Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   METODOLOGIE din 22 iulie 2019  pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă    Twitter Facebook
Cautare document

 METODOLOGIE din 22 iulie 2019 pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă

EMITENT: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 655 din 7 august 2019
──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 185 din 22 iulie 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 655 din 7 august 2019.
──────────
    CAP. I
    Scopul, domeniul de aplicare şi definiţii
    ART. 1
    Prezenta metodologie stabileşte cerinţele pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă.

    ART. 2
    Prezenta metodologie se aplică la determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă în scopul verificării conformităţii cu cerinţa referitoare la nivelul de referinţă stabilit conform art. 66 din Normele privind cerinţele de bază de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii, ministrului educaţiei naţionale şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 752/3.978/136/2018, denumite în continuare Norme de securitate radiologică.

    ART. 3
    Prezenta metodologie nu se aplică la determinarea concentraţiei de activitate a radonului în aerul din exteriorul clădirilor în scop de monitorizare a radioactivităţii mediului sau în apa potabilă, pentru care se aplică reglementări specifice.

    ART. 4
    În scopul aplicării prezentei metodologii, pe lângă termenii definiţi în Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Normele de securitate radiologică, se utilizează şi termenii definiţi în anexa nr. 1 la prezenta metodologie.

    CAP. II
    Metode de măsurare
    ART. 5
    Pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă se utilizează următoarele metode de măsurare:
    a) metoda integrată - metoda integrată se bazează pe următoarele elemente:
    - prelevarea continuă şi pasivă de probe reprezentative de aer atmosferic prin convecţie liberă şi difuzie naturală pe un senzor plasat într-o configuraţie deschisă sau prin difuzie naturală pe un senzor în configuraţie închisă;
    – acumularea simultană a cantităţii fizice măsurabile pe un senzor corespunzător;
    – măsurarea cantităţii fizice acumulate şi convertirea acesteia în concentraţie de activitate a radonului ca valoare medie pe perioada de prelevare;

    b) metoda continuă - metoda măsurării continue a concentraţiei de activitate a radonului se bazează pe prelevarea continuă, in situ, a unui volum de aer filtrat, reprezentativ pentru atmosfera investigată şi detecţia radiaţiilor emise de radon şi de produşii săi de dezintegrare acumulaţi în camera de detecţie. Monitorizarea continuă permite evaluarea modificărilor temporale ale concentraţiei de radon;
    c) metoda instantanee - metoda instantanee se bazează pe prelevarea activă în camera de detecţie şi măsurarea, in situ, a unui volum de aer filtrat anterior şi reprezentativ pentru atmosfera supusă anchetei de la locul de prelevare la un moment dat.


    ART. 6
    (1) Cerinţele privind metoda integrată menţionată la art. 5 lit. a) sunt prevăzute în standardul ISO 11665-4 - Metode de determinare integrată a concentraţiei de activitate a radonului prin metode pasive.
    (2) Cerinţele privind metoda continuă menţionată la art. 5 lit. b) sunt prevăzute în ISO 11665-5 - Metode de măsurare continuă a concentraţiei de activitate a radonului în aerul din atmosferă.
    (3) Cerinţele privind metoda instantanee menţionată la art. 5 lit. c) sunt prevăzute în ISO/11665-6 - Metoda de măsurare instantanee a concentraţiei de activitate.
    (4) Pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă pot fi utilizate şi alte cerinţe/standarde dacă se dovedesc cel puţin similare cu cele prevăzute la alin. (1)-(3).

    ART. 7
    În funcţie de scop, măsurările concentraţiei de radon se clasifică astfel:
    a) măsurări de depistare (screening);
    b) măsurări de control;
    c) măsurări de urmărire;
    d) măsurări repetate.


    ART. 8
    (1) Măsurările de depistare (screening) utilizează metoda integrată şi se realizează pe o perioadă continuă de cel puţin 3 luni, recomandabil pe timpul sezonului rece, caz în care estimarea concentraţiei de radon se realizează utilizând factori de corecţie sezonieri prevăzuţi în anexa nr. 2. Când măsurările concentraţiei de radon se realizează pe o perioadă de 12 luni, la estimarea concentraţiei de radon nu se utilizează factori de corecţie sezonieri.
    (2) Cerinţe privind măsurările de depistare (screening) sunt detaliate în cap. III.

    ART. 9
    (1) Măsurările de control utilizează metode continue şi instantanee şi se realizează pe o perioadă de minimum 3 zile şi maximum o lună. Măsurările de control se efectuează ulterior măsurărilor de depistare, în scopul pregătirii activităţilor de remediere, pentru identificarea surselor şi căilor de acces ale radonului în clădire şi proiectarea adecvată a soluţiilor de remediere. Măsurările de control cuprind următoarele etape: cartografierea clădirilor; identificarea surselor de radon şi a traseelor de intrare prin măsurarea concentraţiei de radon în aerul din sol, din fisuri aparente sau din jurul conductelor, măsurarea fluxului de exalaţie a radonului de la suprafeţe (pereţi, podea, pământ, pereţi îngropaţi, podea îngropată, materiale de construcţii); identificarea căilor de transfer ale radonului.
    (2) Cerinţele privind măsurările de control sunt prevăzute în ISO/11665-8 - Metodologie pentru investigaţiile iniţiale şi complementare în clădiri.
    (3) Măsurările de control pot utiliza metoda continuă şi în scopul monitorizării şi alarmării cu privire la depăşirea unei concentraţii prestabilite de radon, pentru optimizarea protecţiei ocupanţilor prin reducerea expunerii la radon.

    ART. 10
    Măsurările de urmărire utilizează fie metoda integrată, fie metoda continuă astfel: pe o perioada de cel puţin o săptămână şi maximum o lună când se utilizează metoda continuă, respectiv pentru o perioada de minimum 3 luni când se utilizează metoda integrată. Măsurările de urmărire sunt realizate pentru verificarea eficienţei măsurilor de remediere, în scopul reducerii expunerii la radon şi optimizării protecţiei ocupanţilor.

    ART. 11
    Măsurările repetate utilizează metoda integrată pe o perioadă de cel puţin 3 luni, recomandabil în timpul sezonului rece, în scopul verificării valorilor existente de concentraţie de radon şi se realizează cel puţin o dată la zece ani, precum şi în cazul unor modificări radicale aduse în locaţia în care se află locuinţa sau locul de muncă, inclusiv lucrări de reabilitare şi izolare termică a clădirii şi orice alte acţiuni care modifică ventilaţia sau fluxul de aer din interior.

    CAP. III
    Cerinţe privind efectuarea măsurărilor de depistare (screening) şi de realizare a hărţii de radon
    ART. 12
    (1) Măsurările de depistare (screening) se efectuează la nivel naţional şi sunt utilizate pentru identificarea zonelor de prioritate pentru reducerea riscului de expunere la radon.
    (2) Cerinţele privind măsurările de depistare (screening) şi de realizare a hărţii naţionale de radon sunt prevăzute în anexa nr. 3.

    ART. 13
    Pentru măsurările de depistare (screening) concentraţia de radon se determină de laboratoare desemnate de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN).

    ART. 14
    Valorile măsurate conform art. 13 se raportează la CNCAN de către laboratoarele prevăzute la art. 13, în termen de 6 luni de la încheierea perioadei de măsurare, în formatul prevăzut în anexa nr. 7.

    CAP. IV
    Procedura de măsurare a concentraţiei de radon în interiorul locuinţelor
    ART. 15
    (1) Concentraţia de radon din interiorul locuinţelor se determină prin măsurări de depistare, utilizând cel puţin doi detectori amplasaţi conform cerinţelor prevăzute în anexa nr. 4.
    (2) Concentraţia de radon se calculează ca media aritmetică a valorilor măsurate conform alin. (1), presupunând un factor de ocupare egal. Un exemplu de calcul este prevăzut în anexa nr. 6.

    ART. 16
    Valoarea concentraţiei de radon determinată conform art. 15 se compară cu nivelul de referinţă stabilit conform art. 66 din Normele de securitate radiologică.

    ART. 17
    (1) Pentru situaţia în care, în urma măsurărilor de depistare a radonului din interior, niciun rezultat nu depăşeşte nivelul de referinţă de 300 Bq/m3, se recomandă implementarea de măsuri de reducere şi menţinere a concentraţiei de radon la valori cât mai mici posibil.
    (2) Periodic se recomandă efectuarea de măsurări repetate cel puţin o dată la zece ani.

    ART. 18
    (1) Pentru situaţia în care, în urma măsurilor de depistare a radonului din interior, cel puţin un rezultat depăşeşte nivelul naţional de referinţă de 300 Bq/mc, se identifică cauzele creşterii valorilor concentraţiei de radon prin măsurile de control definite la art. 9 şi se stabileşte un plan de remediere.
    (2) După implementarea acţiunilor prevăzute în planul de remediere prevăzut la alin. (1) se impune efectuarea măsurărilor de urmărire.

    ART. 19
    (1) Planul de remediere prevăzut la art. 18 se elaborează de organizaţii specializate în activităţi de remediere.
    (2) Exemple de acţiuni prevăzute în planul de remediere sunt prevăzute în anexa nr. 9.

    CAP. V
    Zonele de prioritate pentru reducerea riscului de expunere la radon
    ART. 20
    (1) Criteriile privind clasificarea zonelor de risc de expunere la radon sunt stabilite de către CNCAN pe baza concentraţiei de radon din interior, în corelaţie cu valorile pentru potenţialul de radon şi indicele de risc pentru radon din sol şi datele demografice şi sunt prevăzute în anexa nr. 3.
    (2) Zonele de prioritate pentru reducerea riscului de expunere la radon se vizualizează pe harta naţională de radon care poate fi accesată pe pagina website a CNCAN la adresa www.cncan.ro. Informaţiile pot fi utilizate de către arhitecţi, constructori, proiectanţi şi alte categorii profesionale implicate în realizarea de locuinţe şi spaţii organizate ca locuri de muncă.

    ART. 21
    (1) Pentru orice construcţie nouă se recomandă determinarea potenţialului de radon şi indicele de risc pentru radon în sol.
    (2) Potenţialul de radon şi indicele de risc pentru radon în sol se determină conform prevederilor art. 32.

    CAP. VI
    Cerinţe privind măsurarea concentraţiei de radon la locurile de muncă
    ART. 22
    Concentraţia de radon la locurile de muncă se determină în zonele de prioritate mare pentru reducerea riscului de expunere la radon prevăzute la art. 20, pentru locurile de muncă amplasate în interiorul clădirilor la subsol, demisol şi parter. Exemple de clădiri în care se impun măsurători pentru concentraţia de activitate a radonului şi la etajele superioare sunt menţionate în tabelul nr. 1 de la art. 24 alin. (1).

    ART. 23
    Concentraţia de radon se determină indiferent de zona de prioritate, pentru următoarele:
    a) locuri de muncă din subteran şi parter, cum ar fi: staţii de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peşteri, saline, instalaţii de tratare a apei, extracţii materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare;
    b) clădiri cu acces public;
    c) clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcţi, cum ar fi primării, prefecturi, sedii de poliţie, unităţi şcolare, creşe, grădiniţe, unităţi sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe etc.


    ART. 24
    (1) Concentraţia de radon de la locurile de muncă menţionate la art. 22 şi art. 23 lit. a), precum şi în clădirile prevăzute la art. 23 lit. b) şi c) se determină prin măsurări de depistare utilizând un număr de detectori amplasaţi în clădire, stabilit în funcţie de tipul clădirii şi suprafaţa incintelor, cu respectarea cerinţelor de amplasare a detectorilor prevăzute în anexa nr. 4, conform tabelului nr. 1:
    Tabelul nr. 1

┌────────────┬──────────┬──────────────┐
│Tip de │Număr de │Exemplu de │
│clădire │detectori │locuri de │
│ │ │muncă │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │- 1 │ │
│Locuri de │detector │ │
│muncă aflate│pe zona │Birou, clădiri│
│la parter │omogenă de│administrative│
│ │200 mp │ │
│ │maximum │ │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│Locuri de │- 1 │ │
│muncă │detector │ │
│amenajate pe│pe zona │Clădiri │
│o suprafaţă │omogenă │industriale şi│
│de până la │- 1 │ateliere │
│1.000 mp │detector │ │
│ │per 200 mp│ │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│Locuri de │- 1 │ │
│muncă │detector │ │
│amenajate pe│pe zona │ │
│o suprafaţă │omogenă │Uzine mari │
│de la 1.000 │- 1 │ │
│mp până la │detector │ │
│5.000 mp │per 200 mp│ │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │- 1 │ │
│ │detector │ │
│ │pe zona │ │
│ │omogenă │ │
│Clădiri cu │- 1 │ │
│factor de │detector │Medii/Unităţi │
│ocupare │per 150 mp│educaţionale, │
│ridicat pe │- la │medii/unităţi │
│mai multe │etajele │sanitare │
│etaje │superioare│ │
│ │cel puţin │ │
│ │1 detector│ │
│ │per 250 mp│ │
│ │per etaj │ │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │- 1 │ │
│ │detector │ │
│ │pe zona │ │
│ │omogenă │ │
│Clădiri cu │- 1 │ │
│sisteme de │detector │Clădiri de │
│ventilaţie │per 200 mp│birouri clasa │
│mecanică │- la │A │
│controlată │etajele │ │
│ │superioare│ │
│ │cel puţin │ │
│ │1 detector│ │
│ │per 250 mp│ │
│ │per etaj │ │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │- 1 │ │
│ │detector │ │
│Locuri de │pe zona │Peşteri, │
│muncă din │omogenă │grote, saline,│
│subteran │- 1 │cariere etc. │
│ │detector │ │
│ │per 50 m │ │
│ │de galerie│ │
└────────────┴──────────┴──────────────┘




    (2) Concentraţia de radon de la locurile de muncă şi în clădirile în care există locuri de muncă cu perioade lungi de ocupare se determină prin măsurări de depistare realizate pe o perioadă continuă de 3 luni-6 luni, din care cel puţin o jumătate în timpul sezonului rece, caz în care factorii de corecţie sezonieri aplicaţi sunt apropiaţi ca valoare de 1.

    ART. 25
    Valoarea concentraţiei de radon determinată conform art. 24 se compară cu nivelul de referinţă stabilit conform art. 66 din Normele de securitate radiologică.

    ART. 26
    (1) Pentru situaţia în care, în urma măsurilor de depistare, niciun rezultat nu depăşeşte nivelul naţional de referinţă de 300 Bq/mc, locul de muncă este scutit de luarea oricăror măsuri de remediere, dar se recomandă implementarea de măsuri de reducere şi menţinere a concentraţiei de radon la valori cât mai mici posibil.
    (2) În scopul prevenirii atingerii unei concentraţii de activitate a radonului în interiorul clădirilor mai mare decât nivelul de referinţă, întreprinderea poate alege să instaleze sisteme de (detectori de) atenţionare şi control.

    ART. 27
    (1) Pentru situaţia în care cel puţin un rezultat al măsurărilor de depistare a radonului este mai mare de 300 Bq/mc trebuie făcută o evaluare a locului de muncă care să includă măsurile de control pentru identificarea surselor de creştere a concentraţiei de radon şi măsurile de remediere care trebuie implementate în vederea reducerii concentraţiei de radon sub nivelul de referinţă la valori cât mai mici posibil.
    (2) Pentru situaţia în care, în urma implementării măsurilor de remediere, se demonstrează reducerea concentraţiei de radon la valori mai mici decât nivelul de referinţă, locul de muncă este scutit de luarea oricăror alte măsuri şi se recomandă implementarea de măsuri de reducere şi menţinere a concentraţiei de radon la valori cât mai mici posibil.
    (3) Pentru situaţia în care, în urma implementării măsurilor de remediere, se demonstrează că reducerea concentraţiei de radon la valori mai mici decât nivelul de referinţă nu a fost posibilă, este necesar să se facă optimizarea metodelor de remediere şi evaluarea expunerii la radiaţii a personalului, luând în considerare timpul mediu petrecut la locul de muncă.
    (4) Măsurile de remediere trebuie urmate de măsurări de urmărire a concentraţiei de radon.

    ART. 28
    Pentru locurile de muncă descrise la art. 27 alin. (3), în cazul în care doza efectivă este mai mică de 1 mSv/an, nu se impune luarea de măsuri de remediere.

    ART. 29
    (1) Locurile de muncă descrise la art. 27 alin. (3), în care doza efectivă a personalului este mai mare de 1 mSv/an, dar mai mică de 6 mSv/an, se notifică la CNCAN utilizând formatul prevăzut în anexa nr. 8.
    (2) Pentru locurile de muncă prevăzute la alin. (1) se impune monitorizarea concentraţiei de radon şi implementarea măsurilor de protecţie la radiaţii în conformitate cu principiul optimizării.

    ART. 30
    (1) În situaţia în care, după ce au fost luate toate măsurile rezonabile de reducere a concentraţiei de activitate a radonului la locurile de muncă descrise la art. 27 alin. (3), iar doza efectivă anuală din expunerea la radon depăşeşte 6 mSv, situaţia de expunere este considerată situaţie de expunere planificată şi se aplică cerinţele relevante prevăzute la cap. II din Normele de securitate radiologică.
    (2) Locurile de muncă se notifică la CNCAN utilizând formatul prevăzut în anexa nr. 8.

    ART. 31
    (1) Cel puţin următoarele surse de creştere a concentraţiei de radon în aerul interior prevăzute la art. 26 alin. (1) trebuie considerate:
    - concentraţia de radon din sol şi permeabilitatea solului şi geologia;
    – emanaţia de radon din materialele de construcţie componente ale locuinţei;
    – emanaţia de radon din apa folosită la spălat şi gătit;
    – emanaţia de radon din gazele naturale folosite pentru încălzirea locuinţelor şi pentru gătit.

    (2) Suplimentar, există şi un factor antropogen, care poate influenţa creşterea concentraţiei de radon în aerul interior prin comportamentul ocupanţilor unei clădiri.

    ART. 32
    (1) Metoda uniformă pentru determinarea potenţialului de radon Neznal pentru determinarea zonei de prioritate pentru reducerea riscului de expunere la radon pentru locul/solul pe care este amplasată clădirea se bazează pe determinarea potenţialului de radon din sol, prin măsurarea directă a doi parametri: concentraţia de radon din sol şi permeabilitatea solului. Adâncimea standard pentru măsurarea concentraţiei de radon din sol şi pentru măsurătorile de permeabilitate a solului este de 80 cm.
    (2) Cerinţele privind determinarea concentraţiei de radon din sol şi evaluarea ulterioară a potenţialului de radon Neznal sunt prevăzute în standardul ISO 11667-11: Metoda de încercare pentru măsurarea la adâncime a concentraţiei de radon din sol.

    ART. 33
    (1) Metodele de determinare a concentraţiei de radon din apă şi a fluxului de exalaţie de radon de pe suprafeţe sunt metode standardizate/validate şi se verifică în procesul de desemnare a laboratoarelor.
    (2) Cerinţele privind determinarea concentraţiei de radon din apă sunt prevăzute în standardul ISO 13164:2014, Calitatea apei - Radon-222. Determinarea Radon-222.
    (3) Cerinţele privind determinarea fluxului de exalaţie de radon de pe suprafeţe sunt prevăzute în standardul ISO 11665-7 Metoda cumulativă de estimare a fluxului de exalaţie de radon de pe suprafeţe.
    (4) Pentru determinarea concentraţiei de radon din apă şi a fluxului de exalaţie de radon de pe suprafeţe pot fi utilizate şi alte cerinţe/standarde dacă se dovedesc cel puţin echivalente cu cele prevăzute la alin. (2).

    ART. 34
    (1) Concentraţia de radon din sol şi permeabilitatea solului, determinarea potenţialului de radon din sol şi a categoriei de risc de radon pentru locul/solul pe care este amplasată o anumită clădire, precum şi fluxul de exalaţie de radon de pe suprafeţe se determină de către laboratoare desemnate de CNCAN.
    (2) Valorile măsurate conform alin. (1), precum şi datele prevăzute în chestionarul elaborat conform anexei nr. 5 se raportează de către laboratoare la CNCAN, în termen de 6 luni de la încheierea perioadei de măsurare, în formatul prevăzut în anexa nr. 7.

    CAP. VII
    Dispoziţii finale
    ART. 35
    Valorile concentraţiei de radon din aerul interior, precum şi valorile pentru concentraţia de radon din sol, permeabilitatea solului, potenţialul de radon din sol şi indicele de radon de la locul pe care este amplasată clădirea, rata de exalaţie din materialele de construcţie, rata de exalaţie a radonului de pe suprafeţe şi valorile concentraţiei de radon din apă măsurate până la intrarea în vigoare a prezentei metodologii se raportează la CNCAN de către laboratoarele desemnate.

    ART. 36
    Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

    ANEXA 1

    la metodologie
    DEFINIŢII
    a) cartografierea clădirilor - reprezentarea spaţială a rezultatelor măsurătorilor care prezintă distribuţia datelor concentraţiei activităţii de radon în diferitele spaţii ale clădirii, pentru a identifica acele zone în care concentraţia activităţii radonului este cea mai mare
    b) concentraţie de radon - concentraţia de activitate a radonului, cu unitatea de măsură Bq/mc
    c) concentraţia de radon din sol (CRn) - numărul de dezintegrări radioactive ale radonului (222Rn) per secundă, într-un mc de gaz din sol
    d) condiţii de lucru normale - pe o bază anuală, timpul de lucru este limitat la 8 ore zilnic, 40 de ore săptămânal. O săptămână de lucru este de luni până sâmbătă cel mult. Lucrul nu se execută noaptea (între orele 20,00 şi 6,00 dimineaţa) şi nici în zilele de sărbătoare
    e) gaz din sol - un amestec de gaze din porii solului
    f) indicele de radon al locului de clădire (RI) - un indice care dă informaţii asupra nivelului de risc de radon eliberat din sol, roca de bază sau material de construcţie
    g) loc de muncă - orice loc sau activitate care se desfăşoară în interiorul sau în afara unei unităţi sau într-un spaţiu închis sau deschis. Un loc de muncă la subteran este acel loc de muncă în care activitatea se desfăşoară sub nivelul solului. În contextul actual, în care scopul este de a realiza o analiză de risc privind expunerea la radon, se iau în considerare numai locurile de muncă din încăperi închise în care este probabil să se acumuleze radon.
    h) potenţialul de radon al locului de clădire (RP) - valoarea care determină indicele de radon al locului de clădire. Dacă RP < 10, atunci RI este mic; dacă 10 ≤ RP < 35, atunci RI este mediu; dacă RP ≥ 35, atunci RI este mare.
    i) permeabilitatea pentru gaze (k) - parametrul care caracterizează potenţialul de radon şi de alte gaze de a migra prin sol
    j) radon - elementul chimic, sub formă gazoasă, cu numărul de ordine 86 din tabelul periodic al elementelor. În contextul expunerii organismului uman la radiaţii ionizante, de interes sunt oricare dintre izotopii radioactivi radon-222, radon-220 şi radon-219 care fac parte din seriile de dezintegrare ale uraniului-238, toriului-232 şi uraniului-235, proveniţi din dezintegrarea elementului părinte, radiul-226, radiu-224 şi radiu-223. Datorită valorilor mici ale izotopilor radioactivi radon-220 şi radon-219 faţă de radon-222, în contextul prezentei metodologii, prin radon se înţelege izotopul radioactiv radon-222.
    k) rata de exalaţie - cantitatea de radon care ajunge la interfaţa dintre mediu şi atmosferă pe unitatea de suprafaţă şi pe unitatea de timp; se exprimă în Bq/mp/s.
    l) unitate administrativă - forma de organizare a teritoriului României, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, municipii, municipiul Bucureşti, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe
    m) sezon rece - perioada în care clădirea este încălzită (octombrie-aprilie)
    n) timpul mediu petrecut la locul de muncă - 800 de ore, condiţii normale de muncă, cel puţin 5 luni pe an
    o) zonă omogenă - o zonă în care caracteristicile fizice (tip de perete, tip de sol, tip de fundaţie, are pivniţă - subsol sau nu, ventilaţie, temperatură, umiditate, deschideri etc.) sunt identice. O zonă omogenă poate cuprinde mai multe locaţii. În acest caz, cel puţin un detector trebuie să fie amplasat pe o suprafaţă de 200 mp.

    ANEXA 2

    la metodologie
    Factori de corecţie sezonieri

┌──────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Valoarea factorilor de corecţie sezonieri în funcţie │
│ │de durata măsurătorii (număr de luni) pentru a se │
│Luna de │obţine media anuală a concentraţiei de activitate a │
│început │radonului în aerul interior │
│ ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │11 │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Ianuarie │0,68│0,70│0,74│0,78│0,84│0,90│0,97│1,03│1,05│1,05│1,03│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Februarie │0,73│0,77│0,83│0,89│0,96│1,05│1,11│1,13│1,12│1,09│1,05│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Martie │0,81│0,88│0,96│1,04│1,15│1,20│1,23│1,20│1,15│1,10│1,04│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Aprilie │0,97│1,06│1,15│1,29│1,34│1,33│1,28│1,21│1,14│1,07│1,02│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Mai │1,18│1,27│1,45│1,49│1,45│1,35│1,26│1,17│1,08│1,03│1,01│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Iunie │1,40│1,64│1,64│1,54│1,40│1,27│1,16│1,07│1,02│0,99│0,99│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Iulie │2,00│1,79│1,59│1,40│1,25│1,14│1,04│0,98│0,96│0,96│0,98│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│August │1,63│1,45│1,28│1,14│1,04│0,96│0,92│0,90│0,91│0,93│0,96│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Septembrie│1,31│1,16│1,04│0,96│0,89│0,85│0,85│0,86│0,89│0,92│0,97│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Octombrie │1,03│0,94│0,88│0,82│0,80│0,80│0,82│0,85│0,89│0,94│0,98│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Noiembrie │0,87│0,82│0,76│0,76│0,77│0,79│0,83│0,88│0,94│0,98│1,00│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Decembrie │0,77│0,72│0,73│0,74│0,78│0,83│0,88│0,94│0,99│1,02│1,02│
└──────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘


    Interpretare tabel
    Valoarea factorului de corecţie sezonier este valoarea care se găseşte la intersecţia dintre linia lunii în care a început măsurătoarea cu coloana care indică perioada de expunere/durata măsurătorii. Perioada de timp propusă de maximum 6 luni este aplicată de majoritatea statelor europene, fiind considerată suficientă pentru evaluarea mediei anuale pentru concentraţia de activitate a radonului în aerul din interiorul clădirilor rezidenţiale, precum şi locuri de muncă sau clădiri publice.
    În funcţie de luna de începere a măsurătorii se poate opta pentru o durată de expunere de 3-6 luni care să conducă la aplicarea unui factor de corecţie sezonieră apropiat de valoarea 1.
    Valoarea factorilor de corecţie sezonieri precizaţi în tabel poate fi revizuită de către CNCAN când există noi seturi de valori sau ori de câte ori este considerat necesar.

    ANEXA 3

    la metodologie
    Cerinţe pentru realizarea hărţii de radon în locuinţe în România
    I. Metodologie pentru realizarea hărţii de radon în locuinţe în România
    Pentru realizarea hărţii de radon se utilizează caroiajul definit în sistem Lambert - GISCO de către Centrul comun de cercetare (Joint Research Center) din cadrul Comisiei Europene. Conform caroiajului stabilit, harta României este reprezentată prin 2.535 de celule cu laturile de 10 x 10 kmp.
    Pentru fiecare celulă din gridul de referinţă se vor calcula: numărul de măsurători, media aritmetică, media aritmetică a valorilor logaritmate, deviaţia standard, deviaţia standard geometrică, mediana, valoarea minimă şi valoarea maximă.
    Gruparea rezultatelor şi redarea acestora prin anumite coduri de culoare se vor face pornind de la valorile recomandate de Comisia Europeană. Pentru compararea şi integrarea acestor rezultate în harta europeană de radon este necesară utilizarea claselor de frecvenţă furnizate de JRC.
    Clase de frecvenţă şi culori definite de JRC - Comisia Europeană:

┌────┬──────────────────┬──────────────┐
│ │Intervalul definit│ │
│ │pentru media │ │
│ │aritmetică pentru │ │
│Nr. │concentraţia de │Culoarea │
│crt.│radon măsurată │reprezentativă│
│ │pentru perioada de│ │
│ │minimum 90 de zile│ │
│ │(în Bq/mc) │ │
├────┼──────────────────┼──────────────┤
│1 │1-20 │albastru │
├────┼──────────────────┼──────────────┤
│2 │20-50 │albastru │
│ │ │turcoaz │
├────┼──────────────────┼──────────────┤
│3 │50-100 │verde │
├────┼──────────────────┼──────────────┤
│4 │100-200 │galben │
├────┼──────────────────┼──────────────┤
│5 │200-500 │portocaliu │
├────┼──────────────────┼──────────────┤
│6 │500-1.000 │roşu │
├────┼──────────────────┼──────────────┤
│7 │1.000-2.000 │mov │
├────┼──────────────────┼──────────────┤
│8 │2.000-10.120 │bordo închis │
└────┴──────────────────┴──────────────┘



    Harta radonului în aerul interior realizată la nivel european raportează mediile aritmetice pentru concentraţia anuală de radon măsurată în interior în încăperile de la parterul clădirilor de tip locuinţe, realizate într-un caroiaj de 10 km x 10 km în sistemul Lambert - GISCO.

    II. Metodologia de realizare a măsurătorilor de depistare (screening) de radon în aerul din interiorul clădirilor
    Pentru fiecare celulă cu suprafaţa de 10 x 10 km, definită ca ocupată (cu localităţi şi populaţie), se efectuează unui număr de minimum 5 măsurători.
    Prin corelare cu densitatea populaţiei în zonele foarte populate este necesară suplimentarea numărului de măsurători.
    Timpul de expunere al detectorilor este de minimum 90 de zile cu respectarea cerinţelor prevăzute în anexa nr. 4 la metodologie privind plasarea detectorilor şi a cerinţelor de măsurare stabilite în standard.
    Pentru corelarea rezultatelor obţinute din măsurătorile de depistare cu coordonatele GPS, perioada de măsurare şi caracteristicile clădirii - constructive, arhitecturale, date despre ocupare şi modul de utilizare - este necesară completarea chestionarului de date conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 la metodologie.
    Calcularea concentraţiilor de radon ca valoare medie anuală în aerul interior se face prin aplicarea factorilor de corecţie sezonieri.
    Valorile concentraţiilor de radon se integrează în baza de date naţională, conform anexei nr. 7 la metodologie.
    Se realizează analiza specificului geologic al zonei prin corelarea cu harta geologică.
    Se identifică zonele de prioritate mare prin analiza bazei naţionale de date si aplicarea criteriilor de clasificare, menţionate la pct. III.
    Harta naţională se actualizează periodic.
    Anual CNCAN elaborează şi publică pe site www.cncan.ro un raport care conţine numărul total de măsurători pe fiecare judeţ, cu menţionarea valorilor maxime şi minime ale concentraţiei de radon.

    III. Criterii de clasificare a zonelor de prioritate pentru reducerea riscului de expunere la radon
    Zonele de prioritate de expunere la radon sunt clasificate astfel:
    a) zonă de prioritate nesemnificativă: unitatea administrativă în care se constată o concentraţie de activitate a radonului superioară faţă de nivelul de referinţă în mai puţin de 5% din numărul de locuinţe analizate;
    b) zonă de prioritate moderată: unitatea administrativă în care se constată o concentraţie de activitate a radonului superioară faţă de nivelul de referinţă în mai mult de 5%, dar nu mai mult de 10% din numărul de locuinţe analizate;
    c) zonă de prioritate mare: unitatea administrativă în care se constată o concentraţie de activitate a radonului superioară faţă de nivelul de referinţă în mai mult de 10% din numărul de locuinţe analizate, înainte de remediere.



    ANEXA 4

    la metodologie
    Cerinţe privind detectorii
    Cerinţe privind detectorii:
    - Detectorii se comandă după cum sunt necesari pentru a evita stocarea pe perioade lungi înainte de utilizare, dar nu mai mult de 1 an.
    – Detectorii se păstrează la temperaturi de 4-6şC până la deschiderea ambalajului, într-un mediu cu concentraţie de radon scăzută.
    – Fiecare detector trebuie identificat cu un cod unic de înregistrare.
    – Detectorii returnaţi la laborator trebuie să îşi păstreze codul unic de înregistrare şi trebuie să conţină detalii privind data amplasării, data ridicării şi detalii despre locul amplasării, pentru a se evita confuzia probelor.

    Cerinţe privind amplasarea detectorilor de radon în locuinţe:
    - Detectorii se amplasează astfel: unul într-un dormitor, din dormitoarele care se utilizează frecvent, şi unul în camera de zi sau într-o altă încăpere cu utilizare frecventă din locuinţă.
    – Se evită plasarea detectorilor lângă ferestre şi uşi, lângă radiatoare sau echipamente de încălzit, televizoare sau în interiorul vreunui obiect.
    – Detectorii se plasează pe o suprafaţă curată, la 1-2 m distanţă de podea şi la cel puţin 30 cm distanţă de pereţi pentru a evita influenţa emanaţiei de toron (Rn-220).
    – Detectorii se amplasează în spaţiile de măsură stabilite, pentru o perioadă de cel puţin 3 luni şi cel mult 6 luni. Data amplasării şi data ridicării detectorilor trebuie înregistrate.
    – Pentru locuinţe cu mai mult de două camere utilizate frecvent sau locuinţe cu mai multe etaje, în cazul în care se decide măsurarea în mai multe camere, respectiv amplasarea a mai mult de doi detectori, în calculul concentraţiei mediei anuale a radonului se includ toate măsurările.
    – La realizarea hărţii naţionale de radon se iau în calcul doar valorile mediilor anuale pentru concentraţiile de radon măsurate la nivelul parterului sau, după caz, primul nivel aflat în contact direct cu solul şi ocupat al clădirilor de locuinţe.

    Cerinţe privind repartiţia detectorilor de radon într-o clădire:
    - Detectorii trebuie să fie instalaţi la parter în locurile în care lucrătorii trebuie să fie prezenţi acolo cel puţin 50% din timpul de lucru.
    – Detectorii sunt instalaţi în incinta parterului şi subsolului când este utilizat ca loc de muncă, cel puţin 15 ore pe lună şi, respectiv, 5 ore pe săptămână.
    – Dacă nicio incintă de la subsol nu este utilizată drept loc de muncă pentru cel puţin 5 ore săptămânal, măsurările trebuie efectuate la nivelul cel mai mic de utilizare.
    – Pentru locurile de muncă subterane, abordarea este identică cu cea pentru subsol.
    – În instituţiile de învăţământ, în cel puţin două clase, situate la parter, trebuie să fie efectuate măsurări. Dacă sălile de clasă de la subsol sunt utilizate cel puţin 5 ore săptămânal, atunci trebuie monitorizate; pentru sălile de clasă de la etajele superioare trebuie instalat cel puţin 1 detector per 250 mp per etaj.
    – Cel puţin un detector trebuie instalat în zona de studiu. Numărul de detectori într-o zonă depinde de aria zonei (conform tabelului nr. 1 de la art. 24 alin. (1) din metodologie). Pentru o zonă mai mare de 200 mp cel puţin un detector trebuie instalat per 200 mp.
    – Detectorii nu trebuie să fie instalaţi în preajma unei ferestre, uşi sau a unei guri de aerisire/ventilaţie, în preajma peretelui sau a unei surse de căldură.
    – Detectorii nu se amplasează în bătaia directă a soarelui sau în zone cu umiditate ridicată.
    – Detectorii se amplasează la o înălţime de 1-2 m distanţă de la sol şi la cel puţin 30 cm distanţă de pereţi pentru a evita influenţa emanaţiei de toron (Rn-220).
    – Într-o încăpere, detectorul (detectorii) trebuie să fie instalat (instalaţi) într-un loc sigur, pentru a reduce pe cât posibil riscul deplasării, pierderii sau furtului.
    – Detectorii trebuie să aibă o etichetă pe care este clar menţionat un cod unic de referinţă/înregistrare, precum şi date (nume, adresă, număr de telefon) ale companiei sau organismului care face campania de măsurări.
    – Toţi lucrătorii trebuie să fie informaţi, în prealabil, împreună cu personalul de serviciu şi întreţinere, despre scopul şi specificaţiile măsurilor care urmează a fi luate.


    ANEXA 5

    la metodologie




    Model de chestionare de date
    1) Clădiri de locuinţe
    A. Date generale
    Această secţiune permite identificarea punctului în care s-au amplasat detectorii, precum şi modalitatea de contact a solicitantului.
    1. Cod operator (Se va completa de operator.) ........................
    2. Numele şi prenumele solicitantului* ......................................
    3. Cod probă* ............................................................................
    4. Adresa* ..................................................................................
    5. Adresa e-mail ........................................................................
    6. Numărul de telefon* ..............................................................
    7. Latitudinea* ...........................................................................
    8. Longitudinea* ........................................................................
    9. Tipul locuinţei supuse monitorizării*
    [] Casă
    [] Bloc
    * Date care sunt cu precădere importante de menţionat.


    B. Date despre detector
    Aceste informaţii vor ajuta la asocierea seriei detectorului de radon cu adresa la care s-a efectuat determinarea. Se recomandă ca detectorii să fie amplasaţi în camerele cu gradul de ocupanţă cel mai ridicat (dormitor, living) etc.
    1.a. Tipul camerei 1*
    [] Dormitor principal [] Dormitor copii sau secundar [] Living [] Birou [] Altceva

    1.b. Seria detectorului amplasat în camera 1
    (cea menţionată pe capacul detectorului)* .................................

    2.a. Tipul camerei 2*
    [] Dormitor principal [] Dormitor copii sau secundar [] Living [] Birou [] Altceva

    2.b. Seria detectorului amplasat în camera 2 (cea menţionată pe capacul detectorului)*
    ................................................................................................

    3. Data amplasării detectorilor* .......................................................................
    4. Data recoltării detectorilor* ...........................................................................

    C. Date despre locuinţă, materiale de construcţii şi eficienţa energetică
    Aceste informaţii sunt necesare pentru corelaţii cu tipul materialelor de construcţii şi impactul asupra concentraţiei radonului din interiorul locuinţei.
    1. Anul construcţiei *.......................................................................
    2. Număr niveluri construcţie*.........................................................
    3. La ce nivel este situată camera 1?* ...........................................
    4. La ce nivel este situată camera 2?* ...........................................
    5. Materialul (dominant) din care este făcută locuinţa*
    [] Cărămidă
    [] Beton
    [] BCA
    [] Lemn
    [] Chirpici
    [] Altceva …………………………………

    6. Locuinţa are izolaţie termică?*
    [] Da
    [] Nu

    7. Tipul izolaţiei*
    [] Polistiren
    [] Vată minerală
    [] Altceva ...............................................

    8. Grosimea izolaţiei* ...........................................
    9. Ce tip de tâmplărie aveţi la ferestre?*
    [] Clasice (Lemn, simple)
    [] Clasice (Lemn, duble)
    [] Tip termopan (lemn sau PVC)
    [] Ferestre tripan - eficiente energetic
    [] Ferestre cu sticlă low-e
    [] Altceva ...........................................

    10. Aveţi hotă de evacuare la bucătărie?*
    [] Da
    [] Nu
    [] Altceva ...........................................

    11. Aveţi grilă de evacuare aer la baie?*
    [] Da
    [] Da, dar doar la o baie
    [] Nu
    [] Nu, dar baia este prevăzută cu geam.
    [] Da, dar baia este prevăzută şi cu geam.
    [] Altceva ...........................................

    12. Aveţi sistem de ventilaţie în locuinţă?*
    [] Da
    [] Nu
    [] Altceva …………………………..

    13. Există şapă de beton sub camerele investigate?*
    [] Da, camera 1
    [] Da, camera 2
    [] Nu

    14. Tipul podelei în camera 1*
    [] Podea lemn
    [] Parchet lemn
    [] Parchet laminat
    [] Gresie
    [] Altceva ...........................................

    15. Tipul podelei în camera 2*
    [] Podea lemn
    [] Parchet lemn
    [] Parchet laminat
    [] Gresie
    [] Altceva ...........................................

    16. Tipul tavanului*
    [] Lemn
    [] Beton armat
    [] Altceva ...........................................

    17. Pivniţa este amplasată sub locuinţă?*
    [] Nu
    [] Da, sub camera 1
    [] Da, sub camera 2
    [] Da, sub ambele camere

    18. Ce tip de ventilaţie utilizaţi în camera 1?*
    [] Deschid doar geamul.
    [] Ventilaţie mecanică - sistem independent introducere aer
    [] Altceva ...........................................

    19. Ce tip de ventilaţie utilizaţi în camera 2?*
    [] Deschid doar geamul.
    [] Ventilaţie mecanică - sistem independent introducere aer
    [] Altceva ……………………………….

    20. Alte observaţii ...........................................


    2) Clădiri cu locuri de muncă

┌──────────────────────────────────────┐
│A. Date generale │
│(Această secţiune permite │
│identificarea punctului în care s-au │
│amplasat detectorii, precum şi │
│modalitatea de contact a deţinătorului│
│locului de muncă.) │
├──────────────────────────┬───────────┤
│1. Judeţul* │ │
├──────────────────────────┼─────┬─────┤
│2. Mediul* │[] │[] │
│ │Urban│Rural│
├──────────────────────────┼─────┴─────┤
│3. Localitatea* │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│4. Nume instituţie/loc de │ │
│muncă │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│5. Numele şi prenumele │ │
│(persoanei de contact)* │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│6. Date de contact*: │ │
│e-mail │ │
│Numărul de telefon │ │
└──────────────────────────┴───────────┘



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│B. Date despre clădire │
│(Aceste informaţii permit clasificarea tipului de construcţie şi identificarea │
│gradului de monitorizare recomandat.) │
│Clădire cu loc de muncă: │
│Adresa*.......................................................................................│
│Latitudinea*................................................................................ │
│Longitudinea │
│.............................................................................. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬┤
│1. Tip clădire* ││
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼┤
│2. Anul construcţiei* ││
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼┤
│3. Număr niveluri construcţie* ││
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼┤
│4. Suprafaţa primului nivel* ││
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼┤
│5. Există pivniţă/subsol* ││
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼┤
│6. Există sistem de ventilaţie/climatizare general. ││
│Ce fel?* ││
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼┤
│7. Procent de folosire a clădirii (nr. încăperi folosite/nr. încăperi ││
│nefolosite)* ││
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼┤
│8. Nr. încăperi folosite 100% (constant)* ││
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴┘



┌──────────────────────────────────────┐
│C. Date despre încăperea investigată │
│(Aceste informaţii permit efectuarea │
│de simulări cu privire la impactul │
│diferiţilor parametri asupra │
│concentraţiei radonului din interior.)│
│Clădire cu loc de muncă de tipul: │
├─────────────────────────────────────┬┤
│1. Materialul de construcţie ││
│(dominant)* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│2. Există izolaţie termică?* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│3. Tipul izolaţiei* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│4. Grosimea izolaţiei* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│5. Ce tip de tâmplărie au ferestre?* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│6. Cum se realizează încălzirea?* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│7. Există şapă de beton sub încăperea││
│investigată?* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│8. Tipul podelei* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│9. Tipul tavanului* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│10. Cât de des aerisiţi încăperea pe ││
│timp de IARNĂ, pe perioada unei zile?││
│* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│11. Cât de des aerisiţi încăperea pe ││
│timp de VARĂ pe perioada unei zile?* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│12. Seria detectorului amplasat (cea ││
│menţionată pe capacul detectorului)* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│13. Data amplasării detectorilor* ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│14. Data recoltării detectorului* ││
└─────────────────────────────────────┴┘


    * Date care sunt cu precădere importante de menţionat.


    ANEXA 6

    la metodologie
    Exemplu de calcul al concentraţiei de radon utilizând factorii de corecţie sezonieri
    Valoarea concentraţiei de radon măsurată în dormitor: 150 Bq/mc
    Valoarea concentraţiei de radon măsurată în camera de zi: 210 Bq/mc
    Rezultatul este media aritmetică a celor două măsurători:
    (150 + 210)/2 = 180 Bq/mc
    În cazul în care perioada de măsurare este de 3 luni, începând din luna aprilie, şi acoperă lunile aprilie, mai şi iunie, factorul de corecţie sezonier se alege din anexa nr. 2 la metodologie, ca fiind valoarea care se găseşte la intersecţia dintre linia lunii în care a început măsurătoarea, aprilie în cazul de faţă, cu coloana care indică perioada de expunere, 3 luni în cazul de faţă.
    Pentru exemplul dat valoarea factorului de corecţie este de 1.15.
    Concentraţia de activitate medie anuală corectată cu factorul sezonier corespunzător anexei nr. 2 la metodologie este:
    180 \'d71.15 = 207 Bq/mc

    ANEXA 7

    la metodologie




    Formatul datelor care se raportează la CNCAN
    1. Laboratorul care a efectuat măsurările
    Denumirea laboratorului ..................................................
    Adresa ………………………………………………………..
    Codul poştal …………………….... Oraş/Comună …...…..
    Telefon ………., fax …………….
    Numele şi prenumele persoanei de contact ………………
    Funcţia ……….....….
    Telefon ……......……. ....... E-mail ……………….

┌────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬────────────┬──────────┬─────────┬─────────┬─────────────┬───────────┬────────┐
│ │ │Valoarea │ │Valoarea │ │ │ │ │ │ │Indicele│
│ │ │măsurată │Incertitudinea│medie anuală│ │ │ │ │Valoarea │Potenţialul│de radon│
│ │ │pentru │standard │pentru │Data │Data │Valoarea │Valoarea │concentraţiei│de radon al│al │
│Nr. │Coordonatele│concentraţia│asociată │concentraţia│instalării │terminării│fluxului │fluxului │de radon din │locului de │locului │
│crt.│GPS │de │rezultatului │de │detectorilor│măsurării │de │de │sol │clădire │de │
│ │ │activitate a│măsurat k = 1 │activitate a│ │ │exalaţie*│emanaţie*│(kBq/mc)* │(RP)* │clădire │
│ │ │radonului │(Bq/mc) │radonului │ │ │ │ │ │ │(RI)* │
│ │ │(Bq/mc) │ │(Bq/mc)** │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────────┼───────────┼────────┤
├────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────────┼───────────┼────────┤
└────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴────────────┴──────────┴─────────┴─────────┴─────────────┴───────────┴────────┘


     * După caz.
    ** Pentru harta de radon se raportează strict valorile pentru concentraţia de radon – media anuală, măsurată în clădiri de locuinţe la nivelul parterului.
    În acest sens laboratoarele desemnate vor completa chestionarul prevăzut la anexa nr. 5 la metodologie.


    ANEXA 8

    la metodologie




    Formatul datelor care se raportează la CNCAN pentru locurile de muncă
    Denumirea laboratorului ............................................
    Adresa ……………......................................
    Cod poştal ……… Comuna/Oraşul
    Telefon ……….. Fax ………….
    E-mail …………..

┌────┬──────────────┬─────┬────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┬──────────┐
│ │ │ │ │ │Incertitudinea│ │ │
│ │ │ │ │Valoarea │standard │ │ │
│Nr. │ │Locul│Coordonatele│concentraţiei│asociată │Data │Data │
│crt.│Întreprinderea│de │GPS │de activitate│rezultatului │instalării │terminării│
│ │ │muncă│ │a radonului │măsurat │detectorilor│măsurării │
│ │ │ │ │(Bq/mc) │k = 1 │ │ │
│ │ │ │ │ │(Bq/mc) │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────┤
├────┼──────────────┼─────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────┤
└────┴──────────────┴─────┴────────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┴──────────┘


    NOTĂ:
    Laboratoarele desemnate vor completa chestionarul prevăzut la anexa nr. 5 la metodologie.


    ANEXA 9

    la metodologie
    Acţiuni care pot fi incluse în planul de remediere
    Acţiuni de prevenire a pătrunderii radonului în clădirile noi
    - Proiectarea acţiunilor de prevenire se realizează în funcţie de valoarea potenţialului de radon din sol şi a categoriei de risc de radon pentru locul/solul pe care este amplasată clădirea.
    – Plasarea de membrane de izolare între sol şi fundaţia clădirii şi instalarea unui sistem de remediere prin depresurizarea activă în fundaţie
    – Instalarea unui sistem pasiv de ventilaţie
    – Instalarea unui sistem activ de ventilaţie pentru ventilarea mecanică controlată a clădirii sau a subsolului
    – Instalarea de sisteme de automatizare integrate pentru avertizarea creşterii concentraţiei de radon şi declanşarea controlului ventilaţiei
    – Evitarea utilizării materialelor de construcţie care sunt surse de emanaţie de radon

    Acţiuni pentru remedierea clădirilor existente
    - Aerisirea încăperilor şi creşterea ventilaţiei naturale pot avea efecte de remediere dacă valoarea concentraţiei de activitate a radonului măsurată < 400 Bq/mc.
    – Schimbarea destinaţiei încăperilor/camerelor, dacă este posibil.
    – Identificarea surselor de poluare cu radon prin investigaţii suplimentare în cadrul măsurărilor de control şi eliminarea acestora, dacă este posibil.
    – Realizarea unor lucrări de renovare: izolarea punctuală a surselor de poluare cu radon, dacă se identifică în materiale de construcţie specifice (plăci de gresie şi faianţă, blaturi de granit, marmură etc.), astuparea crăpăturilor din fundaţie şi podea şi aplicarea unei soluţii adecvate de remediere, proiectată în funcţie de situaţia specifică de la fiecare clădire; aplicarea soluţiei de remediere, în funcţie de concentraţia de radon în aerul interior şi indicele de risc.
    – Exemple de soluţii de remediere cu impact arhitectural minim: ventilaţia mecanică controlată, sistem de depresurizare a solului minim invaziv etc.
    – Instalarea de sisteme de automatizare pentru controlul nivelului de radon, care să integreze atât sistemul de avertizare pentru creşterea concentraţiei de activitate a radonului, cât şi soluţia de remediere, care să fie acţionată la depăşirea pragului critic setat de utilizator

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice