Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
METODOLOGIE din 24 octombrie 2022 privind şcolarizarea şi organizarea şi desfăşurarea cursului de iniţiere în limba română pentru minorii care au dobândit o formă de protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi pentru minorii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene
EMITENT: Ministerul Educaţiei PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1089 din 11 noiembrie 2022
──────────
Aprobată prin ORDINUL nr. 6.127 din 24 octombrie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1089 din 11 noiembrie 2022.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta metodologie se aplică minorilor şi tinerilor care au depăşit vârsta de 18 ani, dar nu au încheiat studiile preuniversitare, care au dobândit sau au solicitat o formă de protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi minorilor şi tinerilor din aceeaşi categorie, cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene.
(2) Prezenta metodologie se aplică şi minorilor străini, însoţiţi sau neînsoţiţi, şi tinerilor care au depăşit vârsta de 18 ani, dar nu au încheiat studiile preuniversitare, care solicită o formă de protecţie internaţională, conform prevederilor Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor care deţin un drept de şedere pe teritoriul României, inclusiv cel derivat din acordarea protecţiei temporare.
ART. 2
(1) Unul dintre părinţi sau reprezentanţii legali ai minorilor menţionaţi la art. 1 alin. (1), care nu au încheiat studiile preuniversitare, au dreptul să solicite, prin depunerea unei cereri la inspectoratul şcolar judeţean, respectiv la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumit în continuare ISMB, înscrierea acestora în învăţământul preuniversitar.
(2) În cazul minorilor neînsoţiţi dreptul de a solicita înscrierea în învăţământul preuniversitar revine reprezentanţilor legali desemnaţi.
(3) Tinerii care au depăşit vârsta de 18 ani şi nu au încheiat studiile preuniversitare solicită înscrierea în învăţământul preuniversitar în nume propriu, prin depunerea unei cereri, la inspectoratul şcolar judeţean/ISMB.
ART. 3
Desemnarea unităţilor de învăţământ la care se face repartizarea elevilor pentru care s-a solicitat înscrierea revine inspectoratului şcolar, în baza unei analize realizate, după caz, împreună cu părinţii elevilor/reprezentatul legal şi cu reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări, denumit în continuare IGI, ţinând cont de circumscripţiile şcolare existente, atunci când legislaţia în vigoare prevede acest fapt.
CAP. II
Frecventarea cursurilor în calitate de audient
ART. 4
(1) Elevii minori şi tineri care au depăşit vârsta de 18 ani, dar nu au încheiat studiile preuniversitare, care au dobândit sau au solicitat o formă de protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, pentru care s-a solicitat înscrierea în învăţământul preuniversitar şi care, până la finalizarea procedurii de recunoaştere şi echivalare a studiilor într-un anumit an de studiu, frecventează cursurile unităţii de învăţământ preuniversitar, dobândesc calitatea de audient.
(2) Elevii frecventează ca audienţi cursurile unităţii de învăţământ preuniversitar la care au fost repartizaţi de către inspectoratul şcolar şi pot participa simultan la cursul de iniţiere în limba română, precum şi la alte activităţi educative şcolare sau extraşcolare.
ART. 5
În vederea depăşirii dificultăţilor de adaptare, atât pe perioada urmării cursului de iniţiere în limba română, a frecventării în calitate de audienţi ai cursurilor şcolare, cât şi ulterior, pe parcursul şcolarizării, minorii şi tinerii vor beneficia de asistenţa consilierilor şcolari.
ART. 6
(1) Calitatea de audient o dobândesc următoarele categorii de elevi:
a) minorii străini care au acte de studiu sau au depus documentele în vederea echivalării şi cunosc limba română, până la finalizarea procedurii de echivalare;
b) minorii străini care au acte de studiu sau au depus documentele în vederea echivalării, dar nu cunosc limba română şi participă la cursul de iniţiere în limba română, până la finalizarea cursului de iniţiere în limba română şi obţinerea certificatului de limba română. Prevederea se aplică şi pentru minorii străini, din această categorie, care din diferite motive nu au finalizat cursul de iniţiere în limba română pentru întreaga perioadă prevăzută şi/sau nu au obţinut certificatul de limba română;
c) minorii străini care nu au acte de studiu şi cunosc limba română, până la finalizarea procedurii de evaluare/examinare, după caz, conform art. 125 alin. (11) şi (12) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.183/2022, sau conform prevederilor Metodologiei speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o protecţie internaţională în România şi care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România, în scopul facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă sau al continuării studiilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.807/2022; pentru minorii străini care nu optează pentru niciuna dintre procedurile de evaluare/examinare anterior menţionate, până la finalizarea procedurii simplificate de evaluare în vederea şcolarizării şi înmatriculării într-un anumit an de studiu;
d) minorii străini care nu au acte de studiu, nu cunosc limba română şi participă la cursul de iniţiere în limba română, până la finalizarea cursului de iniţiere în limba română şi obţinerea certificatului de limba română, precum şi după finalizarea procedurii de evaluare/examinare, după caz, conform art. 125 alin. (11) şi (12) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.183/2022, sau conform prevederilor Metodologiei speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o protecţie internaţională în România şi care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România, în scopul facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă sau al continuării studiilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.807/2022; pentru minorii străini care nu optează pentru niciuna dintre procedurile de evaluare/examinare anterior menţionate, până la finalizarea procedurii simplificate de evaluare în vederea şcolarizării şi înmatriculării într-un anumit an de studiu. Prevederea se aplică şi pentru minorii străini, din această categorie, care din diferite motive nu au finalizat cursul de iniţiere în limba română pentru întreaga perioadă prevăzută şi/sau nu au obţinut certificatul de limba română;
e) minorii străini cu acte de studiu, care nu cunosc limba română şi care nu participă la cursul de iniţiere în limba română, până la finalizarea procedurii de echivalare, iar pentru minorii străini care nu au acte de studiu, care nu cunosc limba română şi care nu participă la cursul de iniţiere în limba română după finalizarea procedurii de evaluare/examinare, după caz, conform art. 125 alin. (11) şi (12) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.183/2022, sau conform prevederilor Metodologiei speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o protecţie internaţională în România şi care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România, în scopul facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă sau al continuării studiilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.807/2022; pentru minorii străini care nu optează pentru niciuna dintre procedurile de evaluare/examinare anterior menţionate, până la finalizarea procedurii simplificate de evaluare în vederea şcolarizării şi înmatriculării într-un anumit an de studiu.
(2) Desemnarea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca audient se face de către o comisie de repartizare, al cărui preşedinte este directorul/directorul adjunct al unităţii şcolare, constituită în termen de cel mult 3 zile de la prezentarea elevului la unitatea de învăţământ preuniversitar la care acesta a fost repartizat pentru înscriere. Activitatea comisiei, precum şi activitatea şi evaluarea elevilor se desfăşoară conform prevederilor art. 125 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.183/2022.
(3) Comisia de repartizare va desfăşura un interviu cu elevul şi, după caz, cu părintele/reprezentantul legal al elevului respectiv şi va decide cu privire la clasa/nivelul de învăţământ pe care îl va parcurge elevul în calitate de audient, în termen de maximum 5 zile de la prezentarea elevului la unitatea de învăţământ preuniversitar la care acesta a fost repartizat pentru înscriere. Depăşirea acestui termen este permisă numai în situaţia în care elevul nu se prezintă la interviul programat.
(4) În alegerea clasei/nivelului de învăţământ pe care îl va parcurge elevul în calitate de audient, criteriile prioritare sunt vârsta elevului, respectiv nivelul dezvoltării psiho-comportamentale şi intelectuale generale, şi declaraţiile acestuia şi ale părinţilor/reprezentantului legal cu privire la clasele parcurse în ţara de origine. În cazul în care există acte de studiu în vederea echivalării, comisia de repartizare va recomanda înscrierea într-un an de studiu echivalent clasei, ţinând cont de informaţiile existente în cadrul acestor documente.
(5) Având în vedere interesul adaptării şi integrării elevului la sistemul românesc de învăţământ şi intervalul de timp necesar pentru atingerea unui nivel de comunicare în limba română, suficient pentru a susţine cu succes examenele de la sfârşit de ciclu de învăţământ, elevul nu va fi repartizat ca audient în clasa la sfârşitul căreia urmează să se susţină un examen pentru admiterea în ciclul următor de învăţământ.
(6) Comisia de repartizare face o recomandare cu privire la clasa/nivelul de învăţământ pe care o/îl va parcurge elevul în calitate de audient, iar decizia finală revine, după caz, părinţilor/reprezentantului legal al acestuia, fapt consemnat în cadrul unui proces-verbal, semnat de toţi membrii comisiei şi părinţi/reprezentantul legal. Pe semnătura preşedintelui comisiei se aplică ştampila unităţii de învăţământ respective.
(7) În situaţia în care, pe parcursul anului şcolar, se constată de către cadrele didactice care predau la clasele unde se află audienţi existenţa unor dificultăţi majore în formarea competenţelor acestora, care nu ţin de competenţele lingvistice, comisia de repartizare, cu acordul părinţilor/reprezentanţilor legali sau la solicitarea acestora, poate reanaliza situaţia acestor elevi. În acest caz se face o nouă recomandare cu privire la clasa/nivelul de învăţământ pe care o/îl parcurge elevul în calitate de audient.
(8) Activitatea elevilor audienţi, indiferent de categorie, este înregistrată în cataloage provizorii, iar toate menţiunile privind evaluările şi frecvenţa acestora vor fi trecute în cataloagele claselor, imediat după încheierea recunoaşterii şi echivalării studiilor parcurse în străinătate şi după promovarea examenelor de diferenţă.
(9) Elevii audienţi aparţinând categoriilor menţionate la alin. (1) pot beneficia de diferite programe sau măsuri de asistenţă socială şi educaţională în aceleaşi condiţii cu ale celorlalte categorii de elevi audienţi înscrişi în învăţământul preuniversitar.
(10) Pentru minorii străini, însoţiţi sau neînsoţiţi, beneficiari ai dreptului de protecţie temporară acordat persoanelor strămutate pe teritoriul statului român, incluzând minorii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina, înscrierea ca audienţi se face conform procedurilor/ metodologiilor specifice în vigoare.
CAP. III
Şcolarizarea şi înmatricularea într-un an de studiu
ART. 7
Minorii străini care au acte de studiu, au depus documentele în vederea recunoaşterii şi echivalării studiilor şi care cunosc limba română sunt şcolarizaţi, conform procedurilor legale în vigoare, după finalizarea procedurii de echivalare. Şcolarizarea şi înmatricularea acestora se fac în anul de studiu corespunzător documentului de echivalare emis.
ART. 8
Minorii străini care au acte de studiu, au depus documentele în vederea echivalării, dar care nu cunosc limba română şi participă la cursul de iniţiere în limba română sunt şcolarizaţi după finalizarea cursului de iniţiere în limba română şi obţinerea certificatului de limba română. Şcolarizarea şi înmatricularea acestora se fac în anul de studiu corespunzător documentului de echivalare emis. Prevederea se aplică şi pentru minorii străini, din această categorie, care din diferite motive nu au finalizat cursul de iniţiere în limba română pentru întreaga perioadă prevăzută şi/sau nu au obţinut certificatul de limba română.
ART. 9
Minorii străini care au acte de studiu, au depus documentele în vederea echivalării, care nu cunosc limba română şi nu participă la cursul de iniţiere în limba română, la cererea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali, sunt şcolarizaţi şi înmatriculaţi în anul de studiu corespunzător documentului de echivalare emis. În cazul acestei categorii de minori străini, responsabilitatea acestei decizii revine integral părinţiilor/reprezentanţilor legali, care vor beneficia de activităţi de consiliere psihopedagogică şi orientare şcolară din partea unui consilier şcolar şi/sau a profesorului diriginte, cu prezentarea inclusiv a dificultăţilor ce decurg pentru şcolarizarea într-un an de studiu, în absenţa frecventării cursului de iniţiere în limba română.
ART. 10
(1) Minorii străini care nu au acte de studiu şi care cunosc limba română sunt şcolarizaţi şi înmatriculaţi, după finalizarea procedurii de evaluare/examinare, după caz, conform art. 125 alin. (11) şi (12) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.183/2022, sau conform prevederilor Metodologiei speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o protecţie internaţională în România şi care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România, în scopul facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă sau al continuării studiilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.807/2022, sau conform procedurii simplificate de evaluare în vederea şcolarizării şi înmatriculării într-un anumit an de studiu.
(2) Părinţii/Reprezentanţii legali ai minorilor străini care nu au acte de studiu şi care cunosc limba română vor depune o cerere scrisă, adresată conducerii unităţii de învăţământ, în care îşi vor exprima opţiunea pentru evaluarea/examinarea în vederea şcolarizării şi înmatriculării într-un an de studiu, fie conform art. 125 alin. (11) şi (12) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.183/2022, fie conform prevederilor Metodologiei speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o protecţie internaţională în România şi care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România, în scopul facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă sau al continuării studiilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.807/2022, fie conform procedurii simplificate de evaluare în vederea şcolarizării şi înmatriculării într-un anumit an de studiu. În vederea realizării unei opţiuni întemeiate atât părinţii/ reprezentanţii legali, cât şi elevii vor beneficia de activităţi de consiliere psihopedagogică şi orientare şcolară din partea unui consilier şcolar şi/sau a profesorului diriginte.
ART. 11
(1) Minorii străini care nu au acte de studiu, care nu cunosc limba română şi participă la cursul de iniţiere în limba română sunt şcolarizaţi şi înmatriculaţi, după finalizarea cursului de iniţiere în limba română şi obţinerea certificatului de limba română, precum şi după finalizarea procedurii de evaluare/examinare, după caz, conform art. 125 alin. (11) şi (12) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.183/2022, sau conform prevederilor Metodologiei speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o protecţie internaţională în România şi care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România, în scopul facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă sau al continuării studiilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.807/2022, sau conform procedurii simplificate de evaluare în vederea şcolarizării şi înmatriculării într-un anumit an de studiu. Prevederea se aplică şi pentru minorii străini, din această categorie, care din diferite motive nu au finalizat cursul de iniţiere în limba română pentru întreaga perioadă prevăzută şi/sau nu au obţinut certificatul de limba română.
(2) Părinţii/Reprezentanţii legali ai minorilor străini care nu au acte de studiu şi care nu cunosc limba română vor depune, după finalizarea cursului de iniţiere în limba română şi obţinerea certificatului de limba română, o cerere scrisă, adresată conducerii unităţii de învăţământ, în care îşi vor exprima opţiunea pentru evaluarea/examinarea în vederea şcolarizării într-un an de studiu, fie conform art. 125 alin. (11) şi (12) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.183/2022, fie conform prevederilor Metodologiei speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o protecţie internaţională în România şi care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România, în scopul facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă sau al continuării studiilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.807/2022, fie conform procedurii simplificate de evaluare în vederea şcolarizării şi înmatriculării într-un anumit an de studiu. În vederea realizării unei opţiuni întemeiate atât părinţii/ reprezentanţii legali, cât şi elevii vor beneficia de activităţi de consiliere psihopedagogică şi orientare şcolară din partea unui consilier şcolar şi/sau a profesorului diriginte. Prevederea se aplică şi pentru minorii străini, din această categorie, care din diferite motive nu au finalizat cursul de iniţiere în limba română pentru întreaga perioadă prevăzută şi/sau nu au obţinut certificatul de limba română.
ART. 12
(1) Minorii străini care nu au acte de studiu, care nu cunosc limba română şi care nu participă la cursul de iniţiere în limba română sunt şcolarizaţi şi înmatriculaţi numai după finalizarea procedurii de evaluare/examinare, după caz, conform art. 125 alin. (11) şi (12) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.183/2022, sau conform prevederilor Metodologiei speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o protecţie internaţională în România şi care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România, în scopul facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă sau al continuării studiilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.807/2022, sau conform procedurii simplificate de evaluare în vederea şcolarizării şi înmatriculării într-un anumit an de studiu.
(2) Părinţii/Reprezentanţii legali ai minorilor străini care nu au acte de studiu, care nu cunosc limba română şi care nu participă la cursul de iniţiere în limba română vor depune o cerere scrisă, adresată conducerii unităţii de învăţământ, în care îşi vor exprima opţiunea pentru evaluarea/examinarea în vederea şcolarizării într-un an de studiu, fie conform art. 125 alin. (11) şi (12) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.183/2022, fie conform prevederilor Metodologiei speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o protecţie internaţională în România şi care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România, în scopul facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă sau al continuării studiilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.807/2022, fie conform procedurii simplificate de evaluare în vederea şcolarizării şi înmatriculării într-un anumit an de studiu. În cazul acestei categorii de minori străini, responsabilitatea acestei decizii revine integral părinţiilor/reprezentanţilor legali, care vor beneficia de activităţi de consiliere psihopedagogică şi orientare şcolară din partea unui consilier şcolar şi/sau a profesorului diriginte, cu prezentarea inclusiv a riscurilor ce decurg din
participarea la evaluarea/examinarea în vederea şcolarizării întrun an de studiu, în absenţa frecventării cursului de iniţiere în limba română.
ART. 13
Părinţii/Reprezentanţii legali ai minorilor străini care nu au acte de studiu pot opta, depunând o cerere scrisă, adresată conducerii unităţii de învăţământ, pentru aplicarea procedurii simplificate de evaluare în vederea şcolarizării şi înmatriculării într-un anumit an de studiu, conform prevederilor prezentei metodologii. În cazul acestei opţiuni se anulează posibilitatea ca evaluarea/examinarea în vederea şcolarizării într-un an de studiu să fie realizată fie conform art. 125 alin. (11) şi (12) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.183/2022, fie conform prevederilor Metodologiei speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o protecţie internaţională în România şi care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România, în scopul facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă sau al continuării studiilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.807/2022.
ART. 14
(1) Procedura simplificată de evaluare în vederea şcolarizării şi înmatriculării într-un anumit an de studiu presupune susţinerea de către elev a unui test de verificare generală a cunoştinţelor la matematică, în acest scop fiind constituită o comisie de evaluare, numită prin decizie a inspectorului şcolar general.
(2) Comisia de evaluare este alcătuită din directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ la care elevul a fost audient, în calitate de preşedinte, şi 2 profesori de matematică, dintre care unul este profesorul de la clasa la care elevul a fost audient, numiţi profesori evaluatori.
(3) Pentru elevii din ciclul primar comisia de evaluare este alcătuită din directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ la care elevul a fost audient, în calitate de preşedinte, şi 2 profesori pentru ciclul primar, dintre care unul este profesorul de la clasa la care elevul a fost audient, numiţi profesori evaluatori.
(4) Seturile de teste la matematică vor fi realizate şi aplicate de către profesorii evaluatori.
(5) După aplicarea testelor la nivelul comisiei se consemnează în cadrul unui proces-verbal rezultatele testului şi o apreciere sintetică referitoare la nivelul competenţelor matematice deţinute, prin raportare la sistemul preuniversitar românesc.
ART. 15
Pentru minorii străini care nu au acte de studiu şi care au optat pentru realizarea evaluării/examinării în vederea şcolarizării într-un an de studiu fie conform prevederilor Metodologiei speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o protecţie internaţională în România şi care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România, în scopul facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă sau al continuării studiilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.807/2022, fie conform procedurii simplificate de evaluare în vederea şcolarizării şi înmatriculare într-un anumit an de studiu, desemnarea nivelului clasei în care va fi şcolarizat şi înmatriculat elevul se face de către o comisie de repartizare.
ART. 16
(1) Comisia de repartizare analizează rezultatele obţinute de elev, indiferent de modul în care s-a realizat evaluarea/examinarea în vederea şcolarizării într-un an de studiu.
(2) Comisia de repartizare este numită prin decizie a inspectorului şcolar general.
(3) Comisia de repartizare este condusă de un inspector şcolar desemnat de către inspectoratul şcolar judeţean/ISMB şi este alcătuită din directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ unde elevul a fost audient, 2 profesori din clasa la care elevul a fost audient, dintre care unul este profesorul diriginte al clasei, după caz, 2 profesori pentru învăţământul primar, dintre care unul este profesorul la care elevul a fost audient, un consilier şcolar/psiholog şcolar, profesorul care a susţinut cursul de iniţiere în limba română, dacă elevul a participat la acest curs.
ART. 17
(1) În baza analizei rezultatelor obţinute de elev, având în vedere vârsta şi studiile anterioare declarate de candidat, comisia recomandă părinţilor/reprezentanţilor legali repartizarea în anul de studiu corespunzător.
(2) Recomandarea făcută părinţilor sau susţinătorilor legali privind repartizarea elevilor într-un anumit an de studiu se realizează prin consensul membrilor comisiei. În situaţia în care nu se realizează consensul membrilor comisiei, decizia finală revine preşedintelui comisiei.
(3) Recomandarea privind repartizarea elevilor într-un anumit an de studiu se consemnează în cadrul unui proces-verbal, semnat de toţi membrii comisiei.
(4) Părinţii sau susţinătorii legali primesc o adeverinţă semnată de preşedintele comisiei, cu ştampila unităţii de învăţământ, în care se înscrie recomandarea privind repartizarea elevilor într-un anumit an de studiu. În cazul în care părinţii sau susţinătorii legali îşi exprimă acordul, prin semnătură, referitor la recomandarea comisiei, adeverinţa reprezintă documentul în baza căruia se va realiza repartizarea elevilor într-un anumit an de studiu.
(5) În cazul în care părinţii sau susţinătorii legali nu sunt de acord cu recomandarea comisiei de evaluare, acest fapt va fi consemnat în cadrul unui proces-verbal special. În această situaţie, părinţii sau susţinătorii legali au dreptul de a solicita repartizarea copiilor în sistemul preuniversitar românesc, în clasa pe care o doresc, şi îşi asumă integral responsabilităţile ce decurg din neacceptarea recomandării comisiei de repartizare.
ART. 18
(1) Pentru toate categoriile de minori şi tineri sunt valabile prevederile art. 124 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.183/2022.
(2) Prin programul „A doua şansă“ - învăţământ primar şi programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar pot fi şcolarizaţi minorii şi tinerii care au depăşit vârsta de 18 ani, care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene, cu sau fără acte de studiu.
(3) Elevii şcolarizaţi prin programul „A doua şansă“, care nu cunosc limba română, simultan cu frecventarea programului au dreptul să participe, la cerere, şi la cursul de iniţiere în limba română.
CAP. IV
Cursul de iniţiere în limba română
ART. 19
În vederea şcolarizării şi facilitării integrării, categoriile de minori şi tineri, menţionate în prezenta metodologie, care nu cunosc limba română au dreptul să beneficieze de un curs de iniţiere în limba română.
ART. 20
(1) Părinţii/Reprezentanţii legali ai minorilor străini care nu cunosc limba română depun cererea de participare la cursurile de iniţiere în limba română, însoţită de documentul de identitate, conform legislaţiei în vigoare, la inspectoratele şcolare judeţene, respectiv la ISMB sau la sediile centrelor teritoriale ale IGI. În această din urmă situaţie, centrele teritoriale ale IGI transmit cererile de participare, însoţite de documente de identitate ale acestor categorii de străini, în termen de cel mult 5 zile de la primire, inspectoratelor şcolare în a căror rază domiciliază beneficiarii.
(2) Cererile de participare la cursurile de iniţiere în limba română pot fi depuse şi de tinerii care au depăşit 18 ani, dar nu au încheiat studiile preuniversitare, la inspectoratul şcolar judeţean/ISMB.
(3) Cererea de participare la cursurile de iniţiere în limba română se depune, de regulă, odată cu cererea de înscriere în învăţământul preuniversitar, iar repartizarea cursanţilor se realizează după primirea cererii, de către inspectoratul şcolar.
(4) Inspectoratul şcolar judeţean/ISMB asigură înscrierea solicitanţilor la cursuri şi le comunică acestora, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea cererii, unitatea de învăţământ unde vor avea loc aceste cursuri.
ART. 21
În cazul în care părinţii/reprezentanţii legali desemnaţi ai minorilor străini declară că aceştia cunosc limba română, pe lângă solicitarea de înscriere adresată inspectoratului şcolar, părinţii/reprezentanţii legali desemnaţi vor depune şi o declaraţie pe propria răspundere, referitoare la cunoaşterea limbii române de către copii şi renunţarea la dreptul de participare la cursul de iniţiere în limba română. Opţional, pentru această categorie de minori străini, părinţii/reprezentanţii legali desemnaţi pot depune o cerere scrisă prin care să solicite participarea la primul test de limba română organizat la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, în vederea obţinerii certificatului de competenţă lingvistică, conform Cadrului european comun de referinţă pentru limbi (CECRL).
ART. 22
(1) Prin decizie a inspectorului şcolar general, în toate judeţele unde există cereri, este numit un inspector responsabil cu organizarea, monitorizarea şi evaluarea cursului de iniţiere în limba română şi integrarea şi adaptarea elevilor minori şi a tinerilor care au depăşit vârsta de 18 ani.
(2) Nominalizarea unităţii de învăţământ care urmează să desfăşoare cursul se realizează prin decizie a inspectorului şcolar general. Nominalizarea este comunicată unităţii de învăţământ.
(3) Unitatea de învăţământ unde urmează să se desfăşoare cursul de iniţiere în limba română poate fi, după caz, aceeaşi cu cea la care sunt înscrişi elevii, în vederea frecventării în calitate de audienţi şi, ulterior, şcolarizaţi şi înmatriculaţi într-un anumit an de studiu.
(4) Prin decizie a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ care organizează cursul, se stabilesc: cadrele didactice care vor preda cursul de iniţiere în limba română, orarul cursurilor, spaţiul în care se va desfăşura cursul.
ART. 23
Profesorii care susţin cursul de iniţiere în limba română vor beneficia, cu prioritate, de accesul la activităţi de formare în domeniul predării limbii române ca limbă străină, al relaţiilor interculturale şi comunicării.
ART. 24
(1) Cursurile de iniţiere în limba română se desfăşoară pe durata întregului an şcolar şi încep de la momentul în care există solicitanţi.
(2) Fiecare cursant al cursului de iniţiere în limba română beneficiază de un număr de 6 (şase) ore/săptămână.
(3) Fiecare cursant beneficiază de un număr minim de 216 ore de iniţiere în limba română, corespunzătoare unei perioade de 36 de săptămâni, repartizate pe parcursul unui an şcolar şi, după caz, al anului şcolar următor. Cursanţii pot continua frecventarea cursului şi după încheierea celor 216 ore, până la prima sesiune de examinare a competenţelor de limba română dobândite, la care le este permis să se prezinte.
(4) Cursul este împărţit, de regulă, în 3 module, corespunzătoare nivelurilor A1, A2 şi B1, conform CECRL. În acest fel, în funcţie de cursanţii care încep frecventarea pe parcursul anului şcolar, se pot organiza module pentru începători (A1) la orice moment al anului şcolar, dacă numărul cursanţilor noi justifică această organizare. În funcţie de nevoi, se pot organiza şi module bazate pe subîmpărţirea celor menţionate, de tipul A1.1 şi A1.2, mai ales pentru cursanţi care necesită un timp suplimentar pentru familiarizarea cu alfabetul latin.
(5) În desfăşurarea activităţilor de învăţare a limbii române se va ţine cont de diferenţele de nivel iniţial. Prin nivelul iniţial se înţeleg, după caz, competenţele de limba română deja deţinute sau nivelul de cunoaştere a altor limbi romanice/europene sau a alfabetului latin. În acest sens, la debutul activităţii, fiecare cursant este evaluat iniţial, în vederea stabilirii nivelului de competenţă lingvistică şi participării în cadrul unuia dintre modulele cursului de iniţiere în limba română conform CECRL.
(6) La sfârşitul fiecărui modul, profesorul va testa cursanţii. În funcţie de rezultat se poate recomanda continuarea cu modulul următor, continuarea dublată de activităţi remediale sau reluarea modulului încheiat.
(7) La încheierea modulului B1, cursanţii susţin un examen de competenţe în limba română.
ART. 25
(1) O grupă este constituită, în medie, din 15 elevi. Numărul minim de participanţi este de 10, iar numărul maxim de participanţi este de 20.
(2) Inspectoratul şcolar judeţean/ISMB poate aproba organizarea de grupe al căror efectiv depăşeşte numărul maxim sau este sub numărul minim de participanţi, astfel încât să fie asigurat dreptul de participare la cursul de iniţiere în limba română pentru solicitanţi.
(3) În desfăşurarea activităţilor de învăţare a limbii române, în constituirea grupelor se va ţine cont şi de vârstă. De regulă, elevii pot fi organizaţi în cadrul a 3 grupe/categorii de vârstă, după cum urmează:
a) grupa/categoria de vârstă 6-10 ani;
b) grupa/categoria de vârstă 11-14 ani;
c) grupa/categoria de vârstă 15-18 ani. În cadrul acestei grupe vor fi înscrişi şi elevii care au depăşit 18 ani, dar nu au încheiat studiile preuniversitare.
ART. 26
Predarea cursului de iniţiere în limba română se realizează pe baza programelor speciale, aprobate de Ministerul Educaţiei.
ART. 27
(1) Elevii participanţi la curs beneficiază gratuit de manuale. Profesorul care susţine cursul de iniţiere în limba română beneficiază gratuit de câte un manual.
(2) Asigurarea şi gestionarea manualelor pentru cursul de iniţiere în limba română se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare, valabile pentru manualele şcolare pentru învăţământul preuniversitar.
(3) Distribuirea şi asigurarea manualelor în variantă tipărită se realizează în conformitate cu Procedura privind elaborarea, aprobarea şi distribuirea programelor şi manualelor cursului de iniţiere în limba română pentru minorii care au dobândit o formă de protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi pentru minorii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene.
(4) Manualele pot fi asigurate şi în variantă electronică/ digitală.
ART. 28
(1) La sfârşitul cursului de iniţiere în limba română elevii vor participa la o sesiune de evaluare a competenţelor lingvistice, în urma căreia se eliberează un certificat de competenţă lingvistică.
(2) Comisia de evaluare este alcătuită din directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ la care s-a desfăşurat cursul de iniţiere şi minimum 2 profesori de specialitate, dintre care unul este profesorul care a susţinut cursul şi cel puţin un profesor care nu a susţinut cursul şi, după caz, un învăţător/institutor, pentru elevii din ciclul primar.
(3) Comisia de evaluare este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, iar activitatea sa, inclusiv sesiunea de evaluare a competenţelor lingvistice, este monitorizată de inspectorul responsabil cu organizarea, monitorizarea şi evaluarea cursului de iniţiere în limba română.
ART. 29
(1) Directorul/Directorul adjunct al unităţii de învăţământ în cadrul căreia s-a desfăşurat cursul de iniţiere în limba română îndeplineşte funcţia de preşedinte al comisiei.
(2) Pentru categoriile de vârstă 11-14 ani, respectiv 15-18 ani, evaluarea nivelului de cunoaştere a limbii române se realizează de către 2 profesori. Pentru categoria de vârstă 6-10 ani, comisia va include, alături de cei 2 profesori, şi un profesor pentru învăţământul primar.
(3) Evaluarea nivelului de cunoaştere a limbii române are în vedere verificarea următoarelor competenţe, conform Cadrului european comun de referinţă pentru limbi:
a) înţelegerea semnificaţiei unor mesaje orale;
b) producerea de mesaje orale şi participarea la conversaţii;
c) lectura unor texte şi desprinderea semnificaţiei lor;
d) redactarea unor enunţuri.
ART. 30
Ministerul Educaţiei poate organiza, în parteneriat cu IGI şi/sau alte organizaţii, activităţi de formare a profesorilor care predau cursul de iniţiere în limba română.
ART. 31
Retribuţia profesorilor care predau cursurile de iniţiere se face prin plata cu ora/cumul, în condiţiile legii.
ART. 32
(1) În baza prevederilor art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, finanţarea activităţilor prevăzute în prezenta metodologie, inclusiv realizarea manualelor, se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei.
(2) Fiecare inspectorat şcolar judeţean/ISMB organizator va suporta cheltuielile de transport necesare distribuirii manualelor pentru elevii minori/tinerii care au depăşit vârsta de 18 ani din unităţile de învăţământ din subordine, în care se desfăşoară cursul de iniţiere în limba română.
(3) Plata profesorilor care predau cursurile de iniţiere se face din bugetele unităţilor de învăţământ care organizează cursul, în condiţiile legii. Elevii audienţi vor fi incluşi în calculul finanţării unităţilor de învăţământ, conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 33
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, organizarea de cursuri intensive pentru învăţarea limbii române poate fi realizată, inclusiv în cadrul unor şcoli de vară, potrivit unor proceduri specifice elaborate de Ministerul Educaţiei.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
