Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   METODOLOGIE din 27 ianuarie 2020  de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2020    Twitter Facebook
Cautare document

 METODOLOGIE din 27 ianuarie 2020 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2020

EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 139 din 21 februarie 2020
──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 3.116 din 27 ianuarie 2020, publicată în Monitorul oficial, partea I, nr. 139 din 21 februarie 2020.
──────────
    ART. 1
    (1) Sumele stabilite pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, sunt evidenţiate distinct în contractul instituţional al instituţiilor de învăţământ superior. În contract sunt specificate numărul de studenţi (echivalenţi unitari) finanţaţi de la bugetul de stat pe cicluri de studii şi numărul de granturi doctorale finanţate.
    (2) Contractele instituţionale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS).

    ART. 2
    (1) Toate fondurile pentru finanţarea de bază şi suplimentară a universităţilor de stat sunt considerate ca venituri proprii.
    (2) Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2020 este prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
    (3) Veniturile pentru finanţarea de bază şi suplimentară sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului privind învăţământul şi cercetarea ştiinţifică universitară.

    ART. 3
    Finanţarea de bază se referă la:
    1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic şi nedidactic, personal de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale;
    2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.;
    3. cheltuieli pentru susţinerea proiectelor educaţionale şi de dezvoltare a resursei umane;
    4. cheltuieli cu regia instituţiilor de învăţământ superior pentru desfăşurarea programelor de studii.


    ART. 4
    (1) În vederea încurajării excelenţei în instituţiile de învăţământ superior, se constituie la nivel naţional un fond de finanţare suplimentară a universităţilor în valoare, la nivel naţional, de minimum 30% din suma alocată la nivel naţional universităţilor de stat ca finanţare de bază.
    (2) Atribuirea fondurilor pentru finanţarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate propuse de CNFIS şi aprobate de MEC.
    (3) Rectorii universităţilor de stat, prin contractul instituţional încheiat cu MEC, alocă fondurile pentru finanţare suplimentară prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante din universitate.

    ART. 5
    Sumele atribuite fiecărei universităţi pentru finanţarea de bază, pentru studenţii înmatriculaţi pe baza cifrelor de şcolarizare primite de universitate, într-un program de studii universitare de licenţă şi de master, se alocă proporţional cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai acestora. Numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii se determină prin ponderarea numărului fizic de studenţi ai acesteia cu coeficienţii de echivalare şi de cost.

    ART. 6
    (1) Pentru doctoranzii înmatriculaţi pe baza cifrei de şcolarizare aprobate (număr de locuri - granturi de studii), finanţarea se face prin granturi doctorale. Valoarea grantului anual (VGD) pentru studenţii doctoranzi este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
    (2) Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanţarea instituţională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond pentru finanţarea granturilor doctorale (FGD), care acoperă sumele pentru granturi doctorale (VGD), în care nu sunt cuprinse bursele studenţilor doctoranzi.
    (3) Repartizarea pe universităţi a fondului pentru finanţarea granturilor (FGD), pentru studenţii doctoranzi, se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate acesteia: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    - VGD_rs sunt valorile granturilor doctorale (în care nu este cuprinsă bursa doctorală), corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, acestea fiind prezentate în anexa nr. 2;
    – GD_rs reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară, farmacie şi medicină veterinară), finanţate pentru universitatea U, în programe asociate ramurii de ştiinţă rs;
    – Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă rs finanţate.



    ART. 7
    (1) Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanţarea de bază şi pentru finanţarea suplimentară pentru studenţii înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă şi de master sunt prezentate la art. 8 şi 9.
    (2) Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2020 sunt cuprinse în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

    ART. 8
    Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat pentru finanţarea de bază (FB), asociată ciclurilor de studii (licenţă, master), se face pe baza următoarei proceduri:
    1. Se determină fondurile alocate pentru finanţarea de bază (FB) pentru anul 2020, asociată ciclurilor de studii (licenţă şi master):
    a) din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare (FSS), şi valoarea alocată pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012 (FGD);
    b) din suma rămasă (FI’) se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FB, ce corespund proporţiei prevăzute în anexa nr. 1.

    2. Se determină numărul de studenţi echivalenţi unitari din fiecare universitate şi fiecare ciclu de studii (licenţă şi master). Procedura are două etape:
    a) în prima etapă se determină, pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r (licenţă şi master), numărul SE^U_r,rs de studenţi echivalenţi din ramura de ştiinţă rs: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    - S^(U)_fr,rs este numărul de studenţi fizici din ramura de ştiinţă rs, la forma de învăţământ fr, asociată ciclului de studii r, înscrişi în universitatea U, raportat la o dată de referinţă stabilită (1 octombrie 2019 pentru repartizarea preliminară şi 1 ianuarie 2020 pentru repartizarea finală);
    – e_fr este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învăţământ fr (v. tabelul 1 din anexa nr. 3);
    – Fr este numărul total al formelor de învăţământ finanţate de la bugetul de stat asociate ciclului de studii r în universităţile din România (v. tabelul 1 din anexa nr. 3);


    b) în a doua etapă se determină pentru fiecare universitate U şi fiecare ciclu de studii r numărul SEU^(U)_r de studenţi echivalenţi unitari: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    - C_rs este coeficientul de cost corespunzător ramurii de ştiinţă rs (v. tabelul 2 din anexa nr. 3);
    – Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă finanţate (v. tabelul 2 din anexa nr. 3).



    3. Se determină numărul total de studenţi echivalenţi unitari SEU: (a se vedea imaginea asociată)
    unde u este numărul total de universităţi de stat finanţate de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale.

    4. Se determină alocaţia fb_s pentru finanţarea de bază pe student echivalent unitar: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    - FB este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază;
    – SEU reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari.


    5. Pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r, valoarea fondurilor pentru finanţarea de bază FB^(U)_r se calculează multiplicând alocaţia fb_s cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii, înmatriculaţi la programele de studii asociate ciclului r: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    - SEU^U_r reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U;
    – fb_s este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază pe student echivalent unitar.


    6. Se determină pentru fiecare universitate U alocaţia FB^(U) pentru finanţarea de bază: (a se vedea imaginea asociată)



    ART. 9
    Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat, pentru finanţarea suplimentară (FS), se face pe baza următoarei proceduri:
    1. În prima etapă se determină:
    a) valoarea alocaţiilor bugetare totale pentru finanţarea suplimentară;
    b) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare ramură de ştiinţă rs;
    c) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare indicator de calitate Ck, din fiecare ramură de ştiinţă rs;
    În acest sens:
    (i) din suma alocată pentru finanţarea instituţională (FI) se scad fondurile pentru granturi doctorale (FGD) şi fondurile pentru finanţarea situaţiilor speciale (FSS), rezultând suma FI’, din care se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FS, corespunzătoare proporţiei prevăzute în anexa nr. 1;
    (ii) se determină fondurile FS_rs alocate pentru finanţarea suplimentară FS pe anul 2020, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:
    - se determină numărul SEUʼ_rsde studenţi echivalenţi unitari din ramura de ştiinţă rs (pentru ciclurile de licenţă şi master, cu excepţia studenţilor de la formele de învăţământ speciale, menţionate în nota de la tabelul 2 din anexa nr. 3): (a se vedea imaginea asociată)
    unde SEUʼ^U_rs reprezintă numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U din ramura de ştiinţă rs, determinaţi după eliminarea categoriilor menţionate anterior;

    – se determină fondurile FS_rs din valoarea totală FS pe baza ponderii studenţilor echivalenţi unitari din ramura de ştiinţă rs: (a se vedea imaginea asociată)


    (iii) analog procedurii prin care se determină FS_rs, se determină sumele FS_rs(C_k) alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs: (a se vedea imaginea asociată)
    unde p_k reprezintă ponderea indicatorului de calitate IC_k (în totalul finanţării suplimentare), iar ∑^n_k = 1p_k = 1 şi n este numărul de indicatori de calitate. Lista indicatorilor de calitate IC_k şi a ponderilor asociate sunt prezentate în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie.




    2. În a doua etapă se determină sumele FS^(U)_rs (C_k) alocate universităţii U, pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:
    2.1. Se determină valoarea indicatorilor de calitate IC^(U)_k , pentru fiecare universitate U, conform modului de calcul prezentat în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezenta metodologie, astfel:
    2.1.1. Pentru fiecare ramură de ştiinţă se determină IC^(U)_rs,k, dacă indicatorul de calitate este aplicat pe ramură de ştiinţă.
    2.1.2. La nivel de universitate se determină IC^(U)_k, dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IC^(U)_rs,k pentru fiecare ramură de ştiinţă a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate, IC^(U)_rs,k = IC(U)_k .

    2.2. Se determină valoarea indicatorilor de calitate relativi pentru fiecare universitate, IR_k^(U), astfel:
    2.2.1. Pentru fiecare ramură de ştiinţă se determină IR_rs,k^(U), dacă indicatorul de calitate a fost aplicat pe ramură de ştiinţă.
    2.2.2. La nivel de universitate se determină IR_k^(U), dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IR_rs,k^(U) pentru fiecare ramură de ştiinţă a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate, IR_rs,k^(U) = IRk^(U).
    Indicatorul de calitate relativ IR_k^(U), corespunzător indicatorului de calitate IC_k pentru universitatea U, exprimă, în termeni matematici, rezultatele evaluării valorii indicatorului de calitate al universităţii U, în comparaţie cu valoarea indicatorului pentru celelalte universităţi.
    Matematic, acest calcul se exprimă astfel: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    - IR_k^(U) = valoarea indicatorului de calitate relativ k al universităţii U (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);
    – IC^(U)_k = valoarea indicatorului de calitate absolut k al universităţii U (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);
    – SEU^(Un) = numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii Un (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM);
    – N = numărul total al universităţilor de stat din România pentru care se fac alocări financiare de către CNFIS.


    Pentru fiecare universitate abaterea faţă de valoarea 1 (unu) (valoarea medie) a oricărui indicator de calitate relativ reprezintă diferenţa dintre suma dimensiunilor universităţilor (notate Um), care au obţinut rezultate inferioare, şi suma dimensiunilor universităţilor (notate UM), care au obţinut rezultate superioare, raportată după aceea la dimensiunea totală a universităţilor.


    2.3. Se determină, pentru fiecare universitate U, sumele FS_rs^(U)(Ck_) alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare fiecărui indicator de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează: (a se vedea imaginea asociată)


    3. În a treia etapă se determină sumele totale FS^(U) ce revin universităţii U pentru finanţarea suplimentară, astfel:
    3.1. Se determină sumele totale FS_rs^(U) ce revin universităţii pentru finanţarea suplimentară, corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, după cum urmează: (a se vedea imaginea asociată)

    3.2. Se determină sumele totale FS^(U) alocate universităţii U pentru finanţarea suplimentară, după cum urmează: (a se vedea imaginea asociată)




    ART. 10
    Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

    ANEXA 1

    la metodologie
    Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2020
    Din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se repartizează 1,5% pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare. Pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi se alocă o sumă calculată conform anexei nr. 2. Suma rămasă (FI’) se distribuie după cum urmează:
    a) finanţarea de bază (FB): 72%;
    b) finanţarea suplimentară (FS): 26,50%;
    c) fondul pentru dezvoltare instituţională (FDI): 1,50.


    ANEXA 2

    la metodologie
    Valoarea grantului anual pentru studenţii doctoranzi

┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Domeniul de │
│Categorii │finanţare │
│cheltuieli ├──────┬──────┬──────┤
│ │D1 │D2 │D3, D4│
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL GRANT (lei)│ │ │ │
│(include │ │ │ │
│salarizarea │ │ │ │
│conducătorului de│ │ │ │
│doctorat; │ │ │ │
│salarizarea │ │ │ │
│membrilor │ │ │ │
│comisiei de │ │ │ │
│îndrumare; │25.500│29.000│33.500│
│program de │ │ │ │
│pregătire bazat │ │ │ │
│pe studii │ │ │ │
│avansate; program│ │ │ │
│de pregătire │ │ │ │
│suplimentar; │ │ │ │
│fonduri pentru │ │ │ │
│cercetare; regia │ │ │ │
│şcolii doctorale)│ │ │ │
└─────────────────┴──────┴──────┴──────┘


    În domeniul de finanţare D1 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă (RS): Ştiinţe juridice; Ştiinţe administrative; Ştiinţe ale comunicării; Sociologie; Ştiinţe politice; Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică; Ştiinţe economice (fără cele din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică, Informatică economică şi specializările Economie agroalimentară şi Economie agroalimentară şi a mediului); Psihologie şi ştiinţe comportamentale; Filologie; Filozofie; Istorie; Teologie; Studii culturale; Arte (doar din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei).
    În domeniul de finanţare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Matematică; Informatică; Fizică; Chimie şi inginerie chimică; Ştiinţele pământului şi atmosferei; Inginerie civilă; Inginerie electrică, electronică, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale; Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze; Ingineria transporturilor; Ingineria resurselor vegetale şi animale; Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei; Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management; Biologie; Biochimie; Ştiinţe economice (doar din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică, Informatică economică şi specializările Economie agroalimentară şi Economie agroalimentară şi a mediului); Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice.
    În domeniul de finanţare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură şi urbanism.
    În domeniul de finanţare D4 intră programele de studii doctorale din ramura de ştiinţă Arte (fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei).

    ANEXA 3

    la metodologie
    Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2020

    Tabelul 1. Lista formelor de învăţământ cu coeficienţii de echivalare corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master

┌────┬──────────────────────┬──────────┐
│Nr. │Ciclul şi forma de │Coeficient│
│crt.│învăţământ │de │
│ │ │echivalare│
├────┴──────────────────────┴──────────┤
│I. Studii universitare de licenţă │
├────┬──────────────────────┬──────────┤
│1 │Studii în limba română│1,00 │
│ │^(1) │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii în limba │ │
│2 │maghiară - ca limbă │2,00 │
│ │maternă │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii în limba │ │
│3 │germană - ca limbă │2,50 │
│ │maternă │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii integral în │ │
│4.1 │limbi de mare │1,50 │
│ │circulaţie │ │
│ │internaţională^(2) │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii desfăşurate │ │
│ │parţial în limbi de │ │
│4.2 │mare circulaţie │1,25 │
│ │internaţională şi în │ │
│ │limba română │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii integral în │ │
│5.1 │limbi de circulaţie │2,00 │
│ │restrânsă │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii desfăşurate │ │
│5.2 │parţial în limbi de │1,50 │
│ │circulaţie restrânsă │ │
│ │şi în limba română │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii desfăşurate în │ │
│6 │cadrul extensiilor │2,50 │
│ │universitare - în │ │
│ │afara ţării │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│7 │Studii universitare cu│0,25 │
│ │frecvenţă redusă │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│8 │Studii universitare - │0,80 │
│ │învăţământ seral │ │
├────┴──────────────────────┴──────────┤
│II. Studii universitare de masterat^ │
│(3) │
├────┬──────────────────────┬──────────┤
│9 │Studii de masterat în │2,00/1,00 │
│ │limba română^(1) │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii de masterat în │ │
│10 │limbi de circulaţie │3,00/1,50 │
│ │internaţională │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii de masterat │ │
│ │desfăşurate în cadrul │ │
│11 │extensiilor │3,00/1,50 │
│ │universitare - în │ │
│ │afara ţării │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii de masterat în │ │
│12 │limbile minorităţilor │3,00/1,50 │
│ │naţionale^(4) │ │
├────┴──────────────────────┴──────────┤
│III. Alte forme de pregătire │
├────┬──────────────────────┬──────────┤
│13 │Stagiu de rezidenţiat │1,20 │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Pregătire preliminară │ │
│14 │pentru studenţi │1,25 │
│ │străini (an │ │
│ │pregătitor) │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Activităţi asociate │ │
│ │acordării gradelor │ │
│15 │didactice în │0,40 │
│ │învăţământul │ │
│ │preuniversitar │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Pregătire pedagogică │ │
│16 │suplimentară (seminar │0,16 │
│ │pedagogic) │ │
└────┴──────────────────────┴──────────┘


    ^(1) Coeficientul se aplică şi studenţilor înscrişi la forma „Studii desfăşurate în afara localităţii de rezidenţă a universităţii“ de la ciclul universitar de licenţă şi master.
    ^(2) Pentru domeniul medicină, studiile în limbi moderne, pentru ultimii 3 ani (clinici), care se desfăşoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii în limba română.
    ^(3) La forma de masterat de un an şi jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru.
    ^(4) Coeficientul se aplică studenţilor înscrişi la „Studii de masterat în limba germană (limbă maternă)“ şi „Studii de masterat în limba maghiară (limbă maternă)“ de la ciclul universitar de masterat.

    Tabelul 2. Lista ramurilor de ştiinţă cu coeficienţii de cost corespunzători, folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master

┌───┬───────────┬───┬───────────────┬──────────┬─────────┬──────────┐
│ │Domeniul │ │ │ │Domenii │ │
│Cod│fundamental│Cod│Ramura de │Coeficient│finanţare│Codificare│
│DF │(DF) │RS │ştiinţă (RS) │cost │grant │ │
│ │ │ │ │ │doctorat │ │
├───┼───────────┼───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │10 │Matematică │1,65 │D2 │1010 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │50 │Informatică │1,65 │D2 │1050 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │20 │Fizică │1,9 │D2 │1020 │
│ │Matematică ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│10 │şi ştiinţe │ │Chimie şi │ │ │ │
│ │ale naturii│30 │inginerie │1,9 │D2 │1030 │
│ │ │ │chimică │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Ştiinţele │ │ │ │
│ │ │40 │pământului şi │1,65 │D2 │1040 │
│ │ │ │atmosferei │ │ │ │
├───┼───────────┼───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │10 │Inginerie │1,75 │D2 │2010 │
│ │ │ │civilă │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Inginerie │ │ │ │
│ │ │20 │electrică, │1,75 │D2 │2020 │
│ │ │ │electronică şi │ │ │ │
│ │ │ │telecomunicaţii│ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Inginerie │ │ │ │
│ │ │30 │geologică, │1,75 │D2 │2030 │
│ │ │ │mine, petrol şi│ │ │ │
│ │ │ │gaze │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │40 │Ingineria │1,75 │D2 │2040 │
│ │ │ │transporturilor│ │ │ │
│ │Ştiinţe ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│20 │inginereşti│ │Ingineria │ │ │ │
│ │ │50 │resurselor │1,75 │D2 │2050 │
│ │ │ │vegetale şi │ │ │ │
│ │ │ │animale │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Ingineria │ │ │ │
│ │ │ │sistemelor, │ │ │ │
│ │ │60 │calculatoare şi│1,75 │D2 │2060 │
│ │ │ │tehnologia │ │ │ │
│ │ │ │informaţiei │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Inginerie │ │ │ │
│ │ │ │mecanică, │ │ │ │
│ │ │70 │mecatronică, │1,75 │D2 │2070 │
│ │ │ │inginerie │ │ │ │
│ │ │ │industrială şi │ │ │ │
│ │ │ │management │ │ │ │
├───┼───────────┼───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │10 │Biologie │1,9 │D2 │3010 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │20 │Biochimie │1,9 │D2 │3020 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │Ştiinţe │30 │Medicină │2,25 │D3 │3030 │
│ │biologice ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│30 │şi │40 │Medicină │2,25 │D3 │3040 │
│ │biomedicale│ │veterinară │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │50 │Medicină │2,25 │D3 │3050 │
│ │ │ │dentară │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │60 │Farmacie │2,25 │D3 │3060 │
├───┼───────────┼───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │10 │Ştiinţe │1 │D1 │4010 │
│ │ │ │juridice │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │20 │Ştiinţe │1 │D1 │4020 │
│ │ │ │administrative │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │30 │Ştiinţe ale │1 │D1 │4030 │
│ │ │ │comunicării │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │40 │Sociologie │1 │D1 │4040 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │50 │Ştiinţe │1 │D1 │4050 │
│ │ │ │politice │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Ştiinţe │ │ │ │
│ │ │60 │militare, │1 │D1 │4060 │
│ │ │ │informaţii şi │ │ │ │
│ │ │ │ordine publică │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Ştiinţe │ │ │ │
│ │ │ │economice (doar│ │ │ │
│ │ │ │domeniul de │ │ │ │
│ │ │ │licenţă │ │ │ │
│ │ │ │Cibernetică, │ │ │ │
│ │ │ │statistică şi │ │ │407050; │
│40 │Ştiinţe │70 │informatică │1,65 │D2 │40701020; │
│ │sociale │ │economică şi │ │ │40701050 │
│ │ │ │specializările │ │ │ │
│ │ │ │Economie │ │ │ │
│ │ │ │agroalimentară │ │ │ │
│ │ │ │şi Economie │ │ │ │
│ │ │ │agroalimentară │ │ │ │
│ │ │ │şi a mediului) │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Ştiinţe │ │ │ │
│ │ │ │economice (fără│ │ │ │
│ │ │ │domeniul de │ │ │ │
│ │ │ │licenţă │ │ │ │
│ │ │ │Cibernetică, │ │ │ │
│ │ │ │statistică şi │ │ │4070 (fără│
│ │ │70 │informatică │1 │D1 │407050; │
│ │ │ │economică şi │ │ │40701020; │
│ │ │ │specializările │ │ │40701050) │
│ │ │ │Economie │ │ │ │
│ │ │ │agroalimentară │ │ │ │
│ │ │ │şi Economie │ │ │ │
│ │ │ │agroalimentară │ │ │ │
│ │ │ │şi a mediului) │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Psihologie şi │ │ │ │
│ │ │80 │ştiinţe │1 │D1 │4080 │
│ │ │ │comportamentale│ │ │ │
├───┼───────────┼───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │10 │Filologie │1 │D1 │5010 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │20 │Filosofie │1 │D1 │5020 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │30 │Istorie │1 │D1 │5030 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │40 │Teologie │1 │D1 │5040 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │50 │Studii │1 │D1 │5050 │
│ │ │ │culturale │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │60 │Arhitectură şi │2,5 │D3 │5060 │
│ │ │ │urbanism │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Arte vizuale │ │ │ │
│ │ │70 │(fără Istoria │3 │D4 │507040 │
│ │ │ │şi teoria │ │ │ │
│ │Ştiinţe │ │artei) │ │ │ │
│50 │umaniste şi├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │arte │ │Arte vizuale │ │ │ │
│ │ │70 │(doar Istoria │1 │D1 │50704070 │
│ │ │ │şi teoria │ │ │ │
│ │ │ │artei) │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Teatru şi │ │ │ │
│ │ │70 │artele │5,37 │D4 │507010 │
│ │ │ │spectacolului │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │70 │Cinematografie │7,5 │D4 │507020 │
│ │ │ │şi media │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Muzică (doar │ │ │50703040; │
│ │ │70 │Interpretare │5,37 │D4 │50703050 │
│ │ │ │muzicală) │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Muzică (fără │ │ │ │
│ │ │70 │Interpretare │3 │D4 │507030 │
│ │ │ │muzicală) │ │ │ │
├───┼───────────┼───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │Ştiinţa │ │Ştiinţa │ │ │ │
│ │Sportului │ │Sportului şi │ │ │ │
│60 │şi │10 │Educaţiei │1,86 │D2 │6010 │
│ │Educaţiei │ │Fizice │ │ │ │
│ │Fizice │ │ │ │ │ │
└───┴───────────┴───┴───────────────┴──────────┴─────────┴──────────┘


    NOTĂ:
    Se consideră valoarea 1 (unu) pentru coeficientul de cost corespunzător pentru studenţii/participanţii din universităţile de stat finanţate de MEC, înscrişi la formele de învăţământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenţi străini, Pregătire psihopedagogică suplimentară, Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar).


    ANEXA 4

    la metodologie
    Lista indicatorilor de calitate şi ponderile asociate pentru anul 2020

┌──────────────┬───────────────┬───────┐
│Clasa de │Denumire │ │
│indicatori │indicator │Pondere│
│ │(IC_k) │ │
├──────────────┼───────────────┼───────┤
│ │IC1.1 Raportul │ │
│ │dintre numărul │ │
│ │studenţilor şi │8% │
│ │numărul de │ │
│ │cadre didactice│ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC1.2 Raportul │ │
│ │numărului de │ │
│ │studenţi de la │ │
│ │ciclul de │ │
│ │master şi │6% │
│ │numărul de │ │
│ │studenţi de la │ │
│ │ciclul de │ │
│ │licenţă │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC1.3 Raportul │ │
│C1. Predare/ │dintre numărul │ │
│Învăţare (22%)│de cadre │ │
│ │didactice cu │ │
│ │vârsta de până │4% │
│ │la 40 de ani, │ │
│ │inclusiv, şi │ │
│ │numărul total │ │
│ │de cadre │ │
│ │didactice │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC1.4 Raportul │ │
│ │dintre numărul │ │
│ │cadrelor │ │
│ │didactice │ │
│ │titulare care │4% │
│ │au dreptul de a│ │
│ │conduce │ │
│ │doctorat şi │ │
│ │numărul de │ │
│ │cadre didactice│ │
├──────────────┼───────────────┼───────┤
│ │IC2.1 Calitatea│14% │
│ │resursei umane │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC2.2 Impactul │ │
│ │activităţii │ │
│ │ştiinţifice/ │ │
│ │creaţiei │12% │
│ │artistice/ │ │
│ │performanţei │ │
│ │sportive │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│C2. Cercetare │IC2.3 │ │
│ştiinţifică/ │Performanţa │ │
│Creaţie │activităţii │ │
│artistică/ │ştiinţifice/ │14% │
│Performanţă │creaţiei │ │
│sportivă (46%)│artistice/ │ │
│ │performanţei │ │
│ │sportive │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC2.4 Fondurile│ │
│ │pentru │ │
│ │cercetare │ │
│ │ştiinţifică/ │6% │
│ │creaţie │ │
│ │artistică/ │ │
│ │performanţă │ │
│ │sportivă │ │
├──────────────┼───────────────┼───────┤
│ │IC3.1 Ponderea │ │
│ │mobilităţilor │6% │
│ │studenţeşti │ │
│C3. Orientare ├───────────────┼───────┤
│internaţională│IC3.2 Ponderea │ │
│(12%) │studenţilor │ │
│ │străini │6% │
│ │înscrişi în │ │
│ │programe de │ │
│ │studii │ │
├──────────────┼───────────────┼───────┤
│ │IC4.1 │ │
│ │Capacitatea de │ │
│ │a integra │ │
│ │persoanele │ │
│ │provenite din │5% │
│ │medii │ │
│ │dezavantajate │ │
│ │socioeconomic │ │
│ │în programe │ │
│ │educaţionale │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC4.2 │ │
│ │Contribuţia │ │
│ │universităţii │4% │
│C4. Orientare │la fondul de │ │
│regională & │burse │ │
│echitate ├───────────────┼───────┤
│socială (20%) │IC4.3 │ │
│ │Activitatea de │ │
│ │practică pentru│4% │
│ │ciclul de │ │
│ │studii de │ │
│ │licenţă │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC4.4 Locuri în│ │
│ │cămine │5% │
│ │studenţeşti │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC4.5 Fondurile│ │
│ │nerambursabile │2% │
│ │atrase de │ │
│ │universitate │ │
├──────────────┴───────────────┼───────┤
│Pondere totală │100% │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Pondere totală din FI │26,5% │
└──────────────────────────────┴───────┘



    ANEXA 5

    la metodologie
    Modul de calcul al indicatorilor de calitate pentru anul 2020

    Clasa de indicatori C1. Predare/învăţare
    IC1.1. Raportul dintre numărul studenţilor şi numărul de cadre didactice
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al studenţilor (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii de licenţă şi master şi numărul total de norme didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării), conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde: TPD_rs^(U) - numărul total al cadrelor didactice din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării);
    TS_rs^(U) - numărul total de studenţi^1 (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii (L, M - Licenţă, Master), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, obţinut pe baza relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    iar ef_master este un coeficient de multiplicare egal cu 1,5 care se aplică la ciclul de master;
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2018/2019, respectiv personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2018/2019);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

    Sursă date: universităţi
    ^1 Numărul de studenţi pentru licenţă şi master este ajustat la o valoare optimă pe ramură ştiinţă (care variază în funcţie de cerinţele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior - ARACIS), în cazul în care are o valoare mai mică decât aceasta.

    IC1.2. Raportul numărului de studenţi de la ciclul de master şi numărul de studenţi de la ciclul de licenţă
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă), de la ciclul de master şi numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde: SF_rs^(U)(M) - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de master (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, unde, pentru studenţii în regim cu taxă, se aplică un coeficient de multiplicare egal cu 1,5;
    SF_rs^(U)(L) - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de licenţă^2 (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;
    ^2 Numărul de studenţi pentru licenţă este ajustat la o valoare optimă pe ramură ştiinţă (care variază în funcţie de cerinţele ARACIS), în cazul în care are o valoare mai mică decât aceasta.

    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2018/2019);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Pentru ramurile de ştiinţă arhitectură, medicină, medicină veterinară, medicină dentară şi farmacie, la ciclul de master se iau în considerare doar studenţii de la programele de master distincte de programele de licenţă, precum şi studenţii de la rezidenţiat.
    Sursă date: universităţi

    IC1.3. Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani, inclusiv, şi numărul total de cadre didactice
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază, corespunzătoare cadrelor didactice cu vârsta de până la 40 ani, inclusiv, şi numărul total al normelor didactice pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării), conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde: TPDT^(U)_rs - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari cu vârsta până la 40 ani inclusiv, corespunzătoare cadrelor didactice titulare din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării);
    TPD^(U)_rs - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării);
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2018/2019);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

    Sursă date: universităţi

    IC1.4. Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază, corespunzătoare cadrelor didactice care au dreptul de a conduce doctorat, şi numărul total al normelor didactice pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării), conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde: TPDCD^(U)_rs - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;
    TPD^(U)_rs - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării);
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2018/2019);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

    Sursă date: universităţi


    Clasa de indicatori C2. Cercetare ştiinţifică/creaţie artistică/performanţă sportivă
    IC2.1. Calitatea resursei umane
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a raportărilor din ultimii 4 ani, pentru media aritmetică a scorurilor obţinute^3 de cadrele didactice si de cercetare^4 ale universităţii, din ramura de ştiinţă rs. Scorul pentru fiecare cadru didactic şi de cercetare se determină ca raport între punctajul comunicat de universitate pentru acesta (calculat conform reglementărilor legale privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, în vigoare la data de referinţă a raportării) şi punctajul minim, stabilit de CNATDCU, pentru domeniul în care acesta deţine titlul respectiv.
    ^3 Dacă universitatea a raportat mai puţin de cinci cadre didactice pe ramură de ştiinţă, media se face împărţind la 5 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate pe ramură de ştiinţă, respectiv dacă universitatea a raportat mai puţin de 25 de cadre didactice pe universitate, media se face împărţind la 25 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate la nivel de universitate. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care universităţile au programe universitare în ramuri de ştiinţă pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare.
    ^4 Toate cadrele didactice şi de cercetare titulare şi angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării. Punctajul pentru cadrele didactice şi de cercetare cu activitatea ştiinţifică în alte ramuri de ştiinţă decât cele raportate de universitate este calculat conform standardului minim al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru domeniul în care îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică, cadrul didactic şi de cercetare fiind raportat în ramura/ramurile de ştiinţă unde desfăşoară activitatea didactică.

    (Pentru acele domenii de licenţă pentru care nu există punctaj CNATDCU minimal pentru toate cadrele didactice raportate se vor aduna toate punctajele şi se face o medie generală).
    Pentru anul 2020, aplicarea formulei se va realiza doar pentru cadrele didactice şi de cercetare cu funcţia didactică de profesor sau conferenţiar, sau echivalent, pentru ultima raportare, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2019, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde: (a se vedea imaginea asociată)
    – scorul obţinut pentru cadrul didactic şi de cercetare CD_j, de la universitatea U;
    punctaj_CD_j^(U) - punctajul comunicat de universitate pentru cadrele didactice şi de cercetare CD_j (conform reglementărilor legale în vigoare la data de referinţă a raportării privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice şi de cercetare);
    punctaj_min_CNATDCU_j^(U) - reprezintă punctajul minim stabilit de CNATDCU pentru domeniul în care cadrul didactic şi de cercetare CD_j deţine titlul respectiv;
    m_rs - numărul total de cadre didactice şi de cercetare titulare din universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare titulare din universitatea U;
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2018/2019, respectiv scorurile calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2019 a fiecărui cadru didactic şi de cercetare, conform Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 6.129/2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calităţii de conducător de doctorat şi a atestatului de abilitare până la data de referinţă a raportării);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: universităţi, CNATDCU

    IC2.2. Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice/performanţei sportive
    Se calculează pentru fiecare ramură de ştiinţă ca medie a raportărilor din ultimii 4 ani, pentru media aritmetică a indicilor^5 Hirsch h corespunzători la momentul raportării, pentru cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate pe ramura de ştiinţă rs la indicatorul IC2.1.
    ^5 Pentru ramura de ştiinţă din domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF: 10, 20, 30), bazele de date folosite pentru citări sunt Web of Science, Scopus şi Google Scholar. Pentru celelalte ramuri de ştiinţă baza de date folosită este Google Scholar. Pentru domeniile artistice şi domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice se va folosi un indicator alternativ.

    Pentru anul 2020, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2019, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    H (CD_j,as^rs,U) - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate ştiinţifică as în ramura de ştiinţă rs de la universitatea U. Pentru atenuarea distorsiunilor determinate de distribuţiile neomogene ale valorilor intrate în media aritmetică a indicilor Hirsch, s-a aplicat H_j^3/2;
    p_1 = 0,5, p_2 = 0,3 şi p_3 = 0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv p_1 = 0, p_2 = 0 şi p3 = 1, pentru celelalte domenii fundamentale;
    h_j^WebofSci (CDj,as^rs,U) - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate ştiinţifică în ramura de ştiinţă rs de la universitatea U, calculat prin folosirea bazei de date Web of Science;
    h_j^Scopus(CDj,as^rs,U) - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate ştiinţifică în ramura de ştiinţă rs de la universitatea U, calculat prin folosirea bazei de date Scopus;
    h_j^GoogleSch(CDj,as^rs,U) - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate ştiinţifică în ramura de ştiinţă rs de la universitatea U, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;
    m_rs - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U;
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2018/2019, respectiv indicii Hirsch calculaţi pentru acestea);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, ca medie a ultimilor patru ani de raportare, pentru media aritmetică a punctajelor calculate, la momentul raportării, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă, pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul artistic la indicatorul IC2.1.
    Se acordă punctaj (1 punct) pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă.
    Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au şi (sau doar) activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de calcul pentru activitatea ştiinţifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător).
    Pentru anul 2020, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2019, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    cit (CD^rs,U_j, ca) - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă, pentru creaţia artistică a cadrului didactic sau de cercetare din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;
    cp_art_rs - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de creaţie artistică (este calculat, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de creaţie artistică, înregistrată la nivel naţional);
    h_j^GoogleSch (CD^rs,Uj,as_) - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate ştiinţifică în domeniul rs, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;
    m_rs - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U;
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2018/2019, respectiv indicii Hirsch şi/sau numărul de citări calculaţi pentru acestea);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca medie a ultimilor patru ani de raportare, pentru media aritmetică a punctajelor calculate, la momentul raportării, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi/sau recunoaşterea naţională şi internaţională, pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice la indicatorul C2.1.
    Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate, respectiv recunoaştere naţională sau internaţională. Tipurile de recunoaştere naţională şi internaţională la nivel de titlu onorific, publicaţie de specialitate si/sau premiu sunt: antrenor emerit, maestru al sportului, maestru emerit al sportului, arbitru naţional şi internaţional, comisar, observator pe ramuri de sport, membru în structurile sportului la nivel internaţional, autor de publicaţii de specialitate (strategii, metodologii, linii metodice, planuri de pregătire, programe de pregătire sportivă/refacere/recuperare/reeducare motrică şi funcţională, pentru copii/tineri/adulţi, pentru obţinerea şi menţinerea sănătăţii, menţinerea vieţii active a persoanelor vârstnice), realizate la solicitarea unor organisme de specialitate, reprezentative la nivel naţional sau internaţional. Se diferenţiază nivelul internaţional faţă de cel naţional cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 şi recunoaşterea cu indice 5.
    Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au şi (sau doar) activitate ştiinţifică în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de calcul pentru activitatea ştiinţifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător).
    Pentru anul 2020, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2019, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    perf_tip(CD^rs,U_j,ps) - tipul de performanţă sportivă, sub formă de citare nominală, din publicaţii de specialitate, sau de recunoaştere naţională sau internaţională a cadrului didactic sau de cercetare j, cu performanţă sportivă în ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;
    p_perf_tip,rs - punctajul acordat tipului de performanţă sportivă, sub formă de citare nominală din publicaţii de specialitate sau element de recunoaştere naţională sau internaţională (se diferenţiază nivelul internaţional faţă de cel naţional cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 şi recunoaşterea cu indice 5);
    cp_perf_rs- coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de performanţă sportivă (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de performanţă sportivă, înregistrată la nivel naţional);
    h_j^GoogleSch(CD^rs,Uj,as) - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate ştiinţifică în domeniul rs, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;
    m_rs - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U;
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2018/2019, respectiv indicii Hirsch şi/sau numărul de citări nominale, din publicaţii de specialitate şi de recunoaşteri naţionale sau internaţionale, calculaţi pentru acesta);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: universităţi, Web of Science, Google Scholar, Scopus

    IC2.3. Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice/ performanţei sportive
    Se calculează pentru fiecare ramură de ştiinţă raportul dintre numărul de puncte obţinut în ultimii patru ani la data de referinţă a raportării, prin publicarea de articole/lucrări în reviste sau volume clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings IEEE Proceedings sau ISI Emerging şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii care activează în acea ramură de ştiinţă, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii în acea ramură.
    Pentru activitatea ştiinţifică, acordarea punctajelor pentru fiecare lucrare publicată în jurnale sau volume clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings, IEEE Proceedings sau ISI Emerging se face astfel: Nature sau Science - 12 puncte; reviste clasificate/indexate ISI (zona roşie - 4 puncte, zona galbenă - 3 puncte, zona albă şi Arts&Humanities - 2 puncte), reviste clasificate ERIH Plus - 2 puncte; ISI Emerging - 2 puncte, lucrările în Proceedings-uri ISI şi IEEE - 1 punct. Pentru fiecare brevet obţinut, acordarea punctajelor se face astfel: brevet naţional - 2 puncte, brevet european/internaţional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte. Pentru activitatea de creaţie artistică sau performanţă sportivă realizată în domeniile artistice, respectiv domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice se iau în calcul criteriile alternative, menţionate mai jos.
    Pentru anul 2020, aplicarea formulei se va realiza pentru datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2019, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    ar_tip(CD^rs,U_j,as) - numărul de articole publicate în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Emerging, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U care activează în ramura de ştiinţă rs;
    p_ar_tip - punctajul acordat unui articol publicat în categoria de revistă: Nature sau Science - 12 puncte; reviste clasificate/indexate ISI (zona roşie - 4 puncte, zona galbenă - 3 puncte, zona albă şi Arts&Humanities - 2 puncte), reviste clasificate ERIH Plus - 2 puncte, ISI Emerging- 2 puncte, lucrările în Proceedings-uri ISI şi IEEE - 1 punct;
    br_tip(CD^rs,U_j,as) - numărul de brevete, în funcţie de tipul de brevet (triadic, european/internaţional sau naţional) obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;
    p_br_tip - punctajul acordat unui brevet obţinut la nivel naţional sau internaţional, în funcţie de tipul de brevet (brevet naţional - 2 puncte, brevet european/internaţional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte);
    TPDCtit^(U)_rs - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în ramura de ştiinţă rs;
    m_rs - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U;
    an_r - anul pentru care se raportează datele (exemplu: an_2016 corespunde raportărilor pentru rezultatele activităţii de cercetare -articole şi brevete publicate/obţinute în anul calendaristic 2016);
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2018/2017, respectiv punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2019 a activităţii ştiinţifice recunoscute în ultimii patru ani);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    O lucrare poate fi raportată doar o singură dată de universitate. În cadrul revistelor încadrate în mai multe domenii, se va lua în considerare încadrarea cea mai favorabilă. Zonele roşie, galbenă şi albă sunt definite pentru fiecare an în parte.
    Sursă date: universităţi, UEFISCDI
    Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani la momentul raportării, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creaţie artistică, precum şi obţinerea de premii, distincţii şi nominalizări, individuale sau colective, la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf^6, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în acel domeniu artistic, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în acel domeniu artistic.
    ^6 Domeniile artistice pentru care se realizează modul de calcul alternativ sunt cuprinse în lista de manifestări, festivaluri şi concursuri organizate la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic, prevăzută în anexa la prezenta anexă.

    Pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute la nivel naţional se acordă 1 punct, 3 puncte pentru cele la nivel internaţional, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2.
    Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au şi (sau doar) activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de calcul pentru activitatea ştiinţifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate/indexate şi brevete obţinute.
    Pentru anul 2020, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2019, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    pr_tip(CD^rs,U_j,ca) - numărul de proiecte realizate sau distincţii obţinute, pe tipuri de rezultate, pentru creaţia artistică a cadrului didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;
    p_pr_tip - punctajul acordat tipului de rezultat, proiect realizat sau distincţie obţinută (pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute, la nivel naţional se acordă 1 punct, 3 puncte pentru cele la nivel internaţional, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2);
    cp_art_rs - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de creaţie artistică (este calculat, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca raportul dintre valoarea mediană a punctajului pentru cercetare ştiinţifică - articole şi brevete - şi valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de creaţie artistică, înregistrate la nivel naţional);
    ar_tip(CD^rs,U_j,as) - numărul de articole publicate în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Emerging, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U care activează în ramura de ştiinţă rs;
    p_ar_tip - punctajul acordat unui articol publicat în categoria de revistă: Nature sau Science - 12 puncte; reviste clasificate/indexate ISI (zona roşie - 4 puncte, zona galbenă - 3 puncte, zona albă şi Arts&Humanities - 2 puncte), reviste clasificate ERIH Plus - 2 puncte, ISI Emerging - 2 puncte, lucrările în Proceedings-uri ISI şi IEEE - 1 punct;
    br_tip(CD^rs,U_j,as) - numărul de brevete, în funcţie de tipul de brevet (triadic, european/internaţional sau naţional) obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;
    p_br_tip - punctajul acordat unui brevet obţinut la nivel naţional sau internaţional, în funcţie de tipul de brevet (brevet naţional - 2 puncte, brevet european /internaţional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte);
    TPDCtit^(U)_rs - reprezintă numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs;
    m_rs - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U;
    an_r - anul pentru care se raportează datele (exemplu: an_2018 corespunde raportărilor pentru rezultatele activităţii de cercetare - articole şi brevete publicate/obţinute în anul calendaristic 2018);
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2018/2019, respectiv punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2019 a activităţii ştiinţifice recunoscute în ultimii patru ani);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin obţinerea de performanţe sportive şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice.
    Pentru performantele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0,5; 0,35; 0,25 puncte pentru locurile I, II, respectiv III la campionate (fază finală) de nivel naţional/universitar; 1,5; 1,25; 1, respectiv 0,75 puncte pentru locurile I, II, III, respectiv IV-VI; la competiţii de nivel european; 1; 0,75; 0,5 pentru locurile I, II respectiv III, pentru competiţii internaţionale de reprezentare a României, 10; 8; 6; 5; 4; 3; 1,5 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, VI, respectiv - VII-VIII, la competiţii de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 2 puncte pentru fiecare brevet naţional, 4 puncte pentru brevetele europene/internaţionale şi 12 puncte pentru brevetele triadice.
    Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au şi (sau doar) activitate ştiinţifică în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de calcul pentru activitatea ştiinţifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate/indexate şi brevete obţinute.
    Pentru anul 2020, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2019, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    ps_tip(CD^rs,U_j,ps) - tipul de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută de cadrul didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;
    p_ps_tip - punctajul acordat tipului de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută (pentru performanţele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0,5; 0,35; 0,25 puncte pentru locurile I, II, respectiv III la campionate (fază finală) de nivel naţional/ universitar; 1,5; 1,25; 1, respectiv 0,75 puncte pentru locurile I, II, III, respectiv IV-VI; la competiţii de nivel european; 1; 0,75; 0,5 pentru locurile I, II, respectiv III, pentru competiţii internaţionale de reprezentare a României, 10; 8; 6; 5; 4; 3; 1,5 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, VI, respectiv - VII-VIII, la competiţii de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympics/Jocuri paralimpice Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic);
    cp_perf_rs - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de performanţă sportivă (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a punctajului obţinut pentru cercetare ştiinţifică - articole şi brevete - şi valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de performanţă sportivă, înregistrată la nivel naţional);
    ar_tip(CD^rs,U_j,as) - numărul de articole publicate în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Emerging, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U care activează în ramura de ştiinţă rs;
    p_ar_tip - punctajul acordat unui articol publicat în categoria de revistă: Nature sau Science - 12 puncte; reviste clasificate/indexate ISI (zona roşie - 4 punte, zona galbenă - 3 puncte, zona albă şi Arts&Humanities - 2 puncte), reviste
    clasificate ERIH Plus - 2 puncte, ISI Emerging - 2 puncte, lucrările în Proceedings-uri ISI şi IEEE - 1 punct;
    br_tip(CD^rs,U_j,as) - numărul de brevete, în funcţie de tipul de brevet (triadic, european/internaţional sau naţional) obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;
    p_br_tip - punctajul acordat unui brevet obţinut la nivel naţional sau internaţional, în funcţie de tipul de brevet (brevet naţional - 2 puncte, brevet european /internaţional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte);
    TPDCTIT_rs^(U) - reprezintă numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în ramura de ştiinţă rs;
    m_rs - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑mrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U;
    an_r - anul pentru care se raportează datele (exemplu: an_2018 corespunde raportărilor pentru rezultatele activităţii de cercetare - articole şi brevete publicate/obţinute în anul calendaristic 2018);
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2018/2019, respectiv punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2019 a activităţii ştiinţifice recunoscute în ultimii patru ani);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: universităţi, UEFISCD

    IC2.4. Fondurile pentru cercetare ştiinţifică/creaţie artistică/performanţă sportivă
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor valide a ultimilor patru ani calendaristici, pentru raportul dintre suma fondurilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică^7 (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii) şi numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în universitate, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    TV^(U)_pr_cercetare - reprezintă valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică/performanţă sportivă (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii), de la universitatea U;
    TPDCtit^(U) - reprezintă numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau de cercetare, în universitatea U;
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019, cadre didactice cu normă de bază în anul universitar 2018/2019, date statistice financiare ale anului 2018);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.
    ^7 Nu se iau în considerare proiectele de tip POS-DRU, POS-CCE, POCU şi POCA.


    Sursă date: universităţi/MEC


    Clasa de indicatori C3. Orientare internaţională
    IC3.1. Ponderea mobilităţilor studenţeşti
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor care au participat la mobilităţi^8, studenţi români în străinătate - outgoing şi studenţi străini în România - incoming (la incoming se aplică un coeficient de multiplicare în valoare de 1,5) şi numărul total de studenţi înmatriculaţi în universitatea U, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    SF^(U)(mob_ro) - numărul de studenţi fizici români (bugetaţi şi cu taxă), care au participat la mobilităţi în străinătate, de la toate ciclurile de studii din universitatea U;
    SF^(U)(mob_st) - numărul de studenţi fizici străini care au participat la mobilităţi în România, de la toate ciclurile de studii din universitatea U;
    p_dmob - ponderea acordată unei mobilităţi realizate de student, în funcţie de durata mobilităţii şi a tipului de mobilitate: mobilităţi foarte scurte (< 1 lună) - 0,2 (fără Alte forme) şi 0,1 (pentru Alte forme); mobilităţi scurte (>= 1 lună < 1 semestru) - 0,6; mobilităţi medii (>= 1 semestru şi <1 an) - 1; mobilităţi lungi (>=1 an) - 1;
    TFS^(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U;
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător, pentru mobilităţile realizate (finalizate) în anul universitar anterior (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2018/2019, respectiv mobilităţile realizate şi finalizate în anul universitar anterior 2017/2018);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: ANPCDEFP, universităţi
    ^8 Prin programele ERASMUS studiu sau practică, programe bilaterale, Tempus sau alte forme.

    IC3.2. Ponderea studenţilor străini înscrişi în programe de studii
    Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor străini (cu altă cetăţenie decât română) înmatriculaţi la programe de licenţă şi master şi numărul total al studenţilor înmatriculaţi la toate ciclurile de studii, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    SF^(U)_rs(L_străini) - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;
    SF^(U)_rs(M_străini) - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe de master, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;
    SF^(U)_rs(D_străini) - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe de doctorat, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;
    TSF^(U)_rs - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de toate ciclurile de studii, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2018/2019);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: CNFIS, universităţi


    Clasa de indicatori C4. Orientare regională & echitate socială
    IC4.1. Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaţionale
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între numărul studenţilor proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic^9 şi numărul total al studenţilor.
    ^9 Sintagma „medii dezavantajate socioeconomic“ are în vedere acele persoane care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori, care provin din centre de plasament (orfani) sau aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi) sau sunt persoane cu dizabilităţi.

    Pentru anul 2020, deoarece nu toate raportările anterioare au inclus menţiuni clare privind lista oraşelor sub 10.000 de locuitori, aplicarea formulei se va realiza pentru patru ani, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2017, 1 ianuarie 2018, 1 ianuarie 2019 şi 1 ianuarie 2020, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    SF^(U)(medii_dezavantajate) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori sau provin din centre de plasament (orfani) sau aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), de la universitatea U;
    TSF^(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U.
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019 pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2018/2019);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: universităţi

    IC4.2. Contribuţia universităţii la fondul de burse
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul între suma alocată de universitate, din surse proprii, pentru fondul de burse (exclusiv sursele bugetare) şi numărul total de studenţi de la toate ciclurile de studii, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    CB^(U)_surse propriii - cheltuieli cu burse şi alte forme de sprijin financiar pentru studenţi, din sursele proprii ale universităţii, altele decât alocaţiile bugetare - în lei;
    TSF^(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D ), de la universitatea U;
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019, pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2018/2019, date statistice financiare ale anului 2018);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: universităţi/MEC

    IC4.3. Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă
    Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între numărul total de ore de practică realizat de studenţii cu frecvenţă, de la ciclul de studii de licenţă, în mediul angajator (pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate), sau în bazele didactice proprii de practică, în ultimul an universitar încheiat, şi numărul total de studenţi cu frecvenţă de la ciclul de studii de licenţă din acel an universitar.
    Pentru anul 2020, deoarece nu toate raportările anterioare au inclus şi datele privind numărul de ore de practică, aplicarea formulei se va realiza pentru 4 ani, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2017, 1 ianuarie 2018, 1 ianuarie 2019 şi 1 ianuarie 2020, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    NH_med^(U)_rs (L_practică) - numărul mediu de ore de practică realizat în mediul angajator, pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de practică, de către un student fizic cu frecvenţă (bugetat şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;
    SF^(U)_rs (L_practică) - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, care fac practică în mediul angajator, pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de practică;
    SF_rs^(U)(L) - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2018/2019, respectiv studenţii care au realizat practică în anul universitar anterior);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: universităţi

    IC4.4. Locuri în cămine studenţeşti
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între suma numărului de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine, acordate de universitate, şi numărul total de studenţi din afara localităţii de rezidenţă a universităţii, de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D).
    Pentru anul 2020, deoarece raportările anterioare nu au inclus şi datele privind numărul de studenţi din afara localităţii de rezidenţă a universităţii, aplicarea formulei se va realiza doar pentru doi ani, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2019 şi 1 ianuarie 2020, urmând ca pentru anii următori să se calculeze cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    LC^(U) - numărul locurilor de cazare administrate de universitatea U;
    SC^(U) - numărul de subvenţii pentru cămine acordate de universitatea U;
    TSF^(U)_(nerezid_zi) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U;
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2019 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2018/2019, respectiv numărul de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine în anul universitar 2018/2019);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: universităţi

    IC4.5. Fondurile nerambursabile atrase de universitate
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul dintre totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de universitate (sunt incluse veniturile din programele europene şi alte surse externe) şi totalul veniturilor universităţii, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    TFond^(U)_nerambursabile - total fonduri neramburasabile atrase de universitatea U, exprimate în lei;
    TV^(U) - total venituri ale universităţii U, exprimate în lei;
    an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2018 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2019, pentru datele financiare ale anului calendaristic 2018);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: universităţi

    ANEXA 1

    la anexa nr. 5
    LISTA
    de manifestări, festivaluri şi concursuri organizate la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic
    a) domeniul muzică:
    a1) internaţional de vârf: Festivalul Internaţional „George Enescu“, BBC Proms, Salzburg Festival, Săli spectacole (Wiener Konzerthaus, Tonhalle Orchester Zürich, The Metropolitan Opera, Teatro alla Scala – Milano, Mariinsky Theatre, Berliner Philharmoniker, Concertgebouw);
    a2) internaţionale: festivaluri, concursuri organizate de instituţii de profil (filarmonici şi teatre de operă şi operetă; festivaluri) organizate în capitale naţionale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare.
    a3) naţionale: festivaluri, Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi, Festivalul Internaţional Meridian, Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul Cluj Modern, Festivalul Internaţional de Muzică Nouă Intrada (Timişoara), Festivalul Muzicii Româneşti (Iaşi), Festivalul Timişoara Muzicală.

    b) domeniul teatru:
    b1) internaţional de vârf: Edinburg, Avignon, Festivalul Uniunii teatrelor din Europa - Itinerant, Festivalul Internaţional de la Viena, Festivalul Internaţional de la Sankt-Petersburg; Lugano (Festival International de Marionettes de Lugano),
    b2) internaţionale: festivaluri, concursuri organizate de instituţii de profil în capitale naţionale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare (exemple: Athens (International Festival Making Theatre), Moskow (Chekhov International Festival), Belgrade (BITEF), Craiova (Shakespeare International Festival), Timişoara (European Festival of Performing Arts/Romanian Drama Fest), Sibiu (International Theatre Festival), Praga (World Festival of Puppet Art, Prague Quadriennial of Performance Design and Space), Istanbul (International Theatre Festival), Bratislava (New Drama Festival), Dublin (Dublin Theatre Festival), Iaşi (Festivalul Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iaşi - FITPTI, Festival Internacional de Teatro Infantil Y Juveni (FITIJ), Austria (Internationale Puppentheatertage Mistelbach), Union International de la Marionettes (UNIMA), Festivalul internaţional de teatru din Serbia, Cehia DIVADLI Pilsen Pilsen Theater Festival);
    b3) naţionale: manifestaţii, concursuri sau festivaluri organizate de UNITER; Festivalul Naţional de Teatru (FNT).

    c) domeniul film:
    c1) internaţional de vârf: Oscar, Globul de Aur, Cannes, Berlin, Veneţia, BAFTA,
    c2) internaţionale: festivaluri, concursuri organizate de instituţii de profil în capitale naţionale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare [Marrakesh, Shanghai, San Sebastian, New York (Tribeca), Cehia (Anifilm), Utrecht (Holland Animation Film Festival), Lisabona (MONSTRA), Karlovy Vary, Salerno, Cluj (TIFF)];
    c3) naţionale: „Ion Popescu Gopo“, BIEFF BIEFF - Bucharest International Film Festival.

    d) domeniul arte vizuale:
    d1) internaţional de vârf: Bienala de Artă de la Veneţia, Cvadrienala de la Kassel, Muzee (expoziţii/exponate la Museum of Modern Art - MoMA, Tate, Centrul Naţional de Artă şi Cultură Georges-Pompidou);
    d2) internaţionale: festivaluri/concursuri de artă organizate în capitale naţionale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare (Paris/Berlin/NY/Londra - Fashion Week (câte două sesiuni pe an); Carnavalul de la Veneţia; La Triennale Mondiale de l’Estampe et de la Gravure Originale - Chamaliιres - Franţa; Bienala Internaţională de Afiş Social-politic de la Oświęcim (Auschwitz) - Polonia; Brno Biennial of Graphic Design/Cehia; Tallinn Print Triennial/Estonia; Graphic Design Festival - Breda - Olanda; International Poster Biennale in Warsaw - Polonia; Mini Print International of Cadaqués/Spania; Trienala de Grafica Mica - Lodz/Polonia; Riga International Textile & Fibre Art Triennial; Contemporary Textile Art Biennial CONTEXTILE; The Tapestry Triennale of Lodz; Quadrienala de Scenografie Praga; Festivalul Internaţional de Film - Wiesbaden; La Moix de la Photo, Paris, France; Contemporary Art Ruhr - Media Art Fair, Essen, Germany; International festival of Photography Lodz, Lodz, Poland; PHotoExpana - International Festival of Photography (Madrid, Spain); Bienala Internaţională de Artă - Porto (Portugalia); Bienala Internaţională de Ceramică - Marratxí (Spania); Bienala Internaţională de Ceramică - Aveiro (Portugalia); Bienala Internaţională de Ceramică - Manises (Spania); GlassFest, Karlovy Vary, Cehia; International Glass Festival, Luxemburg; International Exhibition of Glass Kanazawa, Japonia; International Biennale of Glass, Bulgaria; MURO Street Art Festival Lisbon, Portugal);
    d3) naţionale: saloanele naţionale de artă, cu juriu, organizate de Uniunea Artiştilor Plastici; B-FEET Festival Internaţional de scenografie şi teatru de stradă; Festivalul de film „I. Popescu Gopo“; BIEFF BIEFF - Bucharest International Film Festival - Bucureşti, România, Romanian Design Week.

    e) domeniul arhitectură:
    e1) internaţional de vârf: premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, manifestărilor, concursurilor organizate de: Union Internationale des Architectes (UIA), Consiliul European al Urbaniştilor (ECTP), Federaţia Internaţională a Peisagiştilor (IFLA), Asociaţia Europeană a Şcolilor de Arhitectură (AEEA), Royal Institute of British Architects (RIBA), Arhitect’s Council of Europe (ACE), The Royal Town Planning Institute (RTPI), Reţeaua Europeană a Universităţilor pentru Implementarea Convenţiei Europene a Peisajului (UNISCAPE), Asociaţia Şcolilor de Urbanism din Europa (AESOP), Biennale di Architettura di Venezia, East Centric Architecture Triennale, Mies van der Rohe Awards (EUMiesaward).
    e2) internaţionale: premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, manifestărilor, concursurilor organizate de: United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization (UNESCO), The International Committee for the Conservation of the Industrial Heritage (TICCIH);
    e3) naţionale: premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, concursurilor organizate de: Uniunea Arhitecţilor din România (UAR), Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), Registrul Urbaniştilor din România (RUR).

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice