ulterioare; b) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat; c) respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri unităţilor de învăţământ preuniversitar; d) respectarea prevederilor legale privind autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea unităţilor de învăţământ pentru nivelurile liceal special şi postliceal special; e) respectarea prevederilor art. 19 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ; f) respectarea cerinţelor standardelor de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcţionare provizorie şi a standardelor de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar, cu modificările ulterioare, privind spaţiile de învăţământ în care vor funcţiona unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare. (3) Concomitent cu avizul conform, inspectoratele şcolare comunică autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv primarului şi consiliului local, lista unităţilor de învăţământ pentru activităţi extraşcolare, a centrelor de excelenţă şi a cluburilor sportive şcolare, în vederea includerii acestora în reţeaua şcolară. (4) Operaţiile specifice privind organizarea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru activităţi extraşcolare (palate şi cluburi ale copiilor), respectiv pentru cluburile sportive şcolare se realizează de către inspectoratele şcolare prin hotărâri ale consiliilor de administraţie ale acestora, cu informarea Ministerului Educaţiei şi cu respectarea prevederilor prezentei metodologii. (5) În situaţia în care este necesară reorganizarea unităţilor menţionate la alin. (4) se aplică prevederile art. 22^1-22^3 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Inspectoratele şcolare solicită aprobarea Ministerului Educaţiei anterior transmiterii către ARACIP a propunerilor de reorganizare pentru palatele copiilor, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare. ART. 29 În situaţia în care, după începerea cursurilor, efectivele de copii şi elevi ale unor unităţi de învăţământ preuniversitar de stat pentru care s-a acordat avizul conform şi s-a emis hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean/ordin al ministrului, după caz, scad sub limitele prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile de învăţământ respective îşi continuă activitatea, urmând a fi reorganizate începând cu anul şcolar 2024-2025. ART. 30 (1) După începerea cursurilor, reţeaua şcolară nu se modifică, cu excepţia următoarelor situaţii: a) dacă după emiterea hotărârii consiliului local/consiliului judeţean/ordinului ministrului privind organizarea reţelei şcolare există solicitări de modificare a acesteia transmise până la data începerii cursurilor, acestea vor fi analizate în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, în afara calendarului stabilit în anexa la prezenta metodologie, doar cu acordul secretarului de stat care coordonează învăţământul preuniversitar; b) dacă după emiterea hotărârii consiliului local/consiliului judeţean/ordinului ministrului privind organizarea reţelei şcolare există solicitări de includere în reţeaua şcolară a unor noi unităţi de învăţământ înfiinţate cu respectarea tuturor prevederilor legale, acestea pot fi incluse, până la data de 1 noiembrie 2023, prin hotărâre de consiliu local, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare, emis ulterior datei obţinerii acordului secretarului de stat care coordonează învăţământul preuniversitar. (2) În situaţia în care o unitate de învăţământ cu personalitate juridică îşi modifică denumirea, respectiv în situaţia în care îşi modifică nivelul de învăţământ cel mai înalt pe care a şcolarizat/va şcolariza, ca urmare a autorizării de funcţionare provizorie/acreditării sau încetării şcolarizării pe nivelul cel mai înalt, aceasta îşi schimbă, în mod obligatoriu, denumirea şi codul de identificare fiscală. În aceste cazuri se operează modificările în reţeaua şcolară cu informarea departamentului/ direcţiei din cadrul Ministerului Educaţiei responsabil(e) cu reţeaua şcolară. (3) În situaţia în care pe parcursul anului şcolar sunt emise hotărâri judecătoreşti, rămase definitive, care vizează reţeaua şcolară şi implică modificări ale acesteia, acestea vor fi puse imediat în aplicare de către autorităţile administraţiilor publice locale/consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv inspectoratele şcolare la nivelul cărora acestea îşi produc efectele sau de către Ministerul Educaţiei, după caz. CAP. IV Dispoziţii finale ART. 31 (1) Inspectoratele şcolare menţin un permanent dialog cu administraţia publică locală în ceea ce priveşte organizarea reţelei şcolare din raza de competenţă. În situaţia în care autorităţile publice locale şi inspectoratele şcolare au opinii divergente cu privire la organizarea reţelei şcolare şi nu a fost emisă hotărârea consiliului local până la data prevăzută în anexa la prezenta metodologie, Ministerul Educaţiei emite un ordin cu privire la aprobarea reţelei şcolare. (2) Situaţiile de neemitere a hotărârilor consiliilor locale de organizare a reţelei şcolare pentru anul şcolar 2023-2024 vor fi transmise la Ministerul Educaţiei până la data prevăzută în anexa la prezenta metodologie, însoţite de un raport detaliat care va conţine descrierea completă a fiecărei situaţii, demersurile realizate până la acel moment de către factorii implicaţi şi propuneri de soluţionare a acestora. (3) În urma analizei rapoartelor detaliate transmise de către inspectoratele şcolare, ministrul educaţiei, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (4^1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, până la data prevăzută în anexa la prezenta metodologie, emite ordinul privind includerea unor unităţi de învăţământ în reţeaua şcolară pentru anul şcolar 2023-2024, precum şi organizarea reţelei şcolare pentru anul şcolar 2023-2024 din unele localităţi în care nu s-a realizat în totalitate procesul de organizare a reţelei şcolare de către autorităţile administraţiei publice locale cu avizul conform emis de către inspectoratele şcolare. (4) Pentru stabilirea reţelei şcolare a învăţământului special de nivel liceal şi special de nivel postliceal, inspectoratele şcolare solicită consiliilor judeţene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în aceleaşi termene şi perioade prevăzute în anexă, transmiterea către Ministerul Educaţiei a proiectului privind reţeaua şcolară pentru emiterea avizului conform. (5) Până la data prevăzută în Calendarul operaţiunilor desfăşurate de inspectoratele şcolare/ Ministerul Educaţiei cu privire la reţeaua şcolară şi proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2023-2024, anexă la prezenta metodologie, Ministerul Educaţiei/inspectoratele şcolare comunică, în scris, avizul conform/refuzul de a emite avizul conform autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, privind organizarea reţelei şcolare din raza lor teritorială. Refuzul de a emite avizul conform se motivează în scris şi se comunică solicitanţilor propunerile pentru organizarea reţelei şcolare. ART. 32 (1) Inspectoratul şcolar transmite proiectul planului de şcolarizare şi reţeaua şcolară pentru anul şcolar 2023-2024 separat, atât pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, cât şi pentru unităţile de învăţământ particular, în două exemplare (unul în format letric şi unul în format electronic scanat) la Ministerul Educaţiei până la data prevăzută în anexă. (2) Adresa de înaintare a proiectului planului de şcolarizare de către inspectoratele şcolare la Ministerul Educaţiei are următorul conţinut: „Prezentul proiect al planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2023-2024 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului şcolar de către Ministerul Educaţiei. Inspectoratul şcolar a luat toate măsurile cu privire la încadrarea unităţilor de învăţământ în bugetul calculat pe baza legislaţiei în vigoare.“ ART. 33 (1) Orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educaţie se supune procesului de evaluare şi acreditare, în condiţiile legii. (2) În învăţământul preuniversitar, evaluarea în cadrul celor două etape ale acreditării se face în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Inspectoratele şcolare ţin evidenţa cu privire la respectarea termenelor de declanşare a procedurii de acreditare a nivelurilor de învăţământ/limbilor de predare/programelor de studii/locaţiilor/formelor de învăţământ/specializărilor/calificărilor profesionale. ART. 34 (1) Palatele şi cluburile copiilor, precum şi cluburile sportive şcolare acreditate se supun evaluării periodice din 5 în 5 ani. (2) Înfiinţarea în cadrul palatelor, cluburilor copiilor, cluburilor sportive şcolare de noi cercuri, respectiv discipline sportive se realizează pe baza acordului ARACIP, conform Procedurii privind obţinerea acordului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar de înfiinţare, în cadrul palatelor, cluburilor copiilor, cluburilor sportive şcolare, de noi cercuri/discipline sportive, după caz, fără parcurgerea procedurii de evaluare externă în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare provizorie, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.975/2022. (3) Inspectoratele şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliul judeţean sau consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor dau publicităţii reţeaua şcolară care va funcţiona în anul şcolar 2023-2024, conform prevederilor art. 61 alin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. ANEXA 1 la metodologie CALENDARUL operaţiunilor desfăşurate de inspectoratele şcolare/Ministerul Educaţiei cu privire la reţeaua şcolară şi proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2023-2024
┌────┬─────────────────────────┬───────────┐
│Nr. │Activitatea │Perioada/ │
│crt.│ │Termenul │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Informarea autorităţilor │ │
│ │administraţiei publice │ │
│ │locale/judeţene cu │ │
│ │privire la intrarea în │ │
│ │vigoare a Metodologiei │ │
│ │privind fundamentarea │ │
│ │cifrei de şcolarizare │ │
│ │pentru învăţământul │ │
│ │preuniversitar de stat, │ │
│ │evidenţa efectivelor de │Până la 17 │
│1. │antepreşcolari/ │noiembrie │
│ │preşcolari şi elevi │2022 │
│ │şcolarizaţi în unităţile │ │
│ │de învăţământ particular,│ │
│ │precum şi emiterea │ │
│ │avizului conform în │ │
│ │vederea organizării │ │
│ │reţelei unităţilor de │ │
│ │învăţământ preuniversitar│ │
│ │pentru anul şcolar │ │
│ │2023-2024 │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Reanalizarea de către │ │
│ │inspectoratele şcolare a │ │
│ │listei unităţilor de │ │
│ │învăţământ propuse pentru│ │
│ │reorganizare până la data│ │
│ │de 31 august 2022 sau a │ │
│ │celor propuse pentru │ │
│ │înfiinţare, în colaborare│ │
│ │cu autorităţile │ │
│ │administraţiei publice │Până la 22 │
│2. │locale, respectiv │noiembrie │
│ │consiliul judeţean şi │2022 │
│ │consiliile locale, şi │ │
│ │retransmiterea la Agenţia│ │
│ │Română de Asigurare a │ │
│ │Calităţii în Învăţământul│ │
│ │Preuniversitar (ARACIP) a│ │
│ │acesteia, însoţită de o │ │
│ │fundamentare privind │ │
│ │motivele care stau la │ │
│ │baza procesului de │ │
│ │reorganizare propus │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Transmiterea de către │ │
│ │inspectoratele şcolare la│ │
│ │Ministerul Educaţiei a │ │
│ │listei cu situaţiile │ │
│ │divergente, prevăzute la │ │
│ │art. 22^1 alin. (4) şi │23-25 │
│3. │(5) din Legea educaţiei │noiembrie │
│ │naţionale nr. 1/2011, cu │2022 │
│ │modificările şi │ │
│ │completările ulterioare, │ │
│ │privind propunerile de │ │
│ │reorganizare pentru anul │ │
│ │şcolar 2023-2024 │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Stabilirea de către │ │
│ │Ministerul Educaţiei a │ │
│ │unităţilor care se │28 │
│ │reorganizează în │noiembrie-7│
│4. │situaţiile prevăzute la │decembrie │
│ │art. 22^1 alin. (4) şi │2022 │
│ │(5) din Legea nr. 1/2011,│ │
│ │cu modificările şi │ │
│ │completările ulterioare │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Solicitarea de către │ │
│ │inspectoratele şcolare a │ │
│ │propunerii privind │Până la 7 │
│5. │organizarea reţelei │decembrie │
│ │şcolare de către │2022 │
│ │autorităţile publice │ │
│ │locale/consiliile │ │
│ │judeţene │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Transmiterea de către │ │
│ │autorităţile publice │ │
│ │locale/consiliile │Până la 14 │
│6. │judeţene a proiectelor de│decembrie │
│ │hotărâre a consiliului │2022 │
│ │local/judeţean însoţite │ │
│ │de rapoartele motivate │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Emiterea avizului conform│ │
│ │de către consiliul de │Până la 23 │
│7. │administraţie al │decembrie │
│ │inspectoratului şcolar │2022 │
│ │judeţean/Ministerul │ │
│ │Educaţiei │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Transmiterea de către │ │
│ │inspectoratele şcolare la│ │
│8. │Ministerul Educaţiei a │20 ianuarie│
│ │proiectului planului de │2023 │
│ │şcolarizare pentru anul │ │
│ │şcolar 2023-2024 │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Transmiterea la │ │
│ │Ministerul Educaţiei de │ │
│ │către instituţiile de │ │
│ │învăţământ superior de │ │
│ │stat acreditate a listei │ │
│ │calificărilor ce se │ │
│ │propun a fi şcolarizate │ │
│9. │în cadrul colegiilor, │20 ianuarie│
│ │însoţită de planul de │2023 │
│ │şcolarizare, cuprinzând │ │
│ │calificările profesionale│ │
│ │şi numărul de locuri │ │
│ │pentru fiecare domeniu, │ │
│ │în vederea aprobării prin│ │
│ │ordin al ministrului │ │
│ │educaţiei │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Transmiterea la │ │
│ │Ministerul Educaţiei a │ │
│ │situaţiilor în care nu au│ │
│ │fost emise hotărârile │Până la 3 │
│10. │consiliului local/ │mai 2023 │
│ │judeţean de către │ │
│ │unitatea │ │
│ │administrativ-teritorială│ │
│ │/ consiliul judeţean │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Activităţi desfăşurate de│ │
│ │Agenţia Română de │ │
│ │Asigurare a Calităţii în │ │
│ │Învăţământul │ │
│ │Preuniversitar în vederea│ │
│ │verificării îndeplinirii │ │
│ │indicatorilor privind │ │
│ │asigurarea standardelor │28 │
│ │de calitate de către │noiembrie │
│11. │componentele │2022-28 │
│ │organizatorice ale │februarie │
│ │unităţilor de învăţământ │2023* │
│ │propuse pentru │ │
│ │reorganizare conform art.│ │
│ │22^1 alin. (3) din Legea │ │
│ │nr. 1/2011, cu │ │
│ │modificările şi │ │
│ │completările ulterioare, │ │
│ │emiterii şi comunicării │ │
│ │ordinelor │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Emiterea ordinului │ │
│ │ministrului educaţiei │ │
│ │privind includerea unor │ │
│ │unităţi de învăţământ în │ │
│ │reţeaua şcolară pentru │ │
│ │anul şcolar 2023-2024, │ │
│ │precum şi organizarea │ │
│ │reţelei şcolare pentru │ │
│ │anul şcolar 2023-2024 din│Până la 31 │
│12. │unele localităţi în care │iulie 2023 │
│ │nu s-a realizat în │ │
│ │totalitate procesul de │ │
│ │organizare a reţelei │ │
│ │şcolare de către │ │
│ │autorităţile │ │
│ │administraţiei publice │ │
│ │locale cu avizul conform │ │
│ │emis de către │ │
│ │inspectoratele şcolare │ │
├────┼─────────────────────────┼───────────┤
│ │Transmiterea către │ │
│ │Agenţia Română de │ │
│ │Asigurare a Calităţii în │ │
│ │Învăţământul │ │
│ │Preuniversitar a listei │ │
│ │unităţilor propuse pentru│Până la 31 │
│13. │reorganizare conform art.│august 2023│
│ │22^1 alin. (3) din Legea │ │
│ │nr. 1/2011, cu │ │
│ │modificările şi │ │
│ │completările ulterioare, │ │
│ │pentru anul şcolar │ │
│ │2024-2025 │ │
└────┴─────────────────────────┴───────────┘
* La solicitarea Ministerului Educaţiei sau la solicitarea motivată a inspectoratelor şcolare, activităţile prevăzute la pct. 11 privind reorganizarea unităţilor de învăţământ pot fi efectuate până cel târziu la data de 31 mai 2023. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
