Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   METODOLOGIE din 7 noiembrie 2017  privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019    Twitter Facebook
Cautare document

 METODOLOGIE din 7 noiembrie 2017 privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019

EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 914 din 22 noiembrie 2017
──────────
    Aprobată prin Ordinul nr. 5.472 din 7 noiembrie 2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 914 din 22 noiembrie 2017.
──────────
    CAP. I
    Fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat finanţat de la bugetul de stat, prin bugetele locale/judeţene, după caz
    ART. 1
    Proiectul planului de şcolarizare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor şcolare, în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, se realizează pe baza următoarelor criterii generale: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socioeconomic şi criteriul relevanţei.

    ART. 2
    Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului legislativ se vor urmări:
    1. respectarea legislaţiei în vigoare privind organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar;
    2. respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru fiecare inspectorat şcolar, corelarea la nivelul unităţilor de învăţământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preşcolari şi încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preşcolar;
    3. respectarea standardelor naţionale şi europene din domeniul educaţiei privind resursele umane calificate necesare desfăşurării unui proces educaţional eficient şi eficace;
    4. respectarea prevederilor documentelor care stau la baza elaborării proiectului planului de şcolarizare prin învăţământul profesional şi tehnic, respectiv: Planul regional de acţiune pentru învăţământ (PRAI), Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI), Planul local de acţiune al şcolii (PAS).


    ART. 3
    Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza, în raport cu prevederile art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 1/2011):
    1. situaţia claselor paralele care se estimează că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă, stabilită prin lege, şi a căror comasare se impune, fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale;
    2. situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cel puţin cu efectivele medii prevăzute la art. 63 alin. (1) Legea nr. 1/2011.


    ART. 4
    Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului demografic se va ţine seama de:
    1. analiza datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia demografică a populaţiei de vârstă cuprinsă în intervalul 0-18 ani, a densităţii acesteia, a componenţei etnice. Pentru nivelurile de studii specifice învăţământului profesional şi tehnic, analiza evoluţiei demografice se va face avându-se în vedere şi recomandările stabilite prin PRAI şi PLAI;
    2. analiza fenomenului de migrare internă şi externă a populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară;
    3. asigurarea cuprinderii populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în raport cu opţiunile exprimate, într-o formă organizată de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, profesional şi liceal.


    ART. 5
    Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului geografic se vor urmări:
    1. promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educaţie al tuturor copiilor şi elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban şi din mediul rural, cu ofertă de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic;
    2. dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiţia locală şi potenţialul de dezvoltare socioeconomică, corelate cu posibilităţile de inserţie socioprofesională.


    ART. 6
    Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi liceal, în cadrul criteriului relevanţei - conform căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare socioeconomică - se vor urmări:
    1. investigarea necesarului solicitat de specializări pentru şcolarizare în învăţământul liceal, filiera teoretică, care să ofere acces pe piaţa muncii sau în învăţământul superior;
    2. analiza solicitărilor exprimate de operatorii economici şi proiectarea ofertei de formare profesională în învăţământul profesional şi tehnic privind calificările profesionale şcolarizate în acest segment de învăţământ.


    ART. 7
    Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii:
    1. constituirea formaţiunilor de studiu de început în învăţământul liceal, profesional şi postliceal din 28 de elevi;
    2. constituirea formaţiunilor de studiu în învăţământul profesional dual conform solicitărilor operatorilor economici;
    3. constituirea formaţiunilor de studiu în cadrul limitelor maxime prevăzute de art. 63 alin. (1) din Legea nr. 1/2011;
    4. constituirea formaţiunilor de studiu peste limitele maxime, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Legea nr. 1/2011;
    5. stabilirea de către inspectoratele şcolare a numărului de locuri pentru candidaţii de etnie romă şi candidaţii din Republica Moldova, repartizarea acestora pe unităţi de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
    6. asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare;
    7. asigurarea cuprinderii întregii generaţii de absolvenţi ai clasei a VIII-a în învăţământul liceal şi în învăţământul profesional, inclusiv dual, în vederea finalizării învăţământului obligatoriu, conform legii;
    8. reducerea numărului de clase cu predare simultană şi, respectiv, a numărului de clase cu efective sub limita minimă prevăzută de art. 63 din Legea nr. 1/2011;
    9. organizarea programului „A doua şansă“ în vederea reducerii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii.


    ART. 8
    (1) Organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 se aprobă de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar şi de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor. Propunerile fundamentate ale unităţilor de învăţământ preuniversitar şi asumate de către inspectoratele şcolare privind organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 sunt centralizate la nivelul Direcţiei generale minorităţi şi relaţia cu Parlamentul şi înaintate spre aprobare, cu avizul Direcţiei generale educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, Direcţiei generale învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă şi Direcţiei generale economice.
    (2) Inspectoratele şcolare analizează şi avizează în consiliul de administraţie solicitările unităţilor de învăţământ care organizează formaţiuni de studiu independente, aflate sub incidenţa prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, altele decât cele propuse să funcţioneze în regim simultan. Formaţiunile de studiu propuse să funcţioneze în regim simultan nu intră sub incidenţa prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea nr. 1/2011.
    (3) Situaţiile avizate prevăzute la alin. (2) se centralizează şi se transmit, semnate şi ştampilate, la Direcţia minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, spre aprobare.

    ART. 9
    (1) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru filiera tehnologică, clasa a IX-a cu frecvenţă (seral), şi pentru filiera teoretică, clasa a IX-a cu frecvenţă (seral) sau cu frecvenţă redusă, se vor face numai pentru absolvenţii ciclului gimnazial din promoţiile anterioare care nu au urmat o formă de învăţământ liceal şi care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2018-2019.
    (2) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele a XI-a, învăţământ de masă cu frecvenţă (seral), filieră tehnologică, ciclul superior, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional din seria curentă şi seriile anterioare, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
    (3) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele de început din învăţământul special cu frecvenţă (zi/seral), filieră tehnologică/teoretică, ciclul superior al liceului, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor ciclului inferior al liceului din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional din seria curentă şi seriile anterioare, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului special.

    ART. 10
    (1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul profesional, inclusiv dual, se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind organizarea acestui tip de învăţământ şi pe baza unei analize detaliate a nevoilor pieţei muncii, a tendinţelor de dezvoltare economică din zonă, conform documentelor de planificare, respectiv PRAI şi PLAI, precum şi pe baza solicitărilor operatorilor economici, cu respectarea etapelor şi acţiunilor prevăzute în calendarul elaborat în baza art. 41 din Metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului dual, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.554/2017.
    (2) Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică se realizează pe baza opţiunilor exprimate în scris de către absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică.

    ART. 11
    (1) Conducerea unităţii de învăţământ răspunde de fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de şcolarizare, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.
    (2) În proiectul planului de şcolarizare se vor propune doar clase pentru nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională pentru care unitatea de învăţământ are autorizare de funcţionare provizorie/acreditare.
    (3) Proiectul planului de şcolarizare este dezbătut în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, pe baza unei analize a nivelurilor educaţionale propuse, structurate pe filiere, profiluri, specializări, domenii şi calificări profesionale.
    (4) Proiectul planului de şcolarizare este aprobat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după care se înaintează inspectoratului şcolar spre analiză.
    (5) Prin proiectul planului de şcolarizare, conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar de stat va solicita inspectoratului şcolar avizul pentru înfiinţarea şi/sau funcţionarea formaţiunilor de studiu pentru situaţiile de excepţie, prevăzute la art. 63 din Legea nr. 1/2011.

    ART. 12
    (1) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar analizează propunerile transmise de unitatea de învăţământ, operează sau nu modificări şi întocmeşte proiectul planului de şcolarizare la nivel judeţean, pe care îl înaintează spre aprobare la Ministerul Educaţiei Naţionale.
    (2) Unităţile de învăţământ sunt informate în scris dacă la nivelul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar au fost operate modificări în proiectul planului de şcolarizare propus.

    ART. 13
    Proiectul planului de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat profesional, liceal (filiera tehnologică) şi postliceal conţine, în mod obligatoriu, avizul Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social (CLDPS) şi al coordonatorului regional al Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT).

    ART. 14
    Pentru modul de fundamentare a proiectului planului de şcolarizare precum şi defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, limbi de predare, filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale şi forme de învăţământ, precum şi de exactitatea datelor transmise răspund inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi care au atribuţii privind reţeaua şcolară.

    ART. 15
    Ministerul Educaţiei Naţionale analizează proiectul planului de şcolarizare înaintat de fiecare inspectorat şcolar, pe niveluri şi forme de învăţământ, şi va întocmi proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat.

    ART. 16
    Cifrele de şcolarizare aprobate prin hotărâre a Guvernului au caracter maximal. Ministerul Educaţiei Naţionale repartizează global fiecărui inspectorat şcolar, pe niveluri de învăţământ, pe forme de organizare, pe filiere/profiluri/ specializări/domenii ale pregătirii de bază/domenii, cifrele de şcolarizare.

    ART. 17
    În termen de 10 zile de la primirea acestora de la Ministerul Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare aprobă şi repartizează fiecărei unităţi de învăţământ cifrele de şcolarizare defalcate pe niveluri de învăţământ, filiere, profiluri, domenii ale pregătirii de bază, specializări şi calificări profesionale autorizate/acreditate, număr de formaţiuni de studiu.

    ART. 18
    (1) La aprobarea numărului de posturi pentru fiecare inspectorat, Ministerul Educaţiei Naţionale ţine seama de modificările determinate în structura numărului de posturi de planurile-cadru în vigoare, precum şi de necesitatea asigurării serviciilor de sprijin educaţional prevăzute de lege.
    (2) Adresa de înaintare a proiectului planului de şcolarizare de către inspectoratele şcolare la Ministerul Educaţiei Naţionale va avea următorul conţinut: „Prezentul proiect al planului de şcolarizare pentru reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2018-2019 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului şcolar de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Inspectoratul şcolar a luat toate măsurile cu privire la încadrarea unităţilor de învăţământ în bugetul calculat pe baza legislaţiei în vigoare.“
    (3) Datele referitoare la proiectul planului de şcolarizare pentru nivelurile şi formele de învăţământ din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular vor fi transmise separat pentru fiecare tip de învăţământ (de stat sau particular), conform machetelor elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
    (4) Datele referitoare la proiectul planului de şcolarizare pentru reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular pentru anul şcolar 2018-2019 se încarcă integral în aplicaţia informatică dedicată - Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR).

    CAP. II
    Evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar particular autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate
    ART. 19
    (1) Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar particular întocmesc proiectul planului de şcolarizare pe fiecare nivel de învăţământ, menţionând distinct numărul de copii/elevi pe fiecare nivel de învăţământ/ specializare/calificare profesională acreditat(ă)/autorizat(ă).
    (2) Directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar particular transmit inspectoratelor şcolare proiectele planurilor de şcolarizare stabilite la nivelul unităţii de învăţământ respective, pe filiere/profiluri/specializări/domenii ale pregătirii de bază/ domenii/calificări profesionale. Pentru unităţile de învăţământ particular nu se aprobă/avizează cifra de şcolarizare, răspunderea privind alcătuirea şi realizarea planului de şcolarizare revenind conducerilor acestora.
    (3) Conducerile unităţilor de învăţământ particular transmit inspectoratului şcolar, separat, prin proiectul planului de şcolarizare, datele referitoare la nivelurile de învăţământ/ specializările/calificările profesionale acreditate, care vor fi şcolarizate în anul şcolar 2018-2019 în unitatea de învăţământ, în vederea asigurării finanţării de la bugetul de stat, conform legislaţiei în vigoare.
    (4) Inspectoratele şcolare analizează proiectele planurilor de şcolarizare propuse de către unităţile de învăţământ particular din perspectiva respectării de către acestea a şcolarizării pe nivelurile/domeniile şi în specializările/calificările profesionale pentru care unităţile de învăţământ respective sunt autorizate/ acreditate şi transmit centralizat proiectul planului de şcolarizare al unităţilor de învăţământ preuniversitar particular la Ministerul Educaţiei Naţionale.
    (5) Datele referitoare la nivelurile de învăţământ/ specializările/calificările profesionale pentru care unităţile de învăţământ particular sunt autorizate/acreditate se centralizează la nivel de inspectorat şcolar şi se transmit la Ministerul Educaţiei Naţionale.

    CAP. III
    Emiterea avizului conform pentru organizarea/reorganizarea reţelei şcolare
    ART. 20
    În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) avizul conform pentru organizarea reţelei şcolare - este actul emis de către inspectoratele şcolare la solicitarea formulată de către autorităţile administraţiei publice locale în vederea organizării reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, respectiv de Ministerul Educaţiei Naţionale la solicitarea formulată de către consiliile judeţene/consiliile locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în vederea organizării reţelei şcolare pentru învăţământul special de nivel liceal şi special de nivel postliceal, cu consultarea partenerilor sociali;
    b) unitate de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) - reprezintă orice unitate de învăţământ autorizată să funcţioneze provizoriu/acreditată din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, având ca elemente definitorii: actul de înfiinţare (ordin al ministrului/hotărâre a autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene, după caz/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens şi care respectă prevederile legislaţiei în vigoare), patrimoniu (sediu, dotări corespunzătoare, adresă), cod de identificare fiscală (CIF), ştampilă cu stema României şi denumirea Ministerului Educaţiei Naţionale şi cont la Trezoreria Statului/bancă (pentru unităţile de învăţământ particular);
    c) structură şcolară arondată (AR) - este unitatea de învăţământ fără personalitate juridică, subordonată unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică (PJ), reprezentând o locaţie a acesteia;
    d) reţea şcolară locală - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, din raza de competenţă a autorităţilor administraţiei publice locale;
    e) reţea şcolară judeţeană/a municipiului Bucureşti - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate care funcţionează la nivelul unui judeţ/al municipiului Bucureşti;
    f) reţea şcolară naţională - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate cuprinse în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar;
    g) organizarea reţelei şcolare - este procesul de stabilire a unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate/acreditate de stat şi particular care vor funcţiona în anul şcolar următor pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective. Actul administrativ prin care se organizează reţeaua şcolară a localităţii/judeţului/sectorului municipiului Bucureşti este hotărârea consiliului local/consiliului judeţean, emisă în baza prevederilor legislaţiei în vigoare;
    h) reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar - este operaţiunea juridică în care pot fi implicate una sau mai multe persoane juridice, ce are ca efecte înfiinţarea, modificarea ori încetarea acestora. Reorganizarea persoanei juridice se realizează prin fuziune, prin divizare sau prin transformare;
    i) unitate/unităţi de învăţământ dobânditoare - reprezintă unitatea/unităţile de învăţământ cu personalitate juridică căreia/cărora i/li se transferă drepturile, obligaţiile, patrimoniul şi personalul unităţii de învăţământ care se reorganizează, prin absorbţie, contopire sau divizare totală, şi îşi pierde personalitatea juridică.


    ART. 21
    (1) Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) are buget şi contabilitate proprie organizată potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi altor prevederi ale legislaţiei în vigoare. Administratorul financiar (contabilul), definit potrivit reglementărilor legale, are obligaţiile prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi în alte prevederi ale legislaţiei în vigoare.
    (2) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular cu personalitate juridică îşi organizează propriul compartiment de contabilitate, cu respectarea prevederilor legale, asumându-şi răspunderea legală pentru gestionarea fondurilor primite prin finanţare de la bugetul de stat prin bugetele locale.

    ART. 22
    (1) Organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se realizează prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, cu avizul conform al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei Naţionale, după caz.
    (2) Obţinerea avizului conform este obligatorie, lipsa acestuia atrăgând nulitatea hotărârii consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean prin care este aprobată reţeaua şcolară.
    (3) Organizarea reţelei şcolare se realizează, în ordine, cu respectarea următoarelor etape:
    a) realizarea proiectului de reţea şcolară de către consiliul local/consiliul judeţean;
    b) transmiterea proiectului de reţea şcolară, realizat de către consiliul local/consiliul judeţean, de către primar/preşedinte al consiliului judeţean, către inspectoratul şcolar/Ministerul Educaţiei Naţionale, cu solicitarea de emitere a avizului conform, potrivit prevederilor legale;
    c) realizarea activităţilor de monitorizare şi control al spaţiilor de învăţământ în care unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare urmează să funcţioneze de către inspectoratele şcolare, în colaborare cu Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, privind îndeplinirea cerinţelor din standardele de autorizare/acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
    d) transmiterea către autorităţile administraţiei publice locale (primarul şi consiliul local, respectiv preşedintele consiliului judeţean şi consiliul judeţean) a listei unităţilor de învăţământ pentru care se acordă aviz conform, precum şi a listei unităţilor de învăţământ pentru care nu se acordă aviz conform (însoţită de un raport care conţine motivele neacordării avizului conform şi propuneri privind organizarea/reorganizarea acestora);
    e) aprobarea, prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, a reţelei şcolare pe baza avizului conform al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei Naţionale.

    (4) În condiţiile în care, în situaţii excepţionale, unităţile de învăţământ nou-înfiinţate nu sunt cuprinse în hotărârea consiliului local, potrivit prevederilor legale, sunt supuse monitorizării şi controlului, conform legii. Pentru aceste unităţi de învăţământ inspectoratele şcolare colaborează cu administraţia publică locală pentru cuprinderea lor în reţeaua şcolară, pe baza prevederilor prezentei metodologii, nu mai târziu de începerea cursurilor. Activităţile de monitorizare şi control desfăşurate la unităţile de învăţământ aflate în această situaţie continuă până la cuprinderea lor în reţeaua şcolară.

    ART. 23
    (1) Organizarea reţelei şcolare se realizează anual. În procesul de organizare a reţelei şcolare unităţile de învăţământ pot să îşi păstreze statutul şi structura sau pot fi reorganizate, în urma aplicării unor operaţiuni specifice, respectiv fuziunea sau divizarea acestora. Autorităţile administraţiei publice locale, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, şi, respectiv, persoanele juridice finanţatoare, pentru unităţile de învăţământ particular, vor înainta propunerile de divizare sau de fuziune a unităţilor de învăţământ, însoţite de o fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus.
    (2) Reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar particular se realizează prin hotărâre a persoanelor juridice finanţatoare. Hotărârea de reorganizare a unităţilor de învăţământ particular se comunică atât autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv consiliului local sau, după caz, consiliului judeţean, cât şi inspectoratului şcolar, însoţită de solicitarea de cuprindere în reţeaua şcolară din raza lor de competenţă, înainte de solicitarea de emitere a avizului conform pentru organizarea reţelei şcolare. Propunerea de reorganizare este însoţită de un raport argumentativ privind necesitatea reorganizării unităţilor de învăţământ respective.
    (3) Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar rezultate în urma procesului de reorganizare, autorităţile publice locale (prin primar/preşedintele consiliului judeţean), respectiv persoanele juridice finanţatoare (pentru unităţile de învăţământ particular) au obligaţia să se asigure, înainte de începerea anului şcolar următor, că acestea deţin autorizaţiile de mediu, sanitare şi de securitate contra incendiilor pentru spaţiile în care vor desfăşura proces educaţional.
    (4) Unităţile de învăţământ care îşi schimbă sediul sau îşi extind activitatea pe aceleaşi niveluri de învăţământ/ specializări/calificări profesionale în noi sedii au obligaţia să anunţe, potrivit legislaţiei în vigoare: autorităţile publice locale, inspectoratul şcolar şi ARACIP. Unităţile de învăţământ respective au obligaţia deţinerii autorizaţiilor de mediu, sanitare şi de securitate contra incendiilor, înainte de începerea procesului educaţional pentru spaţiile respective. Inspectoratele şcolare, în colaborare cu ARACIP, vor desfăşura activităţi de monitorizare şi control, pe baza standardelor de autorizare/ acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007, privind îndeplinirea cerinţelor referitoare la organizarea şi funcţionarea spaţiilor de învăţământ în care unităţile de învăţământ aflate în această situaţie urmează să funcţioneze, pentru niveluri de învăţământ/specializări/calificări profesionale pentru care acestea au fost autorizate/acreditate. Unităţile de învăţământ aflate în această situaţie vor desfăşura proces educaţional în noile locaţii numai după constatarea respectării, în spaţiile respective, a cerinţelor standardelor, corespunzător nivelurilor/specializărilor/calificărilor profesionale pentru care unităţile de învăţământ respective au fost autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate.
    (5) Extinderea activităţii unităţilor de învăţământ într-un alt judeţ se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind procedura de autorizare de funcţionare provizorie, prin ARACIP.
    (6) Înfiinţarea de noi unităţi de învăţământ preuniversitar, altele decât cele rezultate din procesul de reorganizare, se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind procedura de autorizare de funcţionare provizorie, prin ARACIP.

    ART. 24
    În vederea organizării reţelei şcolare locale, consiliile locale/judeţene întocmesc un proiect al reţelei şcolare, care se transmite inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei Naţionale de către primar/preşedintele consiliului judeţean, în vederea emiterii avizului conform. Solicitarea de emitere a avizului conform este însoţită de proiectul de reţea şcolară şi de un raport argumentativ privind structura reţelei şcolare propuse să funcţioneze în anul şcolar următor. Unităţile de învăţământ supuse procesului de reorganizare, cu operaţiile specifice detaliate, vor fi menţionate expres fie separat, într-un proiect de hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, fie în cadrul aceluiaşi proiect de act administrativ emis pentru organizarea reţelei şcolare din raza de competenţă, dar la articole distincte.

    ART. 25
    (1) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare vor ţine seama de următoarele criterii:
    a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/ evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
    b) asigurarea finanţării de bază pentru toţi copiii/elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi particular, conform legislaţiei în vigoare;
    c) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;
    d) respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de „colegiu/colegiu naţional“;
    e) respectarea prevederilor legale privind menţinerea titlului de „colegiu/colegiu naţional“;
    f) respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind operaţiunile specifice efectuate de autorităţile administraţiei publice locale referitoare la unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv înfiinţarea/desfiinţarea/reorganizarea acestora;
    g) încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază şi în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar;
    h) efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ sunt mai mari decât cele prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011.

    (2) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar liceal şi postliceal special, Ministerul Educaţiei Naţionale va avea în vedere următoarele criterii:
    a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/ evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
    b) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;
    c) respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de „colegiu/colegiu naţional“;
    d) respectarea prevederilor legale privind autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea unităţilor de învăţământ pentru nivelurile liceal special şi postliceal special;
    e) efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ sunt mai mari decât cele prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011;
    f) respectarea cerinţelor standardelor de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, privind spaţiile de învăţământ în care vor funcţiona unităţi de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare.

    (3) Inspectoratele şcolare/Ministerul Educaţiei Naţionale analizează solicitările autorităţilor administraţiei publice locale şi dispun, în acord cu prevederile art. 26 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, activităţi de monitorizare şi control al spaţiilor de învăţământ în care unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare urmează să funcţioneze privind îndeplinirea cerinţelor din standardele de autorizare/acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007. Monitorizarea şi controlul se vor desfăşura pe baza standardelor de autorizare/acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007, pentru niveluri de învăţământ/specializări/calificări profesionale autorizate/ acreditate, care vor fi dobândite de către unităţile de învăţământ în urma procesului de reorganizare, prin verificarea cerinţelor referitoare la organizarea şi funcţionarea spaţiilor de învăţământ în care aceste unităţi de învăţământ vor funcţiona.
    (4) După efectuarea activităţilor de monitorizare şi control menţionate la alin. (3), inspectoratele şcolare hotărăsc emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei şcolare.
    (5) Concomitent cu avizul conform, inspectoratele şcolare comunică autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv primarului şi consiliului local, lista unităţilor de învăţământ pentru activităţi extraşcolare, centrelor de excelenţă şi cluburilor sportive şcolare, în vederea includerii acestora în reţeaua şcolară.

    ART. 26
    În situaţia în care, după începerea cursurilor, efectivele de copii şi elevi ale unor unităţi de învăţământ preuniversitar de stat pentru care s-a acordat avizul conform şi s-a emis hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, după caz, scad sub limitele prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, unităţile de învăţământ respective îşi continuă activitatea, urmând a intra în proces de reorganizare începând cu anul şcolar următor.

    ART. 27
    (1) Reorganizarea unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se realizează prin fuziune şi divizare, după cum urmează:
    a) fuziunea prin absorbţie reprezintă operaţia juridică prin care unităţile de învăţământ cu personalitate juridică ale căror efective de preşcolari şi/sau elevi scad sub limitele minime prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 şi/sau unităţile de învăţământ care, deşi au efective mai mari decât minimul prevăzut de lege, intră în proces de reorganizare şi sunt absorbite de către o altă unitate de învăţământ cu personalitate juridică. În acest caz, drepturile şi obligaţiile unităţii de învăţământ/unităţilor de învăţământ absorbită/absorbite se transferă în patrimoniul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică care absoarbe;
    b) fuziunea prin contopire reprezintă operaţia juridică prin care două sau mai multe unităţi de învăţământ cu personalitate juridică ale căror efective de preşcolari şi/sau elevi scad sub limitele minime prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 şi/sau unităţi de învăţământ care, deşi au efective mai mari decât minimul prevăzut de lege, intră în proces de reorganizare, se contopesc şi rezultă o nouă unitate de învăţământ cu personalitate juridică. În acest caz, drepturile şi obligaţiile unităţilor de învăţământ care se contopesc se transferă în patrimoniul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică nou-înfiinţate;
    c) divizarea totală reprezintă operaţiunea juridică prin care o unitate de învăţământ cu personalitate juridică ale cărei efective de preşcolari şi/sau elevi scad sub limitele minime prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 sau o unitate de învăţământ care, deşi are efective mai mari decât minimul prevăzut de lege, intră în proces de reorganizare şi se divide în două sau mai multe unităţi de învăţământ. Întregul patrimoniu al unităţii de învăţământ supuse divizării se împarte între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică care există deja sau care se înfiinţează prin divizare. În acest caz, drepturile şi obligaţiile unităţii de învăţământ divizate total se transferă către unitatea/unităţile cu personalitate juridică, proporţional cu partea de patrimoniu preluată de la unitatea de învăţământ supusă operaţiunii de divizare;
    d) divizarea parţială reprezintă operaţiunea juridică prin care o parte din patrimoniul unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică se desprinde şi se transmite către una sau mai multe unităţi de învăţământ cu personalitate juridică. În acest caz, drepturile şi obligaţiile aferente părţii desprinse prin divizare parţială se transferă către unitatea/unităţile cu personalitate juridică, proporţional cu partea de patrimoniu preluată de la unitatea de învăţământ cu personalitate juridică care se divizează parţial.

    (2) Persoanele juridice finanţatoare ale unităţilor de învăţământ particular/Unităţile de învăţământ particular au obligaţia să comunice autorităţilor administraţiei publice locale datele specifice ale unităţii de învăţământ particular, statutul acesteia, denumire, adresă, niveluri de învăţământ şcolarizate, date de contact, în vederea cuprinderii în reţeaua organizată de către autorităţile administraţiei publice locale în raza cărora se află. Solicitarea de cuprindere în reţeaua şcolară din localitatea în care funcţionează se va transmite la autorităţile publice locale imediat după obţinerea ordinului de autorizare, de regulă, înainte de înaintarea solicitării în vederea emiterii avizului conform.
    (3) Unităţile de învăţământ preuniversitar care nu sunt cuprinse în reţeaua şcolară a unităţii administrativ-teritoriale în care se află nu pot beneficia de drepturile prevăzute de lege.

    ART. 28
    (1) Inspectorul şcolar general, în baza hotărârii de aprobare a reţelei şcolare locale, adoptată de consiliul local/consiliul judeţean, şi având în vedere hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar privind acordarea avizului conform, emite decizii pentru punerea în aplicare a procesului de reorganizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat care au fost implicate în acest proces, menţionate detaliat cu fiecare operaţiune în actul administrativ. Aceste decizii se comunică unităţilor şcolare implicate în procesul de reorganizare în cel mult 10 zile de la emiterea hotărârii consiliului local/consiliului judeţean, dar nu mai târziu de 31 august 2018.
    (2) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar stabileşte:
    a) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului de la unitatea absorbită către unitatea de învăţământ cu personalitate juridică care absoarbe;
    b) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului unităţilor de învăţământ care se contopesc către nou-înfiinţata unitate cu personalitate juridică;
    c) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului unităţii divizate total/parţial către unitatea/unităţile de învăţământ cu personalitate juridică dobânditoare;
    d) transferul drepturilor de a şcolariza pe niveluri de învăţământ/specializări/calificări profesionale, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, implicând şi transferul cifrei de şcolarizare aferente nivelurilor de învăţământ/specializărilor/ calificărilor profesionale şcolarizate;
    e) transferul bazei materiale, cu excepţia terenurilor şi a clădirilor aflate în domeniul public local, de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea dobânditoare.

    (3) În îndeplinirea atribuţiilor reglementate la alin. (1), inspectoratul şcolar va proceda la:
    a) informarea şi îndrumarea unităţilor de învăţământ care vor intra în reorganizare prin absorbţie/contopire/divizare în legătură cu etapele care trebuie parcurse de acestea, în vederea transferării drepturilor şi obligaţiilor, a patrimoniului şi a personalului către unitatea dobânditoare;
    b) asigurarea unui proiect de plan de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare;
    c) asigurarea încadrării personalului didactic în unitatea de învăţământ care se reorganizează şi/sau, după caz, soluţionarea reducerilor de activitate ale acestora, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.485/2017, în vigoare, pentru anul şcolar 2018-2019;
    d) emiterea deciziilor de repartizare a personalului didactic transferat de la unitatea care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea/unităţile dobânditoare, conform procedurilor stabilite prin Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.485/2017, în vigoare, pentru anul şcolar 2018-2019;
    e) avizarea statelor de personal ale unităţilor de învăţământ dobânditoare, avându-se în vedere funcţiile didactice şi nedidactice rezultate prin transferul personalului unităţii care îşi pierde personalitatea juridică;
    f) verificarea modului în care unitatea/unităţile de învăţământ dobânditoare a/au procedat la încheierea contractelor individuale de muncă ale personalului transferat de la unitatea de învăţământ care şi-a pierdut personalitatea juridică şi la înregistrarea acestora în registrul general de evidenţă a salariaţilor;
    g) verificarea finalizării de către unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică ca urmare a reorganizării a procedurii de radiere din evidenţele autorităţilor fiscale (retragerea CIF-ului) şi, respectiv, de returnare a sigiliilor acestor unităţi de învăţământ la inspectoratul şcolar;
    h) verificarea preluării de către unitatea/unităţile dobânditoare a arhivei unităţii/unităţilor care îşi pierde/pierd personalitatea juridică prin reorganizare;
    i) desfăşurarea oricăror altor operaţiuni necesare pentru finalizarea procesului de reorganizare a unităţilor de învăţământ, decurgând din reţeaua şcolară aprobată prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean.

    (4) Procedura de transfer al personalului didactic auxiliar şi al personalului nedidactic de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică la unitatea dobânditoare este următoarea: anterior încetării personalităţii juridice, directorul unităţii de învăţământ care se reorganizează emite decizia de transfer ca urmare a reorganizării personalului didactic auxiliar şi a personalului nedidactic şi dispune încetarea contractului individual de muncă al fiecărui salariat, în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrând încetarea contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (2) lit. i) şi art. 4 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, cu modificările şi completările ulterioare; în baza deciziei de transfer, transmisă unităţii la care se realizează transferul (unitatea dobânditoare), directorul acesteia emite decizia de angajare pe post a fiecărui salariat transferat şi încheie contractul individual de muncă, cu cel puţin o zi lucrătoare anterior începerii activităţii. Contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor unităţii dobânditoare, cu respectarea dispoziţiilor art. 3 alin. (2) lit. b) şi art. 4 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 500/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 29
    Operaţiile specifice privind organizarea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru activităţi extraşcolare (palate şi cluburi ale copiilor, cluburi sportive şcolare) se realizează de către inspectoratele şcolare prin hotărâri ale consiliilor de administraţie ale acestora, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.

    ART. 30
    (1) După începerea cursurilor, reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular nu se modifică.
    (2) În situaţii excepţionale, dacă după emiterea hotărârii consiliului local/consiliului judeţean privind organizarea reţelei şcolare există solicitări de modificare a reţelei şcolare, înainte de începerea cursurilor, acestea vor fi analizate în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, în afara calendarului stabilit prin prezenta metodologie, doar cu acordul secretarului de stat care coordonează învăţământul preuniversitar.
    (3) Modificările de denumire a unităţilor de învăţământ, altele decât cele rezultate în urma procesului de reorganizare, prevăzute la art. 27, precum şi extinderile de activitate sau schimbările de sediu ale acestora nu reprezintă modificarea reţelei şcolare, deoarece nu se modifică structura persoanei juridice în cauză.
    (4) În situaţia în care o unitate de învăţământ cu personalitate juridică îşi modifică nivelul de învăţământ cel mai înalt pe care a şcolarizat/va şcolariza, ca urmare a autorizării de funcţionare provizorie/acreditării sau încetării şcolarizării pe nivelul cel mai înalt, aceasta îşi va schimba, în mod obligatoriu, denumirea şi codul de identificare fiscală.

    ART. 31
    Activităţile de monitorizare şi control prevăzute la art. 22, 23 şi 25 vor fi reluate şi în primul an de funcţionare a unităţilor de învăţământ aflate în situaţiile descrise la articolele menţionate, urmând ca aceste unităţi de învăţământ să fie cuprinse, cu prioritate, în calendarul activităţilor privind desfăşurarea procesului de evaluare externă periodică, potrivit legislaţiei în vigoare.

    CAP. IV
    Dispoziţii finale
    ART. 32
    Calendarul operaţiunilor desfăşurate de inspectoratele şcolare cu privire la reţeaua şcolară:
    1. Până la data de 24 noiembrie 2017 inspectoratele şcolare au obligaţia de a solicita, în vederea emiterii avizului conform, autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, proiectul privind organizarea/reorganizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular din raza lor teritorială pentru anul şcolar 2018-2019, în vederea fundamentării proiectului planului de şcolarizare.
    2. În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu transmit propuneri privind organizarea reţelei şcolare din raza lor de competenţă până la data de 15 decembrie 2017 sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea reţelei şcolare, în acord cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va fundamenta proiectul planului de şcolarizare, pentru unităţile de învăţământ aflate în această situaţie, pe baza actului administrativ (hotărârea consiliului local, hotărâre judecătorească etc.) valabil la momentul respectiv.
    3. Data-limită impusă pentru: a) aprobarea reţelei şcolare prin hotărârea consiliului local/consiliului judeţean, după caz; b) luarea deciziilor de către autorităţile publice locale/judeţene, după caz, privind unităţile de învăţământ pentru care nu s-a acordat aviz conform; c) luarea deciziilor de către autorităţile publice locale/judeţene, după caz, privind unităţile de învăţământ pentru care se constată că, după emiterea avizului conform şi/sau emiterea hotărârii consiliului local/consiliului judeţean, efectivele de elevi/preşcolari ale acestor unităţi au scăzut sub limitele prevăzute de lege, este 1 iunie 2018. Inspectoratul şcolar informează Ministerul Educaţiei Naţionale, pe baza unui raport detaliat, asupra acestor situaţii. Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar hotărăşte organizarea reţelei şcolare pe baza criteriilor de eficientizare şi a procedurilor prevăzute în prezenta metodologie. Inspectoratul şcolar înaintează la Ministerul Educaţiei Naţionale propunerea de organizare a reţelei şcolare pentru autorităţile administrativ- teritoriale aflate în aceste situaţii, în vederea emiterii ordinului ministrului educaţiei naţionale, potrivit prevederilor legale.
    4. În termen de 30 zile de la data-limită impusă privind situaţiile de la pct. 3, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, ministrul educaţiei naţionale emite un ordin cu privire la aprobarea reţelei şcolare, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (4^1), din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.
    5. Pentru stabilirea reţelei şcolare a învăţământului special de nivel liceal şi special de nivel postliceal, inspectoratele şcolare solicită consiliilor judeţene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în acelaşi termen menţionat la pct. 1, proiectul privind reţeaua şcolară a învăţământului special. Aceste proiecte se înaintează, până la data de 29 noiembrie 2017, Ministerului Educaţiei Naţionale pentru emiterea avizului conform.
    6. Inspectoratele şcolare vor cuprinde în solicitările menţionate la pct. 1 şi 4 referiri exprese la prevederile legale aplicabile cu privire la organizarea/reorganizarea reţelei şcolare stipulate în: Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi în prezenta metodologie.
    7. Până la data de 15 decembrie 2017, Ministerul Educaţiei Naţionale/inspectoratele şcolare trebuie să comunice, în scris, avizul conform/refuzul de a emite avizul conform autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, privind organizarea/reorganizarea reţelei şcolare din raza lor teritorială. Refuzul de a emite avizul conform se motivează în scris şi se comunică solicitanţilor.
    8. În conformitate cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, organizarea reţelei şcolare se realizează anual. Prin urmare, chiar dacă reţeaua şcolară se menţine neschimbată pentru anul şcolar următor, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să solicite şi în aceste situaţii emiterea avizului conform pentru organizarea reţelei şcolare şi să emită actul administrativ prevăzut de legislaţia în vigoare pentru organizarea reţelei şcolare.


    ART. 33
    Inspectoratul şcolar transmite proiectul planului de şcolarizare şi reţeaua şcolară pentru anul şcolar 2018-2019 separat, atât pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, cât şi pentru unităţile de învăţământ particular, în două exemplare (unul format letric şi unul format electronic scanat) la Ministerul Educaţiei Naţionale până la data de 22 ianuarie 2018.

    ART. 34
    (1) Inspectoratele şcolare dau publicităţii reţeaua şcolară care va funcţiona în anul şcolar 2018-2019, conform prevederilor art. 61 alin. (5) din Legea nr. 1/2011.
    (2) Inspectoratele şcolare vor purta un permanent dialog cu administraţia publică locală în ceea ce priveşte organizarea reţelei şcolare din raza de competenţă.


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice