Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
METODOLOGIE din 6 octombrie 2011 de aplicare a prevederilor privind inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar
EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 24 octombrie 2011
Inspectorii vor ţine cont în activitatea de inspecţie cã, deşi vor fi evaluate separat, ariile tematice/domeniile inspectate formeazã un sistem care reflectã ansamblul activitãţii unitãţilor de învãţãmânt. Inspectorii trebuie sã emitã aprecieri şi nu simple descrieri a ceea ce se întâmplã în unitãţile de învãţãmânt.
Pentru Fişa de observare a lecţiei (anexa nr. 5 la regulament), inspectorii vor folosi o scalã cu 4 nivele de performanţã, acordând pentru fiecare lecţie asistatã/observatã unul dintre cele 4 calificative: foarte bine (FB); bine (B); acceptabil (A); slab (S).
Descriptorii de performanţã pentru ariile tematice/domeniile inspectate descriu nivelurile de calitate bine (B), acceptabil (A), slab (S), fiind incluse pentru a fi un ghid pentru inspectori şi şcoli, facilitând interpretarea criteriilor şi acordarea calificativelor generale pe arie tematicã/domeniu.
Echipa de inspectori acordã calificative generale pentru fiecare arie tematicã/domeniu inspectat - bine (B), acceptabil (A), slab (S) -, precum şi pentru fiecare disciplinã de studiu inspectatã - bine (B), acceptabil (A), slab (S).
În acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplinã de studiu se vor avea în vedere atât calificativele acordate în urma activitãţii de asistenţã/observare a lecţiei, cât şi raportarea la criteriile şi descriptorii de performanţã precizate/precizaţi pentru ariile tematice/domeniile incluse în cadrul prezentei metodologii. În mod special, în acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplinã de studiu se vor avea în vedere criteriile şi descriptorii de performanţã pentru ariile tematice/domeniile:
- activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învãţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional);
- nivelul performanţelor realizate de elevi în învãţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare).
Ariile tematice/Domeniile inspectate, sursele de informare consultate şi criteriile folosite de inspectori atunci când realizeazã o inspecţie şcolarã generalã sunt urmãtoarele:
1. Managementul şcolar, managementul asigurãrii calitãţii, dezvoltarea instituţionalã, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor
Scopurile
Evaluarea eficacitãţii managementului conducerii unitãţii de învãţãmânt şi a responsabililor/coordonatorilor corespunzãtori diferitelor niveluri din structura de management. Evaluarea capacitãţii instituţiei de educaţie de a-şi administra eficient resursele umane şi materiale. Evaluarea mãsurii în care unitatea şcolarã are cunoştinţã de legislaţia în vigoare în ceea ce priveşte drepturile elevilor şi eficacitatea cu care o aplicã.
Sursele de informare consultate
a) cel mai recent raport extern asupra unitãţii de învãţãmânt;
b) documentele manageriale, Raportul anual de evaluare (RAE);
c) procesele-verbale de la şedinţele consiliului profesoral şi ale consiliului de administraţie;
d) schemele orare ale unitãţilor de învãţãmânt şi orarul cadrelor didactice;
e) politicile şi procedurile;
f) graficul activitãţilor extracurriculare;
g) fişele posturilor;
h) informaţii statistice cerute de inspector;
i) bugetul instituţiei de educaţie şi planul financiar;
j) discuţii cu personalul de la diferite niveluri din cadrul structurii manageriale;
k) discuţii cu elevii şi cu personalul;
l) regulamentul de ordine interioarã;
m) reglementãrile care privesc situaţia copiilor;
n) dosarele cu actele şi documentele elevilor;
o) sancţiuni aplicate elevilor;
p) codul de conduitã sau normele care reglementeazã relaţiile dintre cadrele didactice şi elevi şi dintre personalul didactic auxiliar şi administrativ şi elevi;
q) mãsurile pe care le-a luat instituţia de educaţie pentru sãnãtatea şi siguranţa elevilor, de exemplu, în laboratoare, pe terenul sau în sala de sport;
r) reglementãri privind însoţirea elevilor în timpul vizitelor în afara instituţiei de educaţie;
s) orice alte reglementãri şi proceduri care se referã la protecţia copilului;
t) proceduri şi reglementãri care se referã la cazarea elevilor;
u) discuţii cu pãrinţii şi cu reprezentanţii organizaţiilor care sprijinã unitatea de învãţãmânt.
Criteriile
Direcţia de dezvoltare a unitãţii de învãţãmânt preuniversitar este bine stabilitã?
(I) Inspectorii vor analiza scopurile, politicile, procedurile şi planurile de dezvoltare (PDI/PAS) ale instituţiei de educaţie pentru a stabili dacã direcţia de dezvoltare este bunã.
(II) Se va aprecia dacã personalul şi comunitatea şcolarã înţeleg planurile de dezvoltare (PDI/PAS) ale instituţiei de educaţie şi le pun în practicã.
(III) Inspectorii vor evalua dacã directorul şi ceilalţi manageri asigurã o conducere corespunzãtoare.
Sunt elaborate politicile şi procedurile astfel încât instituţia de educaţie sã îşi atingã scopurile?
(I) Inspectorii vor aprecia dacã au fost stabilite politici şi proceduri corespunzãtoare.
(II) Se va acorda atenţie modului în care politicile şi procedurile au fost formulate, arãtându-se cine a fost implicat şi cât timp.
(III) Inspectorii vor aprecia dacã politicile şi procedurile sunt înţelese de comunitatea şcolarã şi dacã sunt puse în practicã aşa cum trebuie.
Sunt folosite eficient resursele instituţiei de educaţie (bani, personal, materiale, echipamente)?
(I) Inspectorii vor analiza bugetul unitãţii de învãţãmânt pentru a constata dacã este cheltuit cum trebuie şi dacã se exercitã un control eficace.
(II) Evaluarea are în vedere modul de folosire a resurselor, cãutând rãspunsuri la urmãtoarele întrebãri:
Are unitatea de învãţãmânt suficient personal didactic calificat?
Existã suficient personal nedidactic?
Pregãtirea personalului didactic asigurã realizarea unei activitãţi eficiente?
Are unitatea de învãţãmânt suficiente spaţii de cazare şi masã la standarde corespunzãtoare?
Are unitatea de învãţãmânt suficiente resurse educaţionale pentru a-şi realiza curriculumul?
Are unitatea şcolarã reglementãri şi proceduri adecvate pentru protecţia copilului?
(I) Inspectorii vor evalua dacã unitatea şcolarã are proceduri bune şi dacã sunt puse în practicã în mod corespunzãtor.
(II) Inspectorii se vor informa asupra unor cazuri de abuzuri asupra copiilor şi vor evalua modul în care au fost rezolvate.
(III) Vor fi evaluate relaţiile pe care le are unitatea şcolarã cu serviciile locale care rãspund de copii.
Are unitatea şcolarã proceduri şi reglementãri corespunzãtoare în ceea ce priveşte protecţia muncii?
(I) Se va face o evaluare a normelor de siguranţã din laboratoare şi a echipamentului care asigurã protecţia elevilor.
(II) Vor fi evaluate calitatea şi eficacitatea mãsurilor care se iau în caz de urgenţã.
(III) Inspectorii vor verifica dacã elevii şi personalul cunosc normele de protecţie a muncii.
Sunt condiţiile de cazare corespunzãtoare?
(I) Vor fi apreciate condiţiile de cazare şi de masã.
(II) Inspectorii vor aprecia dacã personalul are grijã de elevi.
(III) Se va aprecia dacã elevii se simt protejaţi şi sunt în siguranţã.
Descriptori
Bine
Echipa managerialã a unitãţii de învãţãmânt stabileşte politicile de dezvoltare în acord cu strategiile educaţionale generale, selecteazã cele mai potrivite metode de aplicare a acestora şi defineşte clar modalitãţile de aplicare.
Consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt utilizeazã eficient resursele financiare pentru menţinerea şi dezvoltarea resurselor materiale şi umane.
Deciziile consiliului de administraţie sunt în acord cu obiectivele strategice ale unitãţii de învãţãmânt şi cu legislaţia generalã şi specificã în vigoare.
Directorul se intereseazã permanent de trasarea şi menţinerea unei direcţii bune de dezvoltare, coopereazã în mod eficient cu consiliul de administraţie şi cu personalul didactic, acceptând un dialog constructiv.
Echipa managerialã a instituţiei de educaţie monitorizeazã accesul la formarea continuã a resurselor umane, este interesatã permanent de formarea continuã a profesorilor, încurajeazã folosirea unor metode adecvate şi iniţiativele ce vizeazã ajustarea curriculumului.
Managerii unitãţii de învãţãmânt monitorizeazã soluţionarea punctelor slabe identificate şi menţionate de cãtre comisia de asigurare şi evaluare a calitãţii în raportul specific, raportându-se la standardele naţionale de acreditare.
Echipa managerialã supervizeazã starea clãdirilor, inclusiv cantina, şi sprijinã biblioteca/CDI în achiziţionarea fondului de carte, asigurându-se cã toate acestea permit elevilor o învãţare eficientã.
Echipa managerialã a unitãţii de învãţãmânt consultã în permanenţã comunitatea localã şi pãrinţii şi anticipeazã soluţii pentru a satisface în mare mãsurã aşteptãrile acestora.
Resursele financiare, materiale şi umane sunt subordonate procesului de învãţare, asigurând accesul egal la educaţie de calitate şi încurajând performanţele elevilor.
Responsabilii de catedre/comisii/compartimente lucreazã conform obiectivelor stabilite în PDI/PAS şi raporteazã periodic îndeplinirea acestora. Managerii de la toate nivelurile au un stil de muncã eficient şi îşi conduc bine echipele.
Nu sunt înregistrate reclamaţii şi sesizãri nesoluţionate la adresa echipei manageriale.
Şcoala respectã legislaţia şi regulamentele privind curriculumul, evaluarea, finanţarea, drepturile elevilor şi protecţia acestora.
Şcoala are sisteme şi proceduri de monitorizare şi evaluare a modului în care sunt respectate cerinţele legale, în special cele ce privesc protecţia muncii. Aceste aspecte sunt în atenţia conducerii şcolii, cãreia îi revine responsabilitatea de a le analiza şi de a le revizui.
Şcoala are politici, proceduri şi regulamente adecvate referitoare la protecţia muncii. Legile şi regulamentele sunt expuse în locuri vizibile. Şcoala se asigurã cã personalul şi elevii cunosc aceste legi şi regulamente.
Acceptabil
Şcoala îşi defineşte propriile scopuri şi politici, dar metodele de realizare a acestora nu sunt clar stabilite. Planurile de dezvoltare sunt stabilite, dar monitorizarea implementãrii cu succes a acestora este intermitentã şi superficialã.
Echipa managerialã coopereazã cu consiliul de administraţie şi cu personalul didactic şi creeazã relaţii de muncã satisfãcãtoare.
Directorul utilizeazã resursele financiare în conformitate cu cerinţele legale. El sprijinã formarea continuã a profesorilor, dar nu existã un plan general şi lasã pe seama fiecãruia perfecţionarea profesionalã.
Echipa managerialã are o viziune satisfãcãtoare asupra a ceea ce se întâmplã în şcoalã şi sprijinã personalul didactic şi personalul didactic auxiliar, fãrã a-l conduce însã ca echipã spre atingerea scopurilor. Şcoala este curatã şi este într-o stare satisfãcãtoare.
Directorul coopereazã în mod formal cu pãrinţii şi cu reprezentanţii comunitãţii locale.
Şcoala respectã legislaţia şi regulamentele la un nivel satisfãcãtor. Ea are sisteme corespunzãtoare de monitorizare şi evaluare a procedurilor. Acestea sunt discutate din când în când în consiliul şcolii şi sunt revizuite ocazional.
Regulamentele sunt expuse în locuri nu prea vizibile şi se face prea puţin pentru aducerea lor la cunoştinţa elevilor şi a personalului.
Protecţia elevilor este asiguratã satisfãcãtor.
Slab
Şcoala nu îşi stabileşte propriile politici şi scopuri, directorul manifestã un interes scãzut în ceea ce priveşte dezvoltarea unitãţii de învãţãmânt şi nu implicã consiliul de administraţie în luarea deciziilor.
Directorul nu respectã legile şi regulamentele şi nu utilizeazã în mod corespunzãtor resursele financiare.
Directorul nu sprijinã formarea continuã a profesorilor şi în anumite cazuri chiar o obstrucţioneazã.
Starea clãdirilor este neglijatã, fapt care duce la deteriorarea condiţiilor de lucru. Echipa managerialã nu este interesatã de sporirea fondului de carte al bibliotecii/CDI. Directorul nu coopereazã bine cu pãrinţii şi cu reprezentanţii comunitãţii locale şi uneori este chiar în conflict cu ei.
Şcoala nu respectã legile şi regulamentele. Ea foloseşte sisteme şi proceduri neverificate pentru a constata dacã au fost îndeplinite condiţiile legale. Elevii sunt expuşi la riscuri în privinţa sãnãtãţii. Cazarea şi masa sunt necorespunzãtoare.
Conducerea nu acordã atenţie suficientã stãrii în care se aflã şcoala şi pericolelor la care sunt expuşi elevii şi personalul.
Personalul care se ocupã cu curãţenia nu îşi face datoria.
2. Modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare localã şi calitatea activitãţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar
Scopurile
Se va verifica respectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea la nivelul unitãţii de învãţãmânt a curriculumului naţional. Se va evalua calitatea curriculumului aplicat în unitatea de învãţãmânt, dacã acesta respectã curriculumul naţional, calitatea şi diversitatea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare localã, precum şi calitatea, diversitatea şi eficienţa activitãţilor extracurriculare. De asemenea, se va evalua dacã numãrul şi calitatea celorlalte activitãţi care sprijinã curriculumul sunt corespunzãtoare.
Sursele de informare consultate:
a) curriculumul unitãţii de învãţãmânt raportat la curriculumul naţional;
b) documentele curriculare ale cadrelor didactice;
c) planul managerial al unitãţii de învãţãmânt;
d) planificãrile şi proiectele didactice pentru fiecare disciplinã;
e) dosarele catedrelor şi comisiilor metodice;
f) strategiile de evaluare;
g) documente referitoare la activitãţile extracurriculare;
h) portofoliile educaţionale ale elevilor.
Criteriile
Este curriculumul unitãţii de învãţãmânt în concordanţã cu cel naţional?
(I) Inspectorii vor analiza criteriile folosite de instituţia de educaţie la stabilirea curriculumului.
(II) Se va verifica dacã sunt respectate planurile-cadru în vigoare, avându-se în vedere inclusiv prevederile referitoare la relaţia dintre disciplinele de trunchi comun (disciplinele obligatorii) şi disciplinele din cadrul curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare localã (disciplinele opţionale).
(III) Se va analiza curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare localã pentru a se vedea dacã au fost consultaţi pãrinţii, membrii comunitãţii locale şi profesorii. Se va aprecia dacã curriculumul contribuie la dezvoltarea personalã a elevilor.
Este planificarea curriculumului bine structuratã şi eficace?
(I) Se vor avea în vedere procesul de planificare (cine este implicat, când şi în ce mãsurã), precum şi calitatea planificãrii.
(II) Inspectorii vor evalua în ce mãsurã curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare localã furnizat elevilor care au diferite vârste, aptitudini, deprinderi, capacitãţi intelectuale şi interese este potrivit şi dacã este permanent revãzut pentru a asigura atingerea standardelor de cãtre elevi.
(III) De asemenea, va fi apreciat modul în care curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare localã furnizat ţine cont de experienţa anterioarã a elevilor.
Sunt testele şi evaluãrile în concordantã cu curriculumul instituţiei de educaţie şi sunt ele folosite pentru a înlesni planificarea curriculumului?
(I) Este necesar sã se analizeze modul în care se realizeazã evaluarea.
(II) Inspectorii vor sta de vorbã cu profesorii şi elevii şi vor analiza strategiile de evaluare. Pe baza analizei unui set de evaluãri, inspectorii vor aprecia dacã modul în care se realizeazã evaluarea este corespunzãtor unui învãţãmânt centrat pe competenţe.
(III) Inspectorii vor analiza portofoliile educaţionale ale elevilor.
Are unitatea de învãţãmânt o ofertã de activitãţi, proiecte sau programe extracurriculare adecvatã nevoilor propriilor elevi?
(I) Inspectorii vor aprecia calitatea ofertei de activitãţi, proiecte sau programe extracurriculare.
(II) Inspectorii vor determina mãsura în care aceastã ofertã corespunde nevoilor elevilor, este complementarã şi îmbunãtãţeşte oferta curricularã realizatã prin curriculum naţional.
Descriptori
Bine
Şcoala furnizeazã elevilor un curriculum echilibrat, armonizând oferta pentru disciplinele obligatorii şi disciplinele din cadrul curriculumului la decizia şcolii (CDŞ)/în dezvoltare localã (CDL) - disciplinele opţionale -, la nivelul tuturor ariilor curriculare.
Şcoala stabileşte CDŞ/CDL prin consultarea reprezentanţilor comunitãţii, pãrinţilor şi elevilor.
CDŞ/CDL este bine elaborat în concordanţã cu vârsta elevilor şi cu atingerea standardelor educaţionale de cãtre aceştia, precum şi cu asigurarea de şanse egale în educaţie.
Şcoala foloseşte schemele orare astfel încât curriculumul este implementat eficient, curriculumul este evaluat şi dezvoltat permanent pentru a se asigura cã sunt luate în considerare nevoile tuturor grupurilor de interese şi cã se rãspunde punctual şi eficient tuturor nevoilor de învãţare identificate în instituţia de educaţie.
Cadrele didactice îşi elaboreazã documentele de proiectare, evaluare, reglare/remediere/dezvoltare corect şi eficient şi lucreazã în concordanţã cu cerinţele curriculumului.
Şcoala organizeazã activitãţi extracurriculare eficiente al cãror conţinut este complementar şi îmbunãtãţeşte oferta curricularã realizatã prin curriculumul naţional.
Profesorii îşi elaboreazã planificãri de calitate, corespunzãtoare unui curriculum bazat pe competenţe şi în concordanţã cu reglementãrile în vigoare.
Acceptabil
Şcoala furnizeazã elevilor un curriculum echilibrat, armonizând oferta pentru disciplinele obligatorii şi disciplinele din cadrul CDŞ/CDL (disciplinele opţionale).
CDŞ/CDL se bazeazã pe resursele umane şi materiale ale instituţiei de educaţie, deşi consultarea reprezentanţilor pãrinţilor şi ai comunitãţii locale este limitatã.
Elaborarea CDŞ/CDL ia în considerare experienţa anterioarã a unitãţii de învãţãmânt. Schemele orare sunt satisfãcãtoare şi implementeazã curriculumul stabilit. Curriculumul este evaluat în mod ocazional ca proces şi existã o planificare deficientã pe termen lung.
Unele cadre didactice nu au planificãri adecvate.
Existã activitãţi extracurriculare, dar contribuţia acestora la dezvoltarea ofertei curriculare nu este complet exploatatã.
Slab
Curriculumul unitãţii de învãţãmânt nu este echilibrat, nu ia în considerare cerinţele, dorinţele, aspiraţiile sau capacitãţile elevilor.
Prevederile planurilor-cadru în vigoare nu sunt respectate integral.
Reprezentanţii pãrinţilor şi ai comunitãţii locale sunt consultaţi doar sporadic. CDŞ/CDL este stabilit mai mult ca rãspuns la cerinţele profesorilor fãrã sã implice celelalte pãrţi.
CDŞ/CDL este elaborat aleatoriu.
Schemele orare sunt stabilite luând în considerare norma profesorilor şi sunt mai mult în concordanţã cu interesele acestora decât cu ale elevilor.
Planificãrile profesorilor sunt slabe şi strategiile şi obiectivele pe care ei le adoptã eşueazã în a satisface exigenţele curriculumului naţional.
Curriculumul nu furnizeazã o educaţie satisfãcãtoare pentru elevi şi nu este îmbunãtãţit cu o gamã largã de activitãţi extracurriculare.
3. Activitatea personalului didactic (proiectare, predareînvãţareevaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional)
Scopurile
Se evalueazã activitatea de specialitate a personalului didactic în unitatea de învãţãmânt. De asemenea va fi evaluatã eficienţa muncii fiecãrui cadru didactic. Se va evalua calitatea activitãţii didactice referitoare la procesul de predare-învãţare-evaluare pentru fiecare disciplinã în parte.
Sursele de informare consultate:
a) documente: strategii şi planuri, planificãri, proiecte ale unitãţilor de învãţare, instrumente specifice de proiectare şi evaluare din portofoliul profesorului, proceduri specifice de reglare/remediere/dezvoltare a demersului didactic, tipologia auxiliarelor curriculare originale create de profesori, caietele de notiţe ale elevilor, caietele de teme ale elevilor, evaluãri, teste, cataloagele, dovezi ale progresului fãcut de elevi (dosare, caiete), lucrãri ale elevilor/proiecte expuse în instituţia de educaţie;
b) discuţii cu directorii, şefii de catedrã, profesorii, elevii şi pãrinţii;
c) observarea lecţiei;
d) portofoliile educaţionale ale elevilor.
Criteriile
Este corespunzãtor proiectul unitãţii de învãţare elaborat de cadrele didactice?
(I) Inspectorii vor observa dacã profesorul respectã programa şcolarã, planificarea calendaristicã, demersul didactic proiectat şi dacã îşi ia mãsuri pentru a se asigura cã elevii lucreazã ceea ce a planificat, respectiv dacã profesorul se asigurã de înţelegerea şi operarea cu noile cunoştinţe. De exemplu, specificitatea şi gradul de adecvare al obiectivelor/ competenţelor la nivelul claselor/grupelor şi relaţia lor cu cerinţele curriculare.
(II) Inspectorii vor evalua planificarea resurselor folosite în cadrul lecţiei, inclusiv resursele TIC, strategiile folosite etc.
Stãpâneşte cadrul didactic disciplina pe care o predã?
Inspectorii vor avea la dispoziţie informaţii privind calificarea, experienţa şi cursurile de formare urmate de cadrul didactic. Prin analiza proiectãrii didactice, a conţinutului acesteia şi a calitãţii rãspunsurilor date de elevi, inspectorii vor evalua pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice.
Folosesc cadrele didactice strategii didactice corespunzãtoare?
Inspectorii vor evalua eficacitatea strategiilor didactice, a metodelor, stilurilor şi creativitãţii profesorului. De asemenea, va fi evaluat modul în care profesorul pune întrebãri, explicã şi organizeazã elevii. Creativitatea profesorului este un aspect care îi va ajuta pe inspectori sã facã deosebirea dintre o predare bunã şi una obişnuitã.
Folosesc cadrele didactice resursele în mod corespunzãtor?
(I) Inspectorii vor analiza proiectele didactice elaborate de profesor. Inspectorii vor evalua calitatea şi eficacitatea cu care sunt folosite diferitele categorii de resurse educaţionale pentru a spori cunoaşterea, înţelegerea şi deprinderile elevilor. Resursele includ nu doar cãrţi, material didactic şi echipamente, ci şi timpul şi cadrul/locul în care se desfãşoarã lecţia. Se va urmãri modul de integrare a TIC (lecţii AEL, utilizarea de platforme educaţionale, alte resurse de tip internet) în activitatea didacticã curentã.
(II) Este important sã se aibã în vedere modul în care profesorul organizeazã cadrul/locul în care se desfãşoarã lecţia şi în ce mãsurã acest lucru îi ajutã/stânjeneşte pe elevi în procesul de învãţare.
(III) De asemenea, va fi evaluat modul în care foloseşte profesorul timpul avut la dispoziţie.
Este managementul clasei corespunzãtor?
(I) Inspectorii vor evalua modul în care conduce profesorul activitatea. De asemenea, va fi evaluatã relaţia profesor-elevi, în special în ceea ce priveşte stimularea creativitãţii şi motivarea elevilor.
(II) Inspectorii vor analiza modul în care au fost împãrţiţi elevii în grupuri, în funcţie de capacitãţi.
(III) Inspectorii vor evalua în ce mãsurã strategiile folosite de profesor şi relaţiile de lucru stabilite de el contribuie la dezvoltarea personalã a elevilor. De exemplu, se va aprecia dacã li se acordã elevilor responsabilitãţi.
Îi evalueazã cadrul didactic pe elevi în aşa fel încât sã stimuleze învãţarea eficientã?
(I) Se vor face aprecieri asupra evaluãrii formative şi sumative, precum şi asupra modului în care aceasta a fost folositã în sprijinul lecţiei.
(II) Inspectorii vor aprecia cât de corect îi evalueazã profesorul pe elevi şi cum foloseşte informaţiile pe care le are pentru a le da o muncã cu un grad de dificultate adecvat.
(III) Inspectorii vor analiza şi vor face aprecieri referitoare la portofoliile educaţionale ale elevilor.
(IV) Va fi apreciat modul în care profesorul planificã sprijinul pentru elevii care au un ritm mai lent sau pentru cei care au dificultãţi de învãţare.
(V) Se va acorda atenţie modului în care profesorul foloseşte autoevaluarea şi interevaluarea realizate de cãtre elevi ca mijloc pentru îmbunãtãţirea învãţãrii.
Care este impactul cursurilor de formare la care au participat profesorii asupra ameliorãrii demersului didactic?
(I) Inspectorii vor asista la lecţii ale cadrelor didactice care au participat în anul şcolar precedent la cursuri/programe de formare continuã.
(II) Inspectorii vor formula constatãri, aprecieri şi recomandãri referitoare la formarea continuã a cadrelor didactice inspectate, apreciind eficienţa acestor activitãţi şi nevoile viitoare de formare.
Ce fel de teme pentru acasã propune profesorul?
Inspectorii vor analiza tema pentru acasã pentru a constata dacã este stimulativã şi dacã înlesneşte procesul de învãţare.
Are profesorul vreun mijloc de evaluare a reuşitei lecţiei?
Inspectorii vor analiza proiectele didactice ale profesorilor pentru a constata dacã existã strategii şi metode pentru evaluarea lecţiei. De asemenea, inspectorii discutã cu profesorul pentru a afla cum a intenţionat acesta sã mãsoare eficienţa lecţiei şi ce va întreprinde în urma aflãrii rezultatelor.
Descriptori
Bine
Profesorii au documente de planificare şi proiectare/evaluare/reglare/remediere/dezvoltare corect întocmite şi funcţionale, în concordanţã cu curriculumul naţional şi local, adaptând creativ programele şcolare astfel încât sã contribuie în mare mãsurã la dezvoltarea personalã a elevilor şi la succesul lor în învãţare.
Profesorii planificã, organizeazã, desfãşoarã şi evalueazã activitãţi diferenţiate de învãţare în care valorificã eficient nivelul diferit de cunoaştere şi înţelegere la care se aflã elevii.
Profesorii utilizeazã strategii didactice moderne care îmbinã eficient o mare varietate de metode, forme de activitate (individualã, pe grupe, frontalã), mijloace didactice centrate pe nevoile şi interesele specifice ale elevilor şi integreazã eficient resursele TIC în activitãţile cu elevii.
Elevii apreciazã modul în care profesorii organizeazã lecţiile şi existã o foarte bunã şi eficientã comunicare profesor - elev.
Sunt utilizate forme şi metode diferite de evaluare, notarea este ritmicã, obiectivã şi furnizeazã informaţii despre modul în care elevii îşi îmbogãţesc învãţarea şi îşi dezvoltã competenţele specifice (capacitãţile şi abilitãţile - în cazul învãţãmântului primar şi preprimar). Temele pentru acasã sunt bine concepute, contribuie la învãţare, sunt evaluate şi permit dezvoltarea creativitãţii şi competenţelor elevilor.
Acceptabil
Profesorii au documente de planificare ce conţin cerinţele curriculumului local şi naţional.
Strategiile didactice folosite sunt satisfãcãtoare şi în concordanţã cu cerinţele fiecãrei discipline, resursele TIC sunt utilizate în mod formal şi/sau foarte rar.
Profesorii noteazã elevii sistematic, deşi ei furnizeazã rareori comentarii detaliate, care sã îi ajute pe elevi în îmbunãtãţirea activitãţii.
Orele se desfãşoarã în mod corespunzãtor, în condiţii bune.
Temele pentru acasã sunt bine elaborate şi notate, dar rareori sunt creative.
Slab
Profesorii îşi planificã şi proiecteazã sporadic activitãţile didactice, iar atunci când fac acest lucru nu îndeplinesc cerinţele curriculumului naţional şi local.
Strategiile de predare folosite nu sunt în concordanţã cu cerinţele disciplinelor sau ale resurselor disponibile, iar resursele TIC nu sunt utilizate.
Nu se dau teme sau dacã se face acest lucru, nu sunt folositoare.
Evaluarea şi notarea elevilor nu sunt sistematice.
Managementul clasei este slab şi comportamentul necorespunzãtor al elevilor nu este corectat.
4. Nivelul performanţelor realizate de elevi în învãţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare)
Scopurile
Inspectorii vor evalua ce ştiu, ce înţeleg şi ce pot face elevii în diferite situaţii de învãţare formale sau nonformale. Se va evalua nivelul performanţelor realizate de elevi raportat la standardele educaţionale naţionale şi se vor prezenta rapoarte complete asupra tuturor disciplinelor care sunt inspectate.
Sursele de informare consultate:
a) rezultatele elevilor la examene şi teste;
b) rezultatele elevilor la clasã conform evaluãrii interne;
c) discuţii cu elevii;
d) caietele de teme şi de notiţe ale elevilor;
e) interviuri formale şi informale cu elevii (eşantion corect stabilit);
f) discuţii cu profesorii;
g) lucrãri ale elevilor;
h) rezultatele la concursuri şi activitãţi extracurriculare;
i) portofoliile educaţionale ale elevilor;
j) date colectate prin observarea lecţiilor.
Criteriile
Cât de mult se apropie performanţele elevilor de standardele educaţionale corespunzãtoare pentru vârsta lor la disciplinele curriculare? Cât de bine se prezintã elevii la examenele şi testele naţionale şi internaţionale? Existã diferenţe majore între rezultatele obţinute la evaluãrile interne şi externe? (acelaşi elev la diferite discipline)
(I) Inspectorii vor stabili gradul de atingere a standardelor de cãtre elevi, analizând întregul spectru de date amintite mai sus. O mare importanţã o vor avea discuţiile cu elevii, întâlnirile cu grupe mici de elevi şi care pot oferi informaţii complementare datelor statistice.
(II) Inspectorii vor stabili cât de bine citesc şi scriu elevii în limba românã şi în limba maternã, precum şi mãsura în care acestea îi ajutã sau le creeazã un handicap la studiul celorlalte discipline.
(III) Inspectorii vor evalua rãspunsurile verbale date de elevi, capacitatea lor de a formula idei, de a pune întrebãri, de a rãspunde la întrebãri şi de a discuta diferite subiecte. Inspectorii vor evalua deprinderea elevilor de a asculta, de a citi şi de a extrage ceea ce este important din ceea ce au auzit şi modul în care folosesc informaţiile selectate în construirea noilor cunoştinţe şi în soluţionarea situaţiilor-problemã contextuale.
(IV) Inspectorii vor evalua modul în care opereazã elevii cu cifrele, dacã au deprinderi de calcul şi de gândire logicã.
(V) Inspectorii vor evalua cunoştinţele elevilor despre naturã şi societate, despre impactul omului asupra mediului, despre cele mai importante elemente ale cunoaşterii din domeniul ştiinţific, social, artistic şi tehnic. De asemenea, inspectorii vor aprecia competenţele practic-aplicative ale elevilor, în mod particular, dacã aceştia aplicã ceea ce au învãţat pentru a rezolva exerciţii şi probleme specifice fiecãrei discipline de studiu.
(VI) Inspectorii vor evalua în ce mãsurã elevii cu aptitudini foarte diferite ajung la nivele corespunzãtoare de performanţã.
(VII) Inspectorii vor evalua şi vor face comentarii asupra progresului fãcut de elevi pe termen scurt, de exemplu, în timpul observãrii unei lecţii; pe termen lung (pe parcursul mai multor lecţii sau pe parcursul unui semestru).
Descriptori
Bine
Elevii demonstreazã un nivel înalt al utilizãrii cunoştinţelor, deprinderilor şi aptitudinilor în situaţii de învãţare diverse, cu grad înalt de complexitate, ei reuşesc sã realizeze cu uşurinţã şi siguranţã conexiuni interdisciplinare, formuleazã întrebãri, identificã probleme sau situaţii-problemã contextuale pe care le analizeazã din perspective diferite şi le soluţioneazã aplicând eficient cele învãţate.
Elevii demonstreazã şi exerseazã, în situaţii diverse de învãţare, competenţele generale stabilite în programele şcolare la toate disciplinele de studiu.
Elevii citesc şi scriu bine în limba românã şi în limba maternã, având deprinderi bune care le înlesnesc studiul celorlalte discipline.
Ei au aptitudini bine definite în ceea ce priveşte ascultarea şi capacitãţi în ceea ce priveşte exprimarea unor idei şi capacitatea de analizã, sintezã şi esenţializare.
Elevii au deprinderi, talente şi abilitãţi pe care le folosesc eficient în cursul procesului de învãţare.
Ei sunt în stare sã foloseascã eficient ceea ce au achiziţionat în cursul lecţiilor anterioare şi progreseazã corespunzãtor.
Elevii rãspund bine la activitãţile individuale de grup şi frontale propuse de cadrele didactice, la sarcinile de lucru propuse în cadrul metodelor activ-participative, pot ordona şi prelucra informaţii, investiga, cerceta şi elabora proiecte.
Elevii au rezultate bune la examenele şi testele naţionale, precum şi la competiţiile naţionale şi internaţionale.
Acceptabil
Elevii citesc şi scriu la un standard corespunzãtor în limba românã şi în limba maternã şi au deprinderi acceptabile care îi ajutã sã lucreze corespunzãtor la celelalte discipline.
Ei au deprinderea de a asculta şi de a rãspunde la întrebãri şi au capacitatea de a pune întrebãri şi de a exprima idei la un nivel superficial.
Ei au nevoie de o îndrumare continuã pentru a fi capabili sã îşi foloseascã deprinderile în ceea ce priveşte achiziţionarea de cunoştinţe noi.
Elevii au cunoştinţe din domeniul curriculumului naţional, dar au dificultãţi în a le integra într-un corp coerent de cunoştinţe şi opereazã de puţine ori cu ele.
Majoritatea elevilor pot folosi ceea ce au achiziţionat în timpul lecţiilor anterioare la un nivel satisfãcãtor.
Progresul pe care îl fac nu e deosebit, învãţarea este preponderent bazatã pe memorizare, rãspund la un nivel satisfãcãtor la sarcinile de învãţare implicate de activitãţile individuale de grup şi frontale şi la metodele activ-participative.
Elevii au rezultate satisfãcãtoare la examenele şi testele naţionale şi la competiţiile naţionale.
Slab
Elevii pot cu greu sã scrie şi sã citeascã în limba românã şi în limba maternã şi înţeleg cu dificultate ceea ce scriu şi citesc. Ei nu au deprinderea de a asculta atent şi concentrat şi nu sunt interesaţi sã rãspundã la întrebãri.
Atunci când rãspund, aceştia nu dovedesc cunoştinţe corespunzãtoare. Elevii nu au deprinderea de a folosi eficient noile cunoştinţe. Ei au o înţelegere superficialã a lucrurilor pe care le învaţã şi nu sunt capabili sã le integreze într-un corp coerent de cunoştinţe. Mulţi dintre ei nu ating un nivel acceptabil de performanţã.
Elevii au rezultate slabe la examenele şi testele naţionale şi la competiţiile naţionale.
5. Modul în care unitatea de învãţãmânt sprijinã şi încurajeazã dezvoltarea personalã a elevilor şi motivaţia acestora în învãţare (consiliere, orientare şcolarã, asistenţã individualizatã), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalitãţii de şanse
Scopurile
Se va evalua dacã unitatea de învãţãmânt acordã elevilor sprijin şi îndrumare corespunzãtoare şi dacã face ceea ce este necesar pentru dezvoltarea lor personalã. O atenţie deosebitã este acordatã procedurilor şi sistemelor prin intermediul cãrora unitatea de învãţãmânt oferã elevilor sprijin şi consiliere. Se stabileşte dacã progresele pe care le realizeazã elevii sunt monitorizate şi dacã unitatea de învãţãmânt furnizeazã consiliere în domeniul carierei pentru elevi pe tot parcursul şcolaritãţii şi în special în anii terminali. Inspectorii evalueazã dacã instituţia de educaţie oferã sprijin elevilor pentru ca aceştia sã devinã mai încrezãtori în ei înşişi şi sã fie conştienţi de ceea ce li se întâmplã, ajutându-i sã se maturizeze ca adulţi echilibraţi şi buni cetãţeni. De asemenea, inspectorii verificã în ce mãsurã sunt cunoscute, aplicate şi respectate principiile educaţiei inclusive şi dacã egalitatea de şanse funcţioneazã în mod real.
Sursele de informare consultate:
a) planurile operaţionale şi procedurile specifice unitãţii de învãţãmânt;
b) regulamentul de ordine interioarã;
c) documente ale comisiei de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar de la nivelul unitãţii de învãţãmânt;
d) situaţia elevilor dupã absolvire;
e) discuţii cu profesorii şi elevii;
f) activitãţile care se desfãşoarã cu clasa şi în instituţia de educaţie, care ar putea furniza indicii dacã aceasta le acordã elevilor responsabilitãţi şi le dã ocazia sã ia decizii;
g) documente care sã ateste existenţa consiliului elevilor sau a oricãrei alte forme de reprezentare a elevilor în conducerea instituţiei de educaţie;
h) orice documente de uz intern, cum ar fi: codul de conduitã a elevilor, indicaţii pentru personal asupra modului în care sã trateze elevii etc.;
i) documente care sã ateste modul în care percep pãrinţii instituţia de educaţie;
j) documente care sã ateste consultarea elevilor cu privire la modul în care curriculumul înlesneşte sau nu dezvoltarea personalã a elevilor;
k) documente care sã ateste existenţa resurselor extracurriculare care sã fie folosite pentru lãrgirea experienţei elevilor, înţelegerea şi stimularea dezvoltãrii lor ca persoane.
Criteriile
Existã reglementãri care ajutã la menţinerea ordinii în unitatea de învãţãmânt, la conservarea patrimoniului acesteia şi care le dau elevilor sentimentul de deplinã siguranţã?
(I) Inspectorii vor evalua reglementãrile instituţiei de educaţie care se referã la relaţiile dintre elevi şi dintre elevi şi personal. Inspectorii vor stabili dacã unitatea de învãţãmânt a elaborat Planul operaţional minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar şi vor evalua realizarea obiectivelor propuse în cadrul acestui document. Inspectorii vor aprecia dacã elevii se simt în siguranţã în instituţia de educaţie pe toatã durata programului şcolar.
(II) Inspectorii vor aprecia atmosfera din unitatea de învãţãmânt pentru a putea sã îşi dea seama dacã aceasta este propice sau nu desfãşurãrii activitãţilor educaţionale, dacã existã o atmosferã care îi ajutã pe elevi sã capete încredere în ei înşişi şi în personal. De exemplu, ce mãsuri ia instituţia de educaţie dacã unii elevi sunt deranjaţi de alţii.
(III) Inspectorii vor aprecia dacã relaţiile dintre personal şi elevi sunt bune şi dacã elevii pot obţine sprijin atunci când au nevoie.
Prin politicile, strategia şi planurile operaţionale proprii furnizeazã unitatea de învãţãmânt consultanţã elevilor, le acordã posibilitatea de a lua decizii şi îi sprijinã atunci când îşi hotãrãsc viitorul?
(I) Evaluarea va avea în vedere politicile şi strategiile prin care instituţia de educaţie asigurã sprijin şi consiliere pentru elevi şi pãrinţi, de exemplu: consiliere şi orientare şcolarã şi profesionalã.
(II) Inspectorii vor evalua condiţiile asigurate elevilor pentru a învãţa cum sã ia decizii şi cum sã aleagã între mai multe opţiuni.
Se preocupã unitatea de învãţãmânt sã îi ajute pe elevi sã cultive acele valori şi atitudini benefice pentru societate?
(I) Inspectorii vor evalua modul în care unitatea de învãţãmânt formeazã şi dezvoltã spiritul civic al elevilor.
(II) Inspectorii vor evalua modul în care elevii sunt ajutaţi sã se ghideze dupã un cod etic care are în vedere propriile lor drepturi, precum şi drepturile celorlalţi.
(III) Inspectorii vor evalua modul în care instituţia de educaţie îi învaţã pe elevi sã se poarte civilizat, sã se raporteze unul la celãlalt ca membri egali ai comunitãţii şi sã contribuie la binele celorlalţi. Se vor avea în vedere existenţa şi evaluarea participãrii elevilor în cadrul unor programe, proiecte, activitãţi de tipul serviciilor în beneficiul comunitãţii sau diferite activitãţi de voluntariat.
(IV) Inspectorii stabilesc dacã unitatea de învãţãmânt ia în consideraţie aspectele menţionate mai sus şi dacã relaţiile dintre personal şi elevi sunt corecte.
Li se acordã elevilor responsabilitãţi?
(I) Inspectorii vor evalua mãsura în care unitatea de învãţãmânt are politici, practici şi structuri destinate sã îi ajute pe elevi sã îşi asume anumite responsabilitãţi. De exemplu, dacã elevii mai mari îi ajutã pe cei mai mici decât ei sau dacã elevii îi ajutã pe profesori, asumându-şi responsabilitatea pentru anumite aspecte din viaţa unitãţii de învãţãmânt.
(II) Inspectorii vor observa dacã elevii joacã vreun rol în viaţa unitãţii de învãţãmânt, de exemplu, în ocazii oficiale. Inspectorii vor evalua dacã elevilor li se oferã posibilitatea de a-şi asuma responsabilitatea în ceea ce priveşte studiul şi colaborarea cu alţi elevi.
Are unitatea de învãţãmânt un program de activitãţi extracurriculare? Este acesta particularizat conform specificului instituţiei de educaţie, intereselor şi nevoilor elevilor?
(I) Inspectorii vor urmãri activitãţile extracurriculare programate şi procentul de elevi care participã la ele. De o mare importanţã este calitatea experienţelor trãite şi mãsura în care ele contribuie la dezvoltarea personalã a elevilor. De exemplu, inspectorii vor evalua în ce mãsurã activitatea unitãţii de învãţãmânt se desfãşoarã astfel încât sã îi ajute pe elevi sã îşi însuşeascã ideile de corectitudine şi respect, atât pentru învingãtori, cât şi pentru învinşi, atunci când elevii sunt angrenaţi în diverse competiţii (sport, concursuri).
(II) Inspectorii vor evalua valoarea formativã a unor activitãţi extracurriculare, precum vizitele la muzee, teatre etc.
Descriptori
Bine
În şcoalã existã un cod de conduitã pentru întregul personal şi pentru elevi, cod de conduitã care îi încurajeazã sã adopte un comportament civilizat în toate împrejurãrile.
Curriculumul cuprinde elemente care sprijinã dezvoltarea personalã a elevilor şi care reflectã nevoile, interesele şi dorinţele elevilor, pãrinţilor şi comunitãţii.
Activitatea comisiei de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar de la nivelul unitãţii de învãţãmânt este corespunzãtoare. Obiectivele propuse în cadrul Planului operaţional minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar sunt realizate.
Unitatea de învãţãmânt are un dosar personal al fiecãrui elev şi îl completeazã ritmic cu informaţii relevante pentru dezvoltarea personalã a acestuia.
Dupã absolvire instituţia de educaţie are o bazã de date completã care conţine informaţii despre evoluţia şcolarã a absolvenţilor, precum şi despre integrarea lor socialã.
Strategiile educaţionale faciliteazã un nivel înalt de implicare a elevilor în ceea ce reprezintã o contribuţie pozitivã la dezvoltarea personalã. Unitatea de învãţãmânt consiliazã şi comunicã eficient cu elevii şi pãrinţii.
Acceptabil
În unitatea de învãţãmânt existã un cod de conduitã pentru profesori şi elevi.
Curriculumul cuprinde câteva elemente care înlesnesc dezvoltarea personalã a elevilor.
Activitatea comisiei de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar de la nivelul unitãţii de învãţãmânt este satisfãcãtoare. Obiectivele propuse în cadrul Planului operaţional minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar sunt atinse doar parţial.
Instituţia de educaţie are dosare personale ale elevilor, le ţine la zi, dar nu prea le foloseşte.
Integrarea socialã a elevilor nu este urmãritã regulat. Strategiile educaţionale folosite în cadrul activitãţilor curriculare şi extracurriculare sunt corespunzãtoare, dar nu îi ajutã pe elevi sã îşi asume rãspunderea.
Elevilor li se oferã consiliere, dar ea este formalã.
Slab
În şcoalã existã un cod de conduitã pentru profesori şi elevi, dar multe cazuri de indisciplinã rãmân nerezolvate.
Curriculumul nu ţine cont de nevoile elevilor, se pune accent pe predarea frontalã şi elevilor nu li se acordã şansa de a-şi asuma responsabilitãţi în cadrul lecţiilor şi al altor domenii.
Nu existã o comisie de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar sau activitatea acestei comisii de la nivelul unitãţii de învãţãmânt este pur formalã. Obiectivele propuse în cadrul Planului operaţional minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar nu sunt realizate.
Instituţia de educaţie neglijeazã urmãrirea modului în care evolueazã elevii.
6. Relaţiile unitãţii de învãţãmânt cu pãrinţii şi cu comunitatea localã
Scopurile
Aprecierea modului în care instituţia de educaţie încurajeazã pãrinţii sã se implice în educaţia copiilor şi modul în care ea utilizeazã contribuţiile pãrinţilor. Evaluarea modului în care se realizeazã schimbul de informaţii între pãrinţi şi unitatea de învãţãmânt. Se va aprecia în ce mãsurã rãspund pãrinţii la cerinţele instituţiei de educaţie.
Se va evalua în ce mãsurã rãspunde unitatea de învãţãmânt la nevoile comunitãţii locale şi modul în care foloseşte ea resursele oferite de comunitatea localã.
Sursele de informare consultate:
a) planul managerial al unitãţii de învãţãmânt preuniversitar;
b) documentele instituţiei de educaţie care se referã la relaţiile cu pãrinţii;
c) informaţii recente furnizate de comitetul de pãrinţi;
d) carnetele de note ale elevilor;
e) orice documente care se referã la contactele avute de profesori cu pãrinţii;
f) mãsurile disciplinare luate împotriva anumitor elevi;
g) materialele informative trimise de unitatea de învãţãmânt preuniversitar pãrinţilor;
h) discuţii cu directorul şi cu alte persoane implicate în relaţia cu pãrinţii;
i) discuţii cu pãrinţii, inclusiv cu pãrinţii care sunt membri ai consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt;
j) orice informaţie privind legãturile instituţiei de educaţie cu comunitatea;
k) CDŞ/CDL, pentru a sesiza orice aspect care priveşte legãtura acestora cu comunitatea localã;
l) orice alte documente, cum ar fi: fotografii, articole din ziare care dovedesc legãturile cu comunitatea;
m) interviuri cu reprezentanţi ai comunitãţii locale şi discuţii cu reprezentantul/reprezentanţii primarului şi reprezentantul/ reprezentanţii consiliului local care sunt membri ai consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt.
Criteriile
Cât de eficient comunicã unitatea de învãţãmânt preuniversitar cu pãrinţii?
(I) Inspectorii vor trebui sã afle cât de frecvent comunicã instituţia de educaţie cu pãrinţii şi în ce formã.
(II) Informaţii despre acest aspect vor fi colectate atât de la pãrinţi, cât şi din evidenţele unitãţii de învãţãmânt. Inspectorii vor aprecia calitatea informaţiei şi modul în care aceasta îi ajutã pe pãrinţi sã contribuie eficient la educaţia propriilor copii.
(III) Se va acorda atenţie modului în care rãspunde instituţia de educaţie la reclamaţiile şi sugestiile venite din partea pãrinţilor.
(IV) Inspectorii vor evalua calitatea rapoartelor trimise de instituţia de educaţie pãrinţilor, în care se fac referiri la progresul copiilor şi la standardele pe care le-au atins.
Sunt pãrinţii implicaţi în managementul unitãţii de învãţãmânt?
(I) Inspectorii vor evalua eficienţa acţiunilor comitetelor de pãrinţi şi gradul de implicare a reprezentanţilor pãrinţilor care sunt membri ai consiliului de administraţie în managementul unitãţii de învãţãmânt.
(II) Evaluarea mãsurii în care activitatea pãrinţilor contribuie la educaţia copiilor.
(III) Se va aprecia dacã documentele comitetelor de pãrinţi reflectã interesul real al acestora faţã de problemele unitãţii de învãţãmânt.
(IV) Se va evalua contribuţia pãrinţilor la sporirea resurselor unitãţii de învãţãmânt.
Furnizeazã instituţia de educaţie programe de educaţie pentru pãrinţi?
Se va avea în vedere sprijinul pe care instituţia de educaţie îl acordã pãrinţilor. Inspectorul va evalua dacã instituţia de educaţie îi ajutã pe pãrinţi sã înţeleagã ce fac copiii în timpul activitãţilor educaţionale. Aceasta ar putea însemna, de exemplu: şedinţe cu pãrinţii la care se discutã probleme de curriculum.
Ce face instituţia de educaţie pentru a îmbunãtãţi legãturile cu comunitatea?
(I) Vor fi evaluate planurile instituţiei de educaţie în ceea ce priveşte implicarea comunitãţii locale în munca ei şi cât de bine au fost îndeplinite aceste planuri.
(II) Se va acorda atenţie eforturilor pe care instituţia de educaţie le face pentru a ajuta comunitatea localã, de exemplu: participarea elevilor la programe, proiecte, activitãţi de tipul serviciilor în beneficiul comunitãţii sau diferite activitãţi de voluntariat cu caracter social.
(III) Metodele folosite de instituţia de educaţie pentru a implica membrii comunitãţii locale în munca ei prin participarea la activitãţile diferitor comitete. Se va aprecia gradul de implicare a reprezentanţilor primarului şi consiliul local, membri ai consiliului de administraţie, în managementul unitãţii de învãţãmânt.
Foloseşte instituţia de educaţie în folosul elevilor serviciile oferite de comunitatea localã?
(I) Inspectorii vor observa în ce mãsurã serviciile locale, cum ar fi poliţia, pompierii, oficiul de muncã şi protecţie socialã etc., sunt folosite pentru a-i ajuta pe elevi sã înţeleagã mai bine comunitatea în care trãiesc. Va fi evaluat nivelul implicãrii acestor servicii în lãrgirea experienţei educaţionale a elevilor şi a activitãţii curriculare.
(II) Se va evalua modul în care unitatea de învãţãmânt foloseşte legãturile cu aceste servicii pentru ca elevii sã primeascã sfaturi privind cariera pe care o vor urma dupã terminarea instituţiei de educaţie.
(III) Inspectorii vor avea în vedere cât de eficient foloseşte unitatea de învãţãmânt mass-media pentru a-şi face publicitate şi pentru a obţine sprijin.
Cum foloseşte unitatea de învãţãmânt legãturile ei cu diverse organizaţii locale pentru a completa educaţia elevilor?
(I) Inspectorii vor evalua ajutoarele financiare obţinute de instituţia de educaţie.
(II) Se va evalua modul în care instituţia de educaţie a obţinut resurse din partea comunitãţii locale şi dacã le-a folosit în interesul elevilor.
(III) Inspectorii vor observa în ce mãsurã alţi membri ai comunitãţii locale decât cei reprezentaţi în consiliul de administraţie sunt implicaţi în conducerea şi administrarea unitãţii de învãţãmânt.
Foloseşte unitatea de învãţãmânt spre beneficiul elevilor facilitãţile pe care i le pune la dispoziţie comunitatea localã?
(I) Va fi evaluat modul în care foloseşte unitatea de învãţãmânt muzeele, teatrele, bibliotecile etc. care existã pe plan local.
(II) Se va evalua modul în care elevii reflectã activitãţile din comunitatea localã în activitãţile şi lucrãrile şcolare realizate, de exemplu, elaborând lucrãri despre activitatea economicã, socialã sau culturalã localã.
Cât de mult îi încurajeazã unitatea de învãţãmânt pe elevi sã respecte mediul?
Se va evalua modul în care se realizeazã educaţia pentru mediu.
În ce mãsurã serveşte instituţia de educaţie nevoilor comunitãţii locale?
(I) Inspectorii vor evalua în ce mãsurã instituţia de educaţie a avut în vedere nevoile locale. De exemplu, dacã existã legãturi cu comunitatea care sã îi îngãduie elevului sã sesizeze ce şanse i se oferã pentru propria carierã şi propriul parcurs profesional dupã ce va absolvi cursurile unitãţii de învãţãmânt.
(II) Se va aprecia dacã facilitãţile unitãţii de învãţãmânt sunt puse la dispoziţia comunitãţii locale. De exemplu, dacã cei implicaţi în diverse activitãţi pe plan local pot utiliza facilitãţile oferite de unitatea de învãţãmânt.
(III) Inspectorii vor analiza şi vor evalua activitãţile desfãşurate de unitatea de învãţãmânt şi comunitate în beneficiul elevilor.
Descriptori
Bine
Şcoala asigurã o comunicare coerentã şi eficientã cu pãrinţii. Şcoala rãspunde prompt şi transparent sugestiilor şi propunerilor pãrinţilor; îi încurajeazã sã îşi aducã contribuţia la oferta curricularã (spre exemplu, la alegerea CDŞ) şi la planurile de dezvoltare a unitãţii de învãţãmânt.
Pãrinţii primesc în mod regulat rapoarte scrise care vizeazã progresul/dificultãţile elevilor în activitãţile şcolare.
Pãrinţii sunt organizaţi în comitete/asociaţii şi identificã resursele financiare necesare modernizãrii bazei materiale şi/sau activitãţilor extracurriculare.
Unitatea de învãţãmânt a selectat strategii clare de colaborare cu comunitatea localã şi a definit clar metodele de aplicare a acestora.
CDŞ/CDL şi activitãţile extracurriculare se armonizeazã cu aşteptãrile de naturã economicã, socialã, culturalã ale comunitãţii locale.
Consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt ia decizii în acord cu nevoile şi aspiraţiile beneficiarilor secundari şi terţiari ai educaţiei. Instituţia de educaţie îşi proiecteazã oferta educaţionalã în acord cu oportunitãţile oferite de comunitate.
Unitatea de învãţãmânt se implicã în parteneriate cu instituţiile şi organizaţiile locale (publice sau private, guvernamentale sau neguvernamentale).
Nu sunt înregistrate reclamaţii şi sesizãri ale comunitãţii nesoluţionate.
Activitatea reprezentanţilor pãrinţilor şi ai autoritãţilor locale în consiliul de administraţie este eficientã şi responsabilã.
Acceptabil
Şcoala menţine un nivel acceptabil de comunicare cu pãrinţii. Existã rapoarte scrise despre fiecare elev, care sunt trimise pãrinţilor, dar acestea nu sunt suficient de detaliate şi nu permit pãrinţilor sã sesizeze care sunt nevoile copiilor.
Informaţiile despre activitãţile şcolii sunt furnizate fãrã sã se ţinã cont dacã sunt utile sau nu.
Pãrinţii sunt consiliaţi, dar adesea ei sunt cei care au iniţiativa dacã vor sã afle care sunt rezultatele copiilor, precum şi potenţialul acestora.
Şcoala admite parteneriatul cu familia, dar acesta nu este la fel de eficient ca în cazul unei şcoli bune. În general, şcoala este receptivã la sugestiile şi propunerile pãrinţilor. Şcoala nu foloseşte în mod sistematic resursele materiale, financiare şi umane oferite de cãtre pãrinţi.
Şcoala are prevãzute în planul managerial câteva referinţe la parteneriatul cu comunitatea localã. Ea discutã curriculumul local cu reprezentanţii comunitãţii locale. Şcoala face eforturi satisfãcãtoare de a strânge fonduri în scopul de a-şi spori resursele, deşi fondurile nu sunt îndestulãtoare. Ea uzeazã de instituţiile culturale în mod satisfãcãtor pentru a îmbunãtãţi educaţia elevilor şi apeleazã din când în când la serviciile din cadrul comunitãţii pentru acordarea de consiliere elevilor. Niciuna dintre aceste activitãţi nu este planificatã în mod sistematic. Informaţiile privind oportunitãţile ce vizeazã cariera sunt bune, dar contactele locale nu sunt exploatate în totalitate.
Activitatea reprezentanţilor pãrinţilor şi ai autoritãţilor locale în consiliul de administraţie este puţin eficientã şi responsabilã.
Slab
Unitatea de învãţãmânt comunicã rar cu pãrinţii. Şcoala trimite sporadic pãrinţilor rapoarte asupra activitãţii şi progresului elevilor.
Ea nu reuşeşte sã stabileascã un parteneriat cu familia şi nu considerã ca fiind important acest lucru.
Sugestiile şi propunerile pãrinţilor sunt adesea neglijate. Şcoala face puţin pentru a obţine sprijin material, financiar şi uman din partea pãrinţilor.
Planul managerial nu conţine referinţe clare privitoare la parteneriatul cu comunitatea localã. Curriculumul şcolar nu reflectã contextul social şi economic al zonei în care este situatã unitatea de învãţãmânt.
Elevilor nu le sunt furnizate informaţii decât sporadic sau deloc în privinţa oportunitãţilor ce vizeazã cariera la nivel local.
Activitatea şcolii nu este promovatã în comunitate şi nu se manifestã interes pentru colectarea de fonduri din sponsorizãri.
Şcoala nu se foloseşte decât sporadic de serviciile locale pentru a cultiva experienţa educaţionalã a elevilor.
Activitatea reprezentanţilor pãrinţilor şi ai autoritãţilor locale în consiliul de administraţie este pur formalã sau inexistentã.
7. Atitudinea elevilor faţã de educaţia pe care le-o furnizeazã unitatea de învãţãmânt
Scopurile
Evaluarea atitudinii elevilor faţã de învãţãturã, faţã de comunitatea şcolarã şi faţã de tot ceea ce le furnizeazã instituţia de educaţie, pentru a decide dacã ei contribuie pozitiv la procesul de învãţare.
Sursele de informare consultate:
a) statistici privind frecvenţa, comportamentul şi notele elevilor;
b) rezultatele la testãrile stabilite de unitatea şcoalã, la testele naţionale şi la concursuri;
c) participarea elevilor la activitãţile facultative;
d) discuţii cu profesorii, elevii, pãrinţii şi personalul instituţiei de educaţie;
e) observarea comportamentului elevilor în clasã şi în afara clasei, atitudinea lor faţã de învãţãturã şi relaţiile dintre ei.
Criteriile
Care este atitudinea elevilor faţã de învãţãturã?
(I) Inspectorii vor aprecia interesul elevilor faţã de activitãţile în care sunt angrenaţi şi cât de mult îşi doresc sã progreseze.
(II) Se va aprecia dacã elevii sunt mulţumiţi de curriculum şi de modul în care le este furnizat acesta. De exemplu, prin discuţii cu elevii.
(III) Inspectorii vor aprecia cât de mult se implicã elevii în timpul activitãţilor, dacã doresc sã îşi asume responsabilitãţi în ceea ce priveşte învãţãtura şi dacã manifestã curiozitate faţã de lucrurile noi care le sunt prezentate.
(IV) Se va aprecia dorinţa elevilor de a-şi lãrgi orizontul cunoaşterii prin perseverenţã şi concentrare.
(V) Vor fi cercetate şi evaluate motivele pentru care elevilor le place sau nu le place şcoala.
(VI) Inspectorii vor evalua rezultatele elevilor şi capacitatea lor de a folosi metode şi tehnici de învãţare, de exemplu, cãutarea, ordonarea şi prelucrarea informaţiilor, cercetarea, rezolvarea de probleme şi elaborarea de proiecte.
Cum se comportã elevii?
(I) Va fi evaluat comportamentul elevilor în clasã şi în instituţia de educaţie.
(II) Inspectorii vor aprecia respectul arãtat profesorilor şi colegilor.
(III) Inspectorii vor aprecia dacã comportamentul elevilor îi ajutã în procesul de învãţare.
Ce fel de etos are instituţia de educaţie şi cum contribuie elevii la pãstrarea lui?
(I) Se va aprecia modul în care reacţioneazã elevii la ceea ce le oferã instituţia de educaţie şi felul în care ei contribuie la atmosfera din şcoalã.
(II) Va fi apreciatã contribuţia elevilor la crearea unui climat pozitiv de învãţare în unitatea de învãţãmânt şi grija pe care o aratã pentru echipamente, materiale, mobilier. De exemplu, mâzgãlirea pereţilor instituţiei de educaţie şi alte pagube produse de elevi vor fi avute în vedere de inspectori.
Descriptori
Bine
Elevii sunt interesaţi de activitãţile organizate de profesori şi se implicã cu responsabilitate şi plãcere în realizarea sarcinilor. Ei se strãduiesc sã rãspundã corect şi de multe ori reuşesc; le cer colegilor şi profesorilor sugestii, cautã informaţii, îşi fac temele în mod regulat şi sunt capabili sã realizeze proiecte individual sau în echipã. Elevii participã activ la cursuri şi se strãduiesc sã progreseze.
Ei participã în numãr mare la activitãţile extracurriculare şi cu anumite ocazii ei înşişi organizeazã astfel de activitãţi.
Consiliul elevilor este activ şi desfãşoarã activitãţi, programe şi proiecte implicând un numãr mare de elevi.
Elevii se comportã civilizat, protejeazã resursele instituţiei de educaţie şi îşi amenajeazã clasele. Ei îşi îndeplinesc responsabilitãţile.
Acceptabil
Elevii au o atitudine corespunzãtoare faţã de învãţãturã şi rãspund în mod satisfãcãtor cerinţelor profesorilor.
Ei sunt interesaţi de activitatea din şcoalã, deşi fac destul de puţin din ceea ce li se cere sã facã.
Elevii rãspund acceptabil la întrebãrile profesorilor, dar nu dau semne de curiozitate şi nu îşi pun întrebãri.
Elevii manifestã un interes scãzut şi au doar rareori iniţiative.
Când aleg disciplinele opţionale se bazeazã pe sfatul celor din jur şi nu pe propria judecatã.
La activitãţile extracurriculare participã un numãr mic de elevi (mai puţin de 50%).
Consiliul elevilor propune activitãţi, programe şi proiecte, fãrã a reuşi sã implice un numãr mare de elevi.
În general, comportamentul lor este corect. Ei sunt disciplinaţi şi respectã regulamentele şcolare.
Slab
Elevii nu manifestã interes în legãturã cu propria educaţie.
Ei nu sunt interesaţi de propria dezvoltare şi nu participã la luarea deciziilor, cum ar fi alegerea disciplinelor opţionale.
La activitãţile extracurriculare participã foarte puţini elevi.
Consiliul elevilor are doar o prezenţã formalã, fãrã a propune activitãţi, programe şi proiecte educaţionale.
Elevii au un comportament violent unul faţã de celãlalt, nu îi respectã pe profesori şi pãrinţi, distrug mobilierul unitãţii de învãţãmânt şi scriu pe pereţi.
Atmosfera din şcoalã este încordatã.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
