Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: METODOLOGIE din 29 iulie 2025 privind identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

METODOLOGIE din 29 iulie 2025 privind identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale

EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 748 din 11 august 2025

Comenteaza legea

──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 4.837 din 29 iulie 2025, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 748 din 11 august 2025.
──────────
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    (1) Prezenta metodologie reglementează cadrul naţional general necesar implementării rezultatelor învăţării în sistemul de învăţământ profesional, în acord cu recomandările europene în materie, sprijină cooperarea europeană în educaţie şi formare, respectă principiile comune pentru definirea rezultatelor învăţării şi poate să fie utilizată în scopuri de transparenţă şi comparabilitate.
    (2) Rezultatele învăţării sunt enunţuri care se referă la ceea ce cunoaşte, înţelege şi este capabil să facă un cursant la terminarea unui proces de învăţare şi sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi, responsabilitate şi autonomie.

    ART. 2
    Scopul prezentei metodologii este armonizarea identificării şi evaluării rezultatelor învăţării cu metodele actuale utilizate în spaţiul educaţiei profesionale europene pentru recunoaşterea rezultatelor învăţării obţinute în context informal, nonformal şi formal.

    ART. 3
    Obiectivele prezentei metodologii sunt:
    a) înţelegerea şi stabilirea unui sistem de identificare a rezultatelor învăţării profesionale, pentru orice sistem de educaţie şi formare profesională;
    b) dezvoltarea unui cadru unitar de scriere şi utilizare a rezultatelor învăţării profesionale, respectiv în modul de realizare a standardelor bazate pe rezultatele învăţării;
    c) asigurarea coerenţei dintre formularea competenţelor profesionale relevante definite de cererea de calificări din piaţa forţei de muncă şi evaluarea rezultatelor învăţării;
    d) recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite în contexte nonformale şi informale în baza procesului de validare şi certificare a rezultatelor învăţării.

    ART. 4
    Următorii actori sunt implicaţi în procesul de calificare bazat pe rezultatele învăţării:
    a) piaţa muncii şi societatea pentru care rezultatele învăţării oferă un limbaj comun, care permite diferitelor părţi interesate din domeniul educaţiei şi formării profesionale, precum şi pieţei muncii şi societăţii în general să clarifice nevoile de competenţe şi să răspundă la acestea într-un mod relevant. Piaţa muncii acţionează prin reprezentanţii ei din domeniul sectoarelor de activitate naţionale: patronate, sindicate, comitete sectoriale, după caz;
    b) furnizorii de educaţie şi formare profesională, care pot fi orice instituţie cu personalitate juridică, instituţii publice şi private sau centre de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale. Pentru furnizorii de educaţie şi formare profesională rezultatele învăţării reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea şi revizuirea programelor şi calificărilor;
    c) formatorul şi/sau profesorul pentru care abordarea bazată pe rezultatele învăţării ajută la orientarea predării, la selectarea metodelor şi la sprijinirea fiecărui cursant în parte pe parcursul procesului de învăţare;
    d) evaluatorul pentru care rezultatele învăţării clarifică criteriile de promovabilitate şi de performanţă; acestea ar trebui să clarifice domeniul de învăţare în care se evaluează, indicând doar ceea ce este relevant;
    e) cursantul/elevul, care urmează o formă de educaţie şi formare profesională, pentru care rezultatele învăţării, după ce a finalizat o secvenţă de învăţare, un modul, un program sau o calificare, clarifică ceea ce se aşteaptă să ştie, să fie capabil să facă şi să înţeleagă;
    f) instituţia competentă de asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională.

    ART. 5
    Programele de calificare bazate pe rezultatele învăţării generează următoarele avantaje:
    a) promovează o abordare centrată pe cursant, în planificarea planurilor de formare;
    b) încurajează o abordare autodirijată şi autonomă a învăţării, deoarece cursanţii îşi pot asuma responsabilitatea pentru studiile lor şi sunt capabili să îşi evalueze în mod activ progresul;
    c) promovează o abordare colegială a planificării programelor de studii, deoarece instructorii/formatorii/evaluatorii colaborează pentru a identifica lacunele şi redundanţele;
    d) asigură faptul că deciziile legate de curriculum şi de mediul de învăţare sunt raţionalizate;
    e) încurajează o filozofie de monitorizare, evaluare şi îmbunătăţire continuă a calificărilor;
    f) contribuie la asigurarea responsabilităţii şi a calităţii programelor de educaţie;
    g) contribuie la eficienţa şi eficacitatea educaţională;
    h) cunoaşterea în egală măsură a ceea ce se aşteaptă de la cursanţi să ştie/să facă şi să înţeleagă, precum şi de la instructori/formatori/evaluatori să predea, să evalueze şi să certifice.

    CAP. II
    Identificarea, evaluarea, recunoaşterea rezultatelor învăţării
    ART. 6
    (1) În stabilirea unui sistem de identificare şi descriere a rezultatelor învăţării se va ţine cont de următoarele reglementări internaţionale şi naţionale:
    a) ISCO-08 (Clasificarea standard internaţională a ocupaţiilor - International Standard Classification of Occupations) sau COR, pentru alegerea ocupaţiilor/descrierea sarcinilor şi a atribuţiilor;
    b) ESCO (Clasificarea europeană a abilităţilor, competenţelor, calificărilor şi ocupaţiilor - European Classification of Skills, Competences, Qualifications and Occupations), pentru competenţele şi aptitudinile principale ale calificării, precum şi pentru cele opţionale pentru ocupaţiile recunoscute la nivel european;
    c) ISCED-2013 (Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei - International Standard Classification of Education), pentru încadrarea în domeniile standard ale educaţiei;
    d) Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 377/2024 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN - pentru raportarea statisticilor din domeniul educaţiei şi formării profesionale la nivelul UE, ce se realizează de către Institutul Naţional de Statistică - INS;
    e) Ordinul ministrului educaţiei şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 3.001/39/2022 privind aprobarea Metodologiei de alocare a nivelurilor de calificare pentru calificările de nivel 1-5 din Cadrul naţional al calificărilor;
    f) Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.768/2023 pentru aprobarea Metodologiei de acordare a creditelor transferabile în învăţarea pe tot parcursul vieţii, cu modificările şi completările ulterioare;
    g) Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.194/2024 privind aprobarea Metodologiei pentru elaborarea şi actualizarea calificărilor profesionale.

    (2) Cadrul naţional al calificărilor, denumit în continuare CNC, care transpune Cadrul european al calificărilor, denumit în continuare CEC, este bazat pe rezultatele învăţării şi are ca rol să sporească transparenţa şi să permită compararea calificărilor dincolo de frontierele instituţionale şi naţionale, caracteristicile sale fiind următoarele:
    a) descriptorii rezultatelor învăţării din CNC sunt concepuţi folosind o axă orizontală, care identifică domeniile de învăţare (cum ar fi cunoştinţele, aptitudinile, autonomia şi responsabilitatea), şi o axă verticală, care indică modul în care complexitatea învăţării creşte de la un nivel la altul.
    În contextul CNC, rezultatele învăţării descriu nivelurile de calificare prin:
    (i) cunoştinţe, care pot fi teoretice şi/sau factuale;
    (ii) abilităţi/aptitudini, care pot fi cognitive (care implică utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) şi practice (care implică dexteritate manuală şi utilizarea de materiale, unelte şi instrumente);
    (iii) responsabilitatea şi autonomia sunt descrise ca fiind capacităţile cursantului de a aplica cunoştinţe şi competenţe în mod autonom şi responsabil;

    b) rezultatele învăţării sunt dezvoltate prin descriptorii CNC, diferit pentru fiecare dintre nivelurile de calificare;
    c) rezultatele învăţării, aşa cum sunt descrise şi dezvoltate pe niveluri de calificare prin standardele de calificare/referinţă asociate calificărilor/programelor/ocupaţiilor vizate, influenţează definirea şi proiectarea standardelor de pregătire profesională/ standardelor ocupaţionale/programelor de studii şi susţin înţelegerea şi definirea termenului de curriculum în sine.

    (3) Taxonomia permite clasificarea şi sistematizarea informaţiilor într-o abordare ierarhizată, arborescentă, pornind de la general la particular, prin descompunere logică. Astfel, prin scrierea taxonometrică este posibilă detalierea succesivă a competenţelor ocupaţionale, a celor de domeniu şi fundamentale şi, pe cale de consecinţă, şi a rezultatelor învăţării asociate. Termenii utilizaţi şi exprimările trebuie să fie simple, clare, directe pentru a fi înţelese.

    ART. 7
    Identificarea, descrierea, evaluarea, validarea, certificarea şi recunoaşterea formală a rezultatelor învăţării se definesc astfel:
    a) identificarea rezultatelor învăţării este o activitate neutră, care necesită o reflecţie asupra scopurilor abordate, intereselor implicate, corelării cu competenţele aferente şi alternativelor disponibile;
    b) descrierea rezultatelor învăţării se face prin scrierea acestora după o metodologie specifică;
    c) evaluarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite cunoştinţe şi abilităţi, responsabilitate şi autonomie într-un domeniu de studii, conform unor standarde de evaluare;
    d) validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării dobândite de o persoană, evaluate şi certificate, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate/o competenţă sau o calificare;
    e) certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învăţării dobândite de persoana care învaţă, în urma unui proces de evaluare;
    f) recunoaşterea formală a rezultatelor învăţării înseamnă procesul în baza căruia o autoritate competentă acordă un statut oficial rezultatelor învăţării dobândite, în vederea frecventării unor programe de studii suplimentare sau a încadrării în muncă, prin:
    (i) acordarea de calificări: certificate, diplome sau titluri;
    (ii) validarea învăţării nonformale şi informale;
    (iii) acordarea de echivalenţe, de credite sau de derogări.

    ART. 8
    (1) Sistemul de identificare a rezultatelor învăţării cuprinde următoarele etape:
    a) pentru fiecare calificare/profesie se identifică domeniile educaţionale care participă la formarea ei, de regulă maximum cinci;
    b) pentru fiecare domeniu se realizează o listă de competenţe profesionale specifice cerute de piaţa muncii. În acest sens se utilizează fişa ocupaţiei/calificării, standardul de calificare sau Clasificarea multilingvă a aptitudinilor, competenţelor, calificărilor şi ocupaţiilor europene - ESCO, de regulă stabilindu-se 810 competenţe pe domeniu;
    c) fiecare competenţă se exprimă prin descriptori şi se detaliază prin teme componente, de regulă stabilindu-se 15 teme pentru o competenţă;
    d) fiecare temă/competenţă are 4 niveluri de competenţe profesionale, stabilite prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.194/2024 privind aprobarea Metodologiei pentru elaborarea şi actualizarea calificărilor profesionale, sau niveluri de performanţă, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2025 pentru aprobarea Cadrului de competenţe digitale pentru cetăţenii României;
    e) fiecare nivel de competenţă profesională/performanţă se compune din 2 niveluri secundare de performanţă/profesionale, rezultând în total opt niveluri secundare, conform tabelului din anexa la prezenta metodologie; acestea au la bază dezvoltarea descriptorului CNC - responsabilitatea şi autonomia şi complexitatea sarcinilor, care este utilizat în stabilirea rezultatelor învăţării pentru competenţe la nivel european;
    f) pentru fiecare temă şi nivel secundar se pot identifica între unul şi trei rezultate ale învăţării;
    g) elementelor componente ale muncii, stabilite prin competenţe, li se alocă descriptori la nivel de calificare, reprezentaţi prin cunoştinţe, aptitudini, responsabilitate şi autonomie. Aceste trei categorii de descriptori caracteristici calificării permit dobândirea competenţelor necesare practicării ocupaţiei vizate;
    h) rezultatele învăţării şi competenţele respectă nivelul de calificare al ocupaţiei.

    (2) Rezultatele învăţării aferente unei calificări pot să lipsească pe un nivel profesional general sau secundar, dacă nu există ocupaţii la acel nivel.

    ART. 9
    (1) Identificarea competenţelor necesare pentru accesul la ocupaţii se realizează prin standardele ocupaţionale.
    (2) Pentru fiecare competenţă profesională identificată se stabilesc şi se descriu rezultatele învăţării, necesare pentru a dobândi respectiva competenţă.
    (3) Rezultatele învăţării se stabilesc în mod succesiv pentru următoarele tipuri de competenţe:
    a) competenţele-cheie - necesare în cadrul sistemului educaţional în vederea dobândirii rezultatelor învăţării-cheie necesare unei calificări, acestea se preiau din sistemul european menţionat la art. (8) alin. (1) lit. e);
    b) profesionale de bază, fundamentale şi de domeniu - necesare în cadrul sistemului educaţional în vederea dobândirii rezultatelor învăţării specifice calificării;
    c) profesionale de specialitate şi de specializare - necesare în cadrul sistemului educaţional în vederea dobândirii rezultatelor învăţării specifice unei ocupaţii dintr-o calificare sau de specializare pe maşini/echipamente/utilaje/softuri/aparate;
    d) transversale, pentru care rezultatele învăţării se regăsesc în format similar tabelului prevăzut în anexa la prezenta metodologie pe site-ul oficial al Autorităţii Naţionale pentru Calificări, denumită în continuare ANC, conforme cu descrierea ocupaţiilor din ESCO.

    (4) Competenţele sunt cerute în mod nemijlocit de piaţa forţei de muncă pentru calificarea/ocupaţia vizată.
    (5) Rezultatele învăţării profesionale de bază, fundamentale şi de domeniu se regăsesc în standardele de calificare, iar cele de specialitate/de specializare în standardele ocupaţionale.
    (6) Taxonomia educaţională cuprinde în programele sale discipline/module de bază/fundamentale/de domeniu/de specialitate şi de specializare.
    (7) Pentru fiecare disciplină/modul din standardul ocupaţional se întocmeşte fişa disciplinei/modulului, în care sunt formulate cel puţin: rezultatele învăţării, conţinutul predării şi învăţării şi practicile asociate învăţării, predării şi evaluării, precum şi numărul de credite de studii alocate pentru fiecare activitate.

    ART. 10
    (1) Cadrul general pentru scrierea rezultatelor învăţării presupune respectarea următoarelor aspecte:
    a) identificarea şi scrierea rezultatelor învăţării reprezintă un proces continuu care porneşte de la obiectivele generale ce sunt descrise prin competenţe specifice. După ce s-a ajuns la competenţe specifice, obiectivele generale pot fi revizuite şi modificate;
    b) în scrierea rezultatelor învăţării, pentru a orienta o calificare, numărul de afirmaţii utilizate ar trebui redus la minim, recomandându-se ca o competenţă pe nivel profesional să fie descrisă prin minimum 2 şi maximum 6 rezultate ale învăţării;
    c) se recomandă ca scrierea rezultatelor învăţării să fie făcută din perspectiva cursantului şi să înceapă cu un verb de acţiune, urmat de obiectul verbului, precum şi de o declaraţie care specifică profunzimea/amploarea învăţării care trebuie demonstrată şi, în final, cu o indicaţie a contextului, care poate fi legată de învăţare, muncă sau alte contexte sociale relevante;
    d) în general, nu ar trebui să existe mai mult de un verb de acţiune pentru fiecare rezultat al învăţării;
    e) dimensiunea verticală a enunţurilor privind rezultatele învăţării priveşte nivelul de calificare şi complexitatea învăţării, cu accent pe autonomie şi responsabilitate;
    f) nivelurile bazate pe rezultatele învăţării pot fi utilizate ca etalon pentru a asigura coerenţa între instituţii şi programe;
    g) dimensiunea orizontală a enunţurilor privind rezultatele învăţării se referă la amploarea învăţării intenţionate, în special prin specificarea limitelor domeniilor de învăţare abordate şi concentrarea pe cunoştinţele teoretice sau pe abilităţile practice sau analitice;
    h) scrierea enunţurilor privind rezultatele învăţării sprijină învăţarea formală, informală, nonformală şi evaluarea ei;
    i) enunţurile privind rezultatele învăţării, dacă sunt supraîncărcate, îşi pierd relevanţa ca instrumente de sprijinire a procesului de învăţare;
    j) rezultatele preconizate ale învăţării pot fi făcute vizibile numai ca rezultate ale învăţării efectiv atinse în urma evaluării;
    k) rezultatele învăţării oferă un punct de referinţă pentru evaluarea formativă/sumativă şi validarea învăţării nonformale şi informale, cu accent pe realizările individuale, nu pe metodele şi abordările evaluatorului;
    l) rezultatele învăţării mult prea exacte riscă să excludă oportunităţile de adaptare şi dezvoltare la nivel local şi individual;
    m) rezultatele învăţării ajută la alinierea curriculumului şi oferă cursanţilor o structură pentru învăţare;
    n) specificaţiile detaliate ale rezultatelor învăţării oferă o orientare clară evaluatorilor, cursanţilor şi viitorilor angajatori;
    o) unele niveluri profesionale de competenţă pot să nu aibă în practică rezultate ale învăţării;
    p) expresiile şi verbele de acţiune utilizate în descrierea rezultatelor învăţării sunt specifice fiecărui nivel de calificare.

    (2) Revizuirea rezultatelor învăţării solicită implicarea tuturor părţilor interesate relevante interne, evaluatori şi formatori, precum şi a celor externe relevante din piaţa muncii.
    (3) Rezultatele învăţării reprezintă expresia unei activităţi creative, supuse unui proces permanent de revizuire, adaptare şi îmbunătăţire, în scopul optimizării continue a calităţii procesului educaţional.
    (4) Pentru o descriere adecvată şi o scriere corectă a rezultatelor învăţării se vor utiliza:
    a) Ghidul metodologic privind scrierea rezultatelor învăţării, care se actualizează periodic la propunerea ANC şi se publică pe site-ul oficial al acesteia;
    b) definirea, scrierea şi aplicarea rezultatelor învăţării - Un manual european - a doua ediţie, dezvoltat şi publicat de CEDEFOP, care se publică pe site-ul oficial al ANC;
    c) dezvoltarea pe niveluri profesionale şi rezultate ale învăţării a documentelor europene precum: Dig.comp 3.0, Antrep.comp sau Grenn.comp, care se publică pe site-ul oficial al ANC.

    (5) Rezultatele învăţării se elaborează în parteneriat, prin echipe mixte formate din reprezentanţi ai pieţei muncii, asociaţii profesionale de profil şi reprezentanţi ai sistemului de educaţie din domeniul de studii vizat.
    (6) Educaţia şi formarea profesională bazate pe rezultatele învăţării sunt axate pe obiective.

    ART. 11
    (1) Descriptorii de nivel ai cadrului de calificări oferă o referinţă generală pentru a compara calificări şi a distinge nivelurile.
    (2) Standardele bazate pe rezultatele învăţării şi specificaţiile de evaluare trebuie să fie definite şi redactate astfel încât să fie clare şi coerente şi să adauge valoare procesului de învăţare.
    (3) Enunţurile privind rezultatele învăţării, prin indicarea domeniului de aplicare a cunoştinţelor şi competenţelor care trebuie abordate şi a nivelului de performanţă care trebuie atins, sunt esenţiale pentru planificarea şi organizarea predării şi învăţării.
    (4) ISCO-08, ESCO, ISCED-2013, CAEN sunt sisteme internaţionale bazate pe modelul taxonometric. Acestea ajută la identificarea şi scrierea rezultatelor învăţării pe parcursul procesului de calificare şi, pe cale de consecinţă, rezultatele învăţării au un caracter taxonometric.
    (5) În scrierea programelor de calificare prin utilizarea rezultatelor învăţării se ţine cont de dezvoltarea lor taxonometrică pe niveluri profesionale şi de calificare.
    (6) Rezultatele învăţării pot fi dezvoltate prin intermediul clasificării europene ESCO, pe baza competenţelor aferente grupelor de bază şi ocupaţiilor descrise în clasificare.
    (7) Rezultatele învăţării şi creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a identificării, evaluării şi recunoaşterii rezultatelor învăţării nonformale şi informale, sunt transferate şi integrate în programul de formare pe care îl urmează persoana care învaţă.

    CAP. III
    Utilizarea rezultatelor învăţării
    ART. 12
    (1) Utilizarea rezultatelor învăţării reprezintă o perspectivă şi un mod de gândire, în care accentul este întotdeauna pus pe cursant şi pe ceea ce este de aşteptat să cunoască, să poată face şi să înţeleagă.
    (2) Rezultatele învăţării intenţionate şi cele obţinute sau deţinute în fapt se deosebesc astfel:
    a) cele intenţionate sunt declaraţii de intenţii şi aşteptări ale evaluatorului/formatorului, precum şi ale echipei acestuia şi sunt scrise conform art. 10 alin. (4);
    b) cele obţinute pot fi identificate doar în urma procesului de învăţare şi evaluare, prin validare:
    (i) învăţarea poate fi în condiţii formale, nonformale sau informale;
    (ii) deţinerea lor se dovedeşte prin certificare şi/sau recunoaşterea/validarea învăţării în viaţa reală, la locul de muncă.

    (3) Rezultatele învăţării necesită un dialog continuu cu piaţa muncii pentru îmbunătăţirea modului în care sunt identificate, descrise şi utilizate, astfel încât rezultatele intenţionate să fie cât mai aproape de cele reale.
    (4) Rezultatele învăţării ajută la clarificarea intenţiilor planului de formare şi oferă un punct de referinţă pentru evaluarea învăţării, dar:
    a) nu tot procesul de învăţare poate fi pe deplin definit în rezultatele învăţării;
    b) procesul de învăţare poate fi rareori prezis şi descris pe deplin;
    c) procesul de învăţare are atât rezultate intenţionate, cât şi neintenţionate, dezirabile şi nedorite.

    (5) Rezultatele învăţării nu funcţionează niciodată izolat, ci trebuie definite şi scrise într-un context mai larg, în care sunt luate în considerare contribuţiile învăţării anterioare, astfel încât să existe un echilibru între rezultatele învăţării şi alte aspecte ce depind de contextul în cauză şi de scopurile abordate.
    (6) Enunţurile privind rezultatele învăţării trebuie să fie autentice şi să reflecte contextul abordat, să se evite copierea/decuparea şi lipirea rezultatelor învăţării din altă parte, dar este recomandat să se consulte experienţele altora pe parcursul procesului.
    (7) Rezultatele învăţării vor fi orientate spre proces şi deschise, limitând măsurabilitatea la nivelurile de calificare superioare 6-8 CNC, şi mai tangibile, concrete, la nivelurile de calificare 1-5 CNC.
    (8) Enunţurile rezultatelor învăţării trebuie să fie un echilibru între subiectele de cunoştinţe generale, aptitudinile specifice ocupaţiei şi competenţele transversale, în funcţie de cursanţii individuali şi de capacitatea acestora de înţelegere.
    (9) Cadrul naţional al calificărilor, prin care se definesc nivelurile rezultatelor învăţării, poate fi utilizat ca punct de referinţă, ajutând interpretarea, calibrarea şi aplicarea consecventă a rezultatelor învăţării.
    (10) Calificările bazate pe rezultatele învăţării pot fi structurate în jurul elementelor de intrare, precum durata sau metodologia. Evaluările pot utiliza atât criterii de intrare, cât şi de rezultat.

    ART. 13
    (1) Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termeni de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie. Orice standard este formulat în termeni generali, sub forma unui enunţ, şi se concretizează într-un set de indicatori de performanţă. Standardele sunt diferenţiate pe criterii şi domenii.
    (2) Standardele pot fi clasate în standarde de referinţă şi standarde de evaluare.
    (3) Standardele de referinţă pot fi ocupaţionale/de calificare/ de pregătire profesională, care reprezintă un plan de educaţie/ instruire/pregătire/formare şi care definesc rezultatele aşteptate ale procesului de învăţare, iar în urma proceselor de evaluare, validare şi certificare conduc la acordarea unei calificări profesionale complete sau parţiale.
    (4) Standardul de evaluare este un element care aparţine de eficienţa educaţională şi cuprinde:
    a) criteriile de evaluare, care folosesc enunţuri de rezultate ale învăţării, fiind adesea formulate ca niveluri-limită minime ce trebuie atinse de către candidat, acestea fiind mai detaliate decât standardele de referinţă şi curricula, în sensul că trebuie să descrie cu precizie cerinţele pentru candidat;
    b) baremele de promovare aferente - aceste cerinţe susţin în mod normal evaluările sumative de la finalul procesului de învăţare, dar pot şi să orienteze evaluările formative care au loc pe tot parcursul procesului; evaluarea competenţelor în sistem nonformal şi informal are în vedere competenţele menţionate în programe/curriculum/standarde şi rezultatele învăţării aferente;
    c) indici despre cum trebuie notată o experienţă de învăţare, arătând cum poate fi realizată învăţarea la diferite niveluri de complexitate şi competenţă, bazându-se pe criterii de evaluare;
    d) criteriile de evaluare dezvoltate integral din rezultatul învăţării sau parţial din natura sarcinii de evaluare, dar care, în oricare dintre cazuri, trebuie corelate cu rezultatul învăţării. Acestea sunt unice pentru aceleaşi rezultate ale învăţării aferente unei ocupaţii şi unui nivel de calificare profesională.

    (5) Standardul de calificare, care reprezintă documentul de referinţă pe baza căruia sunt dezvoltate celelalte standarde, defineşte rezultatele aşteptate ale procesului de învăţare, care conduc la acordarea unei calificări complete sau parţiale, şi se realizează conform Metodologiei pentru elaborarea şi actualizarea calificărilor profesionale, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.194/2024.
    (6) Instrucţiunile pentru standardele de evaluare şi baremele aferente pentru sistemul de recunoaştere a competenţelor profesionale obţinute în sistem informal şi nonformal în centrele de evaluare a competenţelor de nivel 1-3 CNC se aprobă de către ANC şi se publică pe site-ul oficial al instituţiei.

    CAP. IV
    Recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite în sistem nonformal şi informal pe baza validării şi certificării
    ART. 14
    (1) Recunoaşterea rezultatelor învăţării obţinute în sistem informal şi nonformal, derulată prin centrele de evaluare a competenţelor/rezultatelor învăţării, se realizează în urma procesului de validare şi certificare şi cuprinde etapele prevăzute în prezentul articol.
    (2) Validarea învăţării nonformale şi informale reprezintă procesul de confirmare de către o autoritate competentă a faptului că o persoană a dobândit, în contexte de învăţare nonformală şi informală, rezultate ale învăţării măsurate prin raportarea la un standard/un program relevant de calificare.
    (3) Procesul de validare în sistem informal şi nonformal constă în parcurgerea următoarelor patru etape/procese distincte:
    a) identificarea reprezintă procesul prin care cursantul ce doreşte să fie evaluat, singur sau cu sprijinul personalului specializat, devine conştient de competenţele, respectiv rezultatele învăţării pe care le deţine, prin descrierea experienţei anterioare;
    b) documentarea este procesul prin care personalul specializat pentru a pune în evidenţă experienţa anterioară se documentează cu privire la ocupaţia cea mai apropiată care poate fi dobândită de cursant, prin prisma competenţelor/ rezultatelor învăţării identificate la lit. a), şi cuprinde următoarele faze:
    (i) prima fază constă în identificarea competenţelor din standardele ocupaţionale cele mai apropiate celor identificate anterior la cel evaluat;
    (ii) în faza a doua se stabileşte împreună cu cursantul standardul optim raportat la competenţele identificate şi solicitarea cursantului şi se va ţine cont de rezultatele învăţării, după caz;
    (iii) faza a treia constă în pregătirea cursantului pentru evaluare, în sensul predării unor instrucţiuni şi norme de respectat pe durata evaluării;
    (iv) faza a patra presupune prezentarea unui document succint privind planul de pregătire al standardului ocupaţional stabilit, pe baza căruia urmează să se realizeze certificarea totală sau parţială;

    c) evaluarea reprezintă procesul/metoda prin care o persoană demonstrează faptul că a dobândit rezultatele învăţării în contexte formale, nonformale sau informale conforme unui standard, este efectuată de personalul specializat şi are la bază criteriile de evaluare care, pentru fiecare rezultat al învăţării/ fiecare competenţă, sunt formulate ca niveluri-limită minimale ce trebuie atinse de către candidat pentru a dovedi dobândirea rezultatului învăţării/competenţei - totalitatea criteriilor de evaluare aferente rezultatelor învăţării/competenţelor dintr-un standard ocupaţional/de calificare/de pregătire profesională formează standardul de evaluare pentru ocupaţia respectivă;
    d) validarea rezultatelor obţinute în urma evaluării, aceasta fiind faza în care personalul specializat apreciază rezultatele obţinute şi care conduce la accederea sau neaccederea în etapa următoare.

    (4) Certificarea este procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învăţării/competenţele dobândite de persoana care învaţă, în diferite contexte, în urma promovării cu succes a unui proces de evaluare. Aceasta se finalizează prin obţinerea unui act de studii, conform reglementărilor în vigoare.

    ART. 15
    (1) Actele de studii acordate de instituţiile/centrele autorizate/acreditate în urma evaluării rezultatelor învăţării/ competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale produc aceleaşi efecte ca cele din sistemul formal de educaţie şi formare profesională, în vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educaţiei şi formării profesionale în sistemele formale.
    (2) Actele de studii dobândite în urma certificării sunt portabile şi se cumulează, conform reglementărilor în vigoare.
    (3) Programele de formare profesională iniţială şi continuă, precum şi sistemele de evaluare a rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale vor respecta asigurarea mobilităţii ocupaţionale pe orizontală şi pe verticală, prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educaţie şi formare profesională, conform reglementărilor în vigoare.

    ART. 16
    (1) Recunoaşterea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor învăţării, care sunt evaluate şi validate prin dobândirea de credite, în vederea acordării certificatului de calificare profesională.
    (2) Recunoaşterea rezultatelor învăţării conduce la recunoaşterea totală/parţială sau automată a unei calificări, în baza portabilităţii şi cumulării actelor de studii, bazate pe portofoliul educaţional.
    (3) Portofoliul educaţional conţine dovezi ale rezultatelor învăţării, dobândite în contexte formale, nonformale şi informale de educaţie.
    (4) Portofoliul educaţional integrează şi instrumentele europene care evidenţiază rezultatele învăţării unei persoane, cum ar fi Europass şi Youthpass.

    ART. 17
    Valabilitatea şi recunoaşterea actelor de studii emise în baza validării rezultatelor învăţării/competenţelor sunt condiţionate de existenţa asigurării calităţii, respectiv de autorizarea/acreditarea furnizorului de educaţie şi formare profesională, conform reglementărilor în vigoare.

    ART. 18
    Nivelurile profesionale/de performanţă ale competenţelor şi rezultatelor învăţării sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.

    ANEXA 1

    la metodologie
    Nivelurile profesionale/de performanţă ale competenţelor
    şi rezultatelor învăţării


┌─────────────────────┬────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│                     │Nivel general   │De bază               │Intermediar                   │Avansat                       │Expert/Înalt specializat      │
│                     ├────────────────┼────────────┬─────────┼─────────────┬────────────────┼────────────┬─────────────────┼─────────────────┬────────────┤
│                     │Nivel secundar  │1           │2        │3            │4               │5           │6                │7                │8           │
│                     ├────────────────┼────────────┴─────────┼─────────────┴────────────────┼────────────┴─────────────────┼─────────────────┴────────────┤
│                     │Complexitatea/  │În baza asistenţei de │Formarea independenţei Sarcini│Asumarea responsabilităţii    │Stimularea transformării,     │
│                     │Asumarea muncii │la alte persoane      │definite                      │Sarcini diferite              │inovaţiei şi creşterii        │
│                     │                │Sarcini simple        │                              │                              │Rezolvare probleme complexe   │
│                     ├────────────────┼────────────┬─────────┼─────────────┬────────────────┼────────────┬─────────────────┼─────────────────┬────────────┤
│                     │                │            │Cu puţină│             │                │            │                 │                 │            │
│                     │                │            │asistenţă│             │                │            │                 │Asumarea         │            │
│                     │                │            │de la    │             │Independent şi  │Cu unele    │Asumarea         │responsabilităţii│            │
│                     │                │            │alte     │             │potrivit cu     │îndrumări şi│responsabilităţii│pentru a         │Contribuţia │
│                     │                │Sub         │persoane,│Pe cont      │nevoile mele    │împreună cu │pentru procesul  │contribui la     │de noi idei │
│                     │Autonomie şi    │supraveghere│cu o     │propriu şi   │Asumarea şi     │alte        │decizional şi    │dezvoltarea/     │şi procese  │
│                     │responsabilitate│directă     │anumită  │împreună cu  │partajarea      │persoane    │pentru           │practica         │la          │
│                     │                │            │autonomie│colegii      │anumitor        │Îndrumarea  │colaborarea cu   │profesională şi  │dezvoltarea │
│                     │                │            │şi       │             │responsabilităţi│altora      │alte persoane    │a-i îndruma pe   │unui domeniu│
│                     │                │            │împreună │             │                │            │                 │alţii            │            │
│                     │                │            │cu       │             │                │            │                 │                 │            │
│                     │                │            │colegii  │             │                │            │                 │                 │            │
├──────────┬──────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Competenţă│Descriptor│Domeniul        │Descoperiţi │Exploraţi│Experimentaţi│Îndrăzniţi      │Îmbunătăţiţi│Întăriţi         │Extindeţi        │Transformaţi│
│pe domeniu│competenţă│cognitiv        │            │         │             │                │            │                 │                 │            │
├──────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│          │          │Tema - Se       │            │         │             │                │            │                 │                 │            │
│          │          │dezvoltă pe     │            │         │             │                │            │                 │                 │            │
│          │          │fiecare rând al │RÎ1         │RÎ       │RÎ           │RÎ              │RÎ          │RÎ               │RÎ               │RÎ8         │
│          │          │tabelului, prin │            │         │             │                │            │                 │                 │            │
│          │          │rezultate ale   │            │         │             │                │            │                 │                 │            │
│          │          │învăţării (RÎ). │            │         │             │                │            │                 │                 │            │
└──────────┴──────────┴────────────────┴────────────┴─────────┴─────────────┴────────────────┴────────────┴─────────────────┴─────────────────┴────────────┘

-----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Metodologie, Alte Institutii, METODOLOGIE din 29 iulie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ METODOLOGIE din 29 iulie 2025 privind identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale

Comentarii

Atentie, Juristi!

METODOLOGIE din 29 iulie 2025 privind identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale