Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
METODOLOGIE din 6 martie 2012 organizarii si desfasurarii activitatilor de educatie fizica si sport in invatamantul preuniversitar
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   METODOLOGIE din 6 martie 2012  organizarii si desfasurarii activitatilor de educatie fizica si sport in invatamantul preuniversitar    Twitter Facebook
Cautare document

METODOLOGIE din 6 martie 2012 organizarii si desfasurarii activitatilor de educatie fizica si sport in invatamantul preuniversitar

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 19 martie 2012

    CAP. I
    Obiectivele generale ale educaţiei fizice şi sportului în învãţãmântul preuniversitar
    ART. 1
    În învãţãmântul preuniversitar, educaţia fizicã şi sportul figureazã atât ca activitãţi curriculare, cât şi ca activitãţi extracurriculare.
    ART. 2
    Ca activitãţi curriculare, pe lângã trunchiul comun, activitãţile de educaţie fizicã şi sport pot fi incluse în curriculum la decizia şcolii, ca discipline opţionale.
    ART. 3
    Obiectivele generale ale educaţiei fizice şi sportului sunt urmãtoarele:
    a) menţinerea stãrii optime de sãnãtate;
    b) favorizarea proceselor de creştere şi de dezvoltare fizicã armonioasã;
    c) dezvoltarea capacitãţii de mişcare, prin formarea deprinderilor motrice şi prin optimizarea calitãţilor motrice;
    d) dezvoltarea echilibratã a laturilor personalitãţii: cognitivã, afectivã şi volitivã;
    e) formarea obişnuinţei de practicare sistematicã a exerciţiilor fizice;
    f) formarea capacitãţii de integrare şi acţionare în grup;
    g) însuşirea cunoştinţelor de bazã proprii domeniului educaţiei fizice şi sportului.

    CAP. II
    Formele de organizare a activitãţilor de educaţie fizicã şi sport în învãţãmântul preuniversitar
    ART. 4
    Formele de organizare curricularã a activitãţilor de educaţie fizicã şi sport în învãţãmântul preuniversitar sunt urmãtoarele:
    a) în învãţãmântul preşcolar
    (i) activitatea de educaţie fizicã şi sport cu grupa;
    b) în învãţãmântul primar şi gimnazial
    (i) lecţia de educaţie fizicã şi sport;
    (ii) lecţia de pregãtire sportivã practicã, la clasele vocaţionale cu program sportiv;
    c) în învãţãmântul liceal
    (i) lecţia de educaţie fizicã şi sport;
    (ii) lecţia de pregãtire sportivã teoreticã, la clasele vocaţionale cu program sportiv;
    (iii) lecţia de pregãtire sportivã practicã, la clasele vocaţionale cu program sportiv;
    (iv) lecţia de atac şi apãrare, la clasele de la profil militar;
    d) în învãţãmântul sportiv suplimentar
    (i) lecţia de pregãtire sportivã practicã sau de antrenament sportiv.
    ART. 5
    În vederea organizãrii curriculare a activitãţilor de educaţie fizicã şi sport în învãţãmântul preuniversitar trebuie respectate urmãtoarele cerinţe:
    a) predarea acestor forme de organizare a activitãţilor de educaţie fizicã şi sport se realizeazã:
    (i) în învãţãmântul preşcolar, de cãtre profesorul pentru învãţãmântul preşcolar;
    (ii) în învãţãmântul primar, gimnazial şi liceal, de cãtre profesorul de educaţie fizicã şi sport;
    (iii) în învãţãmântul cu program sportiv suplimentar, de cãtre profesorul de educaţie fizicã şi sport sau de cãtre antrenor;
    b) activitãţile şi lecţiile de educaţie fizicã şi sport menţionate la art. 4, incluse în trunchiul comun, se organizeazã şi se desfãşoarã în conformitate cu prevederile programelor şcolare elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului;
    c) activitãţile şi lecţiile de educaţie fizicã şi sport menţionate la art. 4, incluse în curriculumul la decizia şcolii, se organizeazã şi se desfãşoarã în conformitate cu programele opţionale ofertate la nivel naţional sau la nivelul unitãţii de învãţãmânt;
    d) în cazul opţionalelor de la nivelul unitãţii de învãţãmânt, catedrele metodice de educaţie fizicã şi sport sau profesorii de educaţie fizicã şi sport au obligaţia de a elabora programele şi de a le supune avizãrii inspectorului şcolar de educaţie fizicã şi sport.
    ART. 6
    Formele de organizare extracurricularã a activitãţilor de educaţie fizicã şi sport în învãţãmântul preuniversitar sunt urmãtoarele:
    a) în învãţãmântul preşcolar
    (i) gimnastica de înviorare, organizatã zilnic;
    (ii) momentul de înviorare;
    (iii) întreceri sportive şi jocuri între grupe, organizate sãptãmânal;
    (iv) activitãţi turistice, minimum una pe semestru;
    (v) "Kalokagathia", program naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizicã şi sport la preşcolari şi la şcolarii mici;
    (vi) serbãri sportiv-culturale, proprii unitãţii de învãţãmânt sau organizate în cadrul Olimpiadei naţionale a sportului şcolar;
    (vii) serbãri sportive organizate la finalul fiecãrui an şcolar, precum şi cu alte ocazii;
    b) în învãţãmântul primar
    (i) gimnastica de înviorare, organizatã zilnic;
    (ii) momentul de înviorare;
    (iii) întreceri sportive între clase, organizate sãptãmânal;
    (iv) activitãţi turistice, minimum una pe semestru;
    (v) "Kalokagathia", program naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizicã şi sport la preşcolari şi şcolarii mici;
    (vi) serbãri sportiv-culturale, proprii unitãţii de învãţãmânt sau organizate în cadrul Olimpiadei naţionale a sportului şcolar, prin asociaţia sportivã şcolarã;
    (vii) concursuri sau competiţii proprii unitãţii de învãţãmânt sau organizate în cadrul Olimpiadei naţionale a sportului şcolar, prin asociaţia sportivã şcolarã;
    (viii) ansamblu sportiv;
    (ix) lecţia de pregãtire a formaţiilor sportive reprezentative ale unitãţii de învãţãmânt;
    (x) cantonamente, semicantonamente şi tabere de pregãtire sportivã pentru elevii din învãţãmântul sportiv integrat, în vederea participãrii la concursurile sau la competiţiile prevãzute în calendarul competiţional oficial;
    (xi) serbãri sportive organizate la finalul fiecãrui an şcolar, precum şi cu alte ocazii;
    c) în învãţãmântul gimnazial şi liceal
    (i) ansamblu sportiv;
    (ii) lecţia de pregãtire a formaţiilor sportive reprezentative ale unitãţii de învãţãmânt;
    (iii) activitãţi turistice sau de orientare turisticã, minimum una pe semestru;
    (iv) concursuri, competiţii ori campionate proprii unitãţii de învãţãmânt sau organizate în cadrul Olimpiadei naţionale a sportului şcolar, prin asociaţia sportivã şcolarã;
    (v) cantonamente, semicantonamente sau tabere de pregãtire sportivã pentru elevii din învãţãmântul sportiv integrat, în vederea participãrii la concursurile ori competiţiile prevãzute în calendarul competiţional oficial;
    (vi) serbãri sportive organizate la finalul fiecãrui an şcolar, precum şi cu alte ocazii;
    d) în învãţãmântul sportiv suplimentar
    (i) activitãţi de selecţie, cel puţin douã activitãţi pe an şcolar;
    (ii) cantonamente, semicantonamente sau tabere de pregãtire sportivã pentru elevii din învãţãmântul cu program sportiv suplimentar, în vederea participãrii la concursurile ori competiţiile prevãzute în calendarul competiţional oficial;
    e) în palate şi cluburi ale elevilor sau ale copiilor
    (i) activitãţi în cadrul cercurilor sportive;
    f) în centrele naţionale de excelenţã organizate pentru disciplinele sportive:
    (i) lecţia de pregãtire sportivã practicã sau de antrenament sportiv;
    (ii) activitãţi de selecţie;
    (iii) cantonamente, semicantonamente sau tabere de pregãtire sportivã pentru elevii din centrele naţionale de excelenţã, în vederea participãrii la concursurile ori competiţiile prevãzute în calendarul competiţional oficial.
    ART. 7
    În vederea organizãrii extracurriculare a activitãţilor de educaţie fizicã şi sport în învãţãmântul preuniversitar trebuie respectate urmãtoarele cerinţe:
    a) activitãţile extracurriculare menţionate la art. 6 se vor organiza cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi se realizeazã:
    (i) în învãţãmântul preşcolar, de cãtre profesorul pentru învãţãmântul preşcolar;
    (ii) în învãţãmântul primar, gimnazial şi liceal, de cãtre profesorul de educaţie fizicã şi sport;
    (iii) în învãţãmântul cu program sportiv suplimentar, de cãtre profesorul de educaţie fizicã şi sport sau de cãtre antrenor;
    b) activitãţile de educaţie fizicã şi sport, organizate în regim extracurricular, trebuie sã aibã un caracter diversificat şi continuu şi sã cuprindã majoritatea copiilor sau elevilor din unitãţile de învãţãmânt;
    c) conducerile unitãţilor de învãţãmânt au obligaţia de a sprijini catedrele, comisiile metodice de educaţie fizicã şi sport sau profesorii de educaţie fizicã şi sport, în vederea înfiinţãrii asociaţiilor sportive şcolare;
    d) conducerile unitãţilor de învãţãmânt au obligaţia de a sprijini înfiinţarea "Cercurilor olimpice", structuri ale filialelor judeţene ale Academiei Olimpice Române;
    e) catedrele, comisiile metodice de educaţie fizicã şi sport sau profesorii de educaţie fizicã şi sport, împreunã cu factorii responsabili ai asociaţiei sportive şcolare şi, dupã caz, ai Cercului olimpic, vor elabora, anual şi semestrial, calendarul activitãţilor sportive extracurriculare, pe care îl vor supune aprobãrii conducerii unitãţii de învãţãmânt. Calendarul activitãţilor sportive extracurriculare va fi afişat, pentru elevi, la loc vizibil, de regulã la avizierul catedrei sau comisiei metodice de educaţie fizicã şi sport;
    f) toate cadrele didactice care predau disciplina educaţie fizicã şi sport au obligaţia de a sprijini acţiunile de selecţie iniţiate de unitãţile de învãţãmânt cu program sportiv integrat şi de unitãţile de învãţãmânt cu program sportiv suplimentar şi de a recomanda sau semnala acestora elevii cu disponibilitãţi de practicare a sportului de performanţã;
    g) catedrele, comisiile metodice de educaţie fizicã şi sport ori profesorii de educaţie fizicã şi sport vor afişa periodic, la loc vizibil, de regulã la avizierul catedrei sau comisiei metodice de educaţie fizicã şi sport, rezultatele obţinute de elevii unitãţii de învãţãmânt în cadrul concursurilor ori competiţiilor la care au participat.

    CAP. III
    Participarea elevilor la activitãţile de educaţie fizicã şi sport în funcţie de starea lor de sãnãtate
    ART. 8
    Funcţia principalã a educaţiei fizice şi sportului este de a optimiza sãnãtatea elevilor, folosind mijloace, metode şi tehnologii diferenţiate, astfel încât de efectele acestor activitãţi sã beneficieze toţi elevii, indiferent de nivelul aptitudinilor sau al capacitãţilor de mişcare.
    ART. 9
    Participarea elevilor la activitãţile de educaţie fizicã şi sport este condiţionatã de prezentarea avizului medical "apt pentru efort fizic" sau "clinic sãnãtos".
    ART. 10
    Metodologia privind eliberarea scutirilor medicale de la orele de educaţie fizicã şi sport pentru elevi şi baremul medical cuprinzând afecţiunile pentru care se acordã scutirile medicale de la orele de educaţie fizicã şi sport, aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii şi al ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului, sunt obligatorii pentru toate unitãţile de învãţãmânt.
    ART. 11
    Scutirile medicale de la orele/lecţiile de educaţie fizicã şi sport se elibereazã de cãtre medicul unitãţii de învãţãmânt, iar în lipsa acestuia de cãtre medicul de familie al elevului şi se consemneazã pe adeverinţa medicalã, al cãrei formular tipizat este aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãţii.
    ART. 12
    (1) Scutirile medicale de la orele/lecţiile de educaţie fizicã şi sport pot fi:
    a) anuale: totale sau parţiale;
    b) semestriale: totale sau parţiale;
    c) temporare, pe durate mai mici decât un semestru: totale sau parţiale.
    (2) Scutirile anuale şi semestriale se acordã:
    a) elevilor inapţi total pentru orele sau lecţiile de educaţie fizicã şi sport, care nu primesc notã la aceastã disciplinã; la recomandarea medicului, consemnatã pe verso-ul adeverinţei medicale, elevii în cauzã pot efectua în cadrul orelor sau lecţiilor de educaţie fizicã şi sport unele elemente uşoare de dezvoltare fizicã;
    b) elevilor inapţi total pentru orele sau lecţiile de educaţie fizicã şi sport, care nu primesc notã la aceastã disciplinã, dar au recomandarea, consemnatã pe adeverinţa medicalã, de a efectua exerciţii de recuperare medicalã în cabinete medicale ori în unitãţi sanitare de specialitate; aceşti elevi vor prezenta profesorului de educaţie fizicã şi sport, la sfârşitul fiecãrei luni, o dovadã privind efectuarea programului de recuperare eliberatã de unitatea sanitarã în care au efectuat recuperarea; pentru elevii care învaţã în localitãţi fãrã posibilitãţi de recuperare medicalã, medicii specialişti care îi dispensarizeazã vor consemna în adeverinţa medicalã de scutire programul de exerciţii pe care elevul îl va efectua în orele sau lecţiile de educaţie fizicã şi sport sub supravegherea profesorului de educaţie fizicã şi sport;
    c) elevilor inapţi parţial, numai pentru unele dintre activitãţile incluse în orele sau lecţiile de educaţie fizicã şi sport, elevi care primesc notã la aceastã disciplinã de învãţãmânt; tipurile de exerciţii fizice contraindicate medical vor fi consemnate pe verso-ul adeverinţei medicale.
    (3) Scutirile temporare se acordã:
    a) elevilor inapţi total pentru orele sau lecţiile de educaţie fizicã şi sport, care nu sunt notaţi în perioada pentru care s-a eliberat scutirea;
    b) elevilor inapţi parţial, pentru unele dintre activitãţile incluse în orele sau lecţiile de educaţie fizicã şi sport, care sunt notaţi în perioada pentru care s-a eliberat scutirea, la celelalte activitãţi incluse în orele ori lecţiile de educaţie fizicã şi sport.
    ART. 13
    Scutirile medicale de la orele sau lecţiile de educaţie fizicã şi sport nu pot fi eliberate retroactiv, ele fiind valabile din ziua acordãrii lor, cu excepţia situaţiei în care elevul, din cauzã de boalã, a absentat la toate disciplinele de învãţãmânt.
    ART. 14
    Participarea elevilor la activitãţile de educaţie fizicã şi sport, în funcţie de starea lor de sãnãtate, se face astfel:
    a) copiii, elevii sau pãrinţii acestora au obligaţia de a prezenta cadrului didactic care predã disciplina educaţie fizicã şi sport, la începutul fiecãrui an şcolar, avizul medical cu specificaţia "apt pentru efort fizic în anul şcolar ....."; acest aviz poate fi eliberat de cãtre medicul de familie, de medicul de circumscripţie, de unitatea sanitarã, purtând obligatoriu semnãtura, parafa medicului şi ştampila unitãţii sau a cabinetului;
    b) copiii sau elevii care nu prezintã avizul medicului ca fiind apţi pentru efort fizic vor fi primiţi la lecţii, vor fi obligaţi sã ocupe un loc pe bancã, pe scaun ori pe saltea şi nu vor depune niciun efort fizic; ei se aflã sub supravegherea cadrului didactic şi nu vor fi consemnaţi ca absenţi. Aceastã procedurã va fi continuatã pânã la prezentarea avizului, iar dacã situaţia se prelungeşte de-a lungul întregului semestru, elevul va rãmâne cu situaţia şcolarã neîncheiatã. Cadrele didactice care predau educaţie fizicã şi sport au obligaţia de a informa din timp, dupã caz, profesorii pentru învãţãmânt preşcolar, profesorii pentru învãţãmânt primar şi diriginţii asupra unor asemenea cazuri;
    c) pentru elevii scutiţi medical semestrial sau anual, profesorul de educaţie fizicã şi sport consemneazã în catalog, la rubrica respectivã, "scutit medical în semestrul...." sau "scutit medical în anul şcolar...." specificându-se documentul medical, numãrul şi data eliberãrii acestuia;
    d) adeverinţele medicale pentru scutirea de la orele sau lecţiile de educaţie fizicã şi sport se pãstreazã, pe tot parcursul anului şcolar, de cãtre personalul didactic de predare a disciplinei;
    e) elevii inapţi total, scutiţi medical de la orele sau lecţiile de educaţie fizicã şi sport, au obligaţia de a fi prezenţi la acestea în ţinuta vestimentarã pe care o doresc, având încãlţãminte adecvatã lecţiilor desfãşurate în salã; absenţele lor de la aceste ore se consemneazã în catalog şi genereazã efectele prevãzute de legislaţia în vigoare;
    f) în timpul orei sau lecţiei de educaţie fizicã şi sport, cadrul didactic poate atribui elevilor scutiţi medical sarcini organizatorice, pentru o fireascã integrare în colectiv: arbitraj, cronometrare, mãsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului, distribuirea şi recuperarea de material didactic, montarea şi demontarea instalaţiilor sportive uşoare etc.;
    g) în cazul în care un elev scutit temporar, total sau parţial, a primit minimum douã note ori calificative pe semestru în perioada cât a fost apt, acestuia i se va încheia media semestrialã la disciplina educaţie fizicã şi sport;
    h) dacã un elev este scutit medical, fiind inapt total pe un semestru, media anualã este media sau calificativul obţinut în semestrul în care a fost apt;
    i) în clasele, şcolile generale sau liceele cu program sportiv integrat, elevii cu scutiri medicale, declaraţi inapţi total pe întregul an şcolar, vor fi declaraţi inapţi pentru acest profil şi îndrumaţi spre alte profiluri ori tipuri de şcoli, cu excepţia elevilor din clasele terminale;
    j) la fiecare lecţie sau activitate de educaţie fizicã şi sport, cadrul didactic se va informa, în etapa de organizare a colectivului, asupra stãrii momentane de sãnãtate a elevilor, luând mãsurile care se impun, în cazul unui elev ori unor elevi care reclamã un disconfort fizic; în acest caz elevii respectivi vor fi reţinuţi de la efort, trimişi la cabinetul medical etc.;
    k) în procesul-verbal de protecţia muncii care va fi prelucrat de cadrul didactic şi semnat de elevi la începutul anului şcolar va exista cerinţa ca elevii care simt deteriorãri ale stãrii de sãnãtate pe parcursul lecţiei, de tipul: ameţeli, senzaţii de vomã, dureri acute, sufocãri etc., sã anunţe imediat profesorul.

    CAP. IV
    Organizarea şi desfãşurarea activitãţii de selecţie şi iniţiere a elevilor cu aptitudini pentru practicarea sportului de performanţã în cadrul unitãţilor de învãţãmânt cu program sportiv
    ART. 15
    (1) Selecţia reprezintã activitatea desfãşuratã permanent de specialiştii domeniului în vederea depistãrii elevilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea sporturilor.
    (2) Selecţia se realizeazã pe baza criteriilor, testelor şi probelor adecvate fiecãrei discipline sportive. Criteriile sunt de naturã biologicã, motricã, psihologicã şi socialã. În cadrul acestora se stabilesc teste, probe şi norme metodologice.
    (3) Activitatea de selecţie şi iniţiere cuprinde fazele iniţialã şi intermediarã.
    ART. 16
    (1) În vederea organizãrii şi desfãşurãrii activitãţii de selecţie şi iniţiere a elevilor cu aptitudini pentru practicarea sportului de performanţã trebuie respectate urmãtoarele cerinţe:
    a) copiii sau elevii sã fie într-o stare optimã de sãnãtate;
    b) selecţia sã se realizeze în etapa de vârstã optimã;
    c) sã fie utilizate teste, probe şi baremuri elaborate ştiinţific, pentru fiecare disciplinã sportivã;
    d) personalul didactic implicat în activitãţi de selecţie şi iniţiere sã evite verdictele radicale privind perspectivele de evoluţie în plan sportiv şi atitudinal;
    e) sã fie valorificatã tradiţia sportivã din unitatea de învãţãmânt;
    f) personalul didactic implicat în activitãţi de selecţie şi iniţiere sã colaboreze permanent cu profesorii de educaţie fizicã şi sport care au obligaţia profesionalã de a semnala existenţa unor elevi talentaţi.
    (2) Personalul didactic implicat în activitãţi de selecţie şi iniţiere va folosi urmãtoarele cãi de depistare sau selecţie:
    a) asistenţe la lecţiile de educaţie fizicã şi sport;
    b) analiza rezultatelor obţinute la susţinerea probelor de evaluare aplicate de profesorul clasei;
    c) convorbiri cu învãţãtorii, profesorii, diriginţii şi familiile copiilor;
    d) organizarea de concursuri între clase la disciplinele sportive/probele pentru care se intenţioneazã sã se selecţioneze elevii;
    e) organizarea unor concursuri de selecţie la care sã poatã participa elevii dintr-o anumitã zonã sau dintr-un anumit cartier;
    f) desfãşurarea unor antrenamente cu grupele selecţionate, în şcoala de care aparţin elevii sau pe o bazã sportivã apropiatã.
    (3) Dupã selecţionare se vor organiza grupe incluse în stadiul I, antrenamentul de bazã orientat, programându-se un numãr de lecţii adecvat nivelului de pregãtire al elevilor, de regulã o lecţie la 2-3 zile, în funcţie de cerinţele fiecãrei discipline sportive.
    (4) Potrivit reglementãrilor în vigoare, activitatea sportivã de performanţã se desfãşoarã în cadrul unitãţilor de învãţãmânt cu program sportiv suplimentar sau integrat, fiecare dintre acestea organizându-şi activitatea potrivit unor regulamente proprii.
    (5) La învãţãmântul sportiv integrat selecţia se realizeazã pe bazã de concurs, prin susţinerea unor probe de aptitudini potrivit cu specificul disciplinelor pentru care se organizeazã clasa respectivã. Selecţia trebuie sã fie realizatã la niveluri de exigenţã superioare, întrucât elevii, odatã admişi în cadrul unui nivel de învãţãmânt, vor fi cuprinşi în grupe a cãror stabilitate va asigura programarea ştiinţificã a pregãtirii.

    CAP. V
    Mãsuri pentru prevenirea şi evitarea accidentelor în timpul activitãţilor de educaţie fizicã şi sport
    ART. 17
    Prevenirea şi evitarea accidentelor în timpul activitãţilor de educaţie fizicã şi sport implicã mãsuri diferenţiate, în funcţie de etapa de desfãşurare: înaintea începerii, pe parcursul desfãşurãrii şi în încheiere. Mãsurile preventive intrã în atribuţia conducerii unitãţii de învãţãmânt, a cadrelor didactice care conduc activitãţile de educaţie fizicã şi sport, a elevilor şi a pãrinţilor acestora.
    ART. 18
    Conducerea unitãţii de învãţãmânt şi personalul administrativ au urmãtoarele atribuţii:
    a) asigurarea spaţiilor necesare pentru organizarea activitãţilor de educaţie fizicã şi sport atât în aer liber, cât şi în interior;
    b) amenajarea corespunzãtoare a spaţiilor de lucru, prin asigurarea unor suprafeţe ale terenurilor care sã nu favorizeze alunecarea, derapajele sau împiedicarea acţiunilor motrice;
    c) dotarea spaţiilor de lucru cu instalaţii funcţionale şi asigurate corespunzãtor;
    d) amenajarea şi asigurarea spaţiilor pentru sãrituri şi aterizãri;
    e) asigurarea spaţiilor sau a vestiarelor necesare echipãrii elevilor, separat pentru fete şi bãieţi, precum şi a instalaţiilor sanitare necesare, cu funcţionalitate permanentã;
    f) asigurarea corpurilor de iluminat, bine protejate;
    g) asigurarea instalaţiilor de aerisire a spaţiilor de desfãşurare a activitãţilor;
    h) igienizarea sistematicã, de douã ori pe zi sau de câte ori este necesarã, a spaţiilor destinate activitãţilor de educaţie fizicã şi sport;
    i) protejarea ferestrelor cu grilaje de protecţie bine fixate;
    j) protejarea tablourilor electrice şi a altor instalaţii din interior;
    k) protejarea corespunzãtoare a întrerupãtoarelor şi prizelor;
    l) dotarea catedrei de educaţie fizicã şi sport cu un dulap sanitar care sã conţinã materiale şi produse medicale necesare acordãrii primului ajutor.
    ART. 19
    Atribuţiile personalului didactic sunt urmãtoarele:
    a) la începutul fiecãrui semestru:
    (i) planificarea şi realizarea primei lecţii de educaţie fizicã şi sport ca lecţie teoreticã, în care se vor prezenta normele de sãnãtate şi securitate a muncii, elevii semnând un proces-verbal în acest sens în care se consemneazã cã au luat cunoştinţã de prevederile privind protecţia în timpul activitãţilor de educaţie fizicã şi sport;
    b) înaintea începerii activitãţii:
    (i) verificarea permanentã a respectãrii normelor de sãnãtate şi securitate a muncii în activitãţile cu elevii;
    (ii) verificarea funcţionalitãţii instalaţiilor şi aparatelor ce urmeazã a fi folosite, eliminându-se orice cauzã de producere a unor accidente;
    (iii) verificarea echipamentului sportiv corespunzãtor al elevilor, potrivit condiţiilor materiale şi climatice în care se organizeazã activitatea;
    (iv) asigurarea condiţiilor pentru aplicarea operativã a mijloacelor de prim ajutor, în cazul producerii unor accidente;
    (v) dispunerea adecvatã, în spaţiul de lucru, a materialelor didactice necesare lecţiei, astfel încât acestea sã nu poatã fi utilizate, necontrolat, de elevi;
    c) pe parcursul desfãşurãrii lecţiei:
    (i) verificarea stãrii de sãnãtate a elevilor, trecându-i în repaus pe cei cu simptome nefavorabile desfãşurãrii activitãţii;
    (ii) asigurarea permanentã a disciplinei, prevenind ieşirile necontrolate;
    (iii) acordarea, dupã caz, a asistenţei, sprijinului sau ajutorului, potrivit conţinuturilor şi nivelului de instruire;
    (iv) evitarea programãrii unor eforturi solicitante în condiţii climatice nefavorabile;
    (v) supravegherea atentã a situaţiilor în care se supraaglomereazã spaţiul de desfãşurare a activitãţii cu obiecte, materiale şi instalaţii sportive;
    (vi) asigurarea desfãşurãrii activitãţii didactice numai în spaţii care pot fi permanent supravegheate;
    d) la încheierea lecţiei:
    (i) supravegherea pãrãsirii spaţiului de desfãşurare a activitãţii de cãtre elevi.
    ART. 20
    Elevii care participã la activitãţile de educaţie fizicã şi sport au urmãtoarele obligaţii:
    a) sã prezinte la începutul fiecãrui an şcolar avizul medical cu specificaţia "apt pentru efort fizic în anul şcolar .....";
    b) sã respecte prevederile referitoare la statutul de "scutit medical", atunci când este cazul;
    c) sã respecte integral normele de sãnãtate şi securitate a muncii pentru care au semnat procesul-verbal;
    d) sã fie prezenţi la timp şi sã nu pãrãseascã locul unde se desfãşoarã lecţiile fãrã acordul cadrului didactic;
    e) sã efectueze numai exerciţiile indicate de cadrul didactic;
    f) sã solicite, dupã caz, explicaţii suplimentare, sprijin sau ajutor pentru execuţiile cu grad ridicat de dificultate;
    g) sã semnaleze cadrului didactic problemele apãrute în funcţionarea aparatelor şi instalaţiilor sportive;
    h) sã respecte regulile stabilite pentru participarea în concursuri şi întreceri;
    i) sã întrerupã exerciţiile şi sã anunţe imediat cadrul didactic, dacã manifestã tulburãri privind starea de sãnãtate;
    j) sã utilizeze echipamentul sportiv adecvat în lecţii;
    k) sã nu intre în spaţiul de desfãşurare a lecţiei fãrã acordul cadrului didactic.
    ART. 21
    În activitatea sportivã de performanţã, la începutul fiecãrui semestru, prima lecţie de antrenament/pregãtire sportivã practicã va fi lecţie teoreticã, în care se vor prezenta normele de sãnãtate şi securitate a muncii, elevii semnând un proces-verbal în acest sens, în care se consemneazã cã au luat cunoştinţã de prevederile privind protecţia activitãţilor de educaţie fizicã şi sport.
    ART. 22
    Mãsurile privind prevenirea şi evitarea accidentãrii elevilor cuprinşi în activitatea sportivã de performanţã sunt urmãtoarele:
    a) asigurarea mãsurilor de prim ajutor şi/sau a asistenţei medicale, în timpul antrenamentelor şi competiţiilor sportive;
    b) cunoaşterea de cãtre elevii sportivi a mãsurilor de autoprotecţie;
    c) verificarea funcţionalitãţii şi utilizarea, în antrenamente, a instalaţiilor şi aparatelor ce urmeazã a fi folosite, eliminându-se orice cauzã de producere a unor accidente;
    d) informarea asupra stãrii de sãnãtate a elevilor sportivi, înaintea începerii lecţiei de antrenament;
    e) acordarea, dupã caz, a asistenţei, sprijinului sau ajutorului, potrivit conţinuturilor şi nivelului de instruire;
    f) asigurarea echipamentului de protecţie specific disciplinelor sportive.

    CAP. VI
    Amenajarea, dotarea şi întreţinerea bazelor sportive şcolare
    ART. 23
    (1) Fiecare unitate de învãţãmânt are obligaţia sã amenajeze, cu sprijinul organelor administraţiei locale, al unor sponsori şi din propriile fonduri, sã dezvolte baza sportivã proprie şi sã asigure funcţionalitatea necesarã acesteia atât pentru activitatea organizatã în aer liber, cât şi pentru cea din interior, asigurând astfel condiţiile optime pentru realizarea obiectivelor înscrise în programele şcolare şi activitãţile sportive extracurriculare.
    (2) Structura bazei sportive amenajate în aer liber se adapteazã disponibilitãţilor spaţiului existent, inclusiv cel din curţile interioare. În funcţie de aceste condiţii se vor amenaja:
    a) pistã pentru alergãri, cu 2-3 culoare, pe distanţe de 25-30 m sau 50-60 m;
    b) groapã cu nisip pentru sãrituri;
    c) spaţii marcate pentru sãritura în lungime de pe loc;
    d) spaţii pentru aruncarea mingii de oinã, cu marcaje transversale la 15-20-25-30-40 m, şi, dupã caz, un spaţiu pentru aruncarea greutãţii, plasat separat, în extremitatea bazei sportive, ferit de circulaţia elevilor;
    e) pistã pentru un traseu specific alergãrii de rezistenţã, cu marcaje vizibile pe: obiecte, pomi, pereţi etc.;
    f) douã terenuri separate pentru jocurile sportive cu marcaje suprapuse: handbal - fotbal, baschet - volei sau separate, potrivit spaţiilor avute la dispoziţie; acestea vor fi delimitate ori îngrãdite, evitând circulaţia elevilor care nu participã la lecţii.
    (3) În interior, în lipsa spaţiilor cu destinaţii specifice, adicã sãli de sport, conducerea unitãţii de învãţãmânt va asigura un alt spaţiu, minimum o salã de clasã, care se va amenaja, dota şi utiliza în exclusivitate pentru lecţiile de educaţie fizicã şi sport.
    ART. 24
    (1) În cazul dotãrii bazelor sportive şcolare trebuie avute în vedere urmãtoarele:
    a) în aer liber, pe lângã instalaţiile sportive specifice fiecãrui tip de activitate, precum jocuri sportive sau atletism, se recomandã şi instalarea unor bare de tracţiune, dar şi dotarea cu blocstarturi, cronometre, rulete;
    b) în interior, sãli de gimnasticã sau sãli de sport, dotarea se realizeazã cu aparate, instalaţii, obiecte şi alte mijloace de învãţãmânt care sã permitã exersarea frontalã, cum ar fi: bastoane de gimnasticã, corzi de sãrituri, jaloane, cercuri etc.
    (2) Principalele instalaţii şi aparate sunt prevãzute în normativele de dotare minimalã, aprobate prin reglementãrile în vigoare.
    (3) În situaţia când se organizeazã douã lecţii concomitent, conduse de 2 profesori, în activitatea de dotare trebuie sã se aibã în vedere posibilitatea de utilizare simultanã a unor aparate şi obiecte.
    (4) Pentru predarea jocurilor sportive este necesar ca fiecare cadru didactic sã dispunã de un numãr mare de mingi, de preferinţã una la 2 elevi, în scopul obţinerii unei densitãţi motrice optime a lecţiei.
    ART. 25
    Pentru întreţinerea bazelor sportive şcolare trebuie avute în vedere urmãtoarele:
    a) baza sportivã pe care se desfãşoarã activitatea trebuie verificatã zilnic de fiecare cadru didactic; acesta trebuie sã solicite, dupã caz, personalului de îngrijire şi de întreţinere asigurarea curãţeniei, completarea nisipului din groapa de sãrituri, remedierea unor eventuale defecţiuni apãrute la nivelul instalaţiilor şi aparatelor din dotare;
    b) fiecare cadru didactic are datoria de a folosi şi întreţine, în bunã stare, materialele utilizate în comun cu colegii de specialitate;
    c) fiecare cadru didactic trebuie sã acorde o atenţie sporitã modului de utilizare a materialelor sportive de cãtre elevi, în scopul propus şi în condiţii de asigurare a integritãţii corporale, evitând producerea de accidente.

    CAP. VII
    Baza sportivã şi dotarea materialã pentru învãţãmântul sportiv integrat şi suplimentar
    ART. 26
    Alãturi de selecţie, existenţa şi calitatea bazelor sportive, dotate corespunzãtor realizãrii obiectivelor sportive propuse, constituie principalele pârghii de obţinere a unor rezultate de un nivel ridicat.
    ART. 27
    Baza sportivã trebuie sã fie disponibilã la ore potrivite şi situatã la distanţe care sã permitã elevilor sportivi participarea eficientã la procesul de instruire.
    ART. 28
    Bazele sportive utilizate de unitãţile de învãţãmânt cu program sportiv integrat şi suplimentar pot fi:
    a) baze sportive proprii, cu dotãri speciale;
    b) baze sportive aparţinând unitãţilor de învãţãmânt fãrã profil sportiv, folosite de acestea în comun cu anumite secţii din învãţãmântul sportiv suplimentar, pentru secţii care nu necesitã dotãri deosebite, cum este cazul jocurilor sportive;
    c) baze sportive aparţinând altor cluburi sau instituţii, utilizate pe baza unor protocoale de colaborare ori prin închiriere.
    ART. 29
    Pentru realizarea obiectivelor unitãţilor sportive şcolare, cu deosebire a celor din învãţãmântul sportiv suplimentar, se impun urmãtoarele mãsuri:
    a) punerea la dispoziţia secţiilor sportive din unitãţile de învãţãmânt cu program sportiv suplimentar, în mod gratuit, a bazelor sportive disponibile, în special sãli de sport, care aparţin celorlalte unitãţi de învãţãmânt;
    b) continuarea realizãrii unor baze sportive proprii la cluburile sportive şcolare, cu deosebire pentru disciplinele sportive care impun dotãri speciale;
    c) optimizarea structurii secţiilor din învãţãmântul sportiv suplimentar, în concordanţã cu posibilitãţile reale de a asigura stabilitatea: numãr de cadre didactice, numãr de posturi specifice, numãr de grupe de pregãtire etc.

    CAP. VIII
    Cerinţe deontologice privind activitatea personalului didactic de predare

    ART. 30
    Personalul didactic de predare trebuie sã cunoascã drepturile şi obligaţiile legale în vigoare ce îi revin în unitatea de învãţãmânt în care funcţioneazã.
    ART. 31
    (1) În relaţiile cu clasa/grupa de elevi, personalul didactic de predare trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
    a) sã aibã o ţinutã moralã demnã, concordantã cu valorile educaţionale transmise elevilor;
    b) sã aibã un comportament responsabil, concretizat prin respect şi consideraţie faţã de elevi;
    c) sã aibã echipament sportiv adecvat şi decent, impecabil sub aspect igienic;
    d) sã aibã aspect fizic îngrijit;
    e) sã aibã o stare psihicã caracterizatã de bunã dispoziţie şi optimism, stimulativã pentru activitatea elevilor;
    f) sã manifeste disponibilitate totalã pentru susţinerea fiecãrui elev, corespunzãtor caracteristicilor sale, în dobândirea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.
    (2) În conformitate cu prevederile legale în vigoare, personalului didactic de predare îi sunt interzise:
    a) afectarea imaginii publice, viaţa intimã, privatã şi familialã a elevului;
    b) aplicarea de pedepse corporale, precum şi agresarea verbalã sau fizicã a elevilor;
    c) condiţionarea prestaţiei didactice la clasã sau a evaluãrii elevilor de obţinerea oricãrui tip de avantaje de la elevi ori de la pãrinţii acestora;
    d) orice altã acţiune care ar putea leza statutul de cadru didactic sau ar dãuna prestigiului unitãţii de învãţãmânt.
    (3) Pentru buna desfãşurare a procesului de învãţãmânt personalul didactic de predare trebuie sã realizeze urmãtoarele activitãţi:
    a) prezentarea la fiecare clasã a sistemului de evaluare, inclusiv cu exemplificãri practice, a eşalonãrii susţinerii probelor de evaluare şi a scalelor de notare, a posibilelor opţiuni în alegerea instrumentelor de evaluare; se vor prezenta şi categoriile de conţinuturi care vor face obiectul notãrii curente;
    b) conştientizarea elevilor asupra necesitãţii obţinerii şi prezentãrii avizului medical şi consecinţele lipsei acestuia;
    c) prelucrarea cu elevii fiecãrei clase a prevederilor regulamentare privind frecvenţa la lecţii, precizând numãrul de absenţe nemotivate care conduc la scãderea notei la purtare, la emiterea preavizului de exmatriculare sau la exmatriculare;
    d) înregistrarea, la fiecare lecţie, a absenţelor în caietul personal şi în catalog;
    e) realizarea evaluãrii în faţa întregului colectiv al clasei, fãcând publicã nota sau calificativul acordat;
    f) acţionarea în conformitate cu prevederile legale, în situaţiile de deteriorare a instalaţiilor, aparatelor, materialelor didactice specifice, a mobilierului şi a instalaţiilor electrice sau sanitare, ca urmare a unui comportament necorespunzãtor al elevilor.
    ART. 32
    În relaţiile cu profesorii pentru învãţãmânt primar sau diriginţii claselor, personalul didactic de predare trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
    a) sã exercite activ calitatea de membru al consiliului clasei, exprimându-şi opinia motivatã asupra situaţiei şcolare sau disciplinare a elevilor;
    b) sã informeze prompt profesorii pentru învãţãmânt primar sau diriginţii claselor asupra comportamentelor atipice ale unor elevi;
    c) sã participe, dupã caz, la şedinţele cu pãrinţii;
    d) sã informeze sau sã solicite sprijinul profesorului pentru învãţãmânt primar ori al dirigintelui în organizarea unor activitãţi sportiv-turistice.
    ART. 33
    În relaţia cu responsabilul catedrei sau al comisiei metodice, personalul didactic de predare trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele sarcini:
    a) prezentarea documentelor de planificare şi de proiectare didacticã, pentru clasele la care este normat, în termenele stabilite, şefului de catedrã;
    b) propunerea acţiunilor sau activitãţilor specifice care urmeazã a fi cuprinse în programul de activitate al catedrei;
    c) îndeplinirea cu responsabilitate a sarcinilor specifice care îi revin din planul de activitate al catedrei;
    d) prezentarea rapoartelor scrise asupra rezultatelor obţinute în plan didactic, educativ şi competiţional, cu clasele la care este normat;
    e) informarea curentã a şeful catedrei asupra oricãrui eveniment, pozitiv sau negativ, intervenit în activitatea sa;
    f) informarea conducerii unitãţii de învãţãmânt, în timp optim, asupra oricãrei indisponibilitãţi de a fi prezent la lecţii;
    g) respectarea dreptului de îndrumare şi control al şefului de catedrã.
    ART. 34
    În relaţia cu colegii de catedrã, din punct de vedere comportamental, personalul didactic de predare trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
    a) disponibilitate de colaborare;
    b) respect reciproc;
    c) solidaritate;
    d) onestitate şi corectitudine.
    ART. 35
    În relaţia cu conducerea unitãţii de învãţãmânt, personalul didactic de predare trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
    a) participarea sistematicã şi activã la şedinţele consiliului profesoral;
    b) aplicarea hotãrârilor consiliului profesoral sau ale consiliului de administraţie;
    c) îndeplinirea cu responsabilitate a atribuţiilor primite ca membru în comisiile constituite în unitatea de învãţãmânt;
    d) respectarea dreptului de îndrumare şi control al directorului unitãţii de învãţãmânt.
    ART. 36
    În relaţiile cu organismele de specialitate constituite la nivel de sector, localitate sau judeţ, personalul didactic de predare trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
    a) respectarea dreptului de îndrumare şi control al inspectorului şcolar de specialitate şi al profesorilor metodişti numiţi de acesta;
    b) participarea activã şi sistematicã la acţiunile cercurilor pedagogice teritoriale, angajându-se în susţinerea de lecţii demonstrative, referate şi comunicãri ştiinţifice, prezentãri de documente de planificare, de proiectare didacticã sau de evaluare;
    c) participarea activã la şedinţele comisiei pe disciplinã sportivã care organizeazã fazele locale ale competiţiilor sportive şcolare;
    d) exprimarea disponibilitãţii de a participa la activitãţile de evaluare externã organizate de inspectoratele şcolare, atât în calitate de evaluator la disciplina educaţie fizicã şi sport sau de asistent la probele susţinute la alte discipline, cât şi în calitate de secretar ori vicepreşedinte al comisiilor de examen sau concurs;
    e) studierea ofertelor de perfecţionare profesionalã ale casei corpului didactic şi participarea la forme de perfecţionare.

    CAP. IX
    Activitatea catedrei, respectiv a comisiei metodice
    ART. 37
    Catedrele sau comisiile metodice se constituie din minimum 4 membri, care predau aceeaşi disciplinã de studiu. În situaţiile în care disciplina educaţie fizicã şi sport este predatã de mai puţin de 4 cadre didactice, catedra sau comisia metodicã se constituie din cadrele didactice care predau discipline înrudite ori predau discipline din alte arii curriculare.
    ART. 38
    În învãţãmântul preşcolar şi primar, catedrele ori comisiile metodice se pot constitui pe grupe sau ani de studiu de acelaşi nivel, pe grupe ori clase de niveluri apropiate sau pe întreg ciclul de învãţãmânt, în funcţie de numãrul de cadre didactice.
    ART. 39
    (1) În unitãţile de învãţãmânt sportiv, cu program integrat sau cu program suplimentar, ca unitãţi independente, catedrele ori comisiile metodice se vor constitui astfel:
    a) din minimum 3 profesori sau antrenori care predau aceeaşi disciplinã sportivã;
    b) din minimum 3 profesori sau antrenori care predau discipline înrudite, precum catedra de jocuri sportive ori de sporturi individuale etc.
    (2) În cazul în care nu sunt întrunite condiţiile privind minimul de membri care pot constitui o catedrã sau comisie metodicã, aceasta se constituie din toate cadrele didactice ori antrenorii, indiferent de disciplina sportivã predatã.
    ART. 40
    În unitãţile de învãţãmânt în care funcţioneazã clase cu program sportiv integrat şi secţii de club sportiv şcolar, cadrele didactice sau antrenorii care predau la aceste clase/secţii se constituie în catedre ori comisii metodice astfel:
    a) dacã existã minimum 3 profesori ori antrenori care predau aceeaşi disciplinã sportivã sau alte discipline sportive, se va constitui o catedrã;
    b) dacã existã cel mult 2 profesori sau antrenori, aceştia vor fi integraţi în catedra ori comisia metodicã de educaţie fizicã a unitãţii de învãţãmânt în care îşi desfãşoarã activitatea.
    ART. 41
    Atribuţiile catedrei/comisiei metodice sunt urmãtoarele:
    a) elaboreazã propunerile pentru oferta educaţionalã a unitãţii de învãţãmânt, cuprinzând:
    (i) obiectivele şi strategia predãrii disciplinei, în condiţiile concrete existente în unitatea de învãţãmânt; se vor face referiri concrete privind disciplinele sportive care vor fi predate cu caracter obligatoriu, prevãzute de programe, opţional sau alternativ;
    (ii) formele şi conţinuturile activitãţii didactice propuse pentru curriculumul la decizia şcolii;
    (iii) dupã caz, formele şi conţinuturile activitãţii didactice propuse pentru curriculumul diferenţiat;
    (iv) numãrul şi conţinuturile orelor de ansamblu sportiv;
    (v) disciplinele sportive şi numãrul de ore necesare pentru pregãtirea formaţiilor sportive reprezentative, obiectivele de performanţã ale acestora;
    (vi) structura şi eşalonarea activitãţilor sportiv-turistice pe parcursul anului şcolar;
    b) elaboreazã programele de activitãţi semestriale, cu termene şi responsabilitãţi, nominalizând componentele prevãzute în oferta educaţionalã, la care se adaugã:
    (i) creşterea eficienţei activitãţii didactice prin lecţii deschise, dezbateri tematice etc.;
    (ii) perfecţionarea continuã şi periodicã a cadrelor didactice prin documentare şi prezentare de referate metodice, interasistenţe şi schimburi de experienţã, organizare şi participare la sesiuni de comunicãri, referate ştiinţifice, susţinerea examenelor de definitivat şi grade didactice, participarea la cursuri de perfecţionare;
    (iii) optimizarea planificãrii şi proiectãrii didactice prin prezentarea şi dezbaterea documentelor de planificare şi proiectare specifice, respectiv: eşalonarea anualã a unitãţilor de învãţare, planul calendaristic semestrial, proiectarea unitãţii de învãţare şi proiectul didactic;
    (iv) prezentarea şi dezbaterea sistemelor de evaluare pe clase, respectiv instrumentele de evaluare, caracterul obligatoriu sau alternativ al acestora, eşalonarea pe semestre şi criteriile de stabilire a scalelor de evaluare;
    (v) soluţiile de evaluare pentru elevii aflaţi în situaţii speciale, precum cele morfologice, motrice şi de sãnãtate;
    (vi) acţiunile sportive cu caracter de masã înscrise în calendarul competiţional anual;
    (vii) acţiunile sportive oficiale cuprinse în calendarul olimpiadelor naţionale ale sportului şcolar la care au fost înscrise formaţiile sportive reprezentative ale unitãţii de învãţãmânt;
    (viii) activitãţile turistice şi serbãrile sportive;
    (ix) informarea curentã şi periodicã a elevilor şi a celorlalte cadre didactice prin avizierul catedrei;
    (x) programarea, dupã caz, a activitãţilor de pregãtire specialã a elevilor pentru probele de aptitudini solicitate de admiterea în cicluri de învãţãmânt superioare sau de finalizare a studiilor.
    ART. 42
    Catedrele sau comisiile metodice sunt conduse de un şef de catedrã ori comisie metodicã, numit de directorul unitãţii de învãţãmânt, pe baza propunerilor primite din partea catedrei sau comisiei metodice.
    ART. 43
    Atribuţiile şefului de catedrã sau comisie metodicã sunt urmãtoarele:
    a) stabileşte atribuţiile fiecãrui membru al catedrei sau comisiei metodice;
    b) evalueazã activitatea şi propune consiliului de administraţie calificativul anual pentru fiecare membru al catedrei sau comisiei metodice;
    c) efectueazã asistenţe la lecţii, cu precãdere la cadrele didactice stagiare şi la cele nou-venite în unitatea de învãţãmânt;
    d) stabileşte şi monitorizeazã implementarea standardelor de calitate specifice disciplinei;
    e) elaboreazã informãri asupra activitãţii catedrei sau comisiei metodice, semestrial şi la cererea directorului, pe care le prezintã în consiliul profesoral;
    f) stabileşte graficul desfãşurãrii lunare a şedinţelor catedrei sau comisiei metodice şi elaboreazã tematica acestora;
    g) cultivã şi întreţine un climat de activitate favorabil performanţei didactice şi metodice;
    h) mediazã eventualele situaţii conflictuale;
    i) solicitã sprijinul directorului unitãţii de învãţãmânt pentru respectarea de cãtre echipa de întocmire a orarului a cerinţelor motivate ale catedrei sau comisiei metodice, respectiv de utilizare judicioasã a spaţiilor de lucru, a materialelor didactice şi a condiţiilor de activitate a elevilor;
    j) colaboreazã cu personalul tehnic şi de îngrijire repartizat pentru întreţinerea bazei sportive;
    k) întocmeşte referatele de necesitate şi le înainteazã conducerii unitãţii de învãţãmânt.

    CAP. X
    Activitatea asociaţiei sportive şcolare
    ART. 44
    Activitatea sportivã din unitãţile de învãţãmânt se organizeazã în cadrul asociaţiilor sportive şcolare. Participarea la sistemul competiţional pentru elevii din unitãţile de învãţãmânt se face exclusiv pe baza legitimaţiei şcolare şi a avizului medical la zi.
    ART. 45
    În cadrul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt se constituie "Asociaţia sportivã şcolarã". Constituirea asociaţiei sportive şcolare, structurã sportivã fãrã personalitate juridicã, dã dreptul acesteia la obţinerea unui certificat de identitate sportivã, precum şi la afilierea la asociaţiile judeţene/municipale, pe ramura de sport corespunzãtoare, în vederea participãrii la competiţiile sportive oficiale locale. Afilierea la asociaţiile judeţene/municipale, pe ramura de sport corespunzãtoare, conferã asociaţiilor sportive şcolare drepturile şi obligaţiile prevãzute în statutele şi regulamentele acestora.
    ART. 46
    Activitatea asociaţiilor sportive şcolare este coordonatã de Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar. Unitãţile de învãţãmânt au obligaţia sã respecte în activitatea asociaţiilor sportive şcolare constituite în cadrul lor reglementãrile metodologice ale Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar.
    ART. 47
    Activitatea asociaţiei sportive se organizeazã pe secţii sportive sau forme de activitate cu caracter recreativ, la care pot participa inclusiv cadrele didactice din unitatea de învãţãmânt respectivã şi familiile elevilor cuprinşi în unitatea de învãţãmânt, respectiv în asociaţia sportivã şcolarã.
    ART. 48
    Catedra de educaţie fizicã şi sport se implicã în constituirea, conform prevederilor legale în vigoare, a asociaţiilor sportive şcolare şi acordã consultanţã de specialitate necesarã desfãşurãrii activitãţii acestora.
    ART. 49
    În cadrul asociaţiei sportive şcolare, fiecare clasã îşi pregãteşte echipele care participã la activitãţile sportive organizate la nivelul unitãţii de învãţãmânt.
    ART. 50
    Sursele de finanţare ale asociaţiilor sportive şcolare, structuri sportive fãrã personalitate juridicã, se asigurã prin:
    a) aportul membrilor;
    b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportivã din bugetul de venituri şi cheltuieli al unitãţilor de învãţãmânt în cadrul cãrora s-au constituit;
    c) alte surse.
    ART. 51
    În aprecierea anualã a activitãţii profesorilor de educaţie fizicã şi sport se va avea în vedere şi contribuţia acestora la organizarea timpului liber al elevilor, prin variate acţiuni cu specific sportiv, agreate de elevi.

                                     -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016