Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 7.048 din 22 decembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1211 din 30 decembrie 2025.────────── ART. 1 (1) Sumele stabilite pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, sunt evidenţiate distinct în contractul instituţional al instituţiilor de învăţământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenţi (echivalenţi unitari) finanţaţi de la bugetul de stat, pe cicluri de studii şi numărul de granturi doctorale finanţate. (2) Contractele instituţionale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, denumit în continuare MEC şi Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior, denumită în continuare CNFIS. ART. 2 (1) Toate fondurile pentru finanţarea de bază şi suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat sunt considerate venituri proprii. (2) Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior din bugetul naţional pentru anul 2026 este prezentată în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie. (3) Veniturile pentru finanţarea de bază şi suplimentară sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului privind învăţământul şi cercetarea ştiinţifică universitară, conform legislaţiei în vigoare. ART. 3 Finanţarea de bază se referă la: (1) cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic şi nedidactic, personal de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale; (2) cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.; (3) cheltuieli pentru susţinerea proiectelor educaţionale şi de dezvoltare a resursei umane; (4) cheltuieli cu regia instituţiilor de învăţământ superior pentru desfăşurarea programelor de studii. ART. 4 (1) În vederea încurajării excelenţei în instituţiile de învăţământ superior, se constituie la nivel naţional un fond de finanţare suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior în valoare, la nivel naţional, de minimum 33% din suma alocată la nivel naţional instituţiilor de învăţământ superior de stat ca finanţare de bază. (2) Atribuirea fondurilor pentru finanţarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate stabilite de CNFIS şi aprobate de MEC. (3) Rectorii instituţiilor de învăţământ superior de stat, prin contractul instituţional încheiat cu MEC, alocă fondurile pentru finanţare suplimentară prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante din instituţia de învăţământ superior. ART. 5 Sumele atribuite fiecărei instituţii de învăţământ superior pentru finanţarea de bază, pentru studenţii înmatriculaţi pe baza cifrelor de şcolarizare primite de instituţia de învăţământ superior, într-un program de studii universitare de licenţă şi de master, se alocă proporţional cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai acestora. Numărul de studenţi echivalenţi unitari ai instituţiei de învăţământ superior se determină prin ponderarea numărului fizic de studenţi ai acesteia cu coeficienţii de echivalare şi de cost. ART. 6 (1) Pentru doctoranzii înmatriculaţi pe baza cifrei de şcolarizare aprobate (număr de locuri - granturi de studii), finanţarea se face prin granturi doctorale. Valoarea grantului anual total (VGDT) pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi la studii cu frecvenţă, cu bursă, conform granturilor repartizate de MEC, este prezentată în Anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie. (2) Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanţarea instituţională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond pentru finanţarea granturilor doctorale (FGD), care acoperă sumele doar pentru componenta VGD a granturilor doctorale, alocate din linia de buget finanţarea de bază, pentru studenţii de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi frecvenţă redusă, iar sumele pentru bursa de doctorat, componenta VGDB, pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă şi bursă, se asigură din sumele repartizate de MEC cu această destinaţie. (3) Repartizarea pe instituţii de învăţământ superior a fondului pentru finanţarea granturilor (FGD), pentru studenţii doctoranzi se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate acesteia: (a se vedea imaginea asociată) unde: - VGD_rs sunt valorile granturilor doctorale (în care nu este cuprinsă bursa doctorală), corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, acestea fiind prezentate în Anexa 2; – GD_rs reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anul de studiu I, II, III şi IV, finanţate pentru instituţia de învăţământ superior U, în programe de studii asociate ramurii de ştiinţă rs; – N_rs este numărul total al ramurilor de ştiinţă rs finanţate. ART. 7 (1) Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanţarea de bază şi pentru finanţarea suplimentară pentru studenţii înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă şi de master sunt prezentate în Art. 8 şi 9. (2) Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2026 sunt cuprinse în Anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie. ART. 8 Determinarea alocaţiilor bugetare pentru instituţiile de învăţământ superior de stat pentru finanţarea de bază (FB), asociată ciclurilor de studii universitare (licenţă, master) şi altor forme de pregătire menţionate în Tabelul 1 din Anexa nr. 3, se face pe baza următoarei proceduri: 1) Se determină fondurile alocate pentru finanţarea de bază (FB) pentru anul 2026, asociată ciclurilor de studii universitare (licenţă şi master) şi formelor de pregătire menţionate în Tabelul 1 din Anexa nr. 3: a) Din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a instituţiilor de învăţământ superior se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare (FSS), şi valoarea alocată pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi pe baza cifrei de şcolarizare (FGD); b) Din suma rămasă (FI'), se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FB, ce corespunde proporţiei prevăzute în Anexa 1. 2) Se determină numărul de studenţi echivalenţi unitari din fiecare instituţie de învăţământ superior şi fiecare ciclu de studii universitare (licenţă şi master) şi alte forme de pregătire menţionate în Tabelul 1 din Anexa nr. 3. Procedura are două etape: a) În prima etapă se determină, pentru fiecare instituţie de învăţământ superior U şi ciclu de studii sau formă de pregătire fr, numărul [SE_fr,rs]^(U) de studenţi echivalenţi din ramura de ştiinţă rs: (a se vedea imaginea asociată) unde: - [S_fr,rs]^(U) este numărul de studenţi fizici din ramura de ştiinţă rs, de la forma de învăţământ fr, asociată ciclului de studii, sau de la forma de pregătire fr, înscrişi în instituţia de învăţământ superior U la forma de finanţare buget, raportat în platforma ANS, la o dată de referinţă stabilită (1 octombrie 2025 pentru repartizarea preliminară şi 1 ianuarie 2026 pentru repartizarea finală); – e_fr este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învăţământ fr, asociată ciclului de studii, sau de la forma de pregătire fr (v. Tabelul 1 din Anexa nr. 3); – Fr este numărul total al formelor de învăţământ finanţate de la bugetul de stat asociate ciclului de studii sau formei de pregătire fr în instituţiile de învăţământ superior din România (v. Tabelul 1 din Anexa nr. 3). b) În a doua etapă se determină, pentru fiecare instituţie de învăţământ superior U şi fiecare ciclu de studii sau formă de pregătire fr, numărul [SEU_fr]^(U) de studenţi echivalenţi unitari: (a se vedea imaginea asociată) unde: - c_rs este coeficientul de cost corespunzător ramurii de ştiinţă rs (v. Tabelul 2 din Anexa nr. 3); – N_rs este numărul total al ramurilor de ştiinţă finanţate (v. Tabelul 2 din Anexa nr. 3). 3) Se determină numărul total de studenţi echivalenţi unitari SEU: (a se vedea imaginea asociată) unde u este numărul total de instituţii de învăţământ superior de stat finanţate de la bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. 4) Se determină alocaţia fb_s pentru finanţarea de bază pe student echivalent unitar: fb_s = FB/SEU unde: - FB este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază; – SEU reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari. 5) Pentru fiecare instituţie de învăţământ superior U şi ciclu de studii fr, valoarea fondurilor pentru finanţarea de bază [FB_fr]^(U) se calculează multiplicând alocaţia fb_s cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai instituţiei de învăţământ superior, înmatriculaţi la programele de studii asociate ciclului de studii sau formei de pregătire fr: [FB_fr]^(U) = fb_s x [SEU_fr]^(U) unde: - SEU_fr^U reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari ai instituţiei de învăţământ superior U; – fb_s este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază pe student echivalent unitar. 6) Se determină pentru fiecare instituţie de învăţământ superior U alocaţia FB^(U) pentru finanţarea de bază: (a se vedea imaginea asociată) ART. 9 Determinarea alocaţiilor bugetare pentru instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru finanţarea suplimentară (FS), se face pe baza următoarei proceduri: 1. În prima etapă se determină: a) valoarea alocaţiilor bugetare totale pentru finanţarea suplimentară; b) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare ramură de ştiinţă rs; c) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare indicator de calitate Ck, din fiecare ramură de ştiinţă rs; În acest sens: i) Din suma alocată pentru finanţarea instituţională (FI) se scad fondurile pentru granturi doctorale (FGD) şi fondurile pentru finanţarea situaţiilor speciale (FSS), rezultând suma FI', din care se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FS, corespunzătoare proporţiei prevăzute în Anexa 1; ii) Se determină fondurile FSrs alocate pentru finanţarea suplimentară FS pe anul 2026, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează: - Se determină numărul SEU'_rs de studenţi echivalenţi unitari din ramură de ştiinţă rs pentru ciclurile de studii universitare de licenţă şi masterat cu excepţia studenţilor de la alte forme de pregătire, menţionate în Tabelul 1 din Anexa 3: (a se vedea imaginea asociată) unde [SEU'_rs]^(U) reprezintă numărul de studenţi echivalenţi unitari ai instituţiei de învăţământ superior U din ramura de ştiinţă rs, determinaţi după eliminarea categoriilor menţionate anterior. – Se determină fondurile FS_rs din valoarea totală FS pe baza ponderii studenţilor echivalenţi unitari din ramura de ştiinţă rs: (a se vedea imaginea asociată) iii) Analog procedurii prin care se determină FS_rs, se determină sumele FS_rs(C_k) alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs: FS_rs(C_k) = FS_rs x p_k unde p_k reprezintă ponderea indicatorului de calitate IC_k (în totalul finanţării suplimentare), iar [Sumă de la k=1 la n din p_k = 1] şi n este numărul de indicatori de calitate. Lista indicatorilor de calitate IC_k şi a ponderilor asociate sunt prezentate în Anexa 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie. 2. În a doua etapă se determină sumele [FS_rs]^(U)(C_k) alocate instituţiei de învăţământ superior U, pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează: 2.1. Se determină valoarea indicatorilor de calitate [IC_k]^(U) pentru fiecare instituţie de învăţământ superior U, conform modului de calcul prezentat în Anexa 5, care face parte integrantă din prezenta metodologie, astfel: 2.1.1. Pentru fiecare ramură de ştiinţă rs se determină [IC_rs,k]^(U), dacă indicatorul de calitate este aplicat pe ramură de ştiinţă. 2.1.2. La nivel de instituţie de învăţământ superior U se determină [IC_k]^(U) dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea [IC_rs,k]^(U) pentru fiecare ramură de ştiinţă a instituţiei de învăţământ superior fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de instituţie de învăţământ superior, [IC_rs,k]^(U) = [IC_k]^(U). 2.2. Se determină valoarea indicatorilor de calitate relativi pentru fiecare instituţie de învăţământ superior, [IR_k]^(U) astfel: 2.2.1. Pentru fiecare ramură de ştiinţă se determină [IR_rs,k]^(U), dacă indicatorul de calitate a fost aplicat pe ramură de ştiinţă. 2.2.2. La nivel de instituţie de învăţământ superior se determină [IR_k]^(U) dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea [IR_rs,k]^(U) pentru fiecare ramură de ştiinţă a instituţiei de învăţământ superior fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de instituţie de învăţământ superior, [IR_rs,k]^(U) = [IR_k]^(U). Indicatorul de calitate relativ [IR_k]^(U), corespunzător indicatorului de calitate IC_k pentru instituţia de învăţământ superior U, exprimă, în termeni matematici, rezultatele evaluării valorii indicatorului de calitate al instituţiei de învăţământ superior U, în comparaţie cu valoarea indicatorului pentru celelalte instituţii de învăţământ superior. Matematic, acest calcul se exprimă astfel: (a se vedea imaginea asociată) unde: [IR_k]^(U) Valoarea indicatorului de calitate relativ k al instituţiei de învăţământ superior U (şi similar pentru instituţiile de învăţământ superior notate cu Um, UM, Un); [IC_k]^(U) Valoarea indicatorului de calitate absolut k al instituţiei de învăţământ superior U (şi similar pentru instituţiile de învăţământ superior notate cu Um, UM, Un); SEU^(Un) Numărul de studenţi echivalenţi unitari ai instituţiei de învăţământ superior Un (şi similar pentru instituţiile de învăţământ superior notate cu Um, UM); N numărul total al instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru care se fac alocări financiare de către CNFIS. Pentru fiecare instituţie de învăţământ superior abaterea faţă de valoarea 1 (unu) (valoarea medie) a oricărui indicator de calitate relativ reprezintă diferenţa dintre suma dimensiunilor instituţiilor de învăţământ superior (notate Um), care au obţinut rezultate inferioare şi suma dimensiunilor instituţiilor de învăţământ superior (notate UM), care au obţinut rezultate superioare, raportată după aceea la dimensiunea totală a instituţiilor de învăţământ superior. 2.3. Se determină, pentru fiecare instituţie de învăţământ superior U, sumele [FS_rs]^(U)(C_k) alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare fiecărui indicator de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează: (a se vedea imaginea asociată) 3. În a treia etapă se determină sumele totale FS^(U) ce revin instituţiei de învăţământ superior U pentru finanţarea suplimentară, astfel: 3.1. Se determină sumele totale [FS_rs]^(U) ce revin instituţiei de învăţământ superior pentru finanţarea suplimentară, corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, după cum urmează: (a se vedea imaginea asociată) 3.2. Se determină sumele totale FS^(U) alocate instituţiei de învăţământ superior U pentru finanţarea suplimentară, după cum urmează: (a se vedea imaginea asociată) ART. 10 Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA 1 la metodologie Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior din bugetul naţional pentru anul 2026 Din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a instituţiilor de învăţământ superior se repartizează 1,5% pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare. Pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi se alocă o sumă calculată conform Anexei 2 la metodologie. Suma rămasă (FI') se distribuie după cum urmează: a) Finanţarea de bază (FB): 68,50% b) Finanţarea suplimentară (FS): 30,00% c) Fondul pentru dezvoltare instituţională (FDI): 1,50% ANEXA 2 la metodologie Valoarea grantului anual pentru studenţii doctoranzi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Domeniul de │
│Categorii │finanţare │
│cheltuieli ├──────┬──────┬──────┤
│ │D1 │D2 │D3, D4│
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┤
│Valoare totală │ │ │ │
│Grant Doctorat │74.400│77.900│82.400│
│(VGDT)* (lei) │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┤
│Grant Doctorat │ │ │ │
│(VGD) acordat din│ │ │ │
│finanţarea de │ │ │ │
│bază (lei) │ │ │ │
│(include │ │ │ │
│Salarizarea │ │ │ │
│conducătorului de│ │ │ │
│doctorat; │ │ │ │
│Salarizarea │ │ │ │
│membrilor │ │ │ │
│comisiei de │30.000│33.500│38.000│
│îndrumare; │ │ │ │
│Program de │ │ │ │
│pregătire bazat │ │ │ │
│pe studii │ │ │ │
│avansate; Program│ │ │ │
│de pregătire │ │ │ │
│suplimentar │ │ │ │
│Fonduri pentru │ │ │ │
│cercetare; Regia │ │ │ │
│şcolii doctorale)│ │ │ │
├─────────────────┼──────┴──────┴──────┤
│Bursă doctorală -│ │
│VGDB (lei)/an, │ │
│acordată din │44.400 │
│fondul de burse │ │
│pentru studenţi │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
Note: *Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale doar la forma de învăţământ cu frecvenţă (locuri cu bursă). În domeniul de finanţare D1 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă (RS): Ştiinţe juridice; Ştiinţe administrative; Ştiinţe ale comunicării; Sociologie; Ştiinţe politice; Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică; Ştiinţe economice (fără cele din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică, Informatică economică şi specializările Economie agroalimentară şi Economie agroalimentară şi a mediului); Psihologie şi ştiinţe comportamentale; Filologie; Filozofie; Istorie; Teologie; Studii culturale; Arte (doar din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei). În domeniul de finanţare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Matematică; Informatică; Fizică; Chimie şi inginerie chimică; Ştiinţele pământului şi atmosferei; Ştiinţe aplicate; Inginerie civilă; Inginerie electrică, electronică, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale; Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze; Ingineria transporturilor; Ingineria resurselor vegetale şi animale; Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei; Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management; Biologie; Biochimie; Ştiinţe economice (doar din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică, Informatică economică şi specializările Economie agroalimentară şi Economie agroalimentară şi a mediului); Ştiinţa Sportului şi Educaţiei Fizice. În domeniul de finanţare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură şi urbanism. În domeniul de finanţare D4 intră programele de studii doctorale din ramura de ştiinţă Arte (fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei). ANEXA 3 la metodologie Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2026 Tabelul 1: Lista formelor de învăţământ cu coeficienţii de echivalare corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de masterat
┌────┬──────────────────────┬──────────┐
│ │ │Coeficient│
│Nr. │Ciclul şi forma de │de │
│crt.│învăţământ (fr) │echivalare│
│ │ │(e fr) │
├────┴──────────────────────┴──────────┤
│I. Studii universitare de licenţă │
├────┬──────────────────────┬──────────┤
│1 │Studii cu frecvenţă în│1,00 │
│ │limba română(1) │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│1.1 │Studii în învăţământ │1,40/1,30 │
│ │dual(1.1) │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii în limba │ │
│2 │maghiară- ca limbă │2,00 │
│ │maternă │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii în limba │ │
│3 │germană- ca limbă │2,50 │
│ │maternă │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii integral în │ │
│4.1 │limbi de mare │1,50 │
│ │circulaţie │ │
│ │internaţională(2) │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii desfăşurate │ │
│ │parţial în limbi de │ │
│4.2 │mare circulaţie │1,25 │
│ │internaţională şi în │ │
│ │limba română │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii desfăşurate │ │
│ │parţial în limbi de │ │
│4.3.│mare circulaţie │2,00 │
│ │internaţională şi în │ │
│ │limbi de circulaţie │ │
│ │restrânsă │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii de specialitate│ │
│ │integral în alte limbi│ │
│4.4 │decât în limbi de │1,50 │
│ │circulaţie │ │
│ │internaţională(3) │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii integral în │ │
│5.1 │limbi de circulaţie │2,50 │
│ │restrânsă │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii desfăşurate │ │
│5.2 │parţial în limbi de │1,75 │
│ │circulaţie restrânsă │ │
│ │şi în limba română │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii desfăşurate în │ │
│6 │cadrul extensiilor │2,50 │
│ │universitare - în │ │
│ │afara ţării │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│7 │Studii universitare cu│0,25 │
│ │frecvenţă redusă │ │
├────┴──────────────────────┴──────────┤
│II. Studii universitare de masterat(4)│
├────┬──────────────────────┬──────────┤
│8 │Studii de masterat în │2,00/1,00 │
│ │limba română(1) │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│8.1 │Studii în învăţământ │1,20/1,10 │
│ │dual(1.1) │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii de masterat în │ │
│9 │limbi de circulaţie │3,00/1,50 │
│ │internaţională │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii de masterat │ │
│ │desfăşurate în cadrul │ │
│10 │extensiilor │3,00/1,50 │
│ │universitare - în │ │
│ │afara ţării │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Studii de masterat în │ │
│11 │limbile minorităţilor │3,00/1,50 │
│ │naţionale(5) │ │
├────┴──────────────────────┴──────────┤
│III. Alte forme de pregătire │
├────┬──────────────────────┬──────────┤
│12 │Stagiu de rezidenţiat │1,20 │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Pregătire preliminară │ │
│13 │pentru studenţi │1,25 │
│ │străini (an │ │
│ │pregătitor) │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Activităţi asociate │ │
│ │acordării gradelor │ │
│14 │didactice în │0,40 │
│ │învăţământul │ │
│ │Preuniversitar │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Pregătire │ │
│15 │psihopedagogică │0,16 │
│ │suplimentară (seminar │ │
│ │pedagogic) de nivel I │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│ │Pregătire │ │
│ │psihopedagogică │ │
│16 │suplimentară (seminar │0,25/0,5 │
│ │pedagogic) de nivel │ │
│ │II(6) │ │
└────┴──────────────────────┴──────────┘
Note: (1) Coeficientul se aplică şi studenţilor înscrişi la forma "Studii desfăşurate în afara localităţii de rezidenţă a instituţiei de învăţământ superior" de la ciclul universitar de licenţă şi masterat. (1.1) Pentru studiile în învăţământ dual coeficientul se aplică împreună cu coeficientul de echivalare corespunzător pentru studiile în limba de predare. Coeficientul de echivalare 1,30 pentru ciclul universitar de licenţă, respectiv 1,10 pentru masterat se aplică doar pentru ramurile de ştiinţă arte (cu cod RS 70 în tabelul 2 de mai jos). (2) Pentru domeniul medicină, ultimii 3 ani (clinici), care se desfăşoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii în limba română. (3) Coeficientul se aplică studenţilor încadraţi în programele de studii de specialitate care nu sunt din ramura de ştiinţă Filologie şi care se desfăşoară în limbi străine, altele decât de circulaţie internaţională. (4) La forma de masterat de un an şi jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru. (5) Coeficientul se aplică studenţilor înscrişi la "Studii de masterat în limba germană (limbă maternă)" şi "Studii de masterat în limba maghiară (limbă maternă)" de la ciclul universitar de masterat. (6) La programul de Pregătire psihopedagogică suplimentară nivel II, care se realizează comasat pentru studenţii de la ciclul de masterat de un an, se consideră coeficientul de echivalare corespunzător întregului program de pregătire pedagogică Tabelul 2: Lista ramurilor de ştiinţă cu coeficienţii de cost corespunzători, folosiţi pentru finanţarea or înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master
┌───┬───────────┬───┬───────────────┬──────────┬─────────┬──────────┐
│ │Domeniul │ │ │ │Domenii │ │
│Cod│fundamental│Cod│Ramura de │Coeficient│finanţare│Codificare│
│DF │(DF) │RS │ştiinţă (RS) │cost │grant │ │
│ │ │ │ │ │doctorat │ │
├───┼───────────┼───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │10 │Matematică │1,65 │D2 │1010 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │50 │Informatică │1,65 │D2 │1050 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │20 │Fizică │1,9 │D2 │1020 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │Matematică │ │Chimie şi │ │ │ │
│10 │şi ştiinţe │30 │inginerie │1,9 │D2 │1030 │
│ │ale naturii│ │chimică │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Ştiinţele │ │ │ │
│ │ │40 │pământului şi │1,65 │D2 │1040 │
│ │ │ │atmosferei │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │50 │Ştiinţe │1,9 │D2 │1050 │
│ │ │ │aplicate │ │ │ │
├───┼───────────┼───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │10 │Inginerie │1,75 │D2 │2010 │
│ │ │ │civilă │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Inginerie │ │ │ │
│ │ │20 │electrică, │1,75 │D2 │2020 │
│ │ │ │electronică şi │ │ │ │
│ │ │ │telecomunicaţii│ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Inginerie │ │ │ │
│ │ │30 │geologică, │1,75 │D2 │2030 │
│ │ │ │mine, petrol şi│ │ │ │
│ │ │ │gaze │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │40 │Ingineria │1,75 │D2 │2040 │
│ │ │ │transporturilor│ │ │ │
│ │Ştiinţe ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│20 │inginereşti│ │Ingineria │ │ │ │
│ │ │50 │resurselor │1,75 │D2 │2050 │
│ │ │ │vegetale şi │ │ │ │
│ │ │ │animale │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Ingineria │ │ │ │
│ │ │ │sistemelor, │ │ │ │
│ │ │60 │calculatoare şi│1,75 │D2 │2060 │
│ │ │ │tehnologia │ │ │ │
│ │ │ │informaţiei │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Inginerie │ │ │ │
│ │ │ │mecanică, │ │ │ │
│ │ │70 │mecatronică, │1,75 │D2 │2070 │
│ │ │ │inginerie │ │ │ │
│ │ │ │industrială şi │ │ │ │
│ │ │ │management │ │ │ │
├───┼───────────┼───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │10 │Biologie │1,9 │D2 │3010 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │20 │Biochimie │1,9 │D2 │3020 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │Ştiinţe │30 │Medicină │2,25 │D3 │3030 │
│ │biologice ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│30 │şi │40 │Medicină │2,25 │D3 │3040 │
│ │biomedicale│ │veterinară │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │50 │Medicină │2,25 │D3 │3050 │
│ │ │ │dentară │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │60 │Farmacie │2,25 │D3 │3060 │
├───┼───────────┼───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │10 │Ştiinţe │1 │D1 │4010 │
│ │ │ │juridice │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │20 │Ştiinţe │1 │D1 │4020 │
│ │ │ │administrative │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │30 │Ştiinţe ale │1 │D1 │4030 │
│ │ │ │comunicării │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │40 │Sociologie │1 │D1 │4040 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │50 │Ştiinţe │1 │D1 │4050 │
│ │ │ │politice │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Ştiinţe │ │ │ │
│ │ │60 │militare, │1 │D1 │4060 │
│ │ │ │informaţii şi │ │ │ │
│ │ │ │ordine publică │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Ştiinţe │ │ │ │
│ │ │ │economice (doar│ │ │ │
│ │ │ │domeniul de │ │ │ │
│ │ │ │licenţă │ │ │ │
│ │ │ │Cibernetică, │ │ │ │
│ │ │ │statistică şi │ │ │407050; │
│40 │Ştiinţe │70 │informatică │1,65 │D2 │40701020; │
│ │sociale │ │economică şi │ │ │40701050 │
│ │ │ │specializările │ │ │ │
│ │ │ │Economie │ │ │ │
│ │ │ │agroalimentară │ │ │ │
│ │ │ │şi Economie │ │ │ │
│ │ │ │agroalimentară │ │ │ │
│ │ │ │şi a mediului) │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Ştiinţe │ │ │ │
│ │ │ │economice (fără│ │ │ │
│ │ │ │domeniul de │ │ │ │
│ │ │ │licenţă │ │ │ │
│ │ │ │Cibernetică, │ │ │4070 │
│ │ │ │statistică şi │ │ │(fără │
│ │ │70 │informatică │1 │D1 │407050; │
│ │ │ │economică şi │ │ │40701020; │
│ │ │ │specializările │ │ │40701050) │
│ │ │ │Economie │ │ │ │
│ │ │ │agroalimentară │ │ │ │
│ │ │ │şi Economie │ │ │ │
│ │ │ │agroalimentară │ │ │ │
│ │ │ │şi a mediului) │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Psihologie şi │ │ │ │
│ │ │80 │ştiinţe │1 │D1 │4080 │
│ │ │ │comportamentale│ │ │ │
├───┼───────────┼───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │10 │Filologie │1 │D1 │5010 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │20 │Filosofie │1 │D1 │5020 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │30 │Istorie │1 │D1 │5030 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │40 │Teologie │1 │D1 │5040 │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │50 │Studii │1 │D1 │5050 │
│ │ │ │culturale │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │60 │Arhitectură şi │2,5 │D3 │5060 │
│ │ │ │urbanism │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Arte vizuale │ │ │ │
│ │ │70 │(fără Istoria │3 │D4 │507040 │
│ │ │ │şi teoria │ │ │ │
│ │Ştiinţe │ │artei) │ │ │ │
│50 │umaniste şi├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │arte │ │Arte vizuale │ │ │ │
│ │ │70 │(doar Istoria │1 │D1 │50704070 │
│ │ │ │şi teoria │ │ │ │
│ │ │ │artei) │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Teatru şi │ │ │ │
│ │ │70 │artele │5,37 │D4 │507010 │
│ │ │ │spectacolului │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │70 │Cinematografie │7,5 │D4 │507020 │
│ │ │ │şi media │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Muzică (doar │ │ │50703040; │
│ │ │70 │Interpretare │5,37 │D4 │50703050 │
│ │ │ │muzicala) │ │ │ │
│ │ ├───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Muzică (fară │ │ │ │
│ │ │70 │Interpretare │3 │D4 │507030 │
│ │ │ │muzicală) │ │ │ │
├───┼───────────┼───┼───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │Ştiinţa │ │Ştiinţa │ │ │ │
│ │Sportului │ │Sportului şi │ │ │ │
│60 │şi │10 │Educaţiei │1,86 │D2 │6010 │
│ │Educaţiei │ │Fizice │ │ │ │
│ │Fizice │ │ │ │ │ │
└───┴───────────┴───┴───────────────┴──────────┴─────────┴──────────┘
Notă. Se consideră valoarea 1 (unu) pentru coeficientul de cost corespunzător pentru studenţii/participanţii din instituţiile de învăţământ superior de stat finanţate de MEC, înscrişi la formele de învăţământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenţi străini, Pregătire psihopedagogică suplimentară, Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar). ANEXA 4 la metodologie Lista indicatorilor de calitate şi ponderile asociate, pentru anul 2026
┌──────────────┬───────────────┬───────┐
│Clasa de │Denumire │Pondere│
│indicatori │indicator (ICk)│ │
├──────────────┼───────────────┼───────┤
│ │IC1.1 Raportul │ │
│ │dintre numărul │ │
│ │studenţilor şi │8% │
│ │numărul de │ │
│ │cadre didactice│ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC1.2 Raportul │ │
│ │numărului de │ │
│ │studenţi de la │ │
│ │ciclul de │ │
│ │master şi │6% │
│ │numărul de │ │
│ │studenţi de la │ │
│ │ciclul de │ │
│ │licenţă │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC1.3 Raportul │ │
│C1. Predare/ │dintre numărul │ │
│învăţare (22%)│de cadre │ │
│ │didactice cu │ │
│ │vârsta de pană │4% │
│ │la 40 ani, │ │
│ │inclusiv, şi │ │
│ │numărul total │ │
│ │de cadre │ │
│ │didactice │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC1.4 Raportul │ │
│ │dintre numărul │ │
│ │cadrelor │ │
│ │didactice │ │
│ │titulare care │4% │
│ │au dreptul de a│ │
│ │conduce │ │
│ │doctorat şi │ │
│ │numărul de │ │
│ │cadre didactice│ │
├──────────────┼───────────────┼───────┤
│ │IC2.1 Calitatea│13% │
│ │resursei umane │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC2.2 Impactul │ │
│ │activităţii │ │
│ │ştiinţifice/ │ │
│ │creaţiei │13% │
│ │artistice/ │ │
│ │performanţei │ │
│ │sportive │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│C2. Cercetare │IC2.3 │ │
│ştiinţifică/ │Performanţa │ │
│creaţie │activităţii │ │
│artistică/ │ştiinţifice/ │14% │
│performanţă │creaţiei │ │
│sportivă (46%)│artistice/ │ │
│ │performanţei │ │
│ │sportive │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC2.4 Fondurile│ │
│ │pentru │ │
│ │cercetare │ │
│ │ştiinţifică/ │6% │
│ │creaţie │ │
│ │artistică/ │ │
│ │performanţă │ │
│ │sportivă │ │
├──────────────┼───────────────┼───────┤
│ │IC3.1 Ponderea │ │
│ │mobilităţilor │5% │
│ │studenţeşti │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC3.1(a) la │ │
│ │nivel │ │
│ │instituţional -│ │
│ │50% din IC3.1 │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC3.1(b) la │ │
│ │nivel naţional │ │
│ │- 50% din IC3.1│ │
│C3. Orientare ├───────────────┼───────┤
│internaţională│IC3.2 Ponderea │ │
│(12%) │studenţilor │ │
│ │străini │7% │
│ │înscrişi în │ │
│ │programe de │ │
│ │studii │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC3.2(a) la │ │
│ │nivel │ │
│ │instituţional -│ │
│ │50% din IC3.2 │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC3.2(b) la │ │
│ │nivel naţional │ │
│ │- 50% din IC3.2│ │
├──────────────┼───────────────┼───────┤
│ │IC4.1 │ │
│ │Capacitatea de │ │
│ │a integra │ │
│ │persoanele │ │
│ │provenite din │5% │
│ │medii │ │
│ │dezavantajate │ │
│ │socio-economic │ │
│ │în programe │ │
│ │educaţionale │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC4.2 │ │
│ │Contribuţia │ │
│ │instituţiei de │ │
│ │învăţământ │ │
│ │superior la │4% │
│ │fondul de │ │
│C4. Orientare │burse, inclusiv│ │
│regională& │alte forme de │ │
│echitate │sprijin pentru │ │
│socială (20%) │studenţi │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC4.3 │ │
│ │Activitatea de │ │
│ │practică pentru│4% │
│ │ciclul de │ │
│ │studii de │ │
│ │licenţă │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC4.4 Locuri în│ │
│ │cămine │5% │
│ │studenţeşti │ │
│ ├───────────────┼───────┤
│ │IC4.5 Fondurile│ │
│ │nerambursabile │ │
│ │atrase de │2% │
│ │instituţia de │ │
│ │învăţământ │ │
│ │superior │ │
├──────────────┴───────────────┼───────┤
│Pondere totală │100% │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Pondere totală din FI’ │30,00% │
└──────────────────────────────┴───────┘
ANEXA 5 la metodologie Modul de calcul al indicatorilor de calitate pentru anul 2026 Clasa de indicatori C1. Predare/învăţare IC1.1 Raportul dintre numărul studenţilor şi numărul de cadre didactice Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al studenţilor (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii de licenţă şi master şi numărul total de norme didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării), conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: [TPD_rs]^(U) - numărul total al cadrelor didactice din ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării); [TS_rs]^(U) - numărul total de studenţi*1 (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii (L,M - Licenţă, Master), din ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U, obţinut pe baza relaţiei: [TS_rs]^(U) = {[SF_rs]^(U)(L_buget) + [SF_rs]^(U)(M_buget) * ef_master + [SF_rs]^(U) (L taxă) + [SF_rs]^(U) (M_taxă)* ef_master} iar ef_master este un coeficient de multiplicare egal cu 1,5 care se aplică la ciclul de master; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2024 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2024/2025, respectiv personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025; ac - anul curent de aplicare a indicatorului. *1 Numărul de studenţi pentru licenţă şi master (raportat de instituţiile de învăţământ superior în platforma ANS) este ajustat la o valoare optimă pe ramură de ştiinţă (care variază în funcţie de cerinţele ARACIS), în cazul în care are o valoare mai mică decât aceasta. Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS); standarde ARACIS. IC1.2 Raportul numărului de studenţi de la ciclul de master şi numărul de studenţi de la ciclul de licenţă Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă), de la ciclul de master şi numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: [SF_rs]^(U) (M) - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de master (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U, unde, pentru studenţii în regim cu taxă, se aplică un coeficient de multiplicare egal cu 1,5; [SF_rs]^(U)(L) - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de licenţă*2 (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U; *2 Numărul de studenţi pentru licenţă (raportat de către instituţiile de învăţământ superior în platforma ANS) este ajustat la o valoare optimă pe ramură de ştiinţă (care variază în funcţie de cerinţele ARACIS), în cazul în care are o valoare mai mică decât aceasta. an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2024 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2024/2025; ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Pentru ramurile de ştiinţă arhitectură, medicină, medicină veterinară, medicină dentară şi farmacie, la ciclul de master se iau în considerare doar studenţii de la programele de master distincte de programele de licenţă, precum şi studenţii de la rezidenţiat. Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS); standarde ARACIS. IC1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani, inclusiv, şi numărul total de cadre didactice Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază, corespunzătoare cadrelor didactice cu vârsta de până la 40 ani, inclusiv, şi numărul total al normelor didactice pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării), conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: [TPDT_rs]^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari cu vârsta până la 40 ani inclusiv, corespunzătoare cadrelor didactice titulare din ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării); [TPD_rs]^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării); an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2024 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS). IC1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază, corespunzătoare cadrelor didactice care au dreptul de a conduce doctorat, şi numărul total al normelor didactice pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării), conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: [TPDCD_rs]^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat, din ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U; [TPD_rs]^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării); an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2024 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS) Clasa de indicatori C2. Cercetare ştiinţifică/creaţie artistică/performanţă sportivă IC2.1 Calitatea resursei umane Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, media scorurilor CNATDCU obţinute de cadrele didactice şi de cercetare*3 ale instituţiei de învăţământ superior, din ramura de ştiinţă rs, ponderată cu fracţiile de normă ale cadrelor didactice şi de cercetare în rs. Scorul CNATDCU pentru fiecare cadru didactic şi de cercetare se determină ca raport între punctajul comunicat de instituţia de învăţământ superior pentru acesta (calculat conform reglementărilor legale privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, în vigoare la data de referinţă a raportării) şi punctajul minim, stabilit de CNATDCU*4, pentru domeniul în care acesta deţine titlul respectiv. *3 Toate cadrele didactice şi de cercetare titulare şi angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării. Punctajul pentru cadrele didactice şi de cercetare cu activitatea ştiinţifică în alte ramuri de ştiinţă decât cele raportate de instituţia de învăţământ superior este calculat conform standardului minim al CNATDCU pentru domeniul în care îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică, cadrul didactic şi de cercetare fiind raportat în ramura /ramurile de ştiinţă unde desfăşoară activitatea didactică. Pentru cadrele didactice şi de cercetare pentru care nu se raportează rezultatele privind activitatea ştiinţifică /creaţia artistică /performanţa sportivă, acestea vor fi considerate cu valoarea 0. *4 Pentru cadrele didactice şi de cercetare care nu îndeplinesc criteriile minimale obligatorii CNATDCU, dar au un punctaj mai mare decât cel minim, scorul CNATDCU va avea valoarea 1. Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza doar pentru cadrele didactice şi de cercetare cu funcţia didactică de profesor sau conferenţiar, sau echivalent, pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2025*5, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) *5 Dacă instituţia de învăţământ superior a raportat în platforma ANS mai puţin de două norme jumătate ocupate de către cadrele didactice titulare (profesori, conferenţiari sau echivalenţi) pe o ramură de ştiinţă, media scorurilor se face împărţind la 2,5 suma scorurilor obţinute de aceştia. unde: [Scor_j(prof,conf)]^(U) = [punctaj_CD_j]^(U)/[punctaj_min_CNARDCU_j]^(U) - scorul obţinut pentru cadrul didactic şi de cercetare titular CD_j, (care este profesor, conferenţiar sau echivalent), de la instituţia de învăţământ superior U; [punctaj_CD_j]^(U) - punctajul comunicat de instituţia de învăţământ superior pentru cadrele didactice şi de cercetare CD_j (conform reglementărilor legale în vigoare la data de referinţă a raportării privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice şi de cercetare); [punctaj_min_CNATDCU_j]^(U) - punctajul minim stabilit de CNATDCU pentru domeniul în care cadrul didactic şi de cercetare CD_j deţine titlul respectiv; m_j,r,s - norma sau fracţia de normă a cadrului didactic şi de cercetare titular j, din instituţia de învăţământ superior U, în ramura de ştiinţă rs, iar Σm_j,rs = 1; m_rs(prof, conf) - numărul total de norme ale cadrelor didactice şi de cercetare titulare din instituţia de învăţământ superior U, în ramura de ştiinţă rs, iar Σm_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare titulare (profesori, conferenţiari şi echivalenţi) din instituţia de învăţământ superior U; an_i - anul de referinţă pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025, respectiv scorurile calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2025 a fiecărui cadru didactic şi de cercetare, conform Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 6129/2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calităţii de conducător de doctorat şi a atestatului de abilitare, până la data de referinţă a raportării ). Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS), MEC. IC2.2 Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice/performanţei sportive Se calculează pentru fiecare ramură de ştiinţă, media scorurilor Hirsch obţinute de către cadrele didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior pe ramura de ştiinţă rs*6, ponderată cu fracţiile de normă ale cadrelor didactice şi de cercetare în rs. Scorul Hirsch pentru fiecare cadru didactic şi de cercetare se determină ca media ponderată a indicilor*7 Hirsch h corespunzători la momentul raportării, pentru cadrele didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior pe ramura de ştiinţă rs. *6 Dacă instituţia de învăţământ superior a raportat în platforma ANS mai puţin de cinci cadre didactice pe ramură de ştiinţă, media se face împărţind la 5 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate pe ramură de ştiinţă, respectiv dacă instituţia de învăţământ superior a raportat mai puţin de 25 cadre didactice pe instituţia de învăţământ superior, media se face împărţind la 25 suma scorurile obţinute de cadrele didactice raportate la nivel de instituţie de învăţământ superior. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care instituţiile de învăţământ superior au programe universitare în ramuri de ştiinţă pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare. Se iau în calcul toate cadrele didactice şi de cercetare titulare şi angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării. Pentru cadrele didactice şi de cercetare pentru care nu se raportează rezultatele privind activitatea ştiinţifică /creaţia artistică /performanţa sportivă, acestea vor fi considerate cu valoarea 0. *7 Pentru domeniile CNATDCU corespunzătoare domeniilor fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF:10, 20, 30), bazele de date folosite pentru citări sunt Web of Science, Scopus şi Google Scholar. Pentru celelalte domenii baza de date folosită este Google Scholar. Pentru domeniile artistice şi domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice se va folosi un indicator alternativ. Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2025, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: {H[CD_j,as]^rs,U} - scorul Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j pentru activitatea sa ştiinţifică as, cu normă didactică în ramura de ştiinţă rs de la instituţia de învăţământ superior U. Pentru atenuarea distorsiunilor determinate de distribuţiile neomogene ale valorilor intrate în media ponderată a scorului Hirsch, s-a aplicat (H_j)^3/^2; p1 = 0,5, p2 = 0,3 şi p3 = 0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv p1 = 0, p2 = 0 şi p3 = 1, pentru celelalte domenii fundamentale; [h_j]^WebofSci[(CD_j,as)^rs,U]- indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j pentru activitatea sa ştiinţifică, cu normă didactică în ramura de ştiinţă rs de la instituţia de învăţământ superior U, calculat prin folosirea bazei de date Web of Science; (h_j)^Scopus[(CD_j, as)^rs,U] - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j pentru activitatea sa ştiinţifică, cu normă didactică în ramura de ştiinţă rs de la instituţia de învăţământ superior U, calculat prin folosirea bazei de date Scopus; (h_j)^GoogleSch[(CD_j,as)^rs,U] - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare pentru activitatea sa ştiinţifică, cu normă didactică în ramura de ştiinţă rs de la instituţia de învăţământ superior U, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar; m_j,rs - norma sau fracţia de normă a cadrului didactic şi de cercetare titular j, din instituţia de învăţământ superior U, în ramura de ştiinţă rs, iar Σm_j,rs = 1; m_rs - numărul total de norme ale cadrelor didactice şi de cercetare titulare raportate de instituţia de învăţământ superior U, în ramura de ştiinţă rs, iar Σm_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare titulare din instituţia de învăţământ superior U; an_i - anul de referinţă pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025 respectiv scorurile Hirsch calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2025 a fiecărui cadru didactic şi de cercetare). Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte media aritmetică a punctajelor calculate, la momentul raportării, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă, pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior în domeniul artistic la indicatorul IC2.1, domeniul în care cadrul didactic şi de cercetare CD_j deţine titlul respectiv. Se acordă punctaj (1 punct) pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au şi (sau doar) activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de calcul pentru activitatea ştiinţifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător). Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2025, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: cit[{CD_j,ca)^rs,U] - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă, pentru creaţia artistică a cadrului didactic sau de cercetare, cu normă didactică în ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U; cp_art - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de creaţie artistică (este calculat, pentru fiecare domeniu CNATDCU, ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de creaţie artistică, înregistrată la nivel naţional); (h_j)^GoogleSch [(CD_j,as)^rs,U] - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic sau de cercetare j, pentru activitatea sa ştiinţifică, cu normă didactică în domeniul rs, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar; m_j,rs - norma sau fracţia de normă a cadrului didactic şi de cercetare titular j, din instituţia de învăţământ superior U, în ramura de ştiinţă rs, iar Σmj,rs = 1; m_rs - numărul total de norme ale cadrelor didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior U, în ramura de ştiinţă rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior U; an_i - anul de referinţă pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025, respectiv indicii Hirsch şi/sau numărul de citări calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2025 a fiecărui cadru didactic şi de cercetare). Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează media aritmetică a punctajelor calculate, la momentul raportării, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi/sau recunoaşterea naţională şi internaţională, pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice la indicatorul IC2.1, domeniul în care cadrul didactic şi de cercetare CDj deţine titlul respectiv. Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate, respectiv recunoaştere naţională sau internaţională. Tipurile de recunoaştere naţională şi internaţională la nivel de titlu onorific, publicaţie de specialitate şi/sau premiu sunt: antrenor emerit, maestru al sportului, maestru emerit al sportului, arbitru naţional şi internaţional, comisar, observator pe ramuri de sport, membru în structurile sportului la nivel internaţional, autor de publicaţii de specialitate (strategii, metodologii, linii metodice, planuri de pregătire, programe de pregătire sportivă/refacere/recuperare/reeducare motrică şi funcţională, pentru copii/tineri/adulţi, pentru obţinerea şi menţinerea sănătăţii, menţinerea vieţii active a persoanelor vârstnice), realizate la solicitarea unor organisme de specialitate, reprezentative la nivel naţional sau internaţional. Se diferenţiază nivelul internaţional faţă de cel naţional cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 şi recunoaşterea cu indice 5. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au şi (sau doar) activitate ştiinţifică în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de calcul pentru activitatea ştiinţifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător). Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2025, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: perf_tip [(CD_j,ps)^rs,U] - tipul de performanţă sportivă, sub formă de citare nominală, din publicaţii de specialitate, sau de recunoaştere naţională sau internaţională a cadrului didactic sau de cercetare j, cu normă didactică în ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U; p_perf_tip - punctajul acordat tipului de performanţă sportivă, sub formă de citare nominală din publicaţii de specialitate sau element de recunoaştere naţională sau internaţională (se diferenţiază nivelul internaţional fată de cel naţional cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 şi recunoaşterea cu indice 5); cp_perf - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de performanţă sportivă (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de performanţă sportivă, înregistrată la nivel naţional); (h_j)^GoogleShc [(CD_j,s)^rs,U] - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic sau de cercetare j, pentru activitatea sa ştiinţifică, cu norma didactică în ramura de ştiinţă rs, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar; m_j,rs - norma sau fracţia de normă a cadrului didactic şi de cercetare titular j, din instituţia de învăţământ superior U, în ramura de ştiinţă rs, iar Σm_j,rs = 1; m_rs - numărul total de norme ale cadrelor didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior U în ramura de ştiinţă rs, iar Σm_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior U; an_i - anul de referinţă pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025, respectiv indicii Hirsch şi/sau numărul de citări nominale, din publicaţii de specialitate şi de recunoaşteri naţionale sau internaţionale, calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2025 a fiecărui cadru didactic şi de cercetare). Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS), Web of Science, Google Scholar, Scopus IC2.3 Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice/performanţei sportive Se calculează pentru fiecare ramură de ştiinţă, media punctajelor finale obţinute în ultimii patru ani la data de referinţă a raportării, prin publicarea de articole/lucrări în reviste sau volume clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings IEEE Proceedings sau ISI Emerging şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al instituţiei de învăţământ superior care activează în acea ramură de ştiinţă, ponderată cu fracţiile de normă ale personalului didactic şi de cercetare titular al instituţiei de învăţământ superior în acea ramură de ştiinţă*8. Punctajul final pentru fiecare cadru didactic şi de cercetare titular se determină ca sumă ponderată, în funcţie de fiecare categorie de articole şi brevete, a punctajelor raportate pentru contribuţia individuală la publicarea de articole şi obţinerea de brevete în ultimii patru ani. *8 Dacă instituţia de învăţământ superior a raportat în platforma ANS mai puţin de cinci cadre didactice pe ramură de ştiinţă, media se face împărţind la 5 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate pe ramură de ştiinţă, respectiv dacă instituţia de învăţământ superior a raportat mai puţin de 25 cadre didactice pe instituţia de învăţământ superior, media se face împărţind la 25 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate la nivel de instituţie de învăţământ superior. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care instituţiile de învăţământ superior au programe universitare în ramuri de ştiinţă pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare Se iau în calcul toate cadrele didactice şi de cercetare titulare şi angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării. Pentru cadrele didactice şi de cercetare pentru care nu se raportează rezultatele privind activitatea ştiinţifică /creaţia artistică /performanţa sportivă, acestea vor fi considerate cu valoarea 0. Pentru activitatea ştiinţifică, acordarea punctajelor pentru fiecare lucrare publicată în jurnale sau volume clasificate/indexate ISI (SCIE şi SSCI, Arts&Humanities), ERIH Plus, ISI Proceedings, IEEE Proceedings sau ISI Emerging se face astfel: Nature sau Science - 15 puncte; reviste clasificate/indexate ISI SCIE şi SSCI (quartilele Q1 - 7 puncte, Q2 - 5 puncte, Q3 şi Q4- 2 puncte), ISI Arts&Humanities - 2 puncte, reviste clasificate ERIH Plus -1 punct; ISI Emerging - 2 puncte; lucrările în Proceedings-uri ISI şi IEEE - 1 punct. Pentru fiecare brevet obţinut, acordarea punctajelor se face astfel: brevet naţional - 2 puncte, brevet european - 6 puncte, internaţional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte. Pentru activitatea de creaţie artistică sau performanţă sportivă realizată în domeniile artistice, respectiv domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice se iau în calcul criteriile alternative, menţionate mai jos. Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2025, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: ar_tip[(CD_j,as)^rs,U] - numărul de articole publicate în ultimii patru ani, în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI (SCIE şi SSCI, Arts&Humanities), ERIH Plus, ISI Emerging, ISI Proceedings IEEE Proceedings, de către personalul didactic şi de cercetare al instituţiei de învăţământ superior U care activează în ramura de ştiinţă rs, în ultimii patru ani; p_ar_tip - punctajul acordat unui articol publicat într-o categorie de revistă, dintre cele menţionate mai sus; br_tip[(CD_j,as)^rs,U] - numărul de brevete, în funcţie de tipul de brevet (triadic, european/internaţional sau naţional) obţinute în ultimii patru ani, de către personalul didactic şi de cercetare al instituţiei de învăţământ superior U, care activează în ramura de ştiinţă rs, în ultimii patru ani; p_br_tip - punctajul acordat unui brevet obţinut la nivel naţional sau internaţional, în funcţie de tipul de brevet mai sus menţionat; m_j,rs - norma sau fracţia de normă a cadrului didactic şi de cercetare titular j, din instituţia de învăţământ superior U, în ramura de ştiinţă rs, iar Σm_j,rs = 1; m_rs - numărul total de norme ale cadrelor didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior U, în ramura de ştiinţă rs, iar Σm_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior U; an_i - anul de referinţă pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025, respectiv punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2025 a activităţii ştiinţifice recunoscute în ultimii patru ani). O lucrare poate fi raportată doar o singură dată de instituţia de învăţământ superior. În cadrul revistelor încadrate în mai multe domenii, se va lua în considerare încadrarea cea mai favorabila. Zonele roşie, galbenă şi albă sunt definite pentru fiecare an în parte. Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS), UEFISCDI Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, media punctelor finale obţinute în ultimii patru ani la data de referinţă a raportării, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creaţie artistică, precum şi obţinerea de premii, distincţii şi nominalizări, individuale sau colective, la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf*9, de către personalul didactic şi de cercetare al instituţiei de învăţământ superior, care activează în acel domeniu artistic, ponderată cu fracţiile de normă ale personalului didactic şi de cercetare titular raportat de instituţia de învăţământ superior în acel domeniu artistic la indicatorul IC2.1, domeniul în care cadrul didactic şi de cercetare CDj deţine titlul respectiv. *9 Domeniile artistice pentru care se realizeaza modul de calcul alternativ sunt cuprinse în Lista de manifestări, festivaluri şi concursuri organizate la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic, prevazută în Anexa 6. Punctajul final pentru fiecare cadru didactic şi de cercetare titular se determină ca sumă ponderată, în funcţie de fiecare categorie de activitate de creaţie artistică realizată în ultimii patru ani şi punctele corespunzătoare acestora. Pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute la nivel naţional se acordă 1 punct, 3 puncte pentru cele la nivel internaţional, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au şi (sau doar) activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de calcul pentru activitatea ştiinţifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate/indexate şi brevete obţinute. Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2025, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: pr_tip[(CD_j,ca)^rs,U] - numărul de proiecte realizate sau distincţii obţinute în ultimii patru ani,, pe tipuri de rezultate, pentru creaţia artistică a cadrului didactic sau de cercetare j, cu normă didactică în ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U; p_pr_tip - punctajul acordat tipului de rezultat, proiect realizat sau distincţie obţinută, menţionat mai sus; cp_art - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de creaţie artistică (este calculat, pentru fiecare domeniu CNATDCU, ca raportul dintre valoarea mediană a punctajului pentru cercetare ştiinţifică - articole şi brevete - şi valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de creaţie artistică, înregistrate la nivel naţional); ar_tip[(CD_j,as)^rs,U] - numărul de articole publicate în ultimii patru ani, în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI (SCIE şi SSCI şi Arts&Humanities), ERIH Plus, ISI Emerging, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic şi de cercetare al instituţiei de învăţământ superior U care activează în ramura de ştiinţă rs; p_ar_tip - punctajul acordat unui articol publicat într-o categorie de revistă, dintre cele menţionate mai sus; br_tip[(CD_j,as)^rs,U] - numărul de brevete, în funcţie de tipul de brevet (triadic, european/internaţional sau naţional) obţinute în ultimii patru ani, de către personalul didactic şi de cercetare al instituţiei de învăţământ superior U, care activează în ramura de ştiinţă rs; p_br_tip - punctajul acordat unui brevet obţinut la nivel naţional sau internaţional, în funcţie de tipul de brevet menţionat mai sus; m_j,rs - norma sau fracţia de normă a cadrului didactic şi de cercetare titular j, din instituţia de învăţământ superior U, în ramura de ştiinţă rs, iar Σ m_j,rs = 1; m_rs - numărul total de norme ale cadrelor didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior U, în ramura de ştiinţă rs, iar Σm_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior U; an_i - anul de referinţă pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025, respectiv punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2025 a activităţii ştiinţifice recunoscute în ultimii patru ani) . Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca media punctelor finale obţinute în ultimii patru ani, prin obţinerea de performante sportive şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al instituţiei de învăţământ superior, care activează în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, ponderată cu fracţiile de normă ale personalului didactic şi de cercetare titular raportat de instituţia de învăţământ superior în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice la indicatorul IC2.1, domeniul în care cadrul didactic şi de cercetare CDj deţine titlul respectiv. Pentru performantele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0,5; 0,35; 0,25 puncte pentru locurile I, II, respectiv III la campionate (fază finală) de nivel naţional/universitar; 1,5; 1,25; 1, respectiv 0,75 puncte pentru locurile I, II, III, respectiv IV-VI; la competiţii de nivel european; 1; 0,75; 0,5 pentru locurile I, II respectiv III, pentru competiţii internaţionale de reprezentare a României, 10; 8; 6; 5; 4; 3; 1,5 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, VI, respectiv - VII-VIII, la competiţii de nivel mondial / Jocuri mondiale Special Olympics/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 2 puncte pentru fiecare brevet naţional, 4 puncte pentru brevetele europene /internaţionale şi 12 puncte pentru brevetele triadice. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au şi (sau doar) activitate ştiinţifică în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de calcul pentru activitatea ştiinţifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate/indexate şi brevete obţinute. Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referinţă 1 ianuarie 2025, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: ps_tip[(CD_j,ps)^rs,U] - tipul de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută în ultimii patru ani, de cadrul didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U; p_ps_tip - punctajul acordat tipului de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută, menţionate mai sus; cp_perf - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de performanţă sportivă (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a punctajului obţinut pentru cercetare ştiinţifică - articole şi brevete - şi valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de performanţă sportivă, înregistrată la nivel naţional); ar_tip[(CD_j,as)^rs,U] - numărul de articole publicate în ultimii patru ani, în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI (SCIE şi SSCI şi Arts&Humanities), ERIH Plus, ISI Emerging, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic şi de cercetare al instituţiei de învăţământ superior U care activează în ramura de ştiinţă rs; p_ar_tip - punctajul acordat unui articol publicat într-o categorie de revistă, dintre cele menţionate mai sus; br_tip[(CD_j,as)^rs,U] - numărul de brevete, în funcţie de tipul de brevet (triadic, european/internaţional sau naţional) obţinute în ultimii patru ani, de către personalul didactic şi de cercetare al instituţiei de învăţământ superior U, care activează în ramura de ştiinţă rs; p_br_tip - punctajul acordat unui brevet obţinut la nivel naţional sau internaţional, în funcţie de tipul de brevet menţionat mai sus; [TPDCtit_rs]^(U) - reprezintă numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al instituţiei de învăţământ superior respective U, în acea ramură de ştiinţă rs; m_rs - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior U, în ramura de ştiinţă rs, iar Σm_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de instituţia de învăţământ superior U; an_i - anul de referinţă pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025 respectiv punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2025 a activităţii ştiinţifice recunoscute în ultimii patru ani). Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS), UEFISCDI IC2.4 Fondurile pentru cercetare ştiinţifică/creaţie artistică/performanţă sportivă Se calculează, la nivel de instituţie de învăţământ superior, ca medie a datelor valide a ultimilor patru ani calendaristici, pentru raportul dintre suma fondurilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică*10 (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al instituţiei de învăţământ superior) şi numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în instituţia de învăţământ superior*11, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) *10 Nu se iau în considerare proiectele de tip POS-DRU, POS-CCE, POCU şi POCA. *11 Se iau în calcul toate cadrele didactice şi de cercetare titulare şi angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referinţă a raportării în platforma ANS. unde: [TV_pr_cercetare]^(U) - reprezintă valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică/performanţă sportivă (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al instituţiei de învăţământ superior), ale instituţiei de învăţământ superior U, exprimată în lei (conform art. 33.20, Anexa 5 tip 20, din execuţia bugetară de la nivelul MEC); TPDCtit^(U)- reprezintă numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau de cercetare, în instituţia de învăţământ superior U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025, cadre didactice cu normă de bază în anul universitar 2024/2025, date statistice financiare ale anului 2024); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS), MEC Clasa de indicatori C3. Orientare internaţională IC3.1 Ponderea mobilităţilor studenţeşti Se calculează, la nivel de instituţia de învăţământ superior, ca indicator compus, astfel: pentru 50% din indicator se calculează ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor care au participat la mobilităţi*12, studenţii instituţiei de învăţământ superior în străinătate - outgoing şi studenţi străini în România - incoming (la incoming se aplică un coeficient de multiplicare în valoare de 1,5) şi numărul total de studenţi înmatriculaţi în instituţia de învăţământ superior U, iar pentru 50% din indicator se calculează ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor instituţiei de învăţământ superior care au participat la mobilităţi (calculat similar cu numărătorul din raportul anterior) şi numărul total de studenţi din instituţiile de învăţământ superior de stat care au participat la mobilităţi, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) *12 Prin programele ERASMUS studiu sau practică, programe bilaterale, sau alte forme unde: SF^(U) (mob_ro) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă), care au participat la mobilităţi în străinătate, de la toate ciclurile de studii din instituţia de învăţământ superior U; SF^(U) (mob_st) - numărul de studenţi fizici străini care au participat la mobilităţi în România, de la toate ciclurile de studii din instituţia de învăţământ superior U; SF^(nat) (mob_ro) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă), care au participat la mobilităţi în străinătate, de la toate ciclurile de studii la nivel naţional, din instituţiile de învăţământ superior de stat; SF^(nat) (mob_st) - numărul de studenţi fizici străini care au participat la mobilităţi în România, de la toate ciclurile de studii la nivel naţional, din instituţiile de învăţământ superior de stat; p_dmob - ponderea acordată unei mobilităţi realizate de student, în funcţie de durata mobilităţii şi a tipului de mobilitate: 0,2 pentru mobilităţi foarte scurte, fără alte forme (< 1 lună) şi 0,1 pentru alte forme de mobilităţi foarte scurte; 0,6 pentru mobilităţi scurte (>= 1 lună <1 semestru); 1 pentru mobilităţi medii (>= 1 semestru şi <1 an) şi pentru mobilităţi lungi (>=1 an); TSF^(U) - Numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la instituţia de învăţământ superior U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător, pentru mobilităţile realizate (finalizate) în anul universitar anterior (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2024/2025, respectiv mobilităţile realizate şi finalizate în anul universitar anterior 2023/2024); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS). IC3.2 Ponderea studenţilor străini înscrişi în programe de studii Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca indicator compus, astfel: pentru 50% din indicator se calculează ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor străini (cu altă cetăţenie decât română) înmatriculaţi la programe de licenţă, master şi doctorat ale instituţiei de învăţământ superior şi numărul total al studenţilor din instituţia de învăţământ superior înmatriculaţi la toate ciclurile de studii, iar pentru 50% din indicatori se calculează ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi pentru raportul dintre numărul studenţilor străini (cu altă cetăţenie decât română) înmatriculaţi la programe de licenţă, master şi doctorat ale instituţiei de învăţământ superior şi numărul total al studenţilor străini din instituţiile de învăţământ superior de stat, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: [SF_rs]^(U) (străini) - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), de la toate ciclurile de studii universitare, din ramura de ştiinţă rs, din instituţia de învăţământ superior U; [SF_rs]^(nat) (străini) - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), de la toate ciclurile de studii universitare, din ramura de ştiinţă rs, la nivel naţional, din instituţiile de învăţământ superior de stat; [TSF_rs]^(U) - Numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii universitare, din ramura de ştiinţă rs, din instituţia de învăţământ superior U; p_str - ponderea acordată studenţilor străini: 1 pentru studenţii străini (alţii decât etnici români) şi studenţii străini etnici români cu taxă, 0,5 pentru studenţii străini etnici români la buget; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2024/2025); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS) Clasa de indicatori C4. Orientare regională& echitate socială IC4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socio-economic în programe educaţionale Se calculează, la nivel de instituţie de învăţământ superior, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între numărul studenţilor proveniţi din medii dezavantajate socio-economic*13 şi numărul total al studenţilor, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) *13 Sintagma "medii dezavantajate socio-economic" are în vedere acele persoane care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori, care provin din centre de plasament (orfani), sau aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), sau sunt persoane cu dizabilităţi. unde: SF^(U) (medii_dezavantajate) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori, sau provin din centre de plasament (orfani), sau aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), de la instituţia de învăţământ superior U; TSF^(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L,M,D), de la instituţia de învăţământ superior U. an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2024/2025); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS). IC4.2 Contribuţia instituţiei de învăţământ superior la fondul de burse, inclusiv alte forme de sprijin pentru studenţi Se calculează, la nivel de instituţie de învăţământ superior, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul între sumele alocate de instituţia de învăţământ superior, din surse proprii, pentru fondul de burse şi pentru alte forme de sprijin pentru studenţi (exclusiv sursele bugetare) şi fondul total de burse pentru studenţi, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: [CB_surse proprii]^(U) - cheltuieli cu burse şi alte forme de sprijin financiar pentru studenţi, din sursele proprii ale instituţiei de învăţământ superior, altele decât alocaţiile bugetare, exprimate în lei (conform art. 59.01 şi 57, Anexa 7 tip 10, din execuţia bugetară de la nivelul MEC); [VB_total]^(U) - fondurile totale de burse pentru studenţi ale instituţiei de învăţământ superior, exprimate în lei (conform art. 59.01 şi 57, Anexa 7 tip 10, din execuţia bugetară de la nivelul MEC şi fondul de burse alocat de MEC prin contractul instituţional); ant - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025, pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2024/2025, date statistice financiare ale anului 2024); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: MEC IC4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între numărul total de ore de practică din planul de învăţământ, pentru studenţii cu frecvenţă, de la ciclul de studii de licenţă, şi numărul total de ore din planul de învăţământ (fără disciplinele facultative şi DPPD) pentru studenţii cu frecvenţă de la ciclul de studii de licenţă din acel an universitar, conform relaţiei generale: (a se vedea imaginea asociată) Pentru anul 2026, având în vedere datele disponibile, aplicarea formulei se va realiza cu datele raportate la 1 ianuarie 2023, 1 ianuarie 2024, 1 ianuarie 2025 şi 1 ianuarie 2026, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: [NH_med_rs]^(U) (L_pract) - numărul mediu de ore de practică din planul de învăţământ, pentru un student fizic cu frecvenţă (bugetat şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U; [NH_med_rs]^(U) (L_total) numărul mediu de ore de practică din planul de învăţământ (fără disciplinele facultative şi DPPD), pentru un student fizic cu frecvenţă (bugetat şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la instituţia de învăţământ superior U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2024/2025, respectiv studenţii care au realizat practică în anul universitar 2023/2024); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS) IC4.4 Locuri în cămine studenţeşti Se calculează, la nivel de instituţie de învăţământ superior, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între suma numărului de studenţi cazaţi în căminele instituţiei de învăţământ superior şi numărul de studenţi care au primit subvenţii pentru cazare în afara campusului universitar, conform OUG 73/2004, şi numărul total de studenţi din afara localităţii de rezidenţă a instituţiei de învăţământ superior, de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D), conform relaţiei generale: (a se vedea imaginea asociată) Pentru anul 2026, având în vedere datele disponibile, aplicarea formulei se va realiza cu datele raportate la 1 ianuarie 2023, 1 ianuarie 2024, 1 ianuarie 2025 şi 1 ianuarie 2026, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: TSC^(U) - numărul de studenţi cazaţi în căminele instituţiei de învăţământ superior U; TSSC^(U) - numărul de studenţi care au primit subvenţii pentru cazare în afara campusului instituţiei de învăţământ superior , conform OUG 73/2004; [TSF_(nerezid_zi)]^(u) - Numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) din afara localităţii de rezidenţă a instituţiei de învăţământ superior, de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L,M,D), de la instituţia de învăţământ superior U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2024/2025, respectiv numărul de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine în anul universitar 2024/2025); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: Instituţii de învăţământ superior (date raportate în platforma ANS). IC4.5 Fondurile nerambursabile atrase de universitate Se calculează, la nivel de instituţie de învăţământ superior, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul dintre totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de instituţia de învăţământ superior (sunt incluse veniturile din programele europene şi alte surse externe) şi totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de instituţiile de învăţământ superior de stat, la nivel naţional, conform relaţiei: (a se vedea imaginea asociată) unde: [TFond_nerambursabiie]^(U) - total fonduri neramburasabile atrase de instituţia de învăţământ superior U, exprimate în lei [TFond_nerambursabile]^(naţional) - total fonduri neramburasabile atrase de instituţiile de învăţământ superior de stat, la nivel naţional, exprimate în lei (conform art. 45, 42.39, 42.70, 42.75 şi 48, Anexa 5 tip 20, din execuţia bugetară de la nivelul ME) an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025, pentru datele financiare ale anului calendaristic 2024). ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: MEC ANEXA 6 la metodologie Lista de manifestări, festivaluri şi concursuri organizate la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic: a) domeniul muzică: a1) internaţional de vârf: Festivalul Internaţional "George Enescu" (România), BBC Proms (Regatul unit), Salzburg Festival (Austria), Berliner Festspiele (Germania), Cabrillo Festival (SUA), ISCM World New Music Days (în fiecare an în alt loc), Strasbourg Music Festival (Franţa), Dresden Music Festival (Germania), Young Euro Classic Berlin (Germania), Warsaw Autumn (Polonia), Holland Festival (Olanda), Beijing Music Festival (China), Lucerne Festival (Elveţia), Tongyeong Internaţional Music Festival (Coreea de sud), Istanbul Internaţional Music Festival (Turcia), Aldeburgh Festival (Anglia), Gustav Mahler Music Weeks Dobbiaco (Italia), Edinburgh Internaţional Festival (Scoţia), Mixtur Barcelona (Spania), Wien Modern (Austria), ManiFeste (IRCAM, Franţa), Donaueschingen Festival (Germania), Huddersfield Contemporary Music Festival (Anglia), Music Biennale Zagreb (Croaţia), Carinthischer Sommer (Austria), Takefu Internaţional Music Festival (Japonia), Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu (România), Klangspuren Schwaz (Austria), Budapest Şpring Festival (Ungaria); a2) internaţional: Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi (Bucureşti), Festivalul Meridian (Bucureşti), Festival SoNoRo (Bucureşti), Festival "Vara magică" (Bucureşti), Cluj Modern, Toamna muzicală clujeană, Festivalul "Sigismund Toduţă" (Cluj), Festivalul "Mozart" (Cluj), Festivalul muzicii româneşti (Iaşi), Festivalul de Muzică Bizantină (Iaşi), Classix (Iaşi). Festivalul "Remus Georgescu" (Timişoara), Zilele Muzicii Contemporane (Bacău), Festivalul internaţional Craiova Muzicală, Icon Arts, Festivalul Internaţional al Muzicii de Cameră (Braşov), Minunata muzică nouă (Sibiu), Sibiu Opera Festival, Gărâna Jazz Festival, Bucharest Jazz Festival, Transilvania Jazz Festival, Zilele Muzicii Noi (Chişinău), Bucharest Opera Festival, Transilvania Internaţional Guitar Festival (Cluj), Serile de chitară (Bucureşti), Festivalul Internaţional Zilele Muzicale Târgumureşene, Festivalul Internaţional "In memoriam Constantin Silvestri" (Târgu Mureş), Festivalul Internaţional de Muzică de Cameră "Tiberius" (Târgu Mureş). a3) naţional: Festivalul de muzică veche (Bucureşti), Festivalul "Lăudaţi pe Domnul" (Bucureşti), Festivalul de muzică veche (Timişoara), Festivalul de muzică de cameră "Subito" (Brăila), Classic for Teens (Focşani), Festivalul "George Grigoriu" (Brăila), Festivalul "Johnny Răducanu" (Brăila), Festivalul şi Concursul "Ionel Perlea (Slobozia), Festivalul "Chei" al UNMB, alte manifestări, concursuri sau festivaluri organizate în parteneriat cu UCMR, UCIMR, UNIMIR, sau finanţate de Ministerul Culturii sau de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) b) domeniul teatru şi artele spectacolului: b1) internaţional de vârf: Festivalul Internaţional Edinburgh, Festivalul de la Avignon (Franţa), Festivalul Internaţional Shakespeare Craiova, Cvadrienala de Scenografie şi de Spaţiu Performativ de la Praga, Festival Mondial des Theatres de Marionette Charleville-Mezzieres, Festivalul Stratford, Ontario, Canada, Theatertreffen (Berlin), Festivalul Internaţional de Circ Monte Carlo, Festivalul Internaţional de Teatru de Păpuşi "Puppeteers Festival" (Cehia) b2) internaţional: festivaluri, concursuri organizate de instituţiile de profil în capitale naţionale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare [exemplificări: Atena (Internaţional Festival), Belgrad (BITEF), Sibiu (Festivalul Internaţional de Teatru), Istanbul (Internaţional Theatre Festival), Budapesta (Festivalul Internaţional de Teatru), Bratislava (New Drama Festival), Dublin (Dublin Theatre Festival), Iaşi (Festivalul Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr FITPTI), Festivalul Internaţional de Teatru Interferenţe Cluj-Napoca, ş.a.. Festivalul Internaţional de Teatru "Studio" - Târgu Mureş, Festivalul Internaţional "Puppets Occupy Street" - Craiova, Festivalul Internaţional de Teatru "Poveşti" - Alba Iulia, Festivalul Reflex (Sfintu Gheorghe), Krakow Dance Festival (Polonia), Festival de Danse de Marseille (Franţa), Festivalul de Teatru de la Bregenz (Austria), Festivalul de Teatru de la Bruxelles (Belgia), Festivalul de Teatru de la Gdansk (Polonia), Festivalul de Teatru de la Krakow (Polonia), Festivalul de Teatru de la Spoleto (Italia), Festivalul Internaţional de Teatru de la Helsingborg (Suedia), Festivalul de Teatru de la Amsterdam (Olanda), Festivalul de Teatru de la Torino (Italia) Festivalul Teatrului Independent din Barcelona (Spania),Tbilisi Internaţional Student Theater Festival, Subotica Internaţional Children's Theatre Festival (Serbia), Internaţional, Festival of Student Theater (Banja Luka, Bosnia), Festivalul Internaţional de teatru Poveşti (Alba-Iulia), Festivalul Internaţional Puppets Occupy Streets (Craiova), Festivalul Szin-Târ(Kecskemet, Ungaria), FuxFest (Oradea), Festivalul Teatrelor Maghiare de la Kisvarda (Ungaria), Festivalul Internaţional de Teatru "Kulturalis Orokseg" din Budapesta (Ungaria), Festivalul de Muzică şi Teatru "Budapesta Şpring Festival" (Ungaria), Festivalul de Teatru "Mupa" din Budapesta (Ungaria), Festivalul Internaţional de Puppet Theatre "Babos Nepzenes", Budapesta (Ungaria), Festivalul de Teatru de Stradă din Budapesta (Ungaria), Festivalul de Arte "Centrul de Artă contemporană trafo", Budapesta (Ungaria), Festivalul de Teatru de Păpuşi "Gulliver" (Galaţi), Teszt Festival Internaţional (Timişoara), Festivalul Internaţional de Teatru de la Szeged (Ungaria), Festivalul de Teatru de la Gyula (Ungaria), Festum - Festivalul de Teatru din Budapesta (Ungaria), Festivalul de Teatru de Păpuşi; Vojtina (Debrecen, Ungaria), Festivalul de Teatru de Tineret din Szolnok (Ungaria), Teatru şi Festivalul de Arte Performative;Theater in the Mill (Szeged, Ungaria), Fournos Festival (Grecia, Atena), cehia b3) naţional: manifestări, concursuri sau festivaluri organizate de UNITER, Festivalul Naţional de Teatru (FNT, Bucureşti) sau finanţate de Ministerul Culturii sau de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), Festivalul Naţional al Şcolilor de Teatru (FNST, Iaşi) , UNSCENE Festivalul Universităţilor de Arte (Miercurea-Ciuc), Festivalul Tinerilor Regizori (Craiova), Festivalul de Teatru; Miezul Night (Braşov), Festivalul de Teatru Scurt (Oradea), DraMA Kortars Szinhâzi Talâlkozo (Odorheiu Secuiesc). c) domeniul Cinematografie şi Media: c1) internaţional de vârf: Berlin Internaţional Film Festival, Cannes Film Festival, Venice Film Festival, Academy Awards, toate festivalurile recunoscute FIAPF în categoria "Competitive feature film festivals" aşa cum se regăsesc şi în lista festivalurilor de categoria A recunoscute de Centrul Naţional al Cinematografiei, Mutek, ISEEA Internaţional Symposium on Electronic Art, Sigraph, Microwave Internaţional New Media Arts Festival, Transmediale, FILE - Electronic Language Internaţional Festival, Art Futura, Image Festival Canada, Code Art, Bienala de la Veneţia, Ars Electronica, Gamescom, Tokyo Game show, G2E.,, c2) internaţional: Busan Internaţional Film Festival, Festival Of Documentary And Short Film Of Bilbao, Clermont- Ferrand Internaţional Short Film Festival, Annecy Internaţional Animation Film Festival, Cph:Dox - Internaţional Documentary Film Festival, toate festivalurile recunoscute FIAPF în categoriile "Competitive specialized feature film festivals" (doar secţiunile competitive internaţionale), "Non-competitive feature film festivals" (doar secţiunile internaţionale) şi "Documentary and short film festivals" (doar secţiunile competitive internaţionale) aşa cum se regăsesc şi în lista festivalurilor de categoria B recunoscute de CNC şi festivalurile care se regăsesc în lista de festivaluri categoria C (doar secţiunile competitive internaţionale) precum şi festivalurile studenţeşti de film (doar secţiunile competitive internaţionale), Animateka Slovenia, Animafest Croaţia, Anifilm Cehia, Fest Anca Slovacia, Pictoplasma Germania, In the Palace Bulgaria, Athens Digital Art Festival, Computer Art Sofia, WIP Festival CYENS Cipru, Interface Rjeka, Croaţia, Pixel Point Slovenia, Internaţional Festival of Computer Arts Slovenia, Kecskemet Animation, Film Festival, Kecskemet, Ungaria; Friss Hus Budapest; Internaţional Short Film Festival, Budapest; MediaWave Internaţional Visual Art Foundation, Budapest, Internaţional Documentary Festival; Alexandre Trauner ART/FILM Fesztival, Szolnok, Ungaria; Primanima World festival of first animations, Budapest, Ungaria. c3) naţional: Festivalul Internaţional de Film Transilvania, Astra Film Festival, Cinemaiubit Internaţional Film Festival, Animest România, Radar, Romanian Creative Week, Romanian Design Week, Clujotronic, Dev play, Romanian Gaming Week, FilmtettFeszt, Cluj, România. AlterNative, Internaţional Short Film Festival, Tg.Mures, România. Stup - Retrospectiva filmului documentar, Miercurea Ciuc, România. d) domeniul Arte vizuale: d1) internaţional de vârf: Bienala de Artă de la Veneţia, Cvadrienala de la Kassel, Muzee (expoziţii/exponate la Museum of Modern Art - MoMA, Tate, Centrul Naţional de Artă şi Cultură Georges-Pompidou); Manifesta (Bienala Nomadă Europeană), Sao Paulo Biennial (Brazilia), Sydney Biennale (Australia), Whitney Biennial (SUA), Skulptur Projekte Munster (Germania), Berlin Biennale for Contemporary Art (Germania), Istanbul Biennial (Turcia), Busan Biennale (Coreea de Sud), Dak'Art: African Contemporary Art Biennale (Senegal), EVA Internaţional (Ireland), Gwangju Biennale (Coreea de Sud), Jakarta Biennale (Indonesia), RIBOCA - Riga Internaţional Biennial of Contemporary Art (Letonia), Liverpool Biennial (Marea Britanie), OFF-Biennale (Ungaria), OFF-Biennale (Ungaria), Shanghai Biennale (China), Sharjah Biennial (Emiratele Unite Arabe), Shenzhen Biennale (China), steirischer herbst (Austria), Muzeul Serralves (Porto), Museo Reina Sofia (Madrid), MACBA (Barcelona), Kunsthalle Viena, Kunsthalle Hamburg, ZKM Center for Art and Media Karlsruhe, Louisiana Museum of Modern Art (Humlebaek), Moderna Museet (Stockholm), Palais de Tokyo (Paris), HKW/ Haus der Kulturen der Welt (Berlin), Museum of Contemporary Art of Rome (MACRO), MAXXI - Naţional Museum of the 21st Century Arts (Roma), Museum of Contemporary Art Kiasma (Helsinki), Stedelijk Museum (Amsterdam), Museum Boijmans Van Beuningen (Rotterdam), Museum of Modern Art Antwerp (MuHKA) Anvers, ARoS Aarhus Kunstmuseum, Kanazawa: 21st Century Museum of Contemporary Art (Tokio), Naţional Museum of Singapore, Guggenheim Abu Dhabi, MOCAK Museum of Contemporary Art (Cracovia), Ujazdow Centre for Contemporary Art (Varşovia), Kunstmuseum Winterthur, Fotomuseum Winterthur, Kunsthaus (Zurich), Istanbul Modern. Conferinţa ICOM (Internaţional Council of Museums), Conferinţa CIMAM (Internaţional Committee for Museums and Collections of Modern Art), Congresul AICA (Association Internaţionale des Critiques d'Art), Conferinţa SAR (Society of Artistic Research), Conferinţa IKT (Internaţional Association of Curators of Contemporary Art), Conferinţa ESA (European Society of Aesthetics), Conferinţa bianuală ELIA (European League of Institutes of the Arts), Bienala Art Encounters (Timişoara), Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Bucureşti), Prague Quadriennial of Scenography (Praga); d2) internaţional: festivaluri/concursuri de artă organizate în capitale naţionale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare (Paris/Berlin/NY/Londra- Fashion Week (câte două sesiuni pe an); Carnavalul de la Veneţia; La Triennale Mondiale de l'Estampe et de la Gravure Originale - Chamalieres-Franţa; Bienala Internaţională de Afiş Social-politic de la Oswişcim (Auschwitz) - Polonia; Brno Biennial of Graphic Design/Cehia; Tallinn Print Triennial/Estonia; Graphic Design Festival - Breda Olanda; Internaţional Poster Biennale in Warsaw Polonia; Mini Print Internaţional of Cadaques/Spania; Trienala de Grafica Mica - Lodz/Polonia, Riga Internaţional Textile & Fibre Art Triennial; Contemporary Textile Art Biennial CONTEXTILE; Internaţional Biennial of Original Drawings, (Rijeka), Internaţional Biennial of Portrait (Tuzla), The Tapestry Triennale of Lodz, Quadrienala de Scenografie Praga; Festivalul Internaţional de Film-Wiesbaden; La Moix de la Photo, Paris France; Contemporary Art Ruhr-Media Art Fair, Essen Germany, Internaţional festiwal of Photography Lodz, Lodz Poland; PHotoExpana-Internaţional Festival of Photography (Madrid, Spain); Bienala Internaţională de Arta - Porto (Portugalia); Bienala Internaţională de Ceramica - Marratxi (Spania); Bienala Internaţională de Ceramica Aveiro (Portugalia); Bienala Internaţională de Ceramica - Manises (Spania); GlassFest, Karlovy Vary, Cehia; Internaţional Glass Festival, Luxemburg; Internaţional Exhibition of Glass Kanazawa, Japonia; Internaţional Biennale of Glass, Bulgaria; MURO Street Art Festival Lisbon, Portugal), Bienala Tinerilor Artişti, Bucureşti; Okuparte Festival, Huesca (Spania); Art4lux, Pepinieres Europeennes Pour Jeunes Artistes, Luxembourg s.a. Lista nu se limitează la manifestări realizate în capitale. Se poate opta şi pentru selectarea/invitarea cadrului didactic de către un curator, un juriu sau un consiliu artistic, la o manifestare de prestigiu internaţional. d3) naţional: Saloanele naţionale de artă, cu juriu, organizate de Uniunea Artiştilor Plastici; B-FEET Festival Internaţional de Scenografie şi Teatru de Strada; Festivalul de film I. Popescu Gopo; BIEFF- Bucharest Internaţional Film Festival (Bucureşti), Romanian Design, Bienala Art Encounters (Timişoara), Romanian Creative Week (Iaşi) şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Bucureşti) Maybe, MAGMA (Sfântu Gheorghe). e) domeniul arhitectura: e1) internaţional de vârf: premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, manifestărilor, concursurilor organizate de: Union Internaţionale des Architectes (UIA), Consiliul European al Urbaniştilor (ECTP), Federaţia Internaţională a Peisagiştilor (IFLA), Asociaţia Europeană a Şcolilor de Arhitectură (AEEA), Royal Institute of British Architects (RIBA), Architects' Council of Europe (ACE), The Royal Town Planning Institute (RTPI), Reţeaua Europeană a Instituţiilor de învăţământ superior pentru Implementarea Convenţiei Europene a Peisajului (UNISCAPE), Asociaţia Şcolilor de Urbanism din Europa (AESOP), Biennale di Architettura di Venezia, East Centric Architecture Triennale, Mies van der Rohe Awards (EUMiesaward). e2) internaţionale: premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, manifestărilor, concursurilor organizate de: United Nations Educaţional, Scientific and Cultural Organization (UNESCO), The Internaţional Committee for the Conservation of the Industrial Heritage (TICCIH). e3) naţionale: premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, concursurilor organizate de: Uniunea Arhitecţilor din România (UAR), Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), Registrul Urbaniştilor din România (RUR). ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
