Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I Prevederi generale ART. 1 (1) Prezenta metodologie are scopul de a pune la dispoziţie prevederi tehnice specifice pentru proiectarea construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apã, ţinându-se seama de obiectivul de atingere a stãrii bune a apelor de suprafaţã sau, pentru corpurile de apã artificiale şi puternic modificate, un potenţial ecologic bun şi o stare chimicã bunã. În acelaşi timp aduce contribuţii la îmbunãtãţirea execuţiei şi exploatãrii construcţiilor hidrotehnice în albii în vederea respectãrii principiilor dezvoltãrii durabile. (2) Conţinutul prezentei metodologii cuprinde o succesiune de prevederi generale pentru mai buna înţelegere şi pregãtire a adoptãrii soluţiilor de amenajare, şi respectiv, constructive ale lucrãrilor hidrotehnice în albiile râurilor, precum şi prezentarea metodei de selectare a soluţiilor pe baza analizei de decizie multicriterialã, împreunã cu o aplicaţie pe un caz reprezentativ, prezentat în anexa nr. 3 la normativul tehnic. ART. 2 (1) Prezenta metodologie se adreseazã în mod special proiectanţilor şi decidenţilor în activitatea de proiectare, execuţie şi exploatare a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apã, dar îşi dovedeşte utilitatea şi în gestionarea ecosistemelor cursurilor de apã, ca premisã a proiectãrii şi funcţionãrii corecte a amenajãrilor hidrotehnice în albii. (2) Gestionarea ecosistemelor cursurilor de apã pe termen lung integreazã ansamblul restricţiilor legate de menţinerea funcţionãrii ecologice a hidrosistemelor cu asigurarea necesitãţilor raţional stabilite ale populaţiei. ART. 3 (1) Prezenta metodologie de analizã pe baza deciziei multicriteriale este obligatorie pentru lucrãrile de amenajare a cursurilor de apã care respectã cumulativ condiţiile: a) lungimea proiectatã a tronsonului de râu amenajat sã fie mai mare de 100 m; şi b) lungimea de râu artificializatã dupã amenajare sã depãşeascã 20% din tronsonul analizat, conform cu definirea porţiunii artificializate prezentate la subpct. 2.1 din anexa nr. 2 la normativul tehnic. (2) Pentru lucrãrile proiectate de amenajare a albiilor care nu se încadreazã în prevederile alin. (1), analiza de selectare a variantei va cuprinde: a) o analizã comparativã a indicilor globali de impact de mediu a variantelor, împreunã cu analiza comparativã a fiecãrui factor al indicilor globali, conform prevederilor pct. 5 din anexa nr. 2 la normativul tehnic; b) analize tehnico-economice în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrãri de intervenţii; c) selectarea variantei de amenajare se propune de proiectant şi se aprobã de cãtre decidentul principal, responsabil legal de aprobarea investiţiei, pe baza unei analize comparative a valorilor indicilor de impact şi componentelor acestora, precum şi a valorilor indicatorilor economici. ART. 4 Cursurile de apã şi luncile acestora integreazã urmãtoarele funcţii importante în vederea conservãrii ecosistemelor acvatice şi pentru asigurarea necesitãţilor populaţiei: a) funcţia de habitat pentru peşti, cãrora le oferã condiţii optime de reproducere; b) funcţia de habitat pentru pãsãri, mamifere, amfibieni, reptile şi o foarte diversã faunã de nevertebrate; c) funcţia de stocare a apei şi de reţinere a sedimentelor; d) funcţia de autoepurare a apei prin stocarea şi reciclarea nutrienţilor şi transformarea poluanţilor organici şi anorganici; e) funcţia de biodiversitate - pãdurile de luncã de esenţe tari sunt foarte productive; f) funcţia economico-socialã: sursã de apã, cale de transport, materiale de construcţii, turism, recreere şi educaţie; g) funcţia de cale de scurgere a apelor mari. ART. 5 (1) Prezenta metodologie se aplicã la proiectarea lucrãrilor de amenajare a cursurilor de apã în situaţia: a) construcţiilor hidrotehnice noi; b) construcţiilor care modificã parametrii nominali ai amenajãrii hidrotehnice şi la care se preconizeazã, ulterior modificãrii, schimbarea sensibilã a condiţiilor de echilibru ecologic al cursurilor de apã; c) construcţiilor pentru intervenţii la lucrãri existente în vederea refacerii, prin adoptarea unor soluţii modificate, cu efecte asupra mediului, faţã de soluţiile proiectate şi realizate iniţial. (2) Proiectul elaborat în faza "studiu de fezabilitate" pentru variantele de amenajare studiate va conţine un capitol distinct pentru tratarea selectãrii variantei de amenajare pe baza analizei de decizie multicriterialã sau, în cazul lucrãrilor de micã întindere, pe baza analizei precizate în art. 3 alin. (2). CAP. II Selectarea soluţiilor de amenajare/reamenajare a cursurilor de apã utilizând metode de decizie multicriterialã ART. 6 (1) Selectarea soluţiilor de amenajare/reamenajare a cursurilor de apã pe baza analizei de decizie multicriterialã reprezintã o metodã euristicã de decizie multicriterialã simplificatã, derivatã din metoda ELECTRE, care aduce variantele proiectate la o unitate de mãsurã convenţional comunã, denumitã punctaj. (2) În principiu, aceastã metodã constã în însumarea unor note acordate variantelor analizate pe fiecare criteriu, ponderate cu importanţa criteriilor, pe baza cãrora se selecteazã varianta cu cel mai mare punctaj, respectiv varianta optimã pe ansamblul criteriilor. ART. 7 Variantele prezentate au în vedere satisfacerea unui numãr cât mai mare de exigenţe, iar alegerea soluţiilor trebuie sã se facã analizându-se minimum douã variante, la care se adaugã varianta zero - fãrã realizarea proiectului, potrivit prevederilor anexei nr. 2 <>cap. A din Hotãrârea Guvernului nr. 28/2008 . SECŢIUNEA 1 Stabilirea criteriilor şi subcriteriilor ART. 8 (1) Criteriile şi subcriteriile alese sunt diferite, şi anume cele relativ importante, pentru care se anticipeazã diferenţe mari între variantele de amenajare avute în vedere, în funcţie de: a) tipul de mediu şi caracteristicile sale dominante: naturale, antropice, în zone urbane sau rurale, poluat ori nepoluat etc.; b) tipul proiectului şi, deci, al formelor de impact dominante: poluare, ocupare de terenuri, defrişãri etc. (2) Criteriile alese, care coincid cu categoriile de elemente ale mediului, cu pondere şi detaliere în funcţie de situaţie, sunt de urmãtoarele tipuri: economie generalã, economie localã, protecţia ecosistemelor, starea geofizicã, situaţia socialã. (3) În particular, se pot introduce criterii/subcriterii cu importanţã localã, cum sunt: ocuparea terenurilor, strãmutãrile de populaţie, afectarea unor rezerve geologice, afectarea peisajului, dezagremente - chiar şi temporare - pentru populaţie etc. ART. 9 Se limiteazã alegerea la 5-8 criterii, pentru stãpânirea de cãtre decidenţi a procesului de analizã, la care se adaugã criteriul fictiv "zero", mai puţin important decât toate celelalte şi care se eliminã automat, evitându-se eventuala eliminare a unui criteriu ales. ART. 10 Pentru amenajãri hidrotehnice ale cursurilor de apã de tipul regularizãrilor de albii se propun urmãtoarele criterii şi subcriterii: I. economic: a) costul de investiţie şi cheltuielile actualizate de întreţinere şi exploatare pe o perioadã de analizã suficientã de ani, minimum 15-30 de ani; b) indicatorii de analizã economicã şi financiarã utilizaţi în documentaţiile studiilor de fezabilitate, conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 28/2008 . În acest sens este reprezentativ pentru analizã indicatorul beneficiu/cost care, pentru lucrãri de apãrare împotriva inundaţiilor sau alte efecte negative ale scurgerii pe cursuri de apã - eroziuni de maluri, adâncirea albiei etc. -, se traduce prin pagubele evitate actualizate, raportate la cheltuielile totale actualizate; c) costurile conexe: diminuarea veniturilor din turism, pescuit, sport, recreere; d) costul efectelor secundare: eroziuni, prãbuşiri de maluri (afectarea gospodãriilor, terenurilor, recoltelor etc.); II. social: a) esteticã, peisaj; b) recreere, turism, sport; c) calitatea apei utilizate de riverani; d) protecţia la ape mari a riveranilor; e) regimul populaţiei în zona riveranã, respectiv restricţii, circulaţie, stres, inclusiv la execuţia lucrãrilor; III. ecologic: a) indicele impactului global datorat soluţiilor de amenajare - IGSA - care ţine seama de: caracteristicile tronsonului de albie, clasa de importanţã a râului sau "rangul fluvial", intensitatea agresiunii de artificializare prin modificarea morfologiei râului, timp; b) indicele impactului global datorat soluţiilor constructive - IGSC; c) gradul de afectare al ecosistemelor existente, respectiv prezervare, conservare, transformare, distrugere; IV. respectarea restricţiilor: a) conformitatea cu Planul de amenajare a bazinului hidrografic şi cu Planul de management al bazinului hidrografic; b) aprobarea zonelor "acceptate" ca inundabile la ape mari; c) interdicţia depãşirii exigenţelor minimale aferente ariilor protejate; d) interdicţia afectãrii unor servicii publice pentru alimentãri cu apã, canalizãri, depozite de deşeuri menajere etc.; e) interdicţia afectãrii sau limitarea severã în intensitate şi duratã a unor activitãţi economice de importanţã strategicã naţionalã care se desfãşoarã în zonã. SECŢIUNEA a 2-a Ierarhizarea şi stabilirea ponderii criteriilor ART. 11 Ierarhizarea şi stabilirea ponderii criteriilor se fac prin parcurgerea urmãtoarelor etape de analizã: a) decidentul/analistul comparã criteriile alese ci (i = 1, 2, 3...m) pe perechi - fãcând abstracţie de restul criteriilor - şi acordã 2 puncte celui considerat - inerent subiectiv - mai important în cazul particular analizat, înscriindu-le pe coloana acestuia, respectiv coloana pe care se face adunarea punctelor. În mod firesc, în cãsuţa simetricã faţã de diagonala principalã se va înscrie cifra "0"; b) rezultatele obţinute de fiecare decident se înscriu într-o matrice. Un astfel de exemplu este prevãzut în fig. 1; Fig. 1 Matricea rezultatelor comparãrii criteriilor---------- NOTĂ(CTCE) Figura 1 - se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 12 (a se vedea imaginea asociatã). c) fiecare criteriu Ci va obţine un punctaj ti, cu menţiunea cã aşa-numitul "criteriu zero", în exemplul dat C(6), va avea t(6) = 0; d) punctajul total al criteriilor va fi T = Σ t(i) = m^2 - m; e) ponderea unui criteriu va fi p(i) = t(i)/T, astfel cã Σ p(i) = 1. În exemplul din matricea prezentatã rezultã urmãtoarele ponderi: p(1) = p(2) = 7/30 = 0,233; p(3) = 0,133; p(4) = 0,1; p(5) = 0,4. ART. 12 Matricea rezultatelor obţinute din compararea criteriilor poate fi obţinutã din completãrile fãcute independent de mai mulţi decidenţi, prin calculul ponderilor finale obţinute ca medie a ponderilor de cãtre toţi decidenţii. Media poate fi ponderatã în funcţie de competenţa şi/sau rãspunderea decidenţilor, stabilite a priori. SECŢIUNEA a 3-a Stabilirea variantelor ART. 13 (1) Pentru amenajãrile hidrotehnice ale cursurilor de apã, variantele de proiect sau variantele de condiţii de exploatare V(j), cu (j = 1, 2, ...n), se stabilesc modalitãţi semnificativ diferite din punctul de vedere al impactului asupra mediului pe aceleaşi criterii şi în aceleaşi condiţii ca cele prezentate în analiza comparativã prin metoda matricealã. (2) În cazul analizelor de decizie privind oportunitatea proiectului, una dintre variante va fi "varianta zero". (3) Din motive similare cu cele arãtate anterior, se recomandã ca numãrul variantelor n sã fie de maximum 6, analiza mai multor variante urmând sã se facã doar în cazuri speciale. SECŢIUNEA a 4-a Notarea variantelor pe criterii ART. 14 Acordarea notelor pentru "n" variante pe cele "m-1" criterii, rãmase dupã eliminarea "criteriului zero", se face succesiv pe criterii, în douã etape: note primare şi note normalizate. ART. 15 Notele primare [N(i,j)]^* se acordã pentru fiecare variantã V(j) şi pentru un criteriu C(i), prin una dintre urmãtoarele proceduri: a) dacã variantele pot fi caracterizate de o mãrime cuantificabilã M(i,j), direct proporţionalã cu avantajele efectelor, de exemplu producţia de energie, debit suplimentar faţã de debitul minim în regim natural, producţia piscicolã estimatã, locuri de muncã asigurate etc., notele primare sunt:
M(i,j)
[N(i,j)]^* = ─────────
n
Σ M(0i,j)
j=1
1
──────
M(i,j)
[N(i,j)]^* = ─────────
n 1
Σ ──────
j=1 M(i,j)
[N(i,j)]^*
N(i,j) = ─────────────
n
Σ [N(i,j)]^*
j=1
prin care se verificã automat condiţia:
n
Σ N(i,j) = 1
j=1
m-1
N(j) = Σ N(i,j)●p(i)
j=1
N(j)
[N(j)](R) = ───────
n
Σ N(j)
j=1
║ │ ║ V(1) ║ ║ V(1) ║ ║ V(1) ║
║ C(i) │ p(i) ║N(i,1)│N(i,1)●p(i)║...║N(i,j)│N(i,j)●p(i)║...║N(i,n)│N(i,n)●p(i)║
║ │ ║ │ ║ ║ │ ║ ║ │ ║
║ │ ║ │ ║ ║ │ ║ ║ │ ║
╠══════┼══════╬══════╬═══════════╣---╠══════╬═══════════╣---╠══════╬═══════════╣
║ C(1) │ p(1) ║ │ ║...║ │ ║...║ │ ║
║ C(2) │ p(2) ║ │ ║ ║ │ ║ ║ │ ║
| | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | |
║C(m-1)│p(m-1)║ │ ║...║ │ ║...║ │ ║
╠══════┼══════╬══════╬═══════════╣---╠══════╬═══════════╣---╠══════╬═══════════╣
║TOTAL │ - ║ - │ N(1) ║...║ - │ N(j) ║...║ - │ N(n) ║
╚═════════════╩══════════════════╝---╚══════════════════╝---╚══════════════════╝
SECŢIUNEA a 6-a Luarea deciziilor ART. 18 În selectarea variantei pe baza analizei de decizie multicriterialã prezentate vor fi avute în vedere urmãtoarele recomandãri: a) varianta cu cel mai mare punctaj total este preferabilã; b) diferenţe mai mici de 0,10 între punctajele totale relative nu sunt considerate decisive, avându-se în vedere numeroasele aprecieri subiective care intrã în proces, dificultatea obiectivã a prognozelor privind evoluţia efectelor construcţiilor hidrotehnice asupra mediului şi relativitatea unor informaţii primare; c) dificultãţile de alegere a variantei în situaţia de la lit. b) se rezolvã având la dispoziţie urmãtoarele posibilitãţi alternative: - se obţin detalieri sau studii suplimentare; - se introduc criterii suplimentare; - se alege una dintre variantele din ecartul de 10 diferenţã de punctaj acordatã variantelor prin note normalizate, pe criterii de preferinţã ale decidentului principal. ART. 19 Pentru a micşora gradul de subiectivism în calculul punctajelor, se recomandã aplicarea metodologiei de decizie multicriterialã de cãtre mai mulţi decidenţi, care sã noteze independent efectele, chiar dacã aspectele formale sunt conduse de acelaşi operator. --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
