Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 METODOLOGIE din 16 iulie 2020 de investigare a siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   METODOLOGIE din 16 iulie 2020  de investigare a siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate    Twitter Facebook
Cautare document

 METODOLOGIE din 16 iulie 2020 de investigare a siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 823 bis din 8 septembrie 2020
──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 1.423 din 16 iulie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 septembrie 2020.
──────────

    CUPRINS
        Introducere
        Capitolul I Definiţii
        Capitolul II Prevenirea contaminării mediului geologic
        Capitolul III Identificarea şi inventarierii siturilor potenţial contaminate
        Secţiunea 1 Identificarea siturilor potenţial contaminate
        Secţiunea a 2-a Inventarierea siturilor potenţial contaminate

        Capitolul IV Investigarea preliminară a siturilor potenţial contaminate
        Secţiunea 1 Elaborarea şi aprobarea raportului de investigare preliminară

        Capitolul V Modelul conceptual al sitului (MCS)
        Capitolul VI Investigarea detaliată şi evaluarea riscului
        Secţiunea 1 Investigarea detaliată
        Secţiunea a 2-a Prelevare probe
        Secţiunea a 3-a Evaluarea riscului
        Subsecţiunea 1 - Nivelul I de risc - Evaluarea simplificată a riscului (calitativă)
        Subsecţiunea a 2-a - Nivelul II de risc - Evaluarea expunerii (cantitativă)
        Subsecţiunea a 3-a - Nivelul III de risc - Măsurarea expunerii

        Secţiunea a 4-a - Evaluarea şi aprobarea raportului privind investigarea detaliată şi evaluarea riscului

        Capitolul VII Siturile potenţial contaminate şi contaminate orfane
        Capitolul VIII Lista judeţeană şi Inventarul naţional al siturilor potenţial contaminate, ale siturilor contaminate şi ale siturilor remediate
        Secţiunea 1 Listele judeţene ale siturilor potenţial contaminate, ale siturilor contaminate şi ale siturilor remediate
        Secţiunea a 2-a Inventarul Naţional

        Capitolul IX Acreditarea experţilor

    Listă de abrevieri:
        ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
        APL Autoritate a Administraţiei Publice Locale
        APM Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
        GNM Garda Naţională de Mediu
        HG Hotărâre de Guvern
        HQ Coeficient de hazard
        IP Investigare preliminară
        ID/ER Investigare detaliată şi evaluare a riscului
        MCS Modelul Conceptual al Sitului
        PM Program de monitorizare postremediere
        SF/PR Studiu de fezabilitate şi Proiect de remediere
        UAT Unitatea Administrativ Teritorială

    Introducere
    ART. 1
        Obiectivul general al metodologiei de investigare a siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate este abordarea unitară şi coerentă a acţiunilor de prevenire a contaminării mediului geologic, a acţiunilor de identificare, inventariere, investigare preliminară, precum şi investigare detaliată şi evaluare a riscului ce trebuie întreprinse asupra siturilor potenţial contaminate şi contaminate.

    ART. 2
        Metodologia este aplicată de către:
    a) deţinătorii terenurilor şi operatorii economici care desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului;
    b) autorităţile competente pentru protecţia mediului;
    c) autorităţile administraţiei publice locale;
    d) oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară;
    e) experţii acreditaţi pentru a desfăşura activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate.


    CAP. I
    DEFINIŢII
    ART. 3
        Definiţiile unor termeni specifici utilizaţi în prezenta metodologie sunt cele prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate, precum şi în legislaţia naţională specifică.

    ART. 4
        Alte definiţii utilizate în prezenta metodologie sunt:
    1) Absorbţie - procesul de reţinere în interiorul unei faze lichide sau solide poroase a moleculelor unui compus.
    2) Advecţia - procesul de antrenare a contaminantului dizolvat în apa subterană, paralel cu liniile de curent şi proporţional cu viteza de curgere a apei subterane; parametrii necesari evaluării advecţiei sunt: conductivitatea hidraulică a acviferului, gradientul hidraulic orizontal şi porozitatea efectivă/dinamică.
    3) Acreditarea experţilor - atestarea persoanelor fizice şi juridice pentru a desfăşura activităţi din domeniul gestionării siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate.
    4) Adâncimea de îngheţ - adâncimea maximă până la care se simte influenţa temperaturii de la suprafaţă.
    5) Adsorbţie - procesul de reţinere dintr-o fază lichidă sau gazoasă a moleculelor unui compus pe/la suprafaţa unei faze solide prin legături fizice.
    6) Autorităţile administraţiei publice locale - autorităţile administraţiei publice locale definite la art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
    7) Asociaţie profesională în domeniul protecţiei mediului - asociaţia înfiinţată în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare şi care are în statut prevederea explicită de "asociaţie profesională în domeniul protecţiei mediului".
    8) Atestat pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate (IP, ID/ER, SF/PR, PM) - document doveditor al atestării în conformitate cu prevederile prezentului ordin, acordat de Comisia de atestare, cu valabilitate stabilită.
    9) Cale de expunere - traseul/ruta prin care un contaminant sau o substanţă periculoasă intră în contact cu un receptor.
    10) Comisia de atestare - comisia care funcţionează în cadrul asociaţiei profesionale în domeniul protecţiei mediului.
    11) Conexiunea poluantului/contaminantului - relaţia dintre un poluant/contaminant, o cale de transport/migrare şi un receptor.
    12) Conductivitate hidraulică - parametru care exprimă capacitatea unei roci/formaţiuni geologice de a permite circulaţia apei; este determinată de caracteristicile rocii (granulozitate, porozitate) şi de proprietăţile apei (densitate, vâscozitate).
    13) Conductivitate electrică - măsură a capacităţii unui material/mediu de a permite trecerea curentului electric.
    14) Densitate volumetrică - masa raportată la unitatea de volum.
    15) Dispersia hidrodinamică - procesul care determină migrarea contaminantului sub efectul cumulat al advecţiei şi difuziei, difuzie determinată de distribuţia neuniformă a concentraţiei contaminantului ce trebuie monitorizată în timp şi spaţiu.
    16) Direcţia de curgere a apei subterane - curba tangentă în fiecare punct la vectorul viteză din acel punct şi reprezintă distribuţia vitezelor instantanee ale apei subterane materializată sub forma liniilor de curent.
    17) Dispersia poluantului - migrarea poluantului în subteran datorată proceselor de difuzie şi advecţie condiţionate de heterogenitatea formaţiunilor geologice şi gradul lor de saturare cu apă.
    18) Duritatea rocilor - din punct de vedere calitativ reprezintă rezistenţa rocilor la o deformare permanentă (abraziune/zgâriere, fracturare, rupere, sfărâmare).
    19) Electrometrie - metodă de prospecţiune/investigare geofizică bazată pe măsurarea la suprafaţă a rezistivităţii sau conductivităţii electrice aparente a subsolului; răspunde la contrastele de rezistivitate sau conductivitate electrică reală din subsol.
    20) Evaluarea poluării/contaminării - orice metodă utilizată pentru măsurarea, calcularea, modelarea, prognozarea sau estimarea prezenţei unui poluant/contaminant în mediul geologic.
    21) Evaluarea expunerii - evaluarea (calitativă şi/sau cantitativă) de captare şi asimilare a poluanţilor pe toate căile de expunere, cum ar fi pentru oameni asimilarea pe cale orală şi dermică şi prin inhalare; pentru plante (recolte): asimilare prin rădăcini şi depunerea pe frunze a poluanţilor din aer, etc.
    22) Evaluarea riscului de Nivel I - evaluarea calitativă a potenţialelor riscuri provocate de prezenţa unei substanţe periculoase în mediul geologic.
    23) Evaluarea riscului de Nivel II - evaluarea cantitativă care se concentrează pe condiţii specifice ale sitului: datele generale şi moderate ale evaluării riscului de Nivel I sunt înlocuite cu date "reale" pentru a facilita trecerea de la prezumţia de "risc potenţial" la determinarea "riscului real".
    24) Evaluarea riscului de Nivel III - evaluare care se realizează atunci când evaluarea riscului de nivel I sau II nu poate evalua în mod adecvat nivelul riscurilor prezente pe sit sau în cazul în care nivelurile de evaluare a solului nu sunt disponibile pentru contaminanţii respectivi.
    25) Foraj - puţ de formă tubulară, săpat (vertical, înclinat sau orizontal) prin mijloace manuale sau mecanice/hidraulice, în scop de cercetare/explorare geologică, geotehnică şi/sau în scop hidrogeologic (explorare, exploatare, pompare/injectare, monitorizare, asecare, etc).
    26) Fotogrammetrie - metodă de cartografiere/imagistică a suprafeţei Pământului bazată pe înregistrarea unor fotografii aeriene de mare rezoluţie şi parţial suprapuse (fotograme), folosind camere fotografice plasate în aeronave.
    27) Georadar - metodă de prospecţiune/investigare geofizică a subsolului bazată pe studiul propagării undelor electromagnetice cu frecvenţe de ordinul MHz sau GHz; răspunde la contrastele de permitivitate dielectrică din subsol.
    28) Gestionarea riscului - activităţi de gestionare realizate în vederea identificării, evaluării şi determinării riscurilor şi implementării acţiunilor pentru prevenirea şi atenuarea consecinţelor asupra sănătăţii umane sau mediului, cauzate de contaminarea dintr-un sit, sau pentru reducerea probabilităţilor de apariţie a acestora.
    29) Granulometrie - studiul, clasificarea şi determinarea repartiţiei procentuale a particulelor minerale componente ale materialelor granulare după dimensiunile lor (granulozitate).
    30) Gravimetrie - metodă de prospecţiune/investigare geofizică a subsolului bazată pe măsurarea la suprafaţă a valorilor relative sau absolute ale acceleraţiei gravitaţiei; răspunde la contrastele de masă şi densitate din subsol.
    31) Hărţi piezometrice - reprezentarea grafică a distribuţiei spaţiale a sarcinii piezometrice a acviferelor prin linii echipotenţiale; liniile echipotenţiale sunt linii de egală valoare a sarcinii piezometrice.
    32) Levigare - transportul substanţelor solubile dintr-un material în condiţiile unui exces de apă care s-a infiltrat vertical.
    33) Litologie - ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor sedimentare şi al proprietăţilor acestora.
    34) Lista experţilor atestaţi - lista care cuprinde experţii atestaţi, publicată pe pagina de internet a asociaţiei profesionale în domeniul protecţiei mediului care a emis Atestatul pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate (IP, ID/ER, SF/PR, PM) în conformitate cu prevederile prezentului ordin, precum şi pe pagina de internet a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
    35) Magnetometrie - metodă de prospecţiune/investigare geofizică a subsolului bazată pe măsurarea la suprafaţă a valorilor intensităţii câmpului geomagnetic sau a gradientului vertical sau orizontal al acestuia; răspunde la contrastele de magnetizare şi susceptibilitate magnetică din subsol.
    36) Metodă in-situ - metodă în care materialul contaminat este tratat la faţa locului, fără deplasarea/mutarea acestuia.
    37) Metodă ex-situ - metodă de tratare a solului în afara amplasamentului, prin excavarea şi mutarea/relocarea materialului contaminat.
    38) Mediu geologic - mediu geologic definit la art. 2 pct. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare.
    39) Mobilitate - capacitatea unei substanţe/compus de a se deplasa/de a fi deplasată în mediu prin diverse mecanisme de transport.
    40) Nivel piezometric - cota absolută sau relativă a nivelului apei subterane, la un moment dat, care exprimă suma energiei de poziţie şi a energiei de presiune.
    41) Permeabilitate (intrinsecă) - capacitatea unei roci/formaţiuni geologice de a permite circulaţia unui fluid şi depinde exclusiv de caracteristicile spaţiului poros.
    42) Porozitate - raport între volumul total al golurilor (pori/fisuri/fracturi, izolate/în comunicare) şi volumul considerat (probă, acvifer).
    43) Porozitate efectivă - porozitatea corespunzătoare golurilor aflate în comunicare hidraulică şi suficient de mari pentru a permite circulaţia apei în câmp gravitaţional.
    44) Prelevare probe - activitate de teren prin care se recoltează eşantioane de aer, apă, sol, rocă pentru determinări de laborator (determinarea parametrilor fizico-chimici).
    45) Rezistivitate electrică - măsură a capacităţii unui material/mediu de a se opune trecerii curentului electric.
    46) Risc - probabilitatea ca un eveniment nedorit să aibă loc precum şi consecinţa a ceea ce se întâmplă.
    47) Roca de bază - termen utilizat cu precădere în investigarea geotehnică prin comparaţie cu depozitele acoperitoare; formaţiune geologică cu un grad de consolidare mediu-ridicat, suport pentru stratele de suprafaţă (depozite acoperitoare - depozite de vârstă cuaternară, necutate) de grosime şi întindere mare în propria locaţie, mai veche decât Cuaternarul; prezintă valori ridicate ale densităţii, modulului de elasticitate şi vitezei de propagare a undelor transversale;
    48) Seismometrie - metodă de prospecţiune/investigare geofizică a subsolului bazată pe studiul propagării undelor elastice la contrastele de impedanţă acustică din subsol.
    49) Strate impermeabile - roci sau formaţiuni geologice care nu permit circulaţia (transferul) apei.
    50) Solubilitate - proprietatea unei substanţe de a se amesteca (dizolva) cu o altă substanţă (dizolvant, solvent), cu formarea unei soluţii omogene; cantitatea maximă de substanţă ce se poate dizolva într-o anumită cantitate de solvent, la o anumită temperatură şi presiune.
    51) Studiu documentar - colectarea şi revizuirea informaţiilor deja disponibile cu privire la un sit, care se desfăşoară într-o etapă iniţială a evaluării sitului, cu scopul de a furniza informaţii preliminare şi de a orienta în continuare procesul de investigare a sitului; studiul documentar include şi o inspecţie a sitului şi a zonelor învecinate.
    52) Sursa de contaminare - locul de unde este eliberat un contaminant (locul de unde provine contaminarea).
    53) Surse difuze de contaminare - surse de contaminare cu o distribuţie/extindere spaţială semnificativă, comparabilă cu zona afectată; nu se poate preciza o anumită locaţie.
    54) Scorul de risc al sitului contaminat - nivelul de risc potenţial pentru sănătatea umană şi mediu asociat fiecărui sit contaminat.
    55) Toxicitatea - capacitatea unei substanţe sau agent biologic de a cauza un efect advers asupra unui receptor; poate fi cuantificată prin calcularea raportului între doză şi reacţie.
    56) Zona vadoasă (zona nesaturată/aerare) - zona cuprinsă între suprafaţa terenului şi suprafaţa piezometrică a unui acvifer, compusă din: sol, formaţiuni geologice nesaturate şi zona capilară; poate conţine şi corpuri saturate datorate curgerii hipodermice.
    57) Zona saturată - zonă din subteran în care golurile (pori, spaţii intergranulare, fisuri, fracturi) sunt saturate total cu apă.
    58) Unităţile administrativ-teritoriale - unităţile administrativ-teritoriale definite la art. 5 litera pp) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
    59) Valori de referinţă - reprezintă valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice în soluri conform Ordinului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului şi valorile de alertă şi valorile de intervenţie pentru investigarea şi evaluarea contaminării apelor subterane conform H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare.
    60) Volatilizarea - procesul de reducere a concentraţiei contaminantului prin trecerea în stare de vapori şi este definită prin concentraţia contaminantului în stare lichidă, concentraţia contaminantului în stare gazoasă şi constanta lui Henry.


    CAP. II
    PREVENIREA CONTAMINĂRII MEDIULUI GEOLOGIC
    ART. 5
        Prevenirea contaminării mediului geologic implică stabilirea unor măsuri adecvate pentru a împiedica evacuarea/infiltrarea de substanţe periculoase în acesta.

    ART. 6
    (1) Prevenirea contaminării mediului geologic constituie obligaţia tuturor persoanelor fizice şi juridice care planifică sau desfăşoară activităţi care prezintă un risc real sau potenţial pentru mediul geologic, dar şi a autorităţii competente pentru protecţia mediului.
    (2) Prevenirea contaminării mediului geologic ia în considerare activităţile existente cu impact semnificativ asupra mediului, precum şi activităţile viitoare cu posibil impact semnificativ asupra mediului.
    (3) Sunt incluse în categoria activităţilor şi/sau instalaţiilor cu impact semnificativ asupra mediului, activităţile ale căror caracteristici se consideră că generează un impact asupra mediului indiferent de amplasamentul lor.
    (4) Lista acestor activităţi este prezentată în Anexa nr. 1 la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare.
    (5) Pentru evitarea sau minimalizarea acolo unde nu este posibilă împiedicarea impactului poluanţilor asupra mediului geologic, stabilirea şi implementarea de măsuri de prevenire a contaminării mediului geologic reprezintă o cerinţă obligatorie pentru desfăşurarea unei activităţi cu impact asupra mediului.

    ART. 7
    (1) Măsurile de prevenire a contaminării mediului geologic se aplică:
    a) activităţilor existente sau planificate care prezintă un risc real sau potenţial pentru sol, subsol, apă de suprafaţă şi apă subterană;
    b) în activităţile de gestionare a siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate.

    (2) Etapele care trebuie parcurse pentru prevenirea contaminării mediului geologic sunt:
    a) stabilirea şi aprobarea măsurilor de prevenire;
    b) monitorizarea implementării şi respectării măsurilor de prevenire.


    ART. 8
    Măsurile de prevenire a poluării stabilite de titularul viitoarei activităţi trebuie să acopere etapa de construire, etapa de operare, etapa de încetare a activităţii şi cele trei scenarii operaţionale: operare normală la capacitatea nominală (proiectată), situaţii anormale (de exemplu, planificarea închiderii parţiale sau totale a procesului tehnologic pentru lucrări de întreţinere, funcţionarea la capacitate redusă faţă de cea proiectată etc.) şi situaţii de urgenţă (de exemplu, producerea unor accidente/incidente).

    ART. 9
        Gradul de extindere a contaminării poate fi evaluat prin determinarea volumului, vitezei şi modului de migrare şi transport a poluanţilor în mediul geologic, respectiv migrarea substanţelor periculoase de la sursa de contaminare în mediul geologic.

    ART. 10
    (1) Identificarea căilor de migrare şi a relaţiei sursă-cale-receptor constituie o bază importantă pentru a determina probabilitatea de expunere a receptorilor la poluanţi.
    (2) Modelele utilizate frecvent pentru determinarea căilor de migrare cele mai probabile se bazează pe condiţiile ideale ce includ un profil de sol/subsol omogen, echilibru chimic între faze (sol, subsol, aer şi apă), distribuţia omogenă a poluantului şi fluxul staţionar în zona saturată; în condiţii reale, profilul solului/subsolului nu este omogen şi distribuţia între faze nu este în echilibru chimic.
    (3) Parametrii cei mai importanţi pentru distribuţie într-un sistem de tipul solului/subsolului sunt: pH-ul, caracterul oxido-reducător, porozitatea solului/subsolului, permeabilitatea solului/subsolului, conductivitatea hidraulică saturată/nesaturată, proprietăţile fizice şi chimice ale contaminanţilor etc.

    ART. 11
        Poluanţii pot migra în mediul geologic prin:
    a) infiltrarea apei meteorice şi de suprafaţă care poate antrena poluanţii;
    b) infiltrarea apelor curate sau uzate de provenienţă antropică (de exemplu: irigaţii, spălarea suprafeţelor, scurgeri din conducte etc.) şi antrenarea poluanţilor;
    c) migrarea pe verticală de la suprafaţă spre adâncime şi transportul acestora prin intermediul apei subterane;
    d) reacţii chimice şi transformarea în diverşi compuşi cu proprietăţi fizico-chimice diferite şi toxicitate mai ridicată sau mai redusă în funcţie de proprietăţile poluanţilor sau a formaţiunilor geologice specifice zonei;
    e) migrarea vaporilor în zona saturată sau nesaturată şi la suprafaţa terenului;
    f) transportul compuşilor solubili sau insolubili şi al particulelor prin mecanisme de difuzie, dispersie şi advecţie în zona saturată;
    g) mutarea/transportul solului în cadrul lucrărilor de terasamente.


    ART. 12
        Poluanţii care prin acţiunea lor în timp produc contaminarea sunt supuşi diferitelor procese fizice şi chimice în timpul tranzitării mediului geologic.

    ART. 13
        Căile de transfer/migrare a poluanţilor odată ce au părăsit sursa pot fi:
    a) migrarea laterală şi verticală ascendentă/descendentă a poluanţilor în sol şi în apele subterane; rata de producere a acestui fenomen depinde de permeabilitatea zonei nesaturate, de conductivitatea hidraulică în regim nesaturat, de gradientul hidraulic precum şi de proprietăţile fizico-chimice ale poluantului;
    b) migrarea poluanţilor din subteran către corpurile de apă de suprafaţă (poluanţii pot migra din sol/subsol în apele subterane, în lacurile şi cursurile de apă care sunt în interdependenţă cu apele subterane);
    c) migrarea în sedimente, respectiv rata de migrare a poluanţilor în sedimente, la niveluri care implică efecte cu impact potenţial.


    ART. 14
    (1) Este necesar să se cunoască cât de repede se pot răspândi poluanţii (concentraţii/cantităţi din aceştia care interacţionează cu mediul geologic şi care implică un risc cu efecte asupra populaţiei şi/sau ecosistemelor) în interiorul şi între diferitele medii.
    (2) Caracteristicile geologice şi hidrogeologice specifice terenului şi împrejurimilor acestuia, coroborate cu caracteristicile fizico-chimice ale poluanţilor, influenţează evoluţia şi transportul acestora în teren şi în vecinătatea acestuia precum şi posibilele căi de expunere a populaţiei şi a receptorilor ecologici la aceşti poluanţi.
    (3) Permeabilitatea solului, dar mai ales a subsolului influenţează atât viabilitatea potenţială a unui acvifer pentru utilizarea acestuia ca şi resursă de apă potabilă, cât şi intensitatea migrării unui poluant din acvifer/ape de suprafaţă către un punct de utilizare.

    ART. 15
        Pentru a evalua rata de migrare a poluanţilor sunt necesare următoarele informaţii:
    a) geologia, hidrogeologia şi hidrologia terenului;
    b) caracteristicile chimice/geochimice ale solului/subsolului;
    c) distribuţia curentă a poluanţilor;
    d) modul de comportare fizică, chimică etc. a contaminanţilor în mediu;
    e) procesele ce se petrec în mediul geologic.


    ART. 16
    (1) Pentru toate substanţele poluante, este necesar să se cunoască efectele asupra mediului şi sănătăţii umane şi influenţa acestora privind:
    a) modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului, formaţiunilor geologice, apelor subterane şi apelor de suprafaţă;
    b) apariţia în sol/ape subterane/formaţiuni geologice (subsol) a unor acumulări de poluanţi care devin la rândul lor surse de contaminare;
    c) apariţia de restricţii în utilizarea unor categorii de resurse naturale geologice (apa);
    d) apariţia unor zone în cadrul mediului geologic cu risc semnificativ asupra sănătăţii umane şi mediului pentru care se pot institui restricţii sau interdicţii de acces şi utilizare;
    e) afectarea ecosistemelor terestre.

    (2) Riscul pentru sănătatea umană şi mediu este, de asemenea, legat de cantitatea poluantului, de volumul de material contaminat şi de toxicitatea acestuia.

    CAP. III
    IDENTIFICAREA ŞI INVENTARIEREA SITURILOR POTENŢIAL CONTAMINATE
    ART. 17
     Identificarea siturilor potenţial contaminate este etapa definită la art. 6 litera l) din Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate şi reprezintă baza pentru o inventariere continuă a acestora, în vederea elaborării inventarului naţional al siturilor potenţial contaminate, contaminate şi remediate.

    ART. 18
    Identificarea siturilor potenţial contaminate este realizată de către autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu art. 7 din Legea nr. 74/2019.

    ART. 19
    (1) Fac obiectul identificării terenurile unde se desfăşoară sau s-au desfăşurat activităţi antropice cu potenţial de contaminare a solului (art. 4 şi anexa nr. 1 la Legea nr. 74/2019).
    (2) Principalele activităţi care pot avea un impact negativ asupra solului, sunt incluse în Anexa nr. 1 la Legea nr. 74/2019.

    ART. 20
        Etapa de identificare nu se aplică terenurilor pe care:
    a) s-au desfăşurat sau se desfăşoară activităţi cu organisme modificate genetic;
    b) s-au desfăşurat sau se desfăşoară activităţi care au utilizat/utilizează substanţe radioactive;
    c) s-au desfăşurat sau se desfăşoară activităţi miniere;
    d) s-au desfăşurat sau se desfăşoară activităţi de gestionare a deşeurilor din industriile extractive;
    e) sunt amplasate depozite de deşeuri în operare, depozite de deşeuri în care s-a sistat activitatea de depozitare, precum şi depozite de deşeuri închise şi monitorizate postînchidere.


    SECŢIUNEA 1
    Identificarea siturilor potenţial contaminate
    ART. 21
        Fiecare agenţie judeţeană pentru protecţia mediului, inclusiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti transmite, atât în format letric cât şi electronic, către autoritatea administraţiei publice locale corespondentă în vederea întocmirii unei liste de identificare a deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului pe raza administrativă a respectivei UAT, următoarele documente:
    a) anexa nr. 1 la Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate;
    b) tabelul 1 din Anexa nr. 1 - Notificare privind completarea listei pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului - care este suplimentar completată cu datele de contact ale reprezentantului agenţiei judeţene pentru protecţia mediului;
    c) tabelul 2 din Anexa nr. 1 - Lista pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului;
    d) anexa nr. 3 la Legea nr. 74/2019 - Chestionar pentru deţinătorii siturilor potenţial contaminate identificate, în vederea completării acestuia în cazul în care autoritatea administraţiei publice locale deţine pe raza sa administrativă un sit potenţial contaminat orfan;
    e) tabelul 3 din Anexa nr. 1 - Solicitare de clarificare privind erorile sau lipsa informaţiilor din Lista pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului - numai în cazul în care există erori sau informaţii lipsă în tabelul 2 din Anexa nr. 1; această solicitare se transmite o singură dată.


    ART. 22
    (1) În vederea identificării iniţiale, APM transmite Notificarea (tabelul 1 din Anexa nr. 1) către APL, care are obligaţia de a identifica siturile potenţial contaminate (art. 7 din Legea nr. 74/2019), în conformitate cu tabelul 2 din Anexa 1- Lista pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului.
    (2) După completarea listei pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici din raza sa administrativă, fiecare autoritate a administraţiei publice locale are obligaţia de a transmite această listă semnată de către reprezentantul legal al acesteia, atât în format letric cât şi electronic către agenţia judeţeană pentru protecţia mediului.
    (3) Dacă identifică situri orfane pe raza sa administrativă, autoritatea administraţiei publice locale completează Anexa nr. 3 la Legea nr. 74/2019 - Chestionar pentru deţinătorii siturilor potenţial contaminate identificate, cu datele pe care le deţine şi o transmite către agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, iar dacă este cazul, APL solicită sprijin agenţiei pentru protecţia mediului în completarea chestionarelor.
    (4) Ulterior, dacă este cazul, APL are obligaţia de a actualiza şi de a transmite lista siturilor potenţial contaminate până la data de 31 martie a fiecărui an către APM.

    ART. 23
    (1) Pentru teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", luând în considerare faptul că managementul acesteia este realizat conform unui regulament şi plan de protecţie şi conservare proprii, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" identifică siturile potenţial contaminate situate pe teritoriul Rezervaţiei (judeţele: Constanţa, Tulcea şi Galaţi) şi transmite către APM Constanţa, APM Tulcea şi APM Galaţi, funcţie de caz, lista siturilor potenţial contaminate, precum şi datele de identificare şi contact ale deţinătorilor de terenuri sau, după caz, ale operatorilor economici care desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului.
    (2) În acest caz, APM Constanţa, APM Tulcea şi APM Galaţi primesc listele cu situri potenţial contaminate, precum şi datele de identificare ale deţinătorilor de terenuri/operatorilor economici, atât din partea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" cât şi din partea autorităţilor publice locale.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Inventarierea siturilor potenţial contaminate
    ART. 24
     Datele primite de la autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu tabelul 2 din Anexa nr. 1- Lista pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului, sunt verificate şi introduse de către agenţiile judeţene pentru protecţia mediului într-o bază de date electronică.

    ART. 25
    (1) Fiecare agenţie judeţeană pentru protecţia mediului este responsabilă pentru procesul de colectare a datelor şi realizarea acestei baze de date în termen de 3 luni de la primirea tuturor listelor pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului.
    (2) Perioada pentru realizarea bazei de date se poate prelungi cu 20 de zile lucrătoare dacă sunt necesare clarificări.
    (3) Pe baza listei pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici, în conformitate cu art. 8 alin (1) şi (2) din Legea nr. 74/2019, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, inclusiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, demarează procesul de transmitere a chestionarelor.
    (4) Fiecare agenţie judeţeană pentru protecţia mediului, inclusiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti transmite notificarea (tabelul 4 sau tabelul 5 din Anexa nr. 1) funcţie de caz, către deţinătorul sitului potenţial contaminat/operatorul economic şi Chestionarul pentru deţinătorii siturilor potenţial contaminate (anexa nr. 3 la Legea nr. 74/2019) sau Chestionarul pentru operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea pe un sit potenţial contaminat (anexa nr. 4 la Legea nr. 74/2019).
    (5) Conform art. 8 alin. (2) din Legea nr. 74/2019, în cazul în care deţinătorul este şi operator economic, agenţia judeţeană pentru protecţia mediului transmite către acesta numai chestionarul prevăzut în Anexa nr. 4 la Legea nr. 74/2019 Chestionar pentru operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea pe un sit potenţial contaminat.
    (6) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului se asigură că toţi deţinătorii/operatorii economici au primit chestionarul prin solicitarea unei confirmări de primire.

    ART. 26
        Deţinătorii/operatorii economici completează respectivele chestionare şi le transmit în format letric şi electronic către agenţia judeţeană pentru protecţia mediului de la care au primit notificarea.

    ART. 27
        În ceea ce priveşte siturile potenţial contaminate orfane, autoritatea administraţiei publice locale completează chestionarul pentru deţinători, respectiv Anexa nr. 3 la Legea nr. 74/2019.

    ART. 28
    (1) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului centralizează toate chestionarele primite, verifică înregistrarea existenţei respectivelor amplasamente în aplicaţiile informatice utilizate de către ANPM şi instituţiile în subordine, după caz, actualizează înregistrarea precedentă cu datele noi cuprinse în chestionare şi/sau înregistrează amplasamentul cu informaţiile din chestionar şi realizează astfel Lista judeţeană a siturilor potenţial contaminate (art.10 din Legea nr. 74/2019), conform tabelului 12 din Anexa nr. 1.
    (2) Fiecare agenţie judeţeană pentru protecţia mediului desemnează un reprezentant care să fie responsabil cu procesul de realizare şi actualizare a listei judeţene a siturilor potenţial contaminate, contaminate şi remediate.

    ART. 29
     Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului solicită clarificări sau completarea informaţiilor lipsă conform tabelului 6 din Anexa nr. 1 Solicitare de clarificare privind erorile sau lipsa informaţiilor din Chestionarul pentru deţinătorii siturilor potenţial contaminate identificate/Chestionarul pentru operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea pe un sit potenţial contaminat, după caz, care sunt completate şi transmise de către deţinători/operatori într-un termen de maxim 20 zile lucrătoare de la data confirmării de primire a solicitării.

    ART. 30
    (1) APM acordă un cod unic de identificare pentru fiecare sit potenţial contaminat inclus în lista judeţeană a siturilor potenţial contaminate.
    (2) Codul unic de identificare este format din abrevierea agenţiei judeţene pentru protecţia mediului urmată de patru cifre (de exemplu: APMSV0045, APMPH0003 etc.).

    ART. 31
    (1) Fiecare agenţie judeţeană pentru protecţia mediului transmite lista judeţeană a siturilor potenţial contaminate în format electronic către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în vederea centralizării.
    (2) Totodată, fiecare agenţie judeţeană pentru protecţia mediului publică pe pagina proprie de internet, lista judeţeană a siturilor potenţial contaminate care este actualizată permanent.

    ART. 32
        Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului centralizează toate listele judeţene ale siturilor potenţial contaminate, rezultând astfel Inventarul Naţional al siturilor potenţial contaminate.

    ART. 33
        ANPM preia în Inventarul Naţional codul unic de identificare al fiecărui sit potenţial contaminat din listele judeţene corespunzătoare.

    ART. 34
        Conform art. 12 alin. (2) din Legea nr. 74/2019, Inventarul Naţional al siturilor potenţial contaminate, contaminate şi remediate este disponibil pe pagina proprie de internet a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, precum şi la cererea publicului interesat.

    ART. 35
    (1) Orice persoană fizică sau juridică raportează în mod direct şi voluntar un sit potenţial contaminat prin următoarele metode, astfel:
    a) printr-o sesizare înaintată autorităţii administraţiei publice locale, transmisă ulterior de aceasta la agenţia judeţeană pentru protecţia mediului/Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti;
    b) direct la agenţia judeţeană pentru protecţia mediului sau la comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, care raportează ulterior către APM situaţia constatată;
    c) utilizând pagina de internet a APM, respectiv ANPM, secţiunea "contact".

    (2) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului înregistrează cererea şi verifică dacă situl potenţial contaminat respectiv se află înregistrat în lista judeţeană şi în Inventarul Naţional al siturilor potenţial contaminate/contaminate.
    (3) În situaţia în care situl este deja înregistrat, APM solicită reprezentantului comisariatului judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu verificarea informaţiilor incluse în sesizare în vederea actualizării datelor existente cu privire la situl respectiv în Lista judeţeană a siturilor potenţial contaminate/contaminate.
    (4) În situaţia în care situl nu este înregistrat, APM transmite către APL o notificare prin care solicită identificarea sitului şi actualizarea corespunzătoare a listei pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici.
    (5) Ulterior se parcurg etapele detaliate în cadrul Secţiunii a 2-a Inventarierea siturilor potenţial contaminate.

    CAP. IV
    INVESTIGAREA PRELIMINARĂ A SITURILOR POTENŢIAL CONTAMINATE
    ART. 36
    Investigarea preliminară reprezintă etapa definită la art. 6 lit. n) din Legea nr. 74/2019, al cărei obiectiv este de a verifica ipotezele formulate în etapa de identificare/inventariere a siturilor potenţial contaminate şi de a furniza informaţii privind o potenţială contaminare a sitului.

    ART. 37
    (1) Investigarea preliminară identifică sursele de contaminare potenţiale, căile de migrare posibile şi receptorii.
    (2) Investigarea preliminară furnizează informaţii atât despre caracteristicile fizice ale solului/subsolului, cât şi despre condiţiile geologice, hidrogeologice şi hidrologice.

    ART. 38
    (1) Investigarea preliminară a unui sit potenţial contaminat prevede colectarea de date privind utilizarea prezentă şi trecută a terenului în scopul identificării contaminanţilor potenţiali.
    (2) Investigarea preliminară analizează datele existente pentru situl în cauză (de exemplu: caracteristicile geografice, geologice, hidrogeologice, hidrologice ale zonei de amplasare a sitului; studii şi documentaţii realizate anterior, diferite hărţi), identificarea surselor de contaminare reală/potenţială a căilor de migrare şi a receptorilor în vederea elaborării modelului conceptual al sitului.

    ART. 39
        Etapa de investigare preliminară precum şi raportul de investigare preliminară sunt realizate de către experţii prevăzuţi la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 74/2019.

    ART. 40
    (1) Deţinătorii siturilor potenţial contaminate/operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea pe siturile potenţial contaminate, au obligaţia să realizeze investigarea preliminară a sitului potenţial contaminat în cauză prin experţii prevăzuţi la art. 39 din prezenta metodologie.
    (2) În cazul în care deţinătorul unui sit potenţial contaminat sau operatorul economic care îşi desfăşoară activitatea pe un sit potenţial contaminat se regăseşte în una din situaţiile enumerate la art. 14 din Legea nr. 74/2019, are obligaţia de a notifica agenţia judeţeană pentru protecţia mediului pe a cărei rază teritorială se află situl potenţial contaminat.
    (3) În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea notificării transmise de către deţinătorul de teren/operatorul economic, agenţia judeţeană pentru protecţia mediului pe a cărei rază teritorială se află situl potenţial contaminat, stabileşte necesitatea parcurgerii etapei de investigare preliminară şi notifică deţinătorul de teren/operatorul economic cu privire la obligaţia efectuării acesteia (tabelul 7 din Anexa nr. 1 - Notificare pentru începerea investigării preliminare - în cazul siturilor potenţial contaminate pentru care deţinătorii de teren/operatorii economici au comunicat încadrarea în una din situaţiile precizate la art. 14 din Legea nr. 74/2019).
    (4) Operatorul economic/deţinătorul de teren, are obligaţia de a depune raportul de investigare preliminară la agenţia judeţeană pentru protecţia mediului care a decis realizarea acestei etape în termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea notificării de realizare.
    (5) În termen de 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea documentaţiei, agenţia judeţeană pentru protecţia mediului analizează raportul de investigare preliminară şi îl aprobă sau stabileşte dacă sunt necesare completări, după caz.
    (6) În cazul în care un sit potenţial contaminat orfan se regăseşte în una din situaţiile menţionate la art. 14 din Legea nr. 74/2019, APL notifică APM pe a cărei rază teritorială se află situl potenţial contaminat orfan cu privire la această situaţie, iar după această notificare, APM şi ANPM urmează prevederile art.19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 74/2019.
    (7) În acest caz, termenul de 10 zile lucrătoare menţionat, se prelungeşte la 20 de zile lucrătoare având în vedere parcurgerea procedurii descrisă la art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 74/2019.
    (8) În cazul siturilor potenţial contaminate orfane, autoritatea publică locală în calitate de deţinător are obligaţia de a depune raportul de investigare preliminară la agenţia judeţeană pentru protecţia mediului pe a cărei rază teritorială se află situl potenţial contaminat orfan în vederea analizării acestuia.
    (9) Depunerea raportului de investigare preliminară în cazul sitului potenţial contaminat orfan se efectuează în termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea notificării de realizare a investigării preliminare.

    ART. 41
        Etapa de investigare preliminară se finalizează prin elaborarea raportului de investigare preliminară.

    ART. 42
    (1) Investigarea preliminară trebuie să ofere toate informaţiile necesare pentru ca APM să decidă dacă este necesară parcurgerea etapei de investigare detaliată şi evaluare a riscului sau procesul de investigare s-a încheiat.
    (2) Rezultatul investigării preliminare trebuie să ofere o caracterizare a tuturor aspectelor cunoscute despre sit, care pot avea legătură sau pot afecta relaţia sursă-cale-receptor realizată în cadrul modelului conceptual.

    ART. 43
    (1) Investigarea preliminară trebuie să conţină un plan de activităţi care să respecte perioada stabilită prin lege pentru acest demers, respectiv 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării din partea agenţiei judeţene pentru protecţia mediului.
    (2) Planul de activităţi trebuie să includă:
    a) analiza studiilor/documentaţiilor/actelor de reglementare existente;
    b) vizita în teren;
    c) interviuri;
    d) alte investigaţii de teren, după caz;
    e) prelucrarea şi interpretarea datelor existente;
    f) elaborarea modelului conceptual al sitului potenţial contaminat;
    g) elaborarea raportului de investigare preliminară.

    (3) Persoanele fizice/juridice acreditate conform Legii nr. 74/2019 care realizează investigarea preliminară trebuie să parcurgă şi să compileze toate informaţiile relevante din următoarele surse, fără a se limita la acestea:
    a) activităţi derulate în trecut pe sit;
    b) documente şi rapoarte de mediu relevante;
    c) detalii ale incidentelor, scurgerilor sau deversărilor de substanţe poluante pe terenul în cauză, dacă este cazul;
    d) studii geologice, hidrogeologice (inclusiv hărţile geologice şi hidrogeologice la anumite scări rezonabile, de exemplu: 1:10000, 1:5000), pedologice, ecologice;
    e) fotografii de arhivă, fotografii actuale (utile pentru comparaţii), ortofotoplanuri, fotografii/releveul fotografic al situaţiei existente;
    f) planuri de situaţie cu amplasamentul/terenul;
    g) planuri cadastrale, extrase din cartea funciară;
    h) planuri, amplasamente, schiţe cu detalii referitoare la captări de apă, sisteme de drenare, instalaţii tehnologice de tratare, preepurare, epurare şi starea acestora, clădiri şi instalaţiile existente;
    i) informaţii/documente existente referitoare la calitatea apei de suprafaţă şi apei subterane;
    j) informaţii despre climă;
    k) planuri cu amplasarea clădirilor şi instalaţiilor existente sau care au existat pe amplasament, specificaţii şi schiţe;
    l) schiţe şi liste cu zonele de depozitare a materiilor prime, a produselor şi a combustibilului, precum şi cu punctele de transfer;
    m) schiţe şi liste cu zonele de depozitare a deşeurilor, date şi informaţii despre practicile de depozitare/eliminare;
    n) prezenţa, starea, amplasarea şi utilizarea puţurilor şi a forajelor;
    o) documentaţiile care atestă modul în care s-au respectat cerinţele cu privire la măsurile de intervenţie aplicabile în situaţia accidentelor ecologice şi modul în care s-a realizat raportarea acestora;
    p) documentaţii referitoare la speciile de floră şi faună identificate în zona respectivă;
    q) planul reţelelor utilităţilor subterane (incluzând conducte, rezervoare, cămine, puţuri etc.); împreună cu documentele referitoare la modul de exploatare şi întreţinere;
    r) modul de utilizare, manipulare, depozitare şi eliminare a substanţelor chimice utilizate;
    s) proceduri de exploatare şi întreţinere referitoare la toate facilităţile existente şi materialele folosite;
    t) documente/înregistrări cu privire la echipamente (inclusiv cele utilizate în trecut) care conţin bifenili policloruraţi;
    u) procedurile referitoare la controlul şi combaterea dăunătorilor, inclusiv tipurile de produse biocide utilizate, zona pe care au fost utilizate şi metodele de depozitare şi eliminare;
    v) regulamente şi instrucţiuni relevante din partea autorităţilor locale;
    w) rezultatele inspecţiilor realizate de către Comisariatele Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu;
    x) zone de interes aflate în perimetrul sitului investigat;
    y) substanţe şi produse chimice utilizate, produse, depozitate sau eliminate;
    z) lucrări de investigaţii şi de remediere din trecut, dacă există, cu menţionarea oricăror lacune constatate în înregistrările/documentaţiile studiate.

    (4) Datele şi informaţiile trebuie să ofere o imagine cât mai clară asupra folosinţelor/modului de utilizare din trecut şi prezent şi se preiau din documentele oficiale (de exemplu: hărţi cadastrale, planuri de urbanism sau alte documente furnizate de autorităţile locale):
    a) localizarea exactă şi limitele de proprietate ale sitului (trebuie menţionat faptul că un teren ar fi putut avea o suprafaţă mai mare în trecut, hotarele fiind mutate datorită unor parcelări);
    b) clădirile şi activităţile desfăşurate în acestea, orice modificări aduse terenului;
    c) tipurile de activităţi economice şi alte folosinţe ale terenului, prezentate în ordine cronologică;
    d) tipurile de activităţi cu potenţial de contaminare - se determină în urma analizării proceselor de producţie, inclusiv a echipamentelor utilizate; trebuie analizate procesele tehnologice de pe o perioadă mai mare de timp deoarece există posibilitatea ca operatorul economic să-şi fi modificat tehnologiile/metodele de lucru.


    ART. 44
        Pentru situaţiile de excepţie în care expertul constată că nu se pot reconstitui suficiente informaţii din documentele/datele existente, acesta poate lua decizia privind prelevarea de probe din mediul geologic.

    ART. 45
    (1) Vizita în teren presupune o inspecţie a acestuia realizată de către expert împreună cu deţinătorul terenului/operatorul economic sau cu reprezentantul/reprezentanţii acestuia.
    (2) Obiectivul inspecţiei în teren/vizitei pe amplasament este de a infirma sau confirma ipotezele rezultate după analiza documentaţiilor existente (studiul documentar) şi de a identifica acele informaţii care pot susţine recomandările pentru investigaţii de teren ulterioare.
    (3) Se verifică informaţiile obţinute în etapa de analiză a documentaţiei şi se identifică orice condiţii/caracteristici care pot avea de asemenea influenţă asupra activităţii de prelevare a probelor din cadrul etapei de investigare detaliată, dacă va fi cazul.
    (4) Se verifică informaţiile privind amplasarea clădirilor şi instalaţiilor existente sau care au existat pe amplasament, precum şi orice indicaţie/indiciu privind contaminarea solului, subsolului în cazul în care pătura de sol lipseşte, dar şi a apelor de suprafaţă.
    (5) Se verifică dacă există posibilitatea de acces la/pe teren pentru prelevările de probe sol/apă (realizare foraje) din cadrul investigării detaliate, dacă va fi cazul.
    (6) Inspecţia trebuie să identifice porţiunile care prezintă risc pentru factorii de mediu (vegetaţie afectată, receptori, scurgeri de levigat, deversări de substanţe chimice/amestecuri).
    (7) În urma vizitei în teren se actualizează informaţiile rezultate din documentaţiile analizate cu privire la modul de utilizare a terenului etc.
    (8) Se anexează la raport fotografii din timpul vizitei pe amplasament (de exemplu: pentru fiecare fotografie se prezintă data şi ora când a fost efectuată, coordonatele zonei de unde au fost realizate, însoţite de o scurtă descriere a acestora).

    ART. 46
    (1) Interviurile cu persoanele relevante (foşti/actuali angajaţi, proprietari, administratori, utilizatori, orice alte persoane care posedă cunoştinţe despre sit şi vecinătăţile acestuia) pot confirma şi completa datele extrase din documentaţiile existente.
    (2) Interviul conţine întrebări despre istoricul sitului, accidente, practici de gestionare, depozitare deşeuri periculoase, substanţe chimice.
    (3) Se descrie modul de realizare a interviurilor şi concluziile referitoare la informaţiile relevante despre sit şi zonele din apropierea acestuia culese de la anumite persoane şi se prezintă o listă cu persoanele intervievate, prezentând legătura acestora cu situl studiat.
    (4) Informaţiile rezultate din analiza documentaţiilor şi din vizita în teren, corelate cu informaţiile primite din interviurile realizate cu persoanele care au informaţii despre sit se centralizează, se interpretează în mod unitar şi se corelează pentru a configura modelul conceptual al sitului.

    ART. 47
    (1) Clădirile şi instalaţiile pot fi contaminate cu substanţe chimice periculoase utilizate în perioada de operare, care pot conduce la modificări fizice şi chimice ale materialelor din care sunt construite.
    (2) În cazul în care clădirile şi instalaţiile sunt contaminate, acestea pot deveni surse de contaminare pentru alţi factori de mediu, astfel încât în cadrul investigării preliminare se efectuează observaţii vizuale pe amplasament pentru identificarea zonelor potenţial contaminate ale clădirilor/instalaţiilor industriale potenţial contaminate sau a materialelor de construcţie neconforme care pot genera contaminarea solului şi a apelor subterane.
    (3) În ceea ce priveşte gradul de contaminare a clădirilor şi instalaţiilor, pentru majoritatea siturilor potenţial contaminate, este suficient să se realizeze o evaluare generală a gradului de contaminare a solului, în vederea înţelegerii riscurilor potenţiale asupra clădirilor şi instalaţiilor.

    ART. 48
        Instalaţiile care necesită o atenţie deosebită în cadrul etapei de investigare preliminară sunt următoarele:
    a) rezervoare subterane şi supraterane cu conţinut de substanţe chimice periculoase;
    b) transformatoare cu ulei şi alte componente electrice şi electronice;
    c) acoperişurile şi instalaţiile de canalizare din azbest sau cu conţinut de azbest;
    d) materiale de construcţie şi platformele pe care se depozitează deşeurile sau containerele pentru deşeuri;
    e) instalaţiile sanitare de pe amplasamentele vizate, mai ales zonele exterioare care nu permit accesul pentru verificare;
    f) instalaţiile pentru evacuarea apelor uzate industriale şi ale apelor pluviale, precum şi instalaţiile de pre-epurare şi epurare asociate;
    g) instalaţiile de ventilaţie utilizate în medii corozive sau cu poluanţi atmosferici.


    SECŢIUNEA 1
    Elaborarea şi aprobarea raportului de investigare preliminară
    ART. 49
    (1) Informaţiile incluse în raportul de investigare preliminară sunt cele solicitate în anexa nr. 2 la Legea nr. 74/2019.
    (2) Raportul de investigare preliminară este întocmit astfel încât să detalieze modelul conceptual al sitului în vederea evidenţierii cu uşurinţă a acestuia.
    (3) Prelucrarea şi interpretarea informaţiilor din raportul de investigare preliminară conduce la elaborarea capitolului final al acestuia, respectiv concluzii şi recomandări.
    (4) Informaţiile şi concluziile acestei etape conduc la fundamentarea deciziei APM de impunere a efectuării de acţiuni suplimentare şi/sau de încheiere a acesteia.

    ART. 50
    (1) Investigarea preliminară trebuie să conducă la concluzii cu privire la dovezi suficiente care să demonstreze că situl este sau poate fi contaminat, să prezinte succint ansamblul circumstanţelor (inclusiv elaborarea modelului conceptual) precum şi riscurile potenţial inacceptabile, astfel încât să poată fi definite ulterior etapele şi măsurile aplicabile situaţiei în care se află situl.
    (2) Rezultatele investigării preliminare stabilesc dacă este necesară efectuarea etapei de investigare detaliată şi evaluare a riscului.

    ART. 51
        În vederea aprobării raportului de investigare preliminară, APM verifică dacă:
    a) a fost realizat de către un expert acreditat pentru a desfăşura activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate;
    b) respectă conţinutul cadru recomandat şi include informaţiile prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea nr. 74/2019.


    ART. 52
        În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea raportului de investigare preliminară, agenţia judeţeană pentru protecţia mediului comunică deţinătorului/operatorului economic al sitului aprobarea acestuia sau solicită completări/revizuirea raportului de investigare preliminară.

    CAP. V
    MODELUL CONCEPTUAL AL SITULUI (MCS)
    ART. 53
    (1) MCS este instrumentul primar de planificare prin care se stabilesc şi se caracterizează sursele cu potenţial de contaminare, receptorii, precum şi căile de migrare care pot exista între surse şi receptori.
    (2) MCS se realizează încă din etapa de investigare preliminară şi se actualizează în etapa de investigare detaliată şi evaluare a riscului, precum şi în cadrul proiectului de remediere şi în etapa de monitorizare postremediere.
    (3) Modelul conceptual al sitului potenţial contaminat/contaminat oferă informaţii disponibile despre sit într-un mod clar şi transparent, facilitează identificarea deficienţelor de date şi informaţii şi este util în luarea deciziilor privind siturile potenţial contaminate/contaminate.

    ART. 54
        MCS este realizat de către experţii acreditaţi pentru desfăşurarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate.

    ART. 55
    (1) MCS este utilizat pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra condiţiilor sitului, pentru a identifica date suplimentare necesare pentru investigarea ulterioară, pentru a integra informaţii referitoare la contaminanţi, căi de migrare şi diferiţi receptori şi pentru a servi ca suport în toate etapele de investigare, în cadrul evaluării riscului, studiului de fezabilitate şi proiectului de remediere a sitului contaminat.
    (2) MCS este reprezentarea simplificată a modului în care se presupune că se produce contaminarea receptorilor în mediul geologic real, realizată pe baza analizei calitative şi cantitative a datelor existente.
    (3) Pe baza evaluării gradului de contaminare, MCS conduce la evaluarea riscurilor şi în unele cazuri, un studiu documentar şi un MCS sunt suficiente pentru a confirma prezenţa sau absenţa unei conexiuni (cale de migrare) între sursă şi receptor/receptori.
    (4) MCS este suportul pentru modelele matematice, utilizate în mod obligatoriu pentru evaluarea cantitativă a proceselor de migrare a contaminanţilor şi este supus permanent completărilor, corecţiilor şi actualizărilor pe parcusul etapelor de investigare preliminară, investigare detaliată, evaluare a riscului, remediere şi monitorizare post remediere.

    ART. 56
    (1) MCS identifică factorii esenţiali care influenţează curgerea apei subterane şi procesele de migrare ale contaminanţilor din zona sitului: sursele de contaminare, căile de migrare şi receptorii vulnerabili;
    (2) În elaborarea unui model conceptual se au în vedere următoarele:
    a) sursele de contaminare, tipurile şi cantităţile (volumul) contaminanţilor rezultaţi din activitatea desfăşurată pe sit în trecut şi/sau prezent, tipul şi caracteristicile materiilor prime utilizate în activităţile desfăşurate pe sit în trecut şi/sau prezent şi produsele finite obţinute;
    b) posibilele căi de migrare a contaminanţilor şi efectele acestora asupra receptorilor;
    c) identificarea receptorului/receptorilor plecând de la caracteristicile de mediu ale zonei unde se desfăşoară activitatea (utilizarea terenului în zona de activitate şi în vecinătatea sa, identificarea ariilor naturale protejate şi a zonelor rezidenţiale, caracteristicile geologice, hidrogeologice şi hidrologice).


    ART. 57
        Datele necesare pentru realizarea MCS se referă la:
    a) descrierea generală a sitului: planul sitului cu precizarea limitelor, istoria şi utilizarea actuală a terenului, istoria incidentelor de contaminare (surse de contaminare, căi de migrare naturale/artificiale, receptori);
    b) clima şi hidrologia sitului: regimul precipitaţiilor, evapotranspiraţiei şi al curgerii de suprafaţă, calitatea apei de suprafaţă, interacţiunea apelor de suprafaţă cu apele subterane, infiltrarea apei în sol, captări de apă de suprafaţă;
    c) geologia sitului: hartă geologică, hărţi structurale (izopachite, izobate), secţiuni geologice, litologia detaliată (compoziţie mineralogică, granulozitate, fracţia de carbon organic etc.), la care se adaugă inclusiv hărţi pedologice;
    d) hidrogeologia sitului: caracterizarea zonei nesaturate (grosime, granulozitate, umiditate), caracterizarea acviferelor (porozitate, conductivitate hidraulică, direcţie de curgere, variaţia sezonieră a nivelului piezometric, hărţi piezometrice, gradienţi hidraulici orizontali şi verticali), captări de apă subterană (debite, calitatea apei, zonele de protecţie ale captărilor);
    e) sursele de contaminare: starea fizică a contaminatului (solid, adsorbit/absorbit, dizolvat, vapori), distribuţia şi concentraţia în mediul geologic (în zona vadoasă şi în acvifer), proprietăţi fizice (solubilitate, coeficient de partiţie, densitate etc.);
    f) receptorii din sit/vecinătatea sitului: apa de suprafaţă, apa subterană din zona sitului sau din vecinătatea acestuia, utilizatori ai apei de suprafaţă/subterane contaminate, senzitivitatea receptorilor.


    ART. 58
    (1) Modelul sursă-cale-receptor porneşte de la identificarea şi analizarea sursei, iar următoarea acţiune este să se identifice receptorii (cine sau ce ar putea fi afectat) iar în cele din urmă să se determine calea de transfer/migrare a contaminanţilor către receptori.
    (2) Se are în vedere că de la fiecare sursă pot proveni mai mulţi contaminanţi, că pot exista căi multiple de migrare şi că pot fi afectaţi mai mulţi receptori; totodată unii dintre receptori pot acţiona ca o cale suplimentară, astfel încât lanţul poate continua să depăşească o sursă de bază, o cale, un receptor.
    (3) Sursele de contaminare sunt caracterizate prin:
    a) tipul sursei de contaminare, care poate fi: difuză şi concentrată/localizată;
    b) istoricul evoluţiei parametrilor sursei de contaminare care este de regulă necunoscut şi se fac presupuneri/calcule asupra: variaţiei în timp a cantităţii şi concentraţiei contaminantului eliberată de sursa de contaminare şi a reducerii în timp a concentraţiei contaminantului datorată proceselor de degradare bio-chimică;
    c) tipurile de contaminanţi din zona investigată care sunt stabilite din documentaţiile disponibile sau prin probarea preliminară a solului şi a apelor de suprafaţă şi subterane care trebuie să furnizeze MCS pentru fiecare tip de contaminant (informaţii privind starea fizică, solubilitatea, densitatea, volatilitatea, levigabilitatea acestuia);
    d) geometria sursei de contaminare (model 3D) care trebuie încorporată în MCS şi se realizează pentru cele două două variante de surse de contaminare: surse de contaminare locale/concentrate (modelul 3D se obţine prin probarea într-o reţea 3D a zonei nesaturate şi a acviferului şi utilizarea metodelor de interpolare şi se determină concentraţiile contaminantului pentru fiecare fază) şi surse de contaminare difuze care necesită o reţea de probare 3D cu extindere spaţială mai mare pe orizontală.

    (4) Căile de migrare ale contaminanţilor incluse în MCS descriu calea de migrare de la sursa potenţială la receptorul potenţial şi sunt de două tipuri: căi de migrare naturale şi căi de migrare artificiale;
    (5) Căile de migrare naturale pot traversa două compartimente conectate hidrodinamic, respectiv zona nesaturată (cuprinsă între suprafaţa terenului şi nivelul piezometric în care curgerea apei subterane trebuie descrisă în funcţie de infiltrare, umiditate, sucţiune şi proprietăţile contaminantului şi acviferul (zona saturată) pentru care trebuie furnizate date despre gradienţii hidraulici (orizontali/verticali), regimul nivelului piezometric (staţionar/nestaţionar), heterogenitatea porozităţii/fisuraţiei şi conductivităţii hidraulice, aportul de apă sau debitele drenate (de captări sau sistemele de epuisment);
    (6) Căile de migrare artificiale sunt create de activitatea umană şi dificil de identificat prin investigarea în teren, iar informaţiile trebuie obţinute din documentaţiile lucrărilor respective (hărţi, planuri etc.); căile artificiale de migrare pot favoriza circulaţia fluidelor/contaminanţilor (drenuri, puţuri miniere, galerii) sau pot bloca circulaţia fluidelor (pereţi mulaţi, fundaţii), provocând devierea acestora;
    (7) Procesele de transport descrise în MCS pentru evaluarea corectă a riscului contaminării şi evaluarea cantitativă a migrării contaminantului sunt: advecţia, dispersia hidrodinamică, volatilizarea, curgerea multifazică, degradarea geochimică şi biochimică;
    (8) Receptorii potenţiali luaţi în considerare în MCS pentru care se stabileşte nivelul de senzitivitate/vulnerabilitate şi nivelul de contaminare care poate fi tolerat pe o anumită locaţie sunt:
    a) apa subterană aflată imediat sub situl investigat şi acviferele aflate la orice adâncime;
    b) forajele din captările de apă subterană utilizată pentru alimentare cu apă potabilă;
    c) sursele naturale de apă subterană din zona sitului potenţial contaminat: izvoarele, zonele umede, cursurile de apă de suprafaţă;
    d) utilizatori ai apei de suprafaţă/subterană contaminată (oameni, plante, animale).


    ART. 59
        Riscul asociat cu gradul de contaminare a mediului geologic este tratat printr-o abordare etapizată a evaluării riscurilor, astfel:
    a) investigarea preliminară;
    b) investigarea detaliată şi evaluarea riscului;
    c) prioritizarea acţiunilor de remediere.


    ART. 60
        Modul de prezentare a unui model conceptual depinde în mare măsură de cantitatea de informaţii disponibile la momentul realizării acestuia, astfel, MCS poate lua una din următoarele forme:
    a) model conceptual descriptiv: furnizează o descriere a legăturii sursă - cale - receptor (în funcţie de complexitatea descrierii, modelul conceptual este relativ simplu, dar în acest mod este dificil să se ofere o imagine de ansamblu a condiţiilor specifice sitului; descrierile pot fi prezentate şi sub formă tabelară, cum ar fi de exemplu, fiecare legătură potenţială a poluanţilor prezentată rând cu rând);
    b) model conceptual grafic: este reprezentat ca diagramă - în format de tip hartă sau secţiune transversală, schemă sau diagramă de flux, prezentând principalele proprietăţi ale legăturii sursă - cale - receptor; această reprezentare grafică trebuie să ilustreze suprafaţa terenului, cadrul geologic/hidrogeologic, extinderea mediului afectat, definirea zonei-sursă, relaţiile reciproce între diferiţi factori etc., la o scară corespunzătoare.


    ART. 61
    (1) Informaţiile necesare pentru elaborarea modelului conceptual sunt preluate din documentaţia existentă pentru amplasamentul în cauză precum şi din alte documente relevante.
    (2) În această activitate este realizat un studiu documentar ce are drept scop interpretarea informaţiilor privind activităţile trecute de pe sit, care se regăsesc în arhive şi a informaţiilor referitoare la sursă/surse, cale/căi şi receptor/receptori.
    (3) În ansamblu, pentru analiza datelor ce trebuie luate în considerare la crearea modelului conceptual, pot fi luate în considerare următoarele surse de informaţii:
    a) hărţi şi imagini satelitare, inclusiv înregistrări ale informaţiilor privind activităţile trecute, dacă sunt disponibile;
    b) informaţii privind geologia: litologia, neomogenitatea stratelor (de exemplu: prezenţa intercalaţiilor impermeabile între stratele permeabile), fondul geochimic natural, prezenţa anomaliilor geochimice în zona de interes;
    c) informaţii privind hidrogeologia (acestea trebuie să includă: zonarea verticală - zona vadoasă, acvifere, strate impermeabile, nivelul piezometric la care să se definească şi proprietăţile acesteia: conductivitate hidraulică, densitate volumetrică, porozitate/porozitate efectivă, granulometrie, concentraţia de anioni şi cationi majori; de asemenea trebuie definite caracteristicile acviferului: sub presiune sau cu nivel liber, omogen sau neomogen, conservativ sau neconservativ), topografia, hidrologia etc.;
    d) tipuri potenţiale de contaminare a mediului geologic, adâncimea şi extinderea acesteia prezentă în diferite zone ale sitului;
    e) căile posibile de migrare a contaminanţilor;
    f) sursa de la care pot migra/migrează contaminanţii;
    g) informaţii despre receptori;
    h) informaţii referitoare la tipul de sol;
    i) informaţii referitoare la calitatea apei pentru cazul în care există ape de suprafaţă;
    j) informaţii referitoare la calitatea apelor subterane;
    k) documente existente privind investigări, evaluări şi lucrări de remediere anterioare (dacă există);
    l) documente/avize privind lucrările derulate pe amplasament, rezultatele auditurilor de mediu etc.;
    m) date privind evacuarea apelor uzate (tipul apelor uzate evacuate, debit/volum şi substanţe identificate);
    n) înregistrări privind capacitatea de răspuns în situaţii de urgenţă (de exemplu: explozii, incendii, deversări etc.);
    o) detalii din registrele de planificare;
    p) înregistrări referitoare la protecţia mediului şi sănătate publică de la autoritatea publică locală;
    q) acte de reglementare de mediu şi acte de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor;
    r) rapoarte şi studii elaborate anterior, precum şi rapoarte cu teste de laborator;
    s) observaţii vizuale din timpul vizitei pe amplasament şi alte informaţii obţinute prin interviuri cu vecinii/localnicii acestuia.


    ART. 62
        MCS trebuie să identifice două tipuri de surse de la care pot migra contaminanţii către receptori:
    a) surse primare: rezervoare, conducte, deşeuri, sistem de canalizare, ape de mină;
    b) surse secundare: apele de suprafaţă, solul/subsolul afectate din apropiere, care pot continua să elibereze contaminanţii prin levigare, volatilizare etc.


    ART. 63
    (1) În cele mai multe cazuri, sursa contaminării nu este uşor de identificat; prin urmare, trebuie identificate sursele potenţiale de contaminare pe baza datelor imediat disponibile (hărţi vechi şi actuale privind evoluţia în timp a terenului/sitului potenţial contaminat, descrierea activităţilor etc.) după cum urmează:
    a) localizarea surselor: poziţia (dacă sunt supraterane sau subterane), configuraţia geometrică a sursei (inclusiv localizarea şi extinderea scurgerilor potenţiale sau cunoscute care ar fi putut trece neobservate) privind (fără a fi exhaustiv): coordonatele locale, zonă, extindere în suprafaţă şi pe verticală (raportată la cota terenului);
    b) caracteristicile instalaţiilor de izolare: materialele utilizate pentru construcţie (metal, izolaţie din plastic, căptuşeală, etc.) şi descrierea măsurilor preventive şi de protecţie (dacă sunt disponibile);
    c) alte informaţii care pot apărea în urma interviurilor cu personalul angajat al operatorului economic/deţinătorului de teren, foşti angajaţi, rezidenţi locali etc.;
    d) destinaţia şi comportamentul contaminării: de exemplu, contaminanţii care sunt extrem de mobili cu probabilitate de a migra în apele subterane, în timp ce alţii care au potenţial de a persista în mediul înconjurător pot fi prezenţi în soluri şi sedimente.

    (2) Rezumatul datelor privind contaminanţii trebuie să includă:
    a) descrierea oricăror investigări anterioare care s-au derulat pe amplasament (acolo unde au fost realizate, modul în care au fost realizate, obiectivele şi concluziile acestora);
    b) un rezumat tabelar al datelor disponibile pentru diferiţi contaminanţi, inclusiv concentraţiile minime şi maxime detectate, în comparaţie cu limitele maxime acceptate de prevederile legale în vigoare; statistici sumare, inclusiv numărul de probe şi rezultatele analizelor efectuate de un laborator acreditat în conformitate cu SR EN ISO 17025:2018;
    c) o descriere generală a poluanţilor care au legătură cu activitatea pe amplasament;
    d) o analiză calitativă şi cantitativă a datelor din care să rezulte gradul de încredere al acestora pentru a putea fi incluse în studiile ulterioare de evaluare a riscurilor.

    (3) Nivelul de informaţii este diferit de la un sit potenţial contaminat la altul, astfel, este necesar să se întocmească o listă a contaminanţilor cu risc potenţial pentru sănătatea umană şi mediu corespunzătoare contaminanţilor care ar putea fi prezenţi pe sit, aşa cum au fost identificaţi în etapa de studiu documentar.

    ART. 64
    (1) Transportul contaminanţilor prin/în afara mediului geologic depinde de o serie de procese fizice, geochimice şi microbiologice care influenţează distribuţia acestora.
    (2) Caracteristicile de transport pot fi legate de: curgerea în medii saturate sau nesaturate, gradientul şi direcţia curgerii, mecanismul de transport (advecţia, dispersia, difuzia, sorbţia, diluarea, degradarea, volatilizarea şi curgerea multifazică).

    ART. 65
    (1) Calea de expunere trebuie stabilită în mod corespunzător pe baza informaţiilor existente.
    (2) O cale de expunere constă de obicei, din următoarele elemente:
    a) o sursă de contaminare;
    b) un mecanism de eliberare (de exemplu, migraţia în sol, infiltrarea şi dispersia în apă, emisia în aer);
    c) reţinerea în mediul de transport (de exemplu: sol, subsol, ape subterane, ape de suprafaţă, aer).


    ART. 66
        Expertul care realizează investigarea preliminară/detaliată şi evaluarea riscului trebuie să decidă care componente sunt aplicabile/analizate în funcţie de condiţiile şi complexitatea sitului.

    ART. 67
        Pe baza complexităţii sitului şi a condiţiilor existente, MCS trebuie să furnizeze următoarele informaţii privind:
    a) identificarea sursei, a receptorilor şi tipul contaminanţilor care prezintă risc potenţial pentru receptori, concentraţiile acestora şi variaţia spaţială a concentraţiei;
    b) caracteristicile fizico-chimice ale mediului geologic (de exemplu: tipul de sol, pH-ul, densitatea specifică, permeabilitatea, conţinutul de carbon, porozitatea, umiditatea etc.);
    c) descrierea litologiei - neomogenitatea în coloana de sol şi subsol, continuitatea laterală a stratelor, prezenţa condiţiilor limită etc.;
    d) adâncimea până la apa subterană şi/sau roca de bază.


    ART. 68
        În cadrul MCS, se identifică condiţiile care favorizează expunerea receptorilor la contaminanţi şi/sau căile de migrare:
    a) proximitatea faţă de apele de suprafaţă şi zonele umede;
    b) proximitatea receptorilor ecologici şi a tipurilor de habitate faţă de sit;
    c) caracteristici de drenare subterane şi de suprafaţă;
    d) galerii subterane de infiltrare a apei pluviale;
    e) cantitatea de sol vegetal posibil afectat de contaminare;
    f) proximitatea faţă de clădiri, şcoli, parcuri etc.;
    g) localizarea utilităţilor de transport apă şi gaze, cât şi căilor de migrare preferenţiale.


    ART. 69
    (1) În cadrul MCS, apa subterană poate avea un rol dublu, respectiv poate fi un receptor (ca resursă de apă pentru potabilizare) sau o cale de migrare către alţi receptori (cum ar fi lacuri, râuri, zone umede).
    (2) Partea referitoare la apele subterane a MCS este utilizată pentru a determina gradul de migrare a contaminantului în fiecare acvifer şi se bazează pe cunoaşterea sitului, pe informaţii privind monitorizarea apelor subterane (cum ar fi: direcţiile de curgere, gradienţii hidraulici, adâncimi), tipul acviferului (freatic sau sub presiune, de adâncime) şi analiza transportului de contaminanţi.
    (3) Alte informaţii luate în considerare sunt:
    a) tipurile de contaminanţi care prezintă risc potenţial, concentraţiile acestora şi variaţia lor spaţială în resursa de apă subterană;
    b) caracteristicile mediului geologic (de exemplu: porozitatea şi permeabilitatea rocilor prin care se deplasează apele subterane);
    c) direcţia de curgere a apei subterane;
    d) gradientul hidraulic (atât orizontal cât şi cel vertical);
    e) localizarea zonelor de reîncărcare şi descărcare, inclusiv a galeriilor de infiltrare;
    f) localizarea oricărei influenţe de pompare (puţuri, şanţuri);
    g) domeniul de utilizare a apei (pentru potabilizare, irigare, creşterea animalelor, industrială etc.);
    h) informaţii despre structura rocii de bază care poate controla migrarea contaminanţilor;
    i) rolul apelor subterane de a acţiona drept cale de migrare pentru alţi receptori.


    ART. 70
    (1) MCS trebuie să identifice toate căile potenţiale de migrare a vaporilor, aerului şi procesele prin care un receptor poate fi expus pe un anumit sit.
    (2) Procesele de transport ale vaporilor, aerului şi fluidelor şi interacţiunile lor cu mediul geologic şi cu alte caracteristici fizice cu infuenţă pe amplasament (variaţii în proiectarea/construcţia clădirilor, variaţia temporală a presiunii atmosferice, precipitaţii/infiltraţii) formează un sistem complex şi dinamic.
    (3) Principalele mecanisme de transport ale vaporilor luate în considerare la evaluarea migrării acestora sunt:
    a) difuzia de vapori din surse în zona nesaturată;
    b) difuzia de vapori din surse în apele subterane de mică adâncime;
    c) transportul prin advecţie/convecţie al vaporilor;
    d) migrarea vaporilor prin căi preferenţiale.


    ART. 71
    (1) Receptorii evaluaţi în cadrul MCS sunt: fiinţe umane, animale, plante, resurse de apă, fundaţii şi clădiri.
    (2) Expertul trebuie să identifice receptorii şi vulnerabilităţile acestora directe sau indirecte la contaminare:
    a) muncitori care pot fi expuşi la contaminanţi prin contact direct;
    b) locuitori din vecinătate care pot fi expuşi contaminării;
    c) corpuri de apă subterană (aflate sub sau în vecinătatea sitului) care pot fi luate în considerare ca sursă potenţială de captare apă în vederea potabilizării;
    d) corpuri de apă de suprafaţă care pot fi luate în considerare ca sursă potenţială de captare apă în vederea potabilizării;
    e) ecosisteme;
    f) terenuri cu destinaţie agricolă.


    ART. 72
    (1) MCS include toate informaţiile privind contaminanţii potenţiali, căile de migrare ale acestora şi receptorii, astfel încât, expertul care realizează evaluarea de risc să vizualizeze şi să descrie corect toate legăturile posibile între sursă, cale şi receptor.
    (2) În cazul în care se vor desfăşura şi alte investigaţii pentru colectarea de date suplimentare, acestea vor putea fi utilizate pentru detalierea şi mărirea gradului de acurateţe a modelului conceptual existent. În cazul în care se constată deficienţe sau incertitudini cu privire la datele şi informaţiile cuprinse în MCS, acestea se evidenţiază corespunzător.

    ART. 73
    (1) După etapa de analiză a informaţiilor şi documentaţiilor existente şi după elaborarea MCS, expertul abordează şi problema deficitului de informaţii şi a incertitudinilor constatate care includ:
    a) stabilirea gradului de incertitudine cu privire la tipurile de contaminanţi, căile şi modul de migrare a contaminanţilor; aceste detalii sunt utile pentru a caracteriza contaminanţii cu risc potenţial;
    b) identificarea/stabilirea deficitului de informaţii pentru determinarea adecvată a receptorilor potenţial expuşi la contaminare;
    c) identificarea deficitului de informaţii necesare pentru înţelegerea corectă a căilor posibile de migrare a contaminanţilor de la surse diferite de contaminare şi receptorii potenţial expuşi;
    d) evaluarea calităţii datelor existente şi utilitatea acestora pentru evaluarea ulterioară a riscurilor (de exemplu, punctele de prelevare a probelor, limite de detecţie/limitele de cuantificare etc.);
    e) evaluarea incertitudinilor cu privire la legăturile posibile între contaminaţi potenţiali.

    (2) Incertitudinea care afectează MCS este rezultatul unui cumul de incertitudini care sunt evaluate prin modele de tip statistic:
    a) incertitudinea care afectează măsurarea datelor de teren şi prelucrarea acestora în laborator, date pe baza cărora se realizează toate modelele distribuţiilor spaţiale ale MCS (geometria surselor de contaminare, hărţile structurale, modelele parametrice 3D ale sitului contaminat, hărţile piezometrice etc.);
    b) incertitudinea conceptuală care rezultă din simplificarea mediului geologic real şi a proceselor de contaminare, simplificare cu rezultate multiple, egal plauzibile şi care trebuie testate;
    c) incertitudinea rezultată din ignorarea unor factori despre care nu se dispune de informaţii şi care sunt excluşi din model în scopul obţinerii unei soluţii aproximative, acceptabile;
    d) incertitudinea prognozei obţinută pe baza MCS determinată de posibila modificare a condiţiilor în care se desfăşoară procesele de migrare a contaminanţilor.

    (3) Raportul de sinteză al MCS trebuie să scoată în evidenţa şi lipsa de informaţii, care obligă la ignorarea unor factori şi la creşterea incertitudinii asupra rezultatelor obţinute, de unde rezultă utilitatea MCS în orientarea investigaţiilor detaliate pe lângă rolul lui determinat în evaluarea cantitativă a migrării contaminanţilor cu modele matematice deterministe/probabiliste;
    (4) Raportul de sinteză privind MCS este o structurare a datelor rezultate din investigarea sitului contaminat şi utilizate pentru realizarea a trei modele: modelul spaţial, modelul parametric şi modelul energetic.
    (5) Modelul spaţial prezintă schematic spaţiul unde au loc procesele de migrare a contaminanţilor, spaţiu separat în trei compartimente:
    a) atmosfera, care se dezvoltă deasupra suprafeţei topografice şi este sediul migrării contaminanţilor sub formă de pulberi sau vapori fiind delimitată la partea inferioară de modelul digital al terenului din zona sitului;
    b) zona vadoasă/nesaturată se dezvoltă între suprafaţa topografică şi nivelul piezometric al acviferului freatic şi cuprinde: solul, formaţiunile geologice nesaturate cu apă şi zona capilară); este configurată spaţial utilizând: modelul digital al terenului în zona sitului, harta localizării sitului care trebuie să conţină sursele posibile de contaminare şi structurile antropice subterane care pot constitui căi de migrare artificială, harta geologică secţiuni 2D/3D, hărţi structurale (izobate, izocore) pentru a prezenta structura modelului geologic al sitului şi a permite configurarea spaţiului în care se pot dezvolta căile naturale de migrare ale contaminanţilor de la sursă/sursele potenţiale la receptorul/receptorii potenţiali din zona nesaturată şi harta/hărţile piezometrice ale acviferului freatic din zona sitului, realizate la diferite momente, pentru a preciza limita inferioară a zonei nesaturate precum şi stabilitatea/instabilitatea grosimii ei în timp;
    c) acviferul/acviferele se dezvoltă sub suprafaţa piezometrică a acviferului freatic şi pentru configurarea lor spaţială este nevoie de: harta geologică, secţiuni 2D/3D, hărţi structurale pentru a prezenta structura modelului geologic al sitului şi a permite configurarea spaţiului în care se pot dezvolta căile naturale de migrare ale contaminanţilor de la sursă/sursele potenţiale la receptorul/receptorii potenţiali în acvifere (zona saturată) şi harta/hărţile piezometrice ale acviferelor din zona sitului, realizate la diferite momente, pentru a ilustra prezenţa acviferelor în adâncime (pentru realizarea hărţilor piezometrice sunt necesare minimum 3 piezometre pentru fiecare acvifer din zona sitului).

    (6) Modelul parametric prezintă schematic proprietăţile formaţiunilor geologice care ocupă modelul spaţial şi proprietăţile fluidelor care se deplasează în acest spaţiu:
    a) modelul parametric al spaţiului de migrare prezintă schematic, prin hărţi cu izolinii, sau prin valori medii, caracteristicile formaţiunilor geologice cuprinse în modelul spaţial al sitului: granulozitate, porozitate efectivă, permeabilitate, conductivitate hidraulică, conţinut de carbon organic, capacitate de schimb ionic etc.;
    b) modelul parametric al fluidelor care migrează prezintă schematic, prin hărţi cu izolinii, sau valori medii, caracteristici ale apei subterane şi contaminanţilor: hărţi conturale cu indicatori hidrochimici, hărţi conturale cu concentraţia contaminanţilor pentru diferite momente, utile pentru a evalua dinamica distribuţiei contaminantului, secţiuni 2D/3D cu distribuţia concentraţiei contaminanţilor în adâncime şi parametrii contaminanţilor: densitate, greutate moleculară, solubilitate, constanta lui Henry etc.

    (7) Modelul energetic prezintă schematic distribuţia energiei (energia eoliană, potenţialul de sucţiune şi sarcina piezometrică) din spaţiul parametrizat al sitului, utilizată pentru migrarea fluidelor - apa şi contaminanţii:
    a) hărţi cu direcţia, viteza şi frecvenţa vântului pentru controlul deplasării pulberilor din atmosfera aferentă sitului şi în vecinătăţi;
    b) secţiuni hidrogeologice 2D/3D în zona vadoasă pentru reprezentarea distribuţiei umidităţii/potenţialului de sucţiune care condiţionează deplasarea fluidelor;
    c) harta/hărţile piezometrice ale acviferelor din zona sitului, realizate la diferite momente, pentru a ilustra direcţiile de curgere ale apei subterane, precum şi stabilitatea/instabilitatea direcţiilor de curgere în timp;
    d) secţiuni hidrogeologice cu variaţia sarcinii piezometrice cu adâncimea pentru ilustrarea gradienţilor hidraulici verticali care deplasează contaminanţii pe verticală prin fenomenul de drenanţă.


    CAP. VI
    INVESTIGAREA DETALIATĂ ŞI EVALUAREA RISCULUI
    SECŢIUNEA 1
    Investigarea detaliată
    ART. 74
    (1) Scopul investigării detaliate şi al evaluării riscului este acela de a confirma existenţa contaminării, de a determina intensitatea acesteia precum şi de a analiza şi a estima probabilitatea apariţiei efectelor negative asupra mediului.
    (2) Investigarea detaliată şi evaluarea riscului (riscul evaluat prin intensitatea contaminării) reprezintă cea mai complexă etapă din procesul de gestionare a unui sit potenţial contaminat/contaminat, al cărei obiectiv este de a oferi autorităţii competente pentru protecţia mediului toate informaţiile necesare fundamentării deciziei de încadrare a unui sit potenţial contaminat ca "sit contaminat".

    ART. 75
    (1) Investigarea detaliată şi evaluarea riscului este realizată de către deţinătorii de teren/operatorii economici prin experţi acreditaţi pentru desfăşurarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate atunci când deţinătorii/operatorii economici se află în una dintre situaţiile enumerate la art. 23 din Legea nr. 74/2019.
    (2) Partea referitoare la apele subterane din documentaţiile necesare gestionării siturilor contaminate pentru care este obligatorie obţinerea avizului de gospodărire a apelor, se realizează de către instituţiile publice sau private atestate de către autoritatea publică centrală în domeniul apelor, în conformitate cu Ordinul nr. 1230/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activităţii de atestare a instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor.

    ART. 76
        Investigarea detaliată se poate realiza în două subetape:
    a) investigarea propriu-zisă (principală) implică prelevarea unui număr de probe din mediul geologic de pe situl respectiv şi analiza acestora în laborator, precum şi testarea tuturor componentelor MCS (toate conexiunile contaminante identificate în etapa de investigare preliminară, respectiv sursele de contaminare, căile prin care pot migra contaminanţii de la sursă/surse şi receptorii care ar putea fi afectaţi precum şi efectele contaminării asupra mediului şi sănătăţii umane);
    b) investigarea suplimentară se realizează obligatoriu în zonele în care evaluarea de risc de nivel II a evidenţiat zone în care nivelurile de risc acceptabile identificate sunt mai mici decât concentraţiile de contaminanţi identificaţi pe amplasament; această investigare suplimentară poate implica stabilirea unui număr suplimentar de minim 3 puncte de prelevare în zonele în care contaminarea a fost confirmată, în scopul asigurării unei reţele mai dense de probare pentru a obţine o estimare corectă a unei potenţiale extinderi a zonei contaminate şi a gradului de contaminare.


    ART. 77
    (1) Prima fază a investigării detaliate şi evaluării riscului este elaborarea unui plan de activităţi, astfel încât să se respecte perioada stabilită prin Legea nr. 74/2019.
    (2) Alegerea metodei de investigare detaliată depinde de o serie de factori:
    a) accesul la/şi pe situl contaminat, inclusiv restricţiile create de accesul în clădiri şi alte structuri, perturbarea activităţilor care se desfăşoară pe acesta;
    b) obiectivele investigării detaliate;
    c) gradul de cunoaştere a condiţiilor geologice/hidrogeologice;
    d) aspecte financiare şi resurse de timp.


    ART. 78
        Există două categorii principale de tehnici de investigare detaliată:

    (1) Tehnici non - intruzive (non-invazive, non-distructive):
    a) cartare geologică/geotehnică (efectuarea de observaţii/deplasări în teren) şi elaborare de studii geologice;
    b) prospecţiunile geofizice (electrometrie, seismometrie, magnetometrie, gravimetrie, etc.), de exemplu, sondajele electrice (conductivitate, rezistivitate electrică, etc.), utile pentru a stabili caracteristicile subterane şi geologia amplasamentului (conţinut în fluide, litologie, stratigrafie, etc.);
    c) fotogrammetrie şi teledetecţie pot detecta diferenţele de temperatură şi energie cum ar fi de exemplu, vegetaţia în stare de degradare datorată solului contaminat sau a gazelor din depozitele de deşeuri.


    (2) Tehnici intruzive (invazive):
    a) carotajul mecanic;
    b) utilizarea instrumentelor de prelevare;
    c) realizarea de foraje şi puţuri de monitorizare;
    d) testarea in-situ folosind instalaţii speciale;
    e) decopertarea solurilor şi antrenarea sedimentelor.



    ART. 79
        Etapa de investigare detaliată şi evaluare a riscului implică:
    a) stabilirea obiectivelor investigării detaliate şi evaluării riscului ţinând cont de concluziile investigării preliminare, respectiv riscurile potenţiale definite prin conexiuni poluante stabilite în modelul conceptual;
    b) investigarea în teren cu prelevare de probe şi analize de laborator pentru probele prelevate;
    c) interpretarea rezultatelor investigărilor din teren, a rezultatelor analizelor probelor prelevate;
    d) revizuirea şi actualizarea MCS (dacă este cazul);
    e) evaluarea riscului care se realizează prin prezentarea rezultatelor activităţii de investigare detaliată şi evaluare a riscului, inclusiv stabilirea scorului de risc (punctajul acordat pentru fiecare categorie de indicatori specifici de evaluare);
    f) întocmirea şi aprobarea raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului.


    ART. 80
    (1) Raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului descrie obiectivele investigării detaliate şi evaluării riscului.
    (2) Pentru definirea obiectivelor investigării detaliate şi evaluării riscului se realizează un rezumat succint al informaţiilor colectate în etapa anterioară, cea de investigare preliminară, iar informaţiile pot face referire la:
    a) descrierea sitului, detalii despre deţinător/operator economic, detalii despre folosinţa anterioară, prezentă şi viitoare a sitului, inclusiv a terenurilor din vecinătate, etc.;
    b) un rezumat al rezultatelor investigării preliminare, inclusiv MCS;
    c) date din alte investigări anterioare, dacă există.


    ART. 81
        Obiectivele investigării detaliate şi evaluării riscului au în vedere următoarele:

    (1) Reevaluarea şi actualizarea cu noi date a MCS realizat în etapa de investigare preliminară.

    (2) Confirmarea prezenţei/absenţei contaminării în anumite zone ale sitului.

    (3) Confirmarea legăturilor contaminante respectiv:
    a) evaluarea cantitativă a nivelurilor de contaminare din zona analizată prin determinarea concentraţiilor de contaminanţi;
    b) stabilirea cu exactitate a categoriilor de receptori şi a modului în care aceştia pot fi expuşi la contaminare;
    c) confirmarea căilor de migrare a contaminanţilor aşa cum au fost identificate în cadrul MCS;
    d) determinarea gradului de contaminare în jurul unei anumite surse sau delimitarea tridimensională a contaminării identificate.


    (4) Evaluarea riscului asupra sănătăţii umane şi a mediului.


    ART. 82
        Datele de referinţă sunt valori sau caracteristici de referinţă de tipul:
    a) date relevante existente - date colectate de pe sit înainte de apariţia contaminării sau date din alte surse;
    b) rezultate ale unor analize anterioare pentru situaţii similare;
    c) eşantioane (probe) de referinţă - date noi colectate din zona neafectată a sitului sau de pe un sit din apropiere care este similar din punct de vedere geologic cu situl investigat, dar care nu este afectat de contaminanţi.


    ART. 83
    (1) Cea mai importantă activitate din investigarea detaliată şi evaluarea riscurilor implică prelevarea de probe din mediul geologic şi analiza acestora la un laborator acreditat în conformitate cu SR EN ISO 17025: 2018.
    (2) Prelevarea de probe permite cunoaşterea detaliată a calităţii şi elementelor specifice mediului geologic, cunoaşterea distribuţiei spaţiale a contaminării în relaţie cu elementele mediului geologic, identificarea şi evaluarea fenomenelor fizico-chimice şi de altă natură generate de interacţiunea contaminanţilor cu elementele mediului geologic, evaluarea riscurilor şi elementelor de caracterizare a riscului produse de contaminarea identificată.
    (3) Obiectivul acţiunii de prelevare a probelor constă în recoltarea unei probe sau a unui număr de probe care să reprezinte cel mai bine caracteristicile chimice şi fizice ale mediului geologic şi să indice eventuala prezenţă a contaminanţilor.

    ART. 84
        Tehnicile de prelevare, prelevarea probelor precum şi conservarea şi manipularea acestora se efectuează în conformitate cu standardele naţionale, europene şi internaţionale în vigoare la momentul prelevării preluate la nivel naţional.

    ART. 85
        Înainte de demararea lucrărilor de investigare detaliată şi evaluare a riscului, expertul decide programul de prelevare şi analiză a probelor care trebuie să fie creat în corelare cu MCS şi să fie suficient de flexibil pentru a fi modificat pe parcurs, astfel încât să ia în considerare toate condiţiile sitului respectiv.

    ART. 86
        Probele prelevate sunt analizate iar rezultatele analizelor de laborator sunt comparate cu valorile stabilite în acest scop în prevederile legale în vigoare (Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului şi H.G. nr. 449/2013 privind modificarea şi completarea anexei la H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării).

    ART. 87
    (1) În cadrul prelevării de probe se detaliază următoarele:
    a) localizarea punctelor de prelevare şi stabilirea numărului acestora în funcţie de factorul de mediu investigat (sol/subsol, apă subterană, apă de suprafaţă, aerul din interiorul clădirilor, deşeuri, etc.), incluzând tehnici de prelevare, echipamente de prelevare, modul de conservare şi transportul în vederea realizării analizelor de laborator;
    b) stabilirea locaţiilor punctelor de prelevare şi a numărului acestora care trebuie să fie în concordanţă cu scopul investigării şi gradul de detaliu care se intenţionează a fi atins; la stabilirea acestora se începe cu principiile cuprinse în MCS şi se ţine cont de folosinţa prezentă şi viitoare a sitului (dacă este planificată şi se cunoaşte), respectiv schimbările potenţiale ale condiţiilor sitului cauzate de dezvoltarea viitoare (de exemplu, dacă ar apărea noi receptori).

    (2) Poziţionarea şi numărul punctelor de prelevare trebuie să permită:
    a) obţinerea unor informaţii despre condiţiile din teren care să asigure o interpretare corectă a rezultatelor prelevării (de exemplu: nivelul la care se găseşte apa subterană, caracteristicile geologice ale terenului, caracteristicile geochimice ale rocilor şi apelor subterane), despre sursele potenţiale de contaminare, căile de migrare a contaminanţilor, contaminanţii specifici şi stabilirea cerinţelor pentru evaluarea riscurilor, etc;
    b) localizarea cât mai exactă a contaminaţilor, inclusiv a unui amestec de contaminanţi rezultat din mai multe surse punctuale sau difuze;
    c) furnizarea unei cantităţi considerabile de date pentru analiza statistică, evaluarea diferitelor proprietăţi fizice şi chimice ale unui contaminant, cum ar fi, de exemplu: starea de agregare, aprecierea posibilităţii contribuţiei mai multor surse la contaminarea potenţială;
    d) posibilitatea delimitării zonelor de contaminare din jurul surselor.

    (3) Numărul de puncte de prelevare şi frecvenţa prelevării de probe (îndeosebi la etapa de monitorizare postremediere) trebuie să se bazeze pe MCS, incluzând, fără a se limita la următoarele:
    a) condiţiile din teren, a potenţialelor surse de contaminare, a căilor de migrare a contaminanţilor, a cerinţelor pentru evaluarea riscurilor, etc.;
    b) localizarea exactă a unui amestec de contaminanţi rezultaţi din mai multe surse punctuale;
    c) necesitatea delimitării spaţiale a surselor de contaminare;
    d) oferirea de informaţii privind direcţiile de curgere a apei subterane din stratele acvifere şi alte criterii necesare evaluării riscurilor;
    e) proprietăţile contaminantului, cum ar fi starea de agregare, stabilitate, toxicitate.


    ART. 88
        Criteriile care stau la baza stabilirii coordonatelor punctelor de recoltare a probelor conduc la două tipuri de prelevări: prelevare concentrată şi prelevare aleatorie.

    ART. 89
        Toate punctele de prelevare stabilite se prezintă în raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului pe un plan, indicându-se locaţia acestora într-un sistem de coordonate (Stereo 70).

    SECŢIUNEA a 2-a
    Prelevare probe
    ART. 90
        Stabilirea elementelor chimice/indicatorilor fizici/chimici care urmează a fi analizaţi din probele prelevate, se realizează pe baza modelului conceptual (sursă-cale-receptor), ţinând cont de activităţile trecute şi prezente, desfăşurate pe sit.

    ART. 91
    (1) Prima acţiune în demararea prelevării de probe este elaborarea unui plan de activităţi astfel încât să se respecte perioada stabilită prin lege pentru depunerea raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului.
    (2) Planul de activităţi trebuie să includă:
    a) prelevări de probe;
    b) analiza probelor în laborator;
    c) prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute, integrarea datelor într-un model unitar, concluzii privind contaminarea.

    (3) Un plan de prelevare probe este adaptat pe baza observaţiilor din teren pe măsură ce se desfăşoară activitatea de prelevare, astfel orice modificare trebuie să fie documentată şi justificată în raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului.

    ART. 92
        Selecţia contaminanţilor se regăseşte în cadrul obiectivelor investigării detaliate şi se bazează pe concluziile raportului de investigare preliminară.

    ART. 93
    (1) Termenul general "valoarea de referinţă a solului/rocii", faţă de care trebuie comparate rezultatele analitice reprezintă concentraţia unei substanţe chimice din sol sau rocă.
    (2) Rezultatele analitice sunt comparate cu valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice din sol din O.M. nr. 756/1997 şi cu valorile de alertă şi valorile de intervenţie pentru investigarea şi evaluarea contaminării apelor subterane din România stabilite în H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 94
    (1) În funcţie de obiectivele prelevării se determină numărul de probe necesare şi adâncimile de prelevare a acestora care trebuie să fie documentate în planul de prelevare.
    (2) Numărul de puncte de prelevare depinde de mărimea suprafeţei sitului şi se stabileşte în funcţie de sursele de contaminare, accesibilitatea în zonă, tipul de roci, morfologia terenului, etc.
    (3) Numărul minim al punctelor de prelevare a probelor de sol/roci distribuite pe o suprafaţă potenţial contaminată, conform recomandărilor Ordinului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, trebuie să fie de:
    a) 4 puncte de prelevare probe de sol/rocă pentru situri potenţial contaminate care au suprafaţa de până în 1000 mp;
    b) 8 puncte de prelevare de probe de sol/rocă pentru situri potenţial contaminate care au suprafaţa cuprinsă între 1000 şi 5000 mp;
    c) 15 puncte de prelevare de probe de sol/rocă pentru situri care au suprafaţa cuprinsă între 5000 şi 10000 mp.

    (4) Numărul majoritar de puncte de prelevare trebuie să încadreze sursa contaminantă.
    (5) Determinarea adâncimilor de prelevare depinde de tipul matricii investigate şi de obiectivele de investigare.

    ART. 95
        Distribuţia contaminanţilor este influenţată de:
    a) natura sursei contaminante şi tipul de contaminant;
    b) tipul şi caracteristicile fizice ale solurilor şi rocilor;
    c) căile de migrare a contaminanţilor;
    d) degradări (modificări) ale contaminanţilor.


    ART. 96
    (1) Probele prelevate de la adâncimi mai mari sau din zona saturată/nesaturată trebuie colectate de- a lungul întregii secţiuni geologice transversale, la adâncimi regulate, respectiv de la partea inferioară a solului până la adâncimea la care se anticipează sau se constată contaminarea din subsol.
    (2) Probele trebuie prelevate de acolo de unde tipul de rocă sugerează că substanţele chimice/contaminanţii se pot acumula (de exemplu, imediat deasupra orizonturilor cu permeabilitate redusă la orizonturile puternic mineralizate care ar putea uni sau lega contaminanţii).

    ART. 97
    (1) Metoda de prelevare a probelor de sol sau de roci utilizată în cadrul investigării detaliate a sitului depinde de o serie de aspecte: obiectivele investigării, costul, accesul, prezenţa/absenţa activităţilor, etc.
    (2) Indiferent de tehnica utilizată, prelevarea probelor de sol sau roci trebuie efectuată într-o manieră care să asigure integritatea probei.
    (3) Factorii luaţi în considerare la selectarea tehnicii de prelevare pot fi:
    a) tipurile de contaminanţi care sunt investigaţi;
    b) adâncimea de prelevare;
    c) constrângerile fizice la nivelul amplasamentului (obstacole de înălţime şi acces, topografie);
    d) condiţiile solului (acoperirea terenului, tipul de sol);
    e) condiţiile geologice ale sitului: litologie (tăria/duritatea rocilor, solubilitatea acestora, dizolvarea, stabilitatea, gradul de coeziune), hidrogeologia (adâncimea apelor subterane, direcţia de curgere, etc);
    f) cerinţele de aducere a amplasamentului la condiţiile iniţiale înainte de prelevare;
    g) costurile;
    h) implicaţiile privind sănătatea, siguranţa şi mediul, asociate tehnicilor de prelevare;
    i) limitările specifice ale tehnicilor de prelevare a probelor.


    ART. 98
    (1) Măsurătorile privind gazele din sol/roci sunt utile pentru:
    a) investigarea detaliată în cazul în care se suspectează contaminarea cu compuşi volatili;
    b) evaluarea riscului asupra sănătăţii umane şi mediului;
    c) identificarea surselor punctuale de contaminare ale solului/rocii sau a apelor subterane.

    (2) În zona nesaturată, contaminanţii volatili pot fi regăsiţi în următoarele situaţii: absorbiţi/adsorbiţi în rocă, dizolvaţi în apă sau sub formă de gaz dizolvat în gazul existent în zona nesaturată.
    (3) Distribuţia între cele trei faze depinde atât de proprietăţile fizico-chimice ale contaminanţilor cât şi de caracteristicile mediului nesaturat (al rocilor, solului).
    (4) Măsurătorile de gaze din sol/roci sunt utilizate în mod obişnuit pentru compuşi organici volatili.

    ART. 99
        Pentru prelevarea probelor de apă subterană se iau în considerare următoarele:
    a) obiectivele prelevării de probe din apele subterane trebuie specificate începând cu modelul conceptual al sitului;
    b) instalarea în acelaşi strat acvifer a cel puţin trei foraje de monitorizare a apelor subterane (unul în amonte şi două în aval) pentru a determina direcţia de curgere;
    c) instalarea punctelor de prelevare în aval şi în amonte de sursa potenţială de contaminare sau de receptor;
    d) tipul de contaminant;
    e) tehnica de prelevare aleasă nu trebuie să amplifice contaminarea.


    ART. 100
        La monitorizarea apelor subterane se ţine cont de modelarea geologică 3D şi de ritmul lent în care au loc modificările calitative, astfel:
    a) este recomandat un număr de minim trei sau mai multe foraje de monitorizare a apelor subterane pentru a indica fluxurile locale de apă subterană în zona respectivă;
    b) sunt necesare foraje de monitorizare a apelor subterane care sunt poziţionate în amonte şi în aval de sursele punctiforme de contaminare, precum şi de-a lungul limitelor sitului potenţial contaminat pentru a determina eventualele concentraţii ale contaminanţilor provenite din exteriorul sitului (dacă există).


    ART. 101
        Rezultatele analizelor de laborator pentru probele prelevate pot fi interpretate atât analitic cât şi statistic.

    ART. 102
    (1) Interpretarea analitică se bazează pe evaluarea intensităţii gradului de contaminare care se poate realiza prin compararea rezultatelor analizelor fizico-chimice obţinute, cu valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice în soluri şi cu valorile de alertă şi valorile de intervenţie pentru apele subterane, stabilite prin prevederile legale în vigoare.
    (2) Valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice în soluri şi valorile de alertă şi valorile de intervenţie pentru apele subterane se regăsesc în următoarele acte normative:
    a) Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului (se aplică doar pentru poluarea solului);
    b) H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare (se aplică pentru apele subterane).

    (3) Pentru situaţiile în care nu există reglementări legislative/standarde/normative naţionale trebuie aplicate standardele Uniunii Europene sau alte standarde internaţionale, caz în care în cadrul Raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului trebuie să se regăsească justificări ale alegerii acestora.

    ART. 103
    (1) Interpretarea statistică reprezintă o interpretare completă a datelor şi de asemenea, a modului în care este efectuată analiza statistică.
    (2) Rezultatele analizei statistice pot fi de asemenea, comparate cu indicatorii de evaluare/valorile de referinţă.

    ART. 104
    (1) Rezultatele investigării detaliate trebuie să fie utilizate pentru a revizui şi a actualiza modelul conceptual al sitului.
    (2) Modelul conceptual actualizat trebuie să includă:
    a) o listă a căilor de migrare confirmate de investigarea detaliată (de exemplu, au fost identificate noi conexiuni contaminante);
    b) o descriere tridimensională a contaminării (de exemplu, s-a constatat izolarea contaminării într- o anumită zonă a sitului pentru care se poate menţiona suprafaţa şi adâncimea);
    c) o descriere a mediului geologic (de exemplu, un strat gros de argilă se regăseşte la o anumită adâncime şi delimitează un acvifer mai adânc).


    SECŢIUNEA a 3-a
    Evaluarea riscului
    ART. 105
        Evaluarea riscului asupra sănătăţii umane şi mediului reprezintă o abordare preventivă, fiind un instrument util în stabilirea priorităţilor şi luarea deciziilor în domeniul gestionării siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate.

    ART. 106
    (1) Riscul este analizat pe baza intensităţii gradului de contaminare existent şi a posibilelor activităţi viitoare în zona afectată, iar rezultatele analizei de risc sunt comparate cu criteriile de acceptare.
    (2) O evaluare corectă a riscului trebuie să respecte cele patru principii: transparenţă, claritate, consecvenţă şi rezonabilitate.

    ART. 107
        Evaluarea riscului are două componente:
    a) o componentă calitativă - identificarea existenţei riscului asupra sănătăţii umane şi mediului;
    b) o componentă cantitativă - stabilirea nivelului riscului identificat.


    ART. 108
        Evaluarea de risc poate atinge trei niveluri, în mod progresiv şi ia în calcul utilizarea prezentă şi viitoare a terenului precum şi tipurile de folosinţă ale acestuia.

    ART. 109
    (1) Dacă în urma investigării detaliate rezultă că există contaminare care să genereze un risc pentru sănătatea umană şi mediu (evaluare calitativă) se continuă cu evaluarea cantitativă de risc.
    (2) Dacă nu există conexiuni contaminante sau acestea sunt întrerupte, evaluarea riscului se finalizează cu concluzia că nu există riscuri pentru receptori.

    ART. 110
        Evaluarea de risc se realizează la finalul etapei de investigare detaliată, luând în considerare următoarele:
    a) colectarea şi prelucrarea de date şi informaţii suplimentare;
    b) reanalizarea modelului conceptual;
    c) clarificarea obiectivelor evaluării de risc, în funcţie de obiectivele locale (contextul local) privind protecţia mediului.


    ART. 111
    (1) Evaluarea calitativă de risc se referă la condiţiile generale de protecţie a sitului şi se bazează pe o evaluare comparativă a concentraţiilor de contaminanţi relevanţi pentru sit cu valorile limită/valorile de alertă şi intervenţie/valori de referinţă pentru folosinţa prezentă şi viitoare a sitului stabilite prin prevederile legale în vigoare.
    (2) Evaluarea cantitativă de risc se referă la procesul de cuantificare a impactului pe care contaminanţii îl pot avea asupra sănătăţii umane şi mediului şi oferă o imagine clară privind intensitatea contaminării prin raportare la valorile de alertă şi de intervenţie.

    SUBSECŢIUNEA 1
    Nivelul I de risc - Evaluarea simplificată a riscului (calitativă)
    ART. 112
    (1) În cadrul Nivelului I al evaluării de risc sunt utilizate pragurile de alertă şi pragurile de intervenţie pentru a stabili dacă anumite concentraţii de contaminanţi detectate se situează peste sau sub valorile lor aşa cum sunt definite acestea în legislaţia în vigoare.
    (2) Nivelul I al evaluării de risc include:
    a) reevaluarea surselor de contaminare, a căilor de migrare şi de expunere precum şi a receptorilor (MCS);
    b) compararea concentraţiilor contaminanţilor identificaţi cu pragurile de alertă şi pragurile de intervenţie stabilite prin legislaţia în vigoare.


    ART. 113
        În urma evaluării calitative de risc de Nivel I, rezultă una din următoarele concluzii:
    a) în cazul în care concentraţia poluanţilor se situează sub valorile pragului de alertă pentru folosinţa sensibilă a terenului, nu este obligatorie realizarea evaluării de risc de Nivel II;
    b) în cazul în care concentraţia poluanţilor depăşeşte valorile pragului de alertă pentru folosinţa sensibilă a terenului, se trece la evaluarea riscului de Nivel II.
    c) în cazul în care concentraţia poluanţilor depăşeşte valorile pragului de intervenţie pentru folosinţa sensibilă a terenului, se trece la evaluarea riscului de Nivel II;
    d) în cazul în care concentraţia poluanţilor depăşeşte valorile pragului de intervenţie pentru folosinţa mai puţin sensibilă a terenului, se trece la evaluarea riscului de Nivel II;
    e) în cazul în care concentraţia poluanţilor depăşeşte valorile pragului de alertă dar nu atinge valorile pragului de intervenţie pentru folosinţa mai puţin sensibilă a terenului, nu este obligatorie realizarea evaluării riscului de Nivel II;


    SUBSECŢIUNEA a 2-a
    Nivelul II de risc - Evaluarea expunerii (cantitativă)
    ART. 114
        Scopul evaluării riscului de Nivel II este acela de a caracteriza natura şi amploarea riscurilor pentru receptorii umani şi receptorii ecologici datorită intensităţii gradului de contaminare, în condiţiile specifice sitului.

    ART. 115
    (1) Nivelul II de evaluare a riscului utilizează modele analitice pentru estimarea concentraţiei la punctul de expunere, considerând un mijloc omogen şi izotrop.
    (2) Prin evaluarea cantitativă de risc de Nivel II se verifică dacă sunt sau pot fi depăşite în viitor nivelurile de risc acceptabil pentru folosinţa sitului respectiv (care poate fi sensibilă sau mai puţin sensibilă), exclusiv pe baza situaţiei de fapt constatate (situaţia specifică sitului la momentul evaluării).

    ART. 116
    (1) Experţii definesc obiectivele pentru evaluarea riscului acceptabil în funcţie de prevederile legale în vigoare şi le concretizează în indicatori (efecte ecologice sau alte efecte), care pot fi măsurate în procesul de evaluare cantitativă a riscului.
    (2) Acest proces echivalează cu stabilirea ipotezelor privind riscul acceptabil, care descriu legăturile dintre contaminant, expunere şi efectele acestora asupra sănătăţii umane sau reacţiile la contaminanţi împreună cu justificarea selecţiei acestora.

    ART. 117
        Riscurile asupra sănătăţii umane şi mediului depind de următoarele:
    a) concentraţia substanţei chimice prezente în mediul geologic;
    b) durata expunerii unui receptor uman sau a unui receptor ecologic la contaminare;
    c) toxicitatea inerentă a produsului chimic;
    d) potenţialul de recuperare a mediului;
    e) proprietăţile fizice şi chimice ale contaminanţilor prezenţi în mediul geologic;
    f) proprietăţile fizice şi chimice ale mediului geologic;
    g) sensibilitatea receptorilor la substanţele chimice prezente în mediul geologic.


    ART. 118
        Etapele ce trebuie parcurse în evaluarea cantitativă de risc de Nivel II vizează:
    a) reanalizarea MCS şi caracterizarea receptorului/receptorilor;
    b) colectarea datelor şi efectuarea măsurătorilor pentru a putea caracteriza natura şi intensitatea contaminării factorilor de mediu, precum şi a altor informaţii necesare pentru a aprecia comportarea contaminanţilor în prezent şi estimarea comportării acestora în viitor;
    c) evaluarea toxicităţii, precum şi a frecvenţei şi a amplorii expunerilor umane şi ecologice la mediul contaminat, atât în prezent, cât şi în viitor;
    d) caracterizarea riscului;
    e) descrierea şi prezentarea incertitudinilor;
    f) luarea deciziilor.


    ART. 119
        În urma identificării şi formulării problemelor în etapa de evaluare a riscului de Nivel II se revizuieşte MCS şi se caracterizează receptorul/receptorii.

    ART. 120
        Procesul de culegere a datelor este progresiv, fiecărui nivel de încadrare a evaluării îi este specific un anumit set de date şi informaţii, iar experţii prezintă şi justifică în raportul privind investigarea detaliată şi evaluarea riscului dacă a apărut necesitatea colectării unor date noi faţă de cele obţinute în etapele anterioare, care sunt acestea şi de ce sunt necesare.

    ART. 121
        În evaluarea toxicităţii se realizează verificarea surselor de contaminanţi şi intensitatea contaminării, respectiv nivelul de concentraţie şi evoluţia acesteia, aria de răspândire, comportamentul şi toxicitatea contaminanţilor, evaluarea căilor de expunere şi potenţialul de recuperare a mediului.

    ART. 122
        În etapa de caracterizare a riscului, evaluarea nivelului de expunere şi ale efectelor contaminării este integrată pentru a defini valorile indicatorilor specifici de evaluare ai sitului respectiv, iar acolo unde astfel de indicatori nu pot fi stabiliţi, pentru a caracteriza riscul se pot utiliza valorile de referinţă stabilite în Ordinul nr. 756/1997 şi valorile de alertă şi de intervenţie din HG. nr. 53/2009 cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 123
        În ceea ce priveşte calculele aferente evaluărilor de risc, acestea pot fi efectuate în două variante:
    a) o evaluare iniţială pentru stabilirea nivelurilor de risc acceptabile, care se realizează pentru a cuantifica expunerea fiecărui tip de receptor la contaminanţii prezenţi pentru care s-a luat decizia realizării evaluării de risc de nivel II.
    b) o evaluare amănunţită pentru stabilirea nivelurilor de risc specifice sitului prin care se revizuiesc nivelurile de risc acceptabile în funcţie de condiţiile specifice de pe amplasament şi prin care se stabilesc obiectivele de remediere specifice sitului.


    ART. 124
    (1) Evaluarea de risc pentru stabilirea nivelurilor de risc acceptabile se efectuează prin calcule simplificate şi scenarii în care se iau în considerare condiţiile generale de pe amplasament precum proprietăţile mediului geologic, proprietăţile fizico-chimice ale contaminanţilor şi particularităţile receptorilor într-un mod simplificat.
    (2) În cazul în care nivelurile de risc acceptabile identificate sunt mai mici decât concentraţiile de contaminanţi identificaţi pe amplasament, se efectuează o investigare suplimentară şi o evaluare de risc mai amănunţită pentru identificarea condiţiilor specifice în care receptorii pot fi expuşi la contaminanţii prezenţi pe amplasament în vederea stabilirii nivelurilor de risc specifice sitului.
    (3) Evaluarea de risc amănunţită se realizează pentru fiecare scenariu din care a rezultat că receptorii pot fi expuşi la concentraţii care depăşesc nivelurile de risc acceptabile prin utilizarea unor modele matematice analitice sau numerice mai complexe şi specifice.
    (4) Pentru stabilirea nivelurilor de risc specifice sitului, experţii pot să utilizeze şi aceleaşi ecuaţii ca în cazul identificării nivelurilor de risc acceptabile, însă se vor particulariza informaţiile cu privire la:
    a) proprietăţile mediului geologic relevante pentru scenarii în funcţie de rezultatele investigării detaliate principale;
    b) distribuţia şi evoluţia contaminanţilor în timp şi spaţiu prin luarea în considerare a tuturor substanţelor chimice relevante identificate şi a modului de interacţiune între acestea prin diverse modele matematice;
    c) caracterizarea cât mai exactă a receptorilor în funcţie de vulnerabilitatea acestora.

    (5) Nivelurile de risc identificate specifice sitului vor deveni obiectivele de remediere stabilite ca urmare a evaluării de risc.

    ART. 125
    (1) Pentru caracterizarea riscurilor, experţii analizează fiecare tip de contaminant şi fac comparaţii cu valorile de referinţă pentru stabilirea acceptabilităţii riscului.
    (2) Pe baza celor mai frecvent utilizate opţiuni din alte state membre ale Uniunii Europene, se recomandă utilizarea următoarelor criterii de acceptare:
    a) riscul cancerigen incremental acceptabil pentru un singur compus: Ri = 10(-5);
    b) risc cancerigen cumulativ acceptabil pentru un singur compus: Rcum = ΣRi = 10(-5);
    c) riscul de toxicitate acceptabil legat de expunerea la un singur agent toxic "j" (coeficientul de hazard): HQj = 1;
    d) risc de toxicitate cumulativ acceptabil pentru expunerea la o multitudine de agenţi toxici (indicele de hazard) HI = ΣHQj = 1;
    e) coeficientul de hazard (HQ) se poate afla în următoarele două situaţii: dacă valoarea HQ este mai mică decât 1 (HQ < 1), contaminantul nu prezintă risc de efecte adverse asupra sănătăţii; se poate considera expunerea ca fiind acceptabilă deoarece nu generează efecte adverse, iar dacă valoarea HQ este supraunitară (HQ > 1), contaminantul este periculos pentru sănătatea umană însă nu se poate determina/estima amploarea efectelor negative;
    f) indicele de hazard (HI) se poate afla în următoarele două situaţii: dacă valoarea HI este mai mică decât 1 (HI < 1), expunerea la contaminaţii studiaţi nu prezintă risc de efecte adverse asupra sănătăţii, iar dacă valoarea HI este supraunitară (HI > 1), contaminanţii sunt periculoşi pentru sănătatea umană însă nu se poate determina/estima amploarea efectelor negative.

    (3) În conformitate cu criteriile de acceptare a riscurilor, nivelurile de risc specifice sitului trebuie să fie calculate pentru a garanta riscul acceptabil atât pentru o singură substanţă, cât şi pentru prezenţa simultană a mai multor substanţe (risc cumulativ).
    (4) Fiecare nivel de risc calculat specific sitului pentru un singur compus ar trebui redus progresiv, pentru a garanta menţinerea riscului la un nivel acceptabil.
    (5) Calculul indicatorilor specifici de evaluare pentru o substanţă individuală este unic pentru un model conceptual dat, iar calculul final al acestor indicatori în cazul riscului cumulativ admite mai multe soluţii ca fiind acceptabile.
    (6) Indicatorii specifici de evaluare trebuie să fie calculaţi pentru o sursă luând în considerare prezenţa simultană a mai multor căi de expunere, iar dacă se consideră că mai multe căi de expunere sunt active pentru o sursă secundară de contaminare, atunci obiectivul final de remediere care ia în considerare cumulativ toate căile de expunere, primează între obiectivele de remediere stabilite ca urmare a calculelor realizate pentru fiecare cale de expunere.

    ART. 126
    (1) Pe baza investigării detaliate propriu-zise şi a celei suplimentare, precum şi pe baza rezultatelor evaluării de risc de Nivel I şi II, MCS se actualizează pentru definirea parametrilor specifici care caracterizează situl din punct de vedere geologic, hidrogeologic şi geochimic, precum şi din punct de vedere a condiţiilor de expunere a receptorilor, astfel încât toate informaţiile acumulate în fazele anterioare să fie utilizate ca date de intrare în calculele aferente evaluării de risc.
    (2) O serie de aplicaţii computerizate utilizează modele analitice simplificate de transport pentru a calcula indicatorii specifici de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane.

    ART. 127
        Experţii pot să-şi dezvolte propriile instrumente/metode de calcul pentru estimarea riscurilor, dar raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii:
    a) estimarea/modelarea căilor de transport ale contaminanţilor pentru fiecare factor de mediu;
    b) modelul matematic aplicat;
    c) identificarea datelor de intrare utilizate în ecuaţiile/formulele aplicate.


    ART. 128
    (1) Este necesar ca experţii să abordeze incertitudinile într-un mod conservator aplicat fiecărui nivel de evaluare a riscului, deoarece modul de tratare a incertitudinilor este un element important în evaluarea progresivă a riscurilor şi trebuie să fie identificate în raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului, pentru fiecare nivel de evaluare în parte.
    (2) Cu fiecare nivel de evaluare parcurs, gradul de incertitudine va scădea şi în aceeaşi măsură, va scădea şi gradul de conservatorism/precauţie asociat nivelului respectiv.
    (3) Analiza incertitudinilor permite experţilor să determine dacă informaţiile obţinute sunt adecvate pentru luarea unei decizii.

    ART. 129
    (1) Experţii sunt responsabili atât pentru decizia de a trece de la un nivel la altul al evaluării de risc şi pentru justificarea acestei decizii, cât şi pentru menţinerea sub control a costurilor de investigare suplimentară (colectarea de noi date necesare) în raport cu rezultatele aşteptate.
    (2) Incertitudinile se prezintă obligatoriu, în mod detaliat, în raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului, împreună cu o caracterizare a gradului de încredere a estimărilor ce se realizează.

    ART. 130
        Rezultatele evaluării riscului trebuie utilizate ca linii directoare conservative care să vină în sprijinul luării deciziilor privind necesitatea unor acţiuni ulterioare.

    ART. 131
        Concluziile evaluării cantitative a riscului de Nivel II sunt:
    a) ca urmare a evaluării de risc iniţiale şi amănunţite, a fost identificat risc pentru folosinţa sensibilă a terenului luată în considerare la momentul evaluării;
    b) ca urmare a evaluării de risc iniţiale şi amănunţite, a fost identificat risc pentru folosinţa mai puţin sensibilă a terenului luată în considerare la momentul evaluării.


    ART. 132
    (1) Grila de evaluare a riscului de Nivel II se completează pentru fiecare dintre cei 10 indicatori/parametri prezentaţi în tabelul 9 din Anexa nr. 1 şi fiecare este evaluat cu o pondere de maxim 10 puncte din scorul final, în corelaţie directă cu rezultatele analizei cantitative a riscului, cu evaluarea riscurilor pentru receptorii ecologici precum şi în funcţie de dimensiunea sitului şi/sau amploare expunerii.
    (2) Pentru completare, se selectează din ultima coloană (punctajul asociat opţiunii) situaţia în care se încadrează parametrul/indicatorul, respectiv A, B, C, D. În urma realizării acestei selecţii, punctajul se va calcula automat, iar scorul total obţinut prin aplicarea grilelor va avea o valoare cuprinsă între 0 şi 100 (tabelul 9 din Anexa 1).
    (3) În grilele din Anexa nr. 2, mai multor parametrii/indicatori (risc asupra sănătăţii umane, apelor subterane) li s-au acordat ponderi egale din scorul final.
    (4) Toate datele şi informaţiile trebuie să fie disponibile în raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului: valorile pentru indicatorii 1 - 5 provin din analiza cantitativă a riscului, iar pentru indicatorii 6 - 10 datele şi informaţiile se găsesc în modelul conceptual al sitului.
    (5) La finalul evaluării riscului se completează grilele (1-10) corespunzătoare celor 10 parametri/indicatori.
    (6) Scorul total obţinut (tabelul 9) prin aplicarea grilelor va avea o valoare cuprinsă între 0 şi 100.

    ART. 133
    (1) Scorul de risc al fiecărui sit contaminat este stabilit în cadrul raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului de către expertul acreditat.
    (2) Scorul de risc este util pentru:
    a) o evidenţă la nivel naţional cu siturile contaminate încadrate în categoriile de prioritate;
    b) prioritizarea remedierii în cazul siturilor contaminate orfane având prioritate la remediere situl cu scorul cel mai ridicat, în cazul în care fondurile disponibile pentru proiectele de remediere sunt limitate;
    c) realizarea proiectelor de remediere finanţate pe baza criteriilor de selecţie considerând eligibilitatea şi relevanţa acestora.


    ART. 134
        Pe baza scorului de risc, APM încadrează siturile contaminate în categoriile de prioritate, după cum urmează:
    a) prioritate de remediere urgentă (scor 80 - 100);
    b) prioritate de remediere ridicată (scor 60 - 79);
    c) prioritate de remediere medie (scor 30 - 59);
    d) prioritate de remediere scăzută (scor ? 30).


    SUBSECŢIUNEA a 3-a
    Nivelul III de risc (Măsurarea expunerii)
    ART. 135
    (1) Nivelul III se realizează, într-o mare măsură, pe baza expunerii măsurate, utilizând aceeaşi analiză de risc, care a fost descrisă pentru Nivelul II de risc, astfel, datele utilizate trebuie obţinute prin măsurători pe teren şi într-o mai mică măsură să se bazeze pe modelare, care este utilizată în principal într-o evaluare a riscului de nivelul II.
    (2) Aplicarea nivelului III de risc solicită investigaţii specifice locului, adaptate la condiţiile locale şi necesită o mai mare cantitate de date şi informaţii specifice despre sit care permit o evaluare a sitului detaliată.
    (3) Aplicarea unei evaluări de risc de nivel III se poate realiza de comun acord între deţinătorul/operatorul sitului contaminat şi autoritatea competentă pentru protecţia mediului sau în mod voluntar de către deţinător/operator la propunerea expertului, pentru identificarea cât mai exactă a obiectivelor de remediere.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Elaborarea şi aprobarea raportului privind investigarea detaliată şi evaluarea riscului
    ART. 136
    (1) Rezultatele activităţilor din cadrul etapei de investigare detaliată şi evaluare a riscului precum şi rezultatele analizelor efectuate în laborator se pot prezenta sub formă tabelară, care să sintetizeze datele analitice şi să evidenţieze contaminanţii care depăşesc indicatorii de evaluare/valorile de prag.
    (2) Rezultatul evaluării datelor analitice trebuie să identifice acei contaminanţi care depăşesc indicatorii de evaluare/valorile de referinţă şi trebuie să fie luat în considerare pentru modificarea şi actualizarea MCS.
    (3) Rapoartele de încercare cu rezultatele analizelor fizico-chimice de laborator trebuie anexate la raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului. Acestea trebuie să includă elemente de identificare a probei, data la care a fost prelevată şi condiţiile de prelevare.
    (4) Rezultatele activităţii de investigare detaliată trebuie să fie însoţite şi de reprezentări grafice şi cartografice:
    a) plan de situaţie cu amplasarea surselor de contaminare;
    b) plan cu amplasarea investigaţiilor desfăşurate şi a punctelor de prelevare a probelor;
    c) hărţi piezometrice;
    d) fişe de foraj şi secţiuni litologice;
    e) harta distribuţiei contaminanţilor la nivel zonal sau în plan vertical (secţiuni);
    f) diverse grafice şi eventual hărţi reprezentând variaţia temporală a contaminării (istoricul contaminării pe baza datelor).


    ART. 137
    (1) Operatorul economic/deţinătorul de teren are obligaţia de a realiza raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului care este întocmit de către experţii acreditaţi şi depus în termen legal la autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
    (2) Raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului respectă conţinutul cadru prevăzut în tabelul 11 din Anexa nr. 1.

    ART. 138
    (1) APM aprobă raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului pe baza conţinutului cadru al raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului (tabelul 11 din Anexa nr. 1).
    (2) APM, în urma analizei raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului, luând în considerare utilizarea prezentă şi viitoare a sitului potenţial contaminat, în termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului decide încadrarea sitului în conformitate cu art. 30 din Legea nr. 74/2019.
    (3) În cazul în care situl este încadrat ca sit contaminat în conformitate cu art. 30 lit. c) din Legea nr. 74/2019, deţinătorul/operatorul economic are obligaţia de a efectua remedierea acestuia sau schimbarea folosinţei terenului din sensibilă în mai puţin sensibilă şi stabileşte de comun acord cu APM cea mai fezabilă modalitate din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului.
    (4) Dacă se alege modalitatea de schimbare a folosinţei terenului, deţinătorul/operatorul economic are obligaţia de a demara procesul de schimbare a folosinţei terenului.
    (5) În termen de 10 zile lucrătoare de la finalizarea demersurilor legale pentru schimbarea folosinţei terenului, deţinătorul/operatorul economic are obligaţia de a înainta către APM dovada schimbării folosinţei, precum şi o copie a documentaţiei aferente.

    ART. 139
    (1) În cazul în care există constrângeri care împiedică evaluarea completă a MCS pentru anumite situri sau finalizarea investigării detaliate conform planificării trebuie să se emită o notificare oficială către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care să menţioneze:
    a) cauzele pentru care MCS nu poate fi pe deplin evaluat; acest lucru ar trebui să fie cunoscut în etapa de planificare a investigării detaliate, moment în care se realizează şi notificarea;
    b) de ce investigarea detaliată nu poate fi finalizată.

    (2) Observaţiile realizate în cadrul etapei de investigare detaliată nu exclud complet incertitudinea.
    (3) Scopul unei investigări detaliate bine concepute este de a reduce incertitudinile în măsura posibilului, fără a compromite ulterior evaluarea riscului şi deciziile pentru remediere.

    ART. 140
        Autoritatea competentă pentru protecţia mediului trebuie să fie notificată în mod corespunzător, iar deciziile trebuie să fie documentate în etapa de planificare a investigării detaliate şi în raportul de investigare şi evaluare a riscului.

    ART. 141
        Investigarea detaliată şi evaluarea riscului trebuie să fie întreprinse în condiţii de siguranţă, iar sănătatea şi securitatea reprezintă responsabilitatea tuturor celor implicaţi, astfel se respectă prevederile legale în vigoare cu privire la normele SSM.

    CAP. VII
    SITURILE POTENŢIAL CONTAMINATE ŞI CONTAMINATE ORFANE
    ART. 142
    (1) În cazul siturilor potenţial contaminate sau contaminate orfane, responsabilitatea privind gestionarea acestora revine autorităţilor administraţiei publice locale.
    (2) Din acest punct de vedere, noţiunea de autorităţi ale administraţiei publice locale se interpretează în sensul stabilit la art. 3 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ respectiv autorităţile deliberative şi autorităţile executive ale comunelor, oraşelor şi municipiilor*1 (în funcţie de competenţele legale necesare pentru îndeplinirea demersurilor prevăzute în prezenta metodologie, autorităţile competente pot fi autorităţile deliberative sau cele executive).
        *1) În cazul siturilor contaminate orfane situate pe raza administrativă a subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale Municipiului Bucureşti (sectoarele), responsabilităţile stabilite prin prezenta procedură revin autorităţii deliberative şi autorităţii executive a Municipiului Bucureşti (în speţă, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Primarul General al Municipiului Bucureşti).

    (3) Autorităţile administraţiei publice locale responsabile cu îndeplinirea demersurilor în cazul unui anumit sit potenţial contaminat orfan sau contaminat orfan, se stabilesc în funcţie de competenţa teritorială.
    (4) Punerea în aplicare a prezentei metodologii se realizează de către autoritatea deliberativă/ executivă a unităţii administrativ-teritoriale*2 pe al cărei teritoriu se situează situl potenţial contaminat sau contaminat orfan în cauză.
        *2) Subliniem că, din acest punct de vedere, sunt avute în vedere doar unităţile administrativ-teritoriale de tipul comunelor, oraşelor sau municipiilor; astfel, autorităţile deliberative şi executive ale judeţelor nu au responsabilităţi referitoare la gestionarea siturilor potenţial contaminate şi contaminate orfane.


    ART. 143
        În cazul sitului potenţial contaminat sau contaminat orfan amplasat pe teritoriul a două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, responsabilităţile sunt îndeplinite, în măsura în care:
    a) este necesară gestionarea unitară a sitului, caz în care autorităţile deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale au o răspundere solidară pentru îndeplinirea demersurilor specifice pentru gestionarea sitului (repartizarea atribuţiilor şi modul concret de colaborare este stabilit prin deciziile autorităţilor competente în domeniu şi prin acorduri încheiate între unităţile administrativ-teritoriale în cauză);
    b) este posibilă/oportună gestionarea separată a părţilor din sit, caz în care autoritatea deliberativă/executivă a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale este responsabilă de îndeplinirea demersurilor specifice pentru partea de sit aflată pe teritoriul său.


    ART. 144
        Siturilor potenţial contaminate şi celor contaminate orfane li se aplică aceleaşi reglementări ca şi siturilor potenţial contaminate/contaminate al căror poluator este cunoscut, cu menţiunea că, în cazul siturilor orfane, APL preia responsabilităţile poluatorului sau ale deţinătorului terenului.

    ART. 145
        În cazul identificării unui sit orfan ca fiind potenţial contaminat, APL are, după caz, obligaţii privind investigarea preliminară, investigarea detaliată şi evaluarea riscului şi remedierea în funcţie de caz.

    ART. 146
    (1) În urma primirii de la APM, a notificării prevăzută în tabelul 4 din Anexa nr. 1 referitoare la completarea Chestionarului pentru deţinătorii siturilor potenţial contaminate identificate (Anexa nr. 3 la Legea nr. 74/2019), APL completează informaţiile solicitate pentru siturile orfane, putând solicita, în acest sens, şi sprijinul APM.
    (2) APL înaintează chestionarul completat către APM, în format electronic şi letric, iar în cazul în care APM solicită clarificări prin transmiterea către APL a tabelului 6 din Anexa nr. 1, APL are obligaţia de a furniza respectivele clarificări/informaţii, în termen de 20 zile lucrătoare de la data confirmării de primire a solicitării transmise de APM.

    ART. 147
        APL are obligaţia de a notifica APM în următoarele situaţii:
    a) la schimbarea regimului juridic al terenului;
    b) la schimbarea folosinţei sitului;
    c) la producerea accidentelor care conduc la contaminarea mediului.


    ART. 148
    (1) În situaţiile menţionate la art. 147, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin ANPM, decide, după analizarea Chestionarului pentru deţinătorii siturilor potenţial contaminate identificate (Anexa nr. 3 la Legea nr. 74/2019) completat de către APL, efectuarea etapei de investigare preliminară a siturilor potenţial contaminate orfane şi stabileşte condiţiile efectuării investigării preliminare, în conformitate cu art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 74/2019.
    (2) Decizia privind realizarea investigării preliminare pentru un sit potenţial contaminat orfan poate fi luată şi dacă au fost înregistrate reclamaţii motivate din partea vecinilor sitului referitoare la afectarea mediului de viaţă.
    (3) Orice persoană fizică sau juridică poate raporta în mod direct şi voluntar producerea de accidente în cadrul siturilor potenţial contaminate care conduc la afectarea mediului de viaţă, prin diverse metode, astfel:
    a) printr-o sesizare înaintată autorităţii administraţiei publice locale, transmisă ulterior de aceasta la agenţia judeţeană pentru protecţia mediului/Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti;
    b) direct la agenţia judeţeană pentru protecţia mediului sau la comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, care raportează ulterior către APM situaţia constatată;
    c) utilizând pagina de internet a APM, respectiv ANPM, secţiunea "contact".

    (4) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului înregistrează cererea şi verifică dacă situl potenţial contaminat respectiv se află înregistrat în lista judeţeană şi în Inventarul Naţional al siturilor potenţial contaminate/contaminate.
    (5) În situaţia în care:
    a) situl este deja înregistrat, APM solicită reprezentantului comisariatului judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu verificarea informaţiilor incluse în sesizare;
    b) situl nu este înregistrat, APM transmite către APL o notificare prin care solicită identificarea sitului şi solicită reprezentantului comisariatului judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu verificarea informaţiilor incluse în sesizare.

    (6) ANPM notifică decizia referitoare la efectuarea etapei de investigare preliminară pentru un sit potenţial contaminat orfan către APM şi APL pe a căror rază teritorială se află respectivul sit.
    (7) În cazul în care s-a decis realizarea investigării preliminare a unui sit potenţial contaminat orfan, APL are obligaţia de a depune la APM raportul de investigare preliminară, în termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea notificării corespunzătoare.
    (8) În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea raportului de investigare preliminară, APM trebuie să comunice APL aprobarea sau solicitarea de revizuire a raportului, iar în funcţie de rezultatele raportului, se decide dacă este necesară efectuarea etapei de investigare detaliată şi evaluare a riscului pentru situl potenţial contaminat orfan în cauză.

    ART. 149
    (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului prin ANPM decide, efectuarea etapei de investigare detaliată şi evaluare a riscului şi stabileşte condiţiile efectuării acesteia, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 74/2019.
    (2) ANPM notifică decizia referitoare la efectuarea investigării detaliate şi evaluării riscului pentru un sit potenţial contaminat orfan, către APM şi APL pe a căror rază teritorială se află respectivul sit.
    (3) În cazul în care s-a decis realizarea investigării detaliate a unui sit potenţial contaminat orfan, APL are obligaţia de a depune la APM raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului, în termen de 120 de zile lucrătoare de la primirea notificării corespunzătoare.
    (4) În termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului, APM încadrează situl potenţial contaminat orfan în cauză, în una dintre următoarele categorii:
    a) sit adecvat pentru orice folosinţă;
    b) sit adecvat pentru folosinţa mai puţin sensibilă;
    c) sit contaminat.


    ART. 150
    (1) În cazul în care s-a decis schimbarea folosinţei sitului contaminat orfan din sensibilă în mai puţin sensibilă, APM comunică decizia corespunzătoare (Anexa nr. 9 la Legea nr. 74/2019) către APL competentă, căreia îi revine obligaţia de schimbare a folosinţei terenului.
    (2) În termen de 10 zile lucrătoare de la finalizarea demersurilor legale pentru schimbarea folosinţei terenului, APL are obligaţia de a înainta către APM dovada schimbării folosinţei, precum şi o copie a documentaţiei aferente.

    CAP. VIII
    LISTA JUDEŢEANĂ ŞI INVENTARUL NAŢIONAL AL SITURILOR POTENŢIAL CONTAMINATE, CONTAMINATE ŞI REMEDIATE
    ART. 151
    (1) Scopul realizării listelor judeţene ale siturilor potenţial contaminate, contaminate şi remediate este acela de a deţine o evidenţă şi de a detalia procesul de modificare a statutului siturilor potenţial contaminate la nivel judeţean (lista siturilor potenţial contaminate, lista siturilor contaminate şi lista siturilor remediate).
    (2) Listele judeţene sunt transmise către ANPM pentru a fi incluse în Inventarul Naţional al siturilor potenţial contaminate, contaminate şi remediate.

    ART. 152
        Statutul unui teren pe care s-au desfăşurat activităţi cu potenţial de contaminare a solului, astfel cum sunt prezentate în Anexa nr. 1 la Legea nr. 74/2019, se modifică în baza deciziilor luate de autorităţile competente pentru protecţia mediului, prin raportare la dispoziţiile legale din domeniul gestionării siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate, ca urmare a parcurgerii uneia dintre următoarele etape:
    a) identificarea sitului potenţial contaminat;
    b) inventarierea sitului potenţial contaminat;
    c) investigarea preliminară a sitului potenţial contaminat;
    d) investigarea detaliată şi evaluarea riscului sitului potenţial contaminat asupra sănătăţii umane şi mediului;
    e) remedierea sitului contaminat;
    f) monitorizarea postremediere.


    ART. 153
        Siturile incluse în Inventarul Naţional sunt repartizate într-una din următoarele categorii (ce se exclud reciproc):
    a) situri potenţial contaminate (cu diferenţieri în funcţie de tipul de folosinţă);
    b) situri contaminate;
    c) situri remediate.


    ART. 154
        În urma investigării preliminare/detaliate şi a evaluării riscului, un anumit sit (potenţial contaminat şi contaminat) poate să îşi modifice statutul prin mutarea într-o altă categorie dintre cele în care este divizat Inventarul Naţional.

    ART. 155
    (1) Modificarea statutului unui sit, în baza deciziilor luate de autorităţile competente pentru protecţia mediului, trebuie însoţită de o actualizare/revizuire corespunzătoare a evidenţelor specifice - în speţă, listele judeţene şi Inventarul Naţional.
    (2) Actualizarea evidenţelor specifice este cu atât mai importantă cu cât acestea au un caracter public şi permit informarea persoanelor interesate.

    ART. 156
        Ca succesiune, o primă modificare a statutului unui sit se realizează la nivel judeţean, de către APM pe raza căreia se află situat situl, iar, ulterior, această modificare este transpusă şi la nivel naţional, prin centralizarea/actualizarea, de către ANPM, a Inventarului Naţional, pe baza datelor comunicate de către APM din toate judeţele.

    SECŢIUNEA 1
    Listele judeţene ale siturilor potenţial contaminate, ale siturilor contaminate şi ale siturilor remediate
    ART. 157
    (1) La nivelul fiecărui judeţ, APM are obligaţia de a realiza lista judeţeană a siturilor potenţial contaminate, siturilor contaminate şi siturilor remediate.
    (2) APM completează o singură evidenţă (lista judeţeană) în format electronic, conform tabelului 12 din Anexa nr. 1, pentru toate siturile potenţial contaminate, contaminate şi remediate situate pe raza administrativă a judeţului.
    (3) Din această listă se extrag, prin filtrarea înregistrărilor din câmpul "Statutul sitului", liste separate pentru fiecare tip de sit, în parte, în acest sens, câmpul "Statutul sitului" are predefinit un număr limitat de variante de completare, după cum urmează:
    a) "sit potenţial contaminat" - statut corespunzător primei înregistrări a unui sit, în urma identificării de către APL, a siturilor potenţial contaminate;
    b) "sit potenţial contaminat adecvat pentru folosinţa mai puţin sensibilă" - statut atribuit în urma Deciziei privind încadrarea sitului potenţial contaminat ca urmare a raportului de investigare preliminară (anexa nr. 5 la Legea nr. 74/2019);
    c) "sit adecvat pentru orice folosinţă" - statut atribuit în urma deciziei privind încadrarea sitului potenţial contaminat ca urmare a raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului (Anexa nr. 7 la Legea nr. 74/2019);
    d) "sit adecvat pentru folosinţa mai puţin sensibilă şi interzis pentru folosinţa sensibilă" - statut atribuit în urma deciziei privind încadrarea sitului potenţial contaminat ca urmare a raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului (Anexa nr. 7 la Legea nr. 74/2019);
    e) "sit contaminat" - statut atribuit în urma deciziei privind încadrarea sitului potenţial contaminat ca urmare a raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului (Anexa nr. 7 la Legea nr. 74/2019);
    f) "sit remediat" - statut atribuit la finalizarea lucrărilor de remediere, în baza avizării, de către APM, a certificatului de încheiere a lucrărilor de remediere (Anexa nr. 12 la Legea nr. 74/2019);
    g) "sit monitorizat postremediere"- statut atribuit unui sit remediat supus monitorizării postremediere.


    ART. 158
    (1) Modificarea statutului unui sit inclus în lista judeţeană se realizează prin schimbarea conţinutului aferent câmpului "Statutul sitului" (tabelul 12 din Anexa nr. 1).
    (2) Modificarea câmpului "Statutul sitului" determină, în mod automat, mutarea unui sit între listele judeţene ale siturilor potenţial contaminate, ale siturilor contaminate, respectiv ale siturilor remediate, soluţia prezintă avantajul de a elimina, în întregime, situaţiile în care, din diverse motive (erori de raportare, întârzieri în operarea eliminării dintr-o anumită listă etc.), un anumit sit s-ar afla înscris, concomitent, în două sau toate cele trei liste judeţene.
    (3) O evidenţă unică permite, pe de o parte, trasabilitatea tuturor informaţiilor colectate cu privire la un anumit sit (practic, în fapt, nu există liste propriu-zis separate, este eliminat riscul migrării parţiale/incomplete a informaţiilor specifice unei anumite liste la momentul mutării unui sit într-o altă listă) iar, pe de altă parte, oferă o imagine completă şi structurată a amendamentelor aduse unui anumit câmp. În acest sens, cu excepţia câmpurilor cu valori care se exclud reciproc (câmpul "Statutul sitului") şi a câmpurilor cu valori ce nu suferă modificări (de exemplu, câmpurile "Nr. crt., Codul unic de identificare"), introducerea informaţiilor în diversele câmpuri ale listei judeţene se realizează incremental, prin completarea, nu eliminarea informaţiilor deja introduse, astfel încât ultima informaţie afişată într-un câmp să fie cea mai recentă.

    ART. 159
    (1) Înregistrarea unui teren pe care s-au desfăşurat activităţi cu potenţial de contaminare a solului în lista judeţeană se realizează de către APM, cu statutul de sit potenţial contaminat cu precizarea utilizării curente a sitului, după analiza informaţiilor furnizate în chestionarele primite de la deţinătorii terenurilor şi/sau operatorii economici.
    (2) În urma parcurgerii etapei de identificare a siturilor potenţial contaminate, APM decide includerea unui sit în lista judeţeană a siturilor potenţial contaminate; în această situaţie, în termen de două zile lucrătoare, APM înregistrează situl în cauză în lista judeţeană şi transmite aceste informaţii către ANPM în următoarele două zile de la operarea înregistrării în vederea centralizării/actualizării permanente.

    ART. 160
        Înregistrarea unui sit potenţial contaminat în lista judeţeană, se realizează cu respectarea următorilor paşi:
    a) se deschide o nouă înregistrare cu numărul curent imediat următor ultimei înregistrări (la deschiderea unei noi înregistrări, se generează toate câmpurile prevăzute în tabelul 12 din Anexa nr. 1, acestea fiind la momentul generării, necompletate - completarea unui câmp se poate realiza de către APM);
    b) se atribuie de către APM codul unic de identificare a sitului şi se completează codul respectiv în câmpul "Codul unic de identificare a sitului";
    c) se completează câmpul "Statutul sitului" - "sit potenţial contaminat";
    d) se completează datele referitoare la localizarea şi caracteristicile sitului, precum şi cele referitoare la deţinătorul terenului/operatorul economic prin preluarea informaţiilor din chestionarele primite de la deţinători şi/sau operatori economici.


    ART. 161
    (1) Statutul unui sit potenţial contaminat se poate particulariza în funcţie de tipul de folosinţă, după realizarea investigării preliminare, şi/sau investigării detaliate şi evaluării riscului asupra sănătăţii umane şi mediului. În această situaţie, în termen de două zile lucrătoare de la emiterea deciziei corespunzătoare, APM modifică în lista judeţeană statutul sitului, cu respectarea următorilor paşi (diferenţiaţi în funcţie de tipul de folosinţă):
    (2) Pentru siturile potenţial contaminate cărora, în urma raportului de investigare preliminară li s-a atribuit statutul de sit potenţial contaminat adecvat pentru folosinţa mai puţin sensibilă:
    a) se modifică câmpul "Statutul sitului" din "sit potenţial contaminat" în "sit potenţial contaminat adecvat pentru folosinţa mai puţin sensibilă";
    b) se completează câmpul "Rapoarte de investigare preliminară" cu numărul şi data înregistrării la APM a raportului de investigare preliminară, care a stat la baza emiterii deciziei APM;
    c) se completează câmpul "Decizii APM emise în baza rapoartelor de investigare preliminară" cu numărul de înregistrare şi data emiterii deciziei APM corespunzătoare raportului de investigare preliminară.

    (3) Pentru siturile potenţial contaminate cărora, în urma raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului li s-a atribuit statutul de sit adecvat pentru orice folosinţă:
    a) se modifică câmpul "Statutul sitului" din "sit potenţial contaminat" în "sit adecvat pentru orice folosinţă";
    b) se completează câmpul "Rapoarte de investigare detaliată şi evaluare a riscului" cu numărul şi data de înregistrare la APM a raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului, care a stat la baza emiterii deciziei APM;
    c) se completează câmpul "Decizii APM emise în baza rapoartelor de investigare detaliată şi evaluare a riscului" cu numărul de înregistrare şi data emiterii deciziei APM privind încadrarea sitului potenţial contaminat ca urmare a raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului.

    (4) Pentru siturile potenţial contaminate cărora, în urma raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului, li s-a atribuit statutul de sit adecvat pentru folosinţa mai puţin sensibilă şi interzis pentru folosinţa sensibilă:
    a) se modifică câmpul "Statutul sitului din sit potenţial contaminat în sit adecvat pentru folosinţa mai puţin sensibilă şi interzis pentru folosinţa sensibilă";
    b) se completează câmpul "Rapoarte de investigare detaliată şi evaluare a riscului" cu numărul şi data de înregistrare la APM a raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului, care a stat la baza emiterii deciziei APM;
    c) se completează câmpul "Decizii APM emise în baza rapoartelor de investigare detaliată şi evaluare a riscului" cu numărul de înregistrare şi data emiterii deciziei APM privind încadrarea sitului potenţial contaminat ca urmare a raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului.

    (5) După parcurgerea etapei de investigare detaliată şi evaluare a riscului şi ca urmare a raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului, APM emite decizia privind încadrarea sitului potenţial contaminat în sit contaminat şi statutul unui sit se poate modifica din "sit potenţial contaminat" în "sit contaminat"; în această situaţie, în termen de două zile lucrătoare de la emiterea deciziei corespunzătoare, APM modifică în lista judeţeană statutul sitului, cu respectarea următorilor paşi:
    a) se modifică câmpul "Statutul sitului în sit contaminat";
    b) se completează câmpul "Rapoarte de investigare detaliată şi evaluare a riscului" cu numărul şi data de înregistrare la APM a raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului, care a stat la baza emiterii deciziei APM;
    c) se completează câmpul "Decizii APM emise în baza rapoartelor de investigare detaliată şi evaluare a riscului" cu numărul de înregistrare şi data emiterii deciziei APM privind încadrarea sitului potenţial contaminat ca urmare a raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului.


    ART. 162
    (1) În cazul sitului contaminat pentru care s-a emis decizia privind remedierea sau schimbarea folosinţei sitului, în termen de două zile lucrătoare de la emiterea respectivei decizii, APM completează, în câmpul "Decizii APM de remediere/schimbare a folosinţei sitului contaminat din sensibilă în mai puţin sensibilă" în lista judeţeană, numărul de înregistrare şi data emiterii deciziei APM de remediere sau de schimbare a folosinţei sitului contaminat.
    (2) În cazul sitului contaminat pentru care s-a emis decizia privind remedierea, în termen de două zile lucrătoare de la aprobarea proiectului de remediere, APM completează, în câmpul "Documente privind remedierea" din lista judeţeană, numărul şi data de înregistrare la APM a proiectului de remediere aprobat.
    (3) După finalizarea lucrărilor de remediere, deţinătorul/operatorul economic înaintează către APM raportul de remediere în care se confirmă atingerea ţintelor de remediere specificate în proiectul de remediere.

    ART. 163
    (1) În baza notei de constatare a GNM privind încheierea lucrărilor de remediere, respectiv a eliberării certificatului de încheiere a lucrărilor de remediere de către APM, statutul sitului se modifică din "sit contaminat" în "sit remediat".
    (2) În această situaţie, în termen de două zile lucrătoare de la avizarea certificatului de încheiere a lucrărilor de remediere, APM modifică statutul sitului în lista judeţeană, cu respectarea următorilor paşi:
    a) se modifică câmpul "statutul sitului" din "sit contaminat" în "sit remediat";
    b) se completează câmpul "Documente privind remedierea" cu numărul de înregistrare şi data avizării de către APM a certificatului de încheiere a lucrărilor de remediere


    ART. 164
        În cazul unui sit remediat, pe parcursul perioadei de monitorizare postremediere, APM completează, în câmpul "Documente/informaţii privind monitorizarea postremediere a sitului remediat", numărul de înregistrare şi data emiterii deciziei/deciziilor APM referitoare la monitorizarea postremediere, precum şi durata perioadei de monitorizare postremediere, în termen de două zile lucrătoare de la emiterea de către APM a deciziei/deciziilor.

    ART. 165
    (1) APM preia scorul de risc al sitului contaminat din raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului completând astfel, în mod corespunzător, câmpurile "Scorul de risc" şi "Categoria de prioritate" din înregistrarea aferentă sitului în cauză.
    (2) În termen de două zile de la completarea în lista judeţeană a scorului de risc şi a categoriei de prioritate, APM comunică respectivele date către ANPM, care actualizează în mod corespunzător, Inventarul Naţional.

    ART. 166
        În stabilirea regulilor privind comunicarea de către APM a evidenţei siturilor potenţial contaminate de la nivel judeţean, respectiv a deciziilor APM aferente, trebuie realizată o distincţie între prima transmitere (efectuată în vederea realizării Inventarului Naţional al siturilor potenţial contaminate) şi transmiterile ulterioare necesare actualizării Inventarului Naţional, astfel:
    a) comunicarea listelor judeţene în vederea realizării Inventarului Naţional - după identificarea siturilor potenţial contaminate (respectiv după identificarea/inventarierea iniţială a siturilor potenţial contaminate), APM transmite către ANPM, în vederea centralizării şi realizării Inventarului Naţional, lista judeţeană a siturilor potenţial contaminate (în fapt, selecţia, din lista judeţeană, a informaţiilor despre toate siturile înregistrate al căror statut este de "sit potenţial contaminat"), precum şi deciziile APM aferente, în termen de 10 zile lucrătoare de la generarea listei judeţene;
    b) comunicarea listelor judeţene în vederea actualizării permanente a Inventarului Naţional.


    ART. 167
    În termen de două zile lucrătoare de la realizarea oricărei modificări/completări în listele judeţene, (de exemplu, schimbarea statutului unui sit potenţial contaminat înregistrat, completarea scorului de risc, completarea categoriei de prioritate, completarea câmpurilor aferente unui sit înregistrat cu datele deciziilor emise de APM etc.), APM transmite către ANPM datele modificate/completate, împreună cu deciziile APM aferente.

    ART. 168
        Informaţiile incluse în lista judeţeană a siturilor potenţial contaminate/contaminate/remediate sunt accesibile publicului, în condiţiile stabilite prin H.G. nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul cu modificările şi completările ulterioare. În acest sens, conform art. 3 alin. (3) din H.G. nr. 878/2005, APM trebuie să pună la dispoziţia oricărui solicitant informaţiile privind mediul, respectiv informaţiile privind siturile incluse în inventarul judeţean.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Inventarul Naţional
    ART. 169
     În urma centralizării listelor judeţene, ANPM realizează şi ulterior actualizează permanent Inventarul Naţional (tabelul 13 din Anexa nr. 1), pe baza actualizărilor listelor judeţene, care este alcătuit din lista siturilor potenţial contaminate, lista siturilor contaminate şi lista siturilor remediate la nivel naţional; în fapt, în mod similar cu abordarea descrisă anterior în cazul listelor judeţene, ANPM completează pe baza informaţiilor comunicate de către toate agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, o singură evidenţă, organizată în format electronic pentru toate siturile potenţial contaminate, siturile contaminate şi siturile remediate de la nivel naţional, din această listă putându- se extrage, prin filtrarea înregistrărilor după câmpul "Statutul sitului", liste separate pentru fiecare tip de sit în parte. În acest sens, câmpul "Statutul sitului" are predefinit un număr limitat de variante de completare, identice cu variantele disponibile în cazul listelor judeţene.

    ART. 170
    Ulterior înregistrării iniţiale a unui sit de către APM şi comunicarea acestuia către ANPM, ANPM are obligaţia de a realiza în Inventarul Naţional modificările/completările transmise de APM (de exemplu, schimbarea statutului unui sit înregistrat, completarea câmpurilor aferente unui sit înregistrat cu datele deciziilor emise de APM, completarea scorului de risc, completarea categoriei de prioritate etc.), prin editarea câmpurilor corespunzătoare, în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii datelor modificate/completate, precum şi, dacă este cazul, a deciziilor APM aferente. Ca şi în cazul listelor judeţene, cu excepţia câmpurilor cu valori care se exclud reciproc (câmpul "Statutul sitului") şi a câmpurilor cu valori ce nu suferă modificări (de exemplu, câmpurile "Nr. crt., Codul unic de identificare"), informaţiile se introduc în diversele câmpuri ale Inventarului Naţional prin completarea, nu eliminarea informaţiilor deja introduse, astfel încât ultima informaţie afişată într-un câmp să fie cea mai recentă.

    ART. 171
        Accesul publicului la informaţiile incluse în Inventarul Naţional se realizează prin două modalităţi:
    a) prin publicarea pe pagina de internet. Inventarul Naţional este disponibil pe pagina proprie de internet a ANPM, într-o secţiune dedicată, la care accesul este public;
    b) la cerere, respectiv informaţiile incluse în Inventarul Naţional sunt accesibile publicului, în condiţiile stabilite prin H.G. nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările şi completările ulterioare.


    CAP. IX
    ACREDITAREA EXPERŢILOR
    ART. 172
    (1) Atestarea experţilor care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate se realizează de către asociaţia/asociaţiile profesională/profesionale în domeniul protecţiei mediului.
    (2) Asociaţia profesională în domeniul protecţiei mediului este desemnată de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului ca organism naţional în vederea atestării experţilor la nivel naţional care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate.
    (3) Asociaţia profesională în domeniul protecţiei mediului este responsabilă de administrarea procesului de atestare a experţilor care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate.
    (4) Asociaţia profesională protejează imparţialitatea şi asigură confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul activităţilor sale de atestare la toate nivelurile organizaţiei.

    ART. 173
        În vederea desemnării asociaţiei profesionale în domeniul protecţiei mediului care evaluează şi atestă persoanele fizice şi juridice în domeniul gestionării siturilor potenţial contaminate şi contaminate, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii:
    a) să fie de utilitate publică în domeniul protecţiei mediului;
    b) să aibă activitate neîntreruptă, cel puţin în ultimii trei ani;
    c) să activeze la nivel naţional;
    d) să aibă experienţă/activitate dovedită în domeniul protecţiei mediului;
    e) să aibă o echipă competentă de evaluatori/specialişti cu expertiză recunoscută în domeniul protecţiei mediului, cu precădere în gestionarea siturilor contaminate.


    ART. 174
    (1) Asociaţia profesională în domeniul protecţiei mediului care face dovada respectării criteriilor prevăzute la art. 173 solicită autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului desemnarea ca asociaţie în vederea atestării experţilor care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate.
    (2) Solicitarea în vederea desemnării se depune în cadrul direcţiei de specialitate cu atribuţii în domeniul gestionării siturilor contaminate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, însoţită de următoarele:
    a) un raport din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor cumulative de la art. 173;
    b) un regulament de organizare şi funcţionare a Comisiei de atestare a experţilor care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate;
    c) curriculum vitae al specialiştilor menţionaţi la art. 178 alin. (1) şi declaraţiile referitoare la conflictele de interese, dacă este cazul;
    d) procedura de atestare a experţilor care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate, inclusiv planul de examinare şi sistemul de punctaj;
    e) codul de etică, regulamentul de organizare şi funcţionare şi componenţa nominală a comisiei de etică şi curriculum vitae ale membrilor acesteia;
    f) dovada funcţionării platformei electronice pentru evaluarea on-line a cunoştinţelor persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate.


    ART. 175
    (1) În vederea desemnării asociaţiei profesionale prevăzută la art. 174, se înfiinţează în cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, Comisia pentru desemnarea asociaţiilor profesionale în domeniul protecţiei mediului pentru atestarea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate.
    (2) Componenţa şi regulamentul comisiei precum şi procedura pentru desemnarea asociaţiei profesionale în domeniul protecţiei mediului prevăzute la alin. (1), se aprobă prin Ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.
    (3) Comisia pentru desemnarea asociaţiei profesionale în domeniul protecţiei mediului analizează conţinutul documentaţiei prevăzute la art. 174, solicită informaţii suplimentare sau completări, după caz şi propune desemnarea/respingerea asociaţiei profesionale pentru atestarea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate.
    (4) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului publică pe pagina proprie de internet lista asociaţiilor profesionale desemnate.

    ART. 176
        Tipurile de atestare a competenţelor persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor potenţial contaminate şi contaminate sunt:
    a) investigare preliminară (IP);
    b) investigare detaliată şi evaluare a riscului (ID/ER);
    c) studiu de fezabilitate şi proiect de remediere(SF/PR);
    d) program de monitorizare postremediere (PM).


    ART. 177
    În cadrul asociaţiei profesionale pentru protecţia mediului desemnate conform art. 175 alin (4), se înfiinţează Comisia de atestare a experţilor care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate.

    ART. 178
    (1) Comisia de atestare prevăzută la art. 177 se constituie dintr-o echipă de minim 10 specialişti cu expertiză recunoscută în domeniul protecţiei mediului, cu precădere în gestionarea siturilor contaminate (geologie, geofizică, hidrogeologie, ingineria mediului, geografie, pedologie, geodezie, ecologie, fizică, chimie), selectaţi de către asociaţia profesională în domeniul protecţiei mediului.
    (2) Specialiştii care fac parte din Comisia de atestare sunt cooptaţi din diverse sectoare tehnice, din instituţii /ministere, mediul academic şi de cercetare, aceştia fiind membrii cu drept de vot.
    (3) Specialiştii menţionaţi la alin. (1) nu pot fi atestaţi ca experţi care desfăşoară activităţi în domeniul gestionării siturilor contaminate, atâta timp cât fac parte dintr-o Comisie de atestare a experţilor care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate.
    (4) În cazul în care unul sau mai mulţi specialişti menţionaţi la alin. (1) devin indisponibili definitiv sau pentru o perioadă limitată de timp, aceştia vor fi înlocuiţi printr-o notificare a preşedintelui Comisiei de atestare adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
    (5) În funcţie de solicitările specifice existente, Comisia de atestare selectează 5 persoane din cadrul celor 10 specialişti menţionaţi la alin. (1), pentru fiecare sesiune de evaluare.
    (6) Din Comisia de atestare fac parte cei 5 specialişti menţionaţi la alin. (1) precum şi câte un reprezentant al direcţiei de specialitate cu atribuţii în domeniul gestionării siturilor contaminate din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi un reprezentant al direcţiei de specialitate cu atribuţii în domeniul gestionării siturilor contaminate din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în calitate de observatori.
    (7) Directorul direcţiei de specialitate cu atribuţii în domeniul gestionării siturilor contaminate din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, respectiv Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, desemnează printr-o decizie, observatorii menţionaţi la alin. (6), precum şi câte un observator supleant cu atribuţii în domeniul gestionării siturilor contaminate din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în termen de 30 zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial, Partea I.
    (8) Reprezentanţii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, participă în cadrul şedinţelor Comisiei de atestare în calitate de membrii observatori, fără drept de vot.
    (9) Comisia de atestare este condusă de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, desemnaţi de asociaţia profesională în domeniul protecţiei mediului.

    ART. 179
    (1) Atestarea persoanelor fizice şi juridice are ca scop verificarea capacităţii tehnice şi ştiinţifice a acestora în vederea îndeplinirii cerinţelor pentru efectuarea activităţilor prevăzute la art. 176.
    (2) Pentru simplificarea procedurilor, asociaţia profesională poate organiza înregistrarea persoanelor fizice şi juridice on-line şi poate utiliza o platformă electronică dedicată.
    (3) Verificarea capacităţii profesionale a candidaţilor constă într-o verificare scrisă şi un interviu.

    ART. 180
    (1) În urma derulării procedurii de atestare a candidaţilor şi luând în considerare îndeplinirea condiţiilor şi criteriilor solicitate, Comisia de atestare decide eliberarea unui atestat pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate (IP, ID/ER, SF/PR şi PM), model prevăzut în tabelul 1 din Anexa nr. 3.
    (2) Comisia de atestare se întruneşte ori de câte ori este cazul, în funcţie de numărul solicitărilor primite, dar nu mai puţin de o întrunire pe trimestru, iar data la care comisia de atestare se întruneşte se stabileşte şi se comunică prin afişarea pe pagina de internet proprie cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte.
    (3) Pentru luarea deciziei este obligatorie prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor.
    (4) Deciziile Comisiei se consemnează într-un registru de proces-verbal special constituit.
    (5) Şedinţele Comisiei de atestare nu sunt publice.

    ART. 181
    (1) Comisia de atestare răspunde la orice solicitare de informare/informaţii care îi este adresată de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
    (2) Comisia de atestare analizează dosarele depuse în termen prezentate şi solicită completări sau respingerea dosarului, după caz.
    (3) Comisia de atestare ia decizii cu privire la:
    a) admiterea ori respingerea dosarului persoanelor fizice sau juridice, în funcţie de rezultatul obţinut în urma atestării;
    b) suspendarea şi/sau anularea atestatului pentru realizarea activităţilor în domeniul gestionării siturilor contaminate.

    (4) Comisia de atestare stabileşte formulare specifice şi modul de transmitere a documentelor de solicitare, documente care sunt postate pe pagina proprie de internet a asociaţiei profesionale în domeniul protecţiei mediului.
    (5) La sfârşitul fiecărui an calendaristic, asociaţia profesională în domeniul protecţiei mediului desemnată, transmite autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului un raport de activitate din respectivul an.

    ART. 182
    (1) Atribuţiile preşedintelui Comisiei de atestare sunt următoarele:
    a) coordonează activitatea Comisiei de atestare, respectiv a Secretariatului acesteia;
    b) emite decizii;
    c) stabileşte programarea şedinţelor Comisiei de atestare;
    d) conduce şedinţele Comisiei de atestare;
    e) semnează corespondenţa Comisiei de atestare;
    f) semnează atestatele pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate (IP, ID/ER, SF/PR şi PM);
    g) reprezintă Comisia de atestare în relaţia cu entităţi/instituţii publice sau în orice alte situaţii.

    (2) Atribuţiile Secretariatului Comisiei de atestare sunt următoarele:
    a) planifică şi organizează împreună cu preşedintele, activitatea Comisiei de atestare, stabilind datele de întrunire a acesteia;
    b) primeşte documentaţiile de solicitare a atestării, transmise/depuse de persoanele fizice şi juridice şi păstrează evidenţa acestora;
    c) verifică documentaţiile depuse privind solicitarea atestării şi completează o fişă de verificare pentru fiecare dosar cu informaţii privind existenţa documentelor necesare;
    d) admite ori respinge cererile de atestare a persoanelor fizice sau juridice, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor şi criteriilor prevăzute în prezentul ordin, respectiv în procedura de atestare;
    e) asigură convocarea membrilor Comisiei şi a persoanelor fizice, respectiv a reprezentanţilor persoanelor juridice pentru participarea la şedinţele de atestare programate pentru examinare;
    f) pregăteşte materialele necesare şi pune la dispoziţia membrilor Comisiei de atestare, documentele ce fac obiectul întrunirilor (pe suport hârtie sau electronic, după caz), în vederea deliberării;
    g) participă la şedinţele Comisiei de atestare;
    h) întocmeşte şi păstrează procesele-verbale din cadrul şedinţei Comisiei de atestare;
    i) redactează atestatele pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate şi le prezintă spre semnare preşedintelui Comisiei de atestare şi aplică atestatului elementul de siguranţă, respectiv timbru sec;
    j) redactează documentele Comisiei de atestare;
    k) ţine evidenţa atestatelor pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate şi a celorlalte documente emise de Comisia de atestare;
    l) constituie baza de date a persoanelor fizice şi juridice care au obţinut atestatul pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate, în care înscrie datele de identificare ale acestora, inclusiv informaţii cu privire la specialiştii atestaţi angajaţi, suspendarea/anularea atestatelor pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate şi actualizează ori de câte ori este nevoie informaţiile respective;
    m) întocmeşte Lista experţilor atestaţi al cărei conţinut este de interes public, o afişează pe pagina proprie de internet şi asigură actualizarea acesteia;
    n) arhivează documentele depuse de solicitanţi precum şi documentele aferente reuniunilor Comisiei de atestare;
    o) îndeplineşte orice alte sarcini stabilite în cadrul şedinţelor dispuse de preşedinte sau, în absenţa acestuia, de către vicepreşedinte;
    p) elaborează raportul de activitate al Comisiei de atestare şi îl transmite anual autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul preşedintelui Comisiei de atestare.


    ART. 183
    (1) Comisia de etică şi arbitraj este organizată la nivelul asociaţiei profesionale în domeniul protecţiei mediului recunoscută la nivel naţional cu atribuţii în analizarea contestaţiilor formulate cu privire la atestare.
    (2) Comisia de etică şi arbitraj funcţionează în baza unui regulament elaborat de asociaţia profesională în domeniul protecţiei mediului şi are în responsabilitate verificarea respectării codului de etică de către toţi membrii asociaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte activitatea Secretariatului şi a Comisiei de atestare.
    (3) Comisia de etică şi arbitraj verifică deontologia profesională a experţilor atestaţi pe durata activităţii acestora.
    (4) În toate cazurile în care este solicitată, Comisia de etică şi arbitraj emite recomandări care fundamentează deciziile Comisiei de atestare.
    (5) În cazul în care persoana care s-a adresat Comisiei de etică şi arbitraj nu este mulţumită de soluţionarea contestaţiei depuse, poate formula plângere la instanţa judecătorească competentă, potrivit legii.

    ART. 184
    (1) Studiile elaborate de către experţii atestaţi sunt următoarele:
    a) Raport de investigare preliminară (IP);
    b) Raport de investigare detaliată şi evaluare a riscului (ID/ER);
    c) Studiu de fezabilitate şi proiect de remediere (SF/PR);
    d) Program de monitorizare postremediere (PM).

    (2) Atestarea persoanelor fizice şi juridice pentru a desfăşura activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate, conform studiilor prevăzute la alin. (1) are drept scop asigurarea premiselor pentru îndeplinirea cerinţelor tehnice, calitative şi de integralitate solicitate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului în cadrul procedurilor de emitere a actelor de reglementare.

    ART. 185
    (1) În vederea elaborării studiilor menţionate la art. 184 alin. (1), persoanele fizice şi juridice pot fi atestate pentru trei grade, astfel:
    a) gradul I - experţi atestaţi care realizează activitatea de investigare preliminară;
    b) gradul II - experţi atestaţi care realizează activităţile de investigare preliminară, investigare detaliată şi evaluare a riscului;
    c) gradul III - experţi atestaţi care realizează activităţile de investigare preliminară, investigare detaliată şi evaluare a riscului, Studiu de fezabilitate şi proiect de remediere şi Program de monitorizare postremediere.

    (2) Persoanele fizice atestate care au un grad superior pot fi coordonatorii unei echipe de experţi atestaţi de un grad inferior care elaborează studii în domeniul gestionării siturilor contaminate.
    (3) Valabilitatea atestatelor în domeniul gestionării siturilor contaminate este de 1 an pentru "experţi atestaţi - gradul I", de 3 ani pentru "experţi atestaţi - gradul II" şi de 5 ani pentru "experţi atestaţi - gradul III".

    ART. 186
    (1) Persoanele fizice care solicită atestarea în domeniul gestionării siturilor contaminate gradul I trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii şi criterii:
    a) să aibă studii universitare de licenţă şi master sau echivalent (studii de lungă durată de 4 sau 5 ani);
    b) să aibă o experienţă dovedită ca şi colaborator la elaborarea a cel puţin un studiu în tipul/domeniul de atestare solicitat şi în lipsa acestuia, în domeniul pregătirii profesionale;
    c) să facă dovada pregătirii profesionale continue în domeniu (participare la cursuri, seminarii, conferinţe etc.);
    d) specializarea sau domeniul studiilor universitare de licenţă, master sau echivalent solicitată trebuie să fie în concordanţă cu domeniul pentru care solicită atestarea.

    (2) Persoanele fizice care solicită atestarea în domeniul gestionării siturilor contaminate gradul II trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii şi criterii:
    a) să aibă studii universitare de licenţă şi master sau echivalent (studii de lungă durată de 4 sau 5 ani);
    b) să aibă o vechime dovedită de minimum 3 ani în domeniul pregătirii profesionale sau în domeniul pentru care se solicită atestarea sau în domenii conexe gestionării siturilor contaminate;
    c) să aibă o experienţă dovedită ca şi colaborator la elaborarea a cel puţin 3 studii şi cel puţin 2 studii în calitate de elaborator în tipul/domeniul de atestare solicitat, iar în lipsa studiilor în domeniul solicitat, acestea pot fi în domeniul pregătirii profesionale, conexe gestionării siturilor contaminate;
    d) să facă dovada pregătirii profesionale continue în domeniu (participare la cursuri, seminarii, conferinţe etc.);
    e) specializarea sau domeniul studiilor universitare de licenţă, master sau echivalent solicitată trebuie să fie în concordanţă cu domeniul pentru care solicită atestarea.

    (3) Persoanele fizice care solicită atestarea în domeniul gestionării siturilor contaminate gradul III trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii şi criterii:
    a) să aibă studii universitare de licenţă şi master sau echivalent (studii de lungă durată de 4 sau 5 ani);
    b) să aibă o vechime dovedită de minimum 5 ani în domeniul pregătirii profesionale sau în domeniul pentru care se solicită atestarea sau în domenii conexe gestionării siturilor contaminate;
    c) să aibă o experienţă dovedită ca şi colaborator la elaborarea a cel puţin 5 studii şi cel puţin 3 studii în calitate de elaborator în tipul/domeniul de atestare solicitat, iar în lipsa studiilor în domeniul solicitat, acestea pot fi în domeniul pregătirii profesionale, conexe gestionării siturilor contaminate;
    d) să facă dovada pregătirii profesionale continue în domeniu (participare la cursuri, seminarii, conferinţe etc.);
    e) specializarea sau domeniul studiilor universitare de licenţă, master sau echivalent solicitată trebuie să fie în concordanţă cu domeniul pentru care solicită atestarea.


    ART. 187
        Persoanele fizice care au condamnări penale definitive pentru fapte care au legatură cu exercitarea calităţii lor de experţi atestaţi care să desfăşoare activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate, nu pot solicita atestarea în conformitate cu prevederile prezentului ordin, până la împlinirea termenului de reabilitare.

    ART. 188
    (1) Atestarea persoanelor juridice care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate, este condiţionată de angajarea unor experţi atestaţi care deţin atestat emis în condiţiile prevederilor prezentului ordin.
    (2) Atestatul pentru persoana juridică se eliberează pentru tipurile de activităţi, conform art. 176 din prezentul ordin pentru care sunt atestaţi angajaţii permanenţi ai persoanei juridice.

    ART. 189
    (1) În vederea atestării, persoanele juridice trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii şi criterii:
    a) să fie constituite şi să funcţioneze în condiţiile legii (statutul ori hotărârea de înfiinţare a persoanei juridice);
    b) să aibă cel puţin 2 angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată, persoane fizice atestate conform prezentului ordin;
    c) să facă dovada pregătirii profesionale continue în domeniu pentru echipa de specialişti declarată (participare la cursuri, seminarii, conferinţe etc.).

    (2) Persoanele juridice ai căror administratori sau experţi atestaţi pe baza cărora s-a obţinut atestarea au suferit condamnări penale definitive, nu pot solicita atestarea în conformitate cu prevederile prezentului ordin, până la împlinirea termenului de reabilitare a administratorului/expertului din cauza căruia s-a instituit interdicţia.
    (3) Persoanele juridice ai căror asociaţi, administratori sau alţi reprezentanţi legali pot face dovada faptului că nu sunt culpabili pentru faptele care au condus la condamnarea penală definitivă a angajaţilor lor, sunt exceptaţi de la prevederile alin. (2) până la decizia definitivă a unei instanţe de judecată dacă fac dovada încetării raporturilor de muncă cu persoana condamnată şi dacă fac dovada numirii unei alte persoane în calitate de reprezentant legal pe perioada urmăririi penale.

    ART. 190
    (1) Persoanele juridice se atestă conform gradului de atestare al persoanelor fizice angajate cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
    (2) Persoanele juridice pot solicita atestarea în domeniul gestionării siturilor contaminate pentru persoanele fizice nou angajate care vor fi atestate în condiţiile prezentului Ordin.
    (3) Atestatul în domeniul gestionării siturilor contaminate pentru tipurile de activităţi de la art. 176 este valabil doar pe durata în care persoana juridică are în structura de personal experţii atestaţi corespunzător prezentului Ordin.

    ART. 191
    (1) Atestarea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate este nediscriminatorie, indiferent dacă persoanele fizice sau juridice îşi au sau nu domiciliul/sediul pe teritoriul României.
    (2) Persoanele fizice şi juridice rezidente într-un alt stat care intenţionează să elaboreze studiile menţionate la art.184 pe teritoriul României, trebuie să facă dovada că sunt calificate în a elabora studii în domeniul protecţiei mediului şi cunosc legislaţia românească în domeniul gestionării siturilor contaminate şi sunt dispuse să obţină atestat pentru a desfăşura activităţile menţionate la art. 176 în conformitate cu reglementările unui stat membru al Uniunii Europene şi fac dovada acestui drept prin prezentarea unor documente emise în acest sens.
    (3) Persoanele fizice şi juridice prevăzute la alin. (2), notifică intenţia de a desfăşura activităţi conform art. 176 pe teritoriul României, la Secretariatul Comisiei de atestare. Notificarea este însoţită de documentele doveditoare îndeplinirii condiţiilor de la alin. (2), care se înaintează traduse în limba română de un traducător autorizat.
    (4) Verificarea legalităţii documentelor depuse în vederea atestării se realizează cu celeritate de către Secretariatul Comisiei de atestare care transmite solicitarea către autorităţile competente din statul respectiv, prin intermediul sistemului IMI (Sistemul de informare în cadrul pieţei interne), în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010 cu modificările şi completările ulterioare.
    (5) După primirea răspunsului din partea autorităţilor statului în cauză, acesta va fi transmis către Comisia de atestare, în scopul stabilirii competenţelor persoanei fizice sau juridice care doreşte să desfăşoare activităţi în conformitate cu art. 176.
    (6) Comisia de atestare informează în scris autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi persoana fizică sau juridică cu privire la competenţele stabilite şi înscrierea acesteia într-o listă a persoanelor fizice şi juridice rezidente în alt stat care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 176 pe teritoriul României.

    ART. 192
    (1) În vederea obţinerii atestatului, persoanele fizice au obligaţia de a depune online sau la sediul asociaţiei, următoarele:
    a) cerere de atestare cu specificarea gradului pentru studiul solicitat (IP; ID/ER, SF/PR, PM);
    b) curriculum vitae în format europass care cuprinde informaţii despre pregătirea şi experienţa relevantă;
    c) lista studiilor din domeniul pregătirii profesionale şi din domenii conexe gestionării siturilor contaminate, din care să rezulte experienţa corespunzătoare pentru care se solicită atestarea;
    d) dovada îndeplinirii condiţiilor privind vechimea corespunzătoare gradului de atestare;
    e) copii ale actelor de studii şi titluri ştiinţifice, după caz;
    f) asociaţiile profesionale în care este înscrisă persoana fizică, dacă este cazul;
    g) dovada pregătirii profesionale continue (participare la cursuri, seminarii, conferinţe etc.).

    (2) În vederea obţinerii atestatului, persoanele juridice au obligaţia de a depune online sau la sediul asociaţiei, următoarele:
    a) cerere de atestare cu specificarea gradului pentru studiul solicitat (IP; ID/ER, SF/PR, PM);
    b) curriculum vitae în format europass care cuprinde informaţii despre pregătirea şi experienţa relevantă, pentru fiecare membru al echipei de specialişti angajaţi permanent sau contractual din cadrul persoanei juridice;
    c) lista studiilor din domeniul pregătirii profesionale şi din domenii conexe gestionării siturilor contaminate, din care să rezulte experienţa corespunzătoare pentru care se solicită atestarea;
    d) dovada îndeplinirii condiţiilor privind vechimea corespunzătoare gradului de atestare;
    e) copii ale contractelor individuale de muncă pe durată nedeterminată ale angajaţilor atestaţi;
    f) documente privind apartenenţa la o asociaţie profesională în care este înscrisă persoana juridică, sau membrii echipei, după caz;
    g) documentele doveditoare ale pregătirii profesionale continue a personalului angajat declarat (participare la cursuri, seminarii, conferinţe etc.);


    ART. 193
     Prezentarea incompletă a documentaţiei prevăzute la art. 192 alin. (1) şi alin. (2) sau necompletarea acesteia până la o dată anterioară datei organizării şedinţei de atestare determină respingerea cererii de înscriere a persoanei fizice sau juridice respective.

    ART. 194
    (1) După primirea documentaţiei prevăzute la art. 192, Secretariatul Comisiei de atestare verifică documentaţiile de solicitare a atestării şi completează o fişă de evaluare pentru fiecare dosar de atestare cu informaţii privind existenţa documentelor necesare şi îndeplinirea de către persoanele fizice şi juridice a condiţiilor şi criteriilor specifice, prevăzute de prezentul ordin.
    (2) Examinarea persoanei fizice sau persoanei juridice se realizează conform procedurii de atestare şi sistemului de punctare stabilit de Comisia de atestare.
    (3) Rezultatul examinării - admis/respins - se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
    (4) În urma analizării documentelor prezentate de persoana fizică/juridică şi a examenului susţinut, Comisia emite atestatul corespunzător.
    (5) Lista cu candidaţii admişi/respinşi se afişează pe pagina de internet a asociaţiei profesionale, în termen de 48 de ore de la întrunirea Comisiei de atestare.
    (6) Comisia emite un atestat personalizat, având ca element de siguranţă - timbrul sec -, modelul atestatului în domeniul gestionării siturilor contaminate este prevăzut în Anexa nr. 3 la prezenta metodologie.
    (7) Lista experţilor atestaţi cuprinde informaţii referitoare la aceştia (nume, prenume, adresa, cod fiscal), tipul studiilor pentru care este emis atestatul, valabilitatea atestatelor precum şi menţiunile privind respingerile studiilor în domeniul gestionării siturilor contaminate, notificate Comisiei de atestare de către autorităţile competente pentru protecţia mediului.
    (8) Lista experţilor atestaţi include şi înscrierea informaţiilor privind reînnoirea, suspendarea sau anularea atestatelor în domeniul gestionării siturilor contaminate.
    (9) În cazul în care persoana fizică sau persoana juridică este nemulţumită de decizia Comisiei de atestare, în termen de 10 zile calendaristice de la comunicarea rezultatelor, aceasta poate formula o contestaţie pe care o adresează Comisiei de etică şi arbitraj, care funcţionează în cadrul asociaţiei profesionale în domeniul protecţiei mediului.
    (10) După analizarea contestaţiei, Comisia de etică şi arbitraj formulează recomandări care fundamentează decizia Comisiei de atestare.
    (11) Cu 30 de zile calendaristice înainte de expirarea valabilităţii atestatului, persoana fizică sau juridică atestată notifică Comisia de atestare pentru reînnoirea valabilităţii atestatului.

    ART. 195
    (1) Tarifele pentru obţinerea/reînnoirea atestatului pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate pentru persoane fizice şi juridice se stabilesc de către asociaţia profesională în domeniul protecţiei mediului prin Regulament intern.
    (2) Asociaţia profesională asigură, în condiţiile legii, susţinerea financiară şi spaţiul pentru desfăşurarea activităţii Comisiei de atestare.
    (3) Cheltuielile privind funcţionarea Comisiei de atestare, editarea atestatelor eliberate pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate, remuneraţia membrilor Comisiei/invitaţilor/observatorilor, remuneraţia secretariatului Comisiei, sunt în responsabilitatea asociaţiei profesionale desemnate.

    ART. 196
    (1) Suspendarea sau anularea, după caz, a atestatului pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate se dispune prin decizie a preşedintelui Comisiei de atestare, în urma analizei din cadrul şedinţei acestei Comisii la recomandarea Comisiei de etică, pe baza informaţiilor primite din partea autorităţilor de mediu, respectiv autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului/ANPM/APM/ANAR, sau a documentelor din care rezultă neîndeplinirea condiţiilor prezentului ordin, ori în temeiul punerii în mişcare a unei acţiuni penale împotriva persoanei atestate.
    (2) Atestatul pentru realizarea activităţilor în domeniul gestionării siturilor contaminate aparţinând persoanei fizice sau juridice, se suspendă în următoarele cazuri:
    a) când persoana fizică sau juridică certifică/semnează, respectiv realizează IP, ID/ER, SF/PR şi PM fără să respecte metodologiile, reglementările şi normele tehnice în vigoare. Perioada suspendării este de 6 luni;
    b) când persoana fizică sau juridică nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 186 alin. (1) - (3) sau art. 189 alin. (1) şi (2). Perioada suspendării durează până când persoana fizică sau juridică face dovada îndeplinirii condiţiilor menţionate, prin transmiterea documentelor necesare la Comisia de atestare;
    c) când împotriva persoanei atestate s-a pus în mişcare o acţiune penală în legătură cu activitatea pentru care a fost atestată. În acest caz, suspendarea atestatului se dispune până la soluţionarea definitivă a cauzei.


    ART. 197
        Atestatul pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate al persoanei fizice sau juridice, se anulează în următoarele cazuri:
    a) când autorităţile pentru protecţia mediului solicită de trei ori completări ale aceluiaşi studiu (IP, ID/ER, SF/PR şi PM) pentru nerespectarea cerinţelor legislaţiei specifice şi doar în situaţia în care cele trei solicitări vizează aceleaşi aspecte;
    b) în cazurile în care au fost emise concluzii eronate de către expertul atestat, conducând la elaborarea unor studii (IP, ID/ER, SF/PR şi PM) care au condus la rezultate eronate, fapt constatat doar de Comisia de etică şi arbitraj în urma intervievării expertului şi analizării tuturor documentelor aferente;
    c) pentru persoane fizice atunci când o persoană fizică atestată a fost condamnată penal definitiv, iar pentru persoane juridice atunci când un reprezentant legal al persoanei juridice a fost condamnat penal definitiv, până la împlinirea termenului de reabilitare pentru ambele categorii de persoane;
    d) persoanele fizice şi juridice cărora li s-a suspendat sau anulat atestatul pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate pot contesta deciziile de la art. 196 şi art. 197 literele a), b) şi c) precum şi alte decizii care le vizează cu privire la activitatea din domeniul gestionării siturilor contaminate la Comisia de etică şi arbitraj, care poate dispune păstrarea sau anularea deciziilor de suspendare sau anulare a atestatului.


    ART. 198
    (1) Lista experţilor atestaţi în domeniul gestionării siturilor contaminate este transmisă de către asociaţia profesională în domeniul protecţiei mediului către direcţia de specialitate cu atribuţii în domeniul gestionării siturilor contaminate din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, ori de câte ori se produce o modificare a acesteia.
    (2) Lista experţilor atestaţi în domeniul gestionării siturilor contaminate este un document public şi se afişează atât pe pagina de internet a asociaţiei profesionale în domeniul protecţiei mediului, cât şi pe pagina de internet a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
    (3) Modelul privind anularea/suspendarea atestatului pentru realizarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate se regăseşte în procedura menţionată la art. 174 alin. (2) litera d).

    ART. 199
    Anexele nr. 1- 3 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

    ANEXA 1

    Listă tabele:
        Tabelul 1 Notificare privind completarea Listei pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului
        Tabelul 2 Lista pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului
        Tabelul 3 Solicitare de clarificare privind erorile sau lipsa informaţiilor din Lista pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului
        Tabelul 4 Notificare privind completarea Chestionarului pentru deţinătorii siturilor potenţial contaminate identificate
        Tabelul 5 Notificare privind completarea Chestionarului pentru operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea pe un sit potenţial contaminat
        Tabelul 6 Solicitare de clarificare privind erorile sau lipsa informaţiilor din Chestionarul pentru deţinătorii siturilor potenţial contaminate identificate/Chestionarul pentru operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea pe un sit potenţial contaminat
        Tabelul 7 Notificare pentru începerea investigării preliminare - în cazul siturilor potenţial contaminate pentru care deţinătorii de teren/operatorii economici au comunicat încadrarea în una din situaţiile precizate la art. 14 din Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate
        Tabelul 8 Etape şi activităţi de prelevare/monitorizare
        Tabelul 9 Exemplu de calcul pentru scorul de risc
        Tabelul 10 Valori utilizate în calculul scorului de risc
        Tabelul 11 Conţinutul cadru al raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului
        Tabelul 12 Listele judeţene ale siturilor potenţial contaminate, siturilor contaminate şi siturilor remediate
        Tabelul 13 Inventarul Naţional al siturilor potenţial contaminate, siturilor contaminate şi siturilor remediate
        Tabelul 1 Notificare privind completarea Listei pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului

┌──────────────────────────────────────┐
│Notificare │
│Nr. .......... / ......... │
│privind completarea Listei pentru │
│identificarea deţinătorilor/ │
│operatorilor economici care au │
│desfăşurat/desfăşoară activităţi cu │
│potenţial de contaminare a solului │
│Către: ................ (se va │
│completa denumirea autorităţii │
│administraţiei publice locale) │
│În conformitate cu prevederile legale │
│în vigoare (art.7 alin (1) , (2) şi │
│(3) din Legea nr. 74/2019 privind │
│gestionarea siturilor potenţial │
│contaminate şi a celor contaminate), │
│vă solicităm să completaţi după │
│modelul anexat, Lista pentru │
│identificarea deţinătorilor/ │
│operatorilor economici care au │
│desfăşurat/desfăşoară activităţi cu │
│potenţial de contaminare a solului pe │
│teritoriul unităţii administrativ- │
│teritoriale .......... │
│Lista de identificare a deţinătorilor/│
│operatorilor economici va fi transmisă│
│atât în format letric cât şi │
│electronic către Agenţia Judeţeană │
│pentru Protecţia Mediului ............│
│în 30 zile lucrătoare de la data │
│primirii prezentei. În cazul │
│netransmiterii acesteia până la data │
│solicitată, se vor aplica sancţiuni │
│conform legislaţiei în vigoare. │
│Dacă sunt identificate situri orfane │
│(un sit potenţial contaminat/ │
│contaminat al cărui deţinător/poluator│
│este necunoscut), vă rugăm să │
│completaţi cu datele pe care le │
│deţineţi, anexa nr. 3 la Legea nr. 74/│
│2019 - Chestionar pentru deţinătorii │
│siturilor potenţial contaminate │
│identificate. Datele pentru siturile │
│potenţial contaminate orfane vor fi │
│transmise către agenţia judeţeană │
│pentru protecţia mediului .......... │
│în termen de 45 de zile lucrătoare de │
│la data primirii prezentei. │
│Numele, prenumele: Funcţia: Semnătura/│
│Data: │
│Date de contact: (adresă completă, │
│telefon, e-mail) │
└──────────────────────────────────────┘


        Tabelul 2 Lista pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Lista pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au │
│desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Denumirea APL: │
├────┬────────────┬────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┬───────────┬────────────┤
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │identificare│Număr de│Utilizarea│Tipul │ │Deţinut de │Proprietate│Anul de │
│Nr. │Număr │carte │prezentă a│activităţii│Adresa │(nume/ │(persoană │înregistrare│
│crt.│cadastral/ │funciară│terenului/│desfăşurate│completă│societate/ │juridică/ │a │
│ │Numere │ │sitului │pe sit │ │instituţie)│fizică) │proprietăţii│
│ │cadastrale │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│1. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│2. │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────────────┴────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┴───────────┴────────────┘


        Tabelul 3 Solicitare de clarificare privind erorile sau lipsa informaţiilor din "Lista pentru identificarea deţinătorilor/operatorilor economici care au desfăşurat/desfăşoară activităţi cu potenţial de contaminare a solului"

┌──────────────────────────────────────┐
│Solicitare de clarificare │
│Nr........ /....... │
│privind erorile sau lipsa │
│informaţiilor din Lista pentru │
│identificarea deţinătorilor/ │
│operatorilor economici care au │
│desfăşurat/desfăşoară activităţi cu │
│potenţial de contaminare a solului │
│Către: .... (se va completa denumirea │
│autorităţii administraţiei publice │
│locale) │
│Referitor la documentul transmis de │
│dumneavoastră în data de │
│........................ având numărul│
│de înregistrare....vă comunicăm faptul│
│că acesta cuprinde informaţii │
│incomplete, după cum urmează: (se vor │
│indica rubricile unde lipsesc │
│informaţii sau sunt incomplete). │
│Vă solicităm să transmiteţi formularul│
│completat corespunzător până la data │
│de . .......... (20 zile lucrătoare de│
│la data primirii prezentei │
│solicitări). În cazul netransmiterii │
│acestuia până la data solicitată, vă │
│informăm că se vor aplica sancţiuni │
│conform legislaţiei în vigoare. │
│Numele, prenumele: Funcţia: Semnătura/│
│Data: │
│Date de contact: (adresă completă, │
│telefon, e-mail) │
└──────────────────────────────────────┘


        Tabelul 4 Notificare privind completarea "Chestionarului pentru deţinătorii siturilor potenţial contaminate identificate"

┌──────────────────────────────────────┐
│Notificare │
│Nr. .... /....... │
│privind completarea Chestionarului │
│pentru deţinătorii siturilor potenţial│
│contaminate identificate │
│Către: .... (se va completa numele │
│deţinătorului) │
│În conformitate cu prevederile legale │
│în vigoare (art. 9 din Legea nr. 74/ │
│2019 privind gestionarea siturilor │
│potenţial contaminate şi a celor │
│contaminate) vă solicităm să │
│completaţi „Chestionarul pentru │
│deţinătorii siturilor potenţial │
│contaminate identificate”, anexat │
│prezentei (anexa nr. 3 la Legea nr. 74│
│/2019) cu informaţii despre situl │
│deţinut. │
│„Chestionarul pentru deţinătorii │
│siturilor potenţial contaminate │
│identificate” va fi transmis în format│
│letric şi electronic către Agenţia │
│Judeţeană pentru Protecţia Mediului │
│.... în termen de 60 zile lucrătoare │
│de la data primirii prezentei. În │
│cazul necomunicării acestuia până la │
│data solicitată, se vor aplica │
│sancţiuni conform legislaţiei în │
│vigoare. │
│Numele, prenumele: Funcţia: Semnătura/│
│Data: │
│Date de contact: (adresă completă, │
│telefon, e-mail) │
└──────────────────────────────────────┘


        Tabelul 5 Notificare privind completarea "Chestionarului pentru operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea pe un sit potenţial contaminat"

┌──────────────────────────────────────┐
│Notificare │
│Nr. ...... /....... │
│privind completarea Chestionarului │
│pentru operatorii economici care îşi │
│desfăşoară activitatea pe un sit │
│potenţial contaminat │
│Către: .... (se va completa denumirea │
│operatorului economic) │
│În conformitate cu prevederile legale │
│în vigoare (art. 9 din Legea nr. 74/ │
│2019 privind gestionarea siturilor │
│potenţial contaminate şi a celor │
│contaminate), vă solicităm să │
│completaţi „Chestionarul pentru │
│operatorii economici care îşi │
│desfăşoară activitatea pe un sit │
│potenţial contaminat”, anexat │
│prezentei (anexa nr. 4 la Legea nr. 74│
│/2019) cu informaţii despre situl │
│deţinut/operat. │
│„Chestionarul pentru operatorii │
│economici care îşi desfăşoară │
│activitatea pe un sit potenţial │
│contaminat” va fi transmis atât în │
│format letric cât şi electronic către │
│Agenţia Judeţeană pentru Protecţia │
│Mediului ... în termen de 60 zile │
│lucrătoare de la data primirii │
│prezentei. În cazul necomunicării │
│acestuia până la data solicitată, se │
│vor aplica sancţiuni conform │
│legislaţiei în vigoare. │
│Numele, prenumele: Funcţia: Semnătura/│
│Data: │
│Date de contact: (adresă completă, │
│telefon, e-mail) │
└──────────────────────────────────────┘


        Tabelul 6 Solicitare de clarificare privind erorile sau lipsa informaţiilor din Chestionarul pentru deţinătorii siturilor potenţial contaminate identificate/Chestionarul pentru operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea pe un sit potenţial contaminat

┌──────────────────────────────────────┐
│Solicitare de clarificare │
│Nr. ...../....... │
│privind erorile sau lipsa │
│informaţiilor din Chestionarul pentru │
│deţinătorii siturilor potenţial │
│contaminate identificate/Chestionarul │
│pentru operatorii economici care îşi │
│desfăşoară activitatea pe un sit │
│potenţial contaminat │
│Către: ....(se va completa denumirea │
│operatorului economic/ numele │
│deţinătorului, după caz) │
│Referitor la documentul transmis de │
│dvs. în data de . . . . . . . . . . │
│având numărul de înregistrare │
│........................... vă │
│comunicăm faptul că acesta cuprinde │
│informaţii incomplete, după cum │
│urmează: (se vor indica rubricile de │
│unde lipsesc informaţii sau sunt │
│incomplete) │
│Vă solicităm să transmiteţi formularul│
│completat corespunzător în termen de │
│20 zile lucrătoare de la data │
│confirmării de primire a solicitării. │
│În cazul netransmiterii acestuia până │
│la data solicitată, vă informăm că se │
│vor aplica sancţiuni conform │
│legislaţiei în vigoare. │
│Numele, prenumele: Funcţia: Semnătura/│
│Da │
│Date de contact: (adresă completă, │
│telefon, e-mail) │
└──────────────────────────────────────┘


        Tabelul 7 Notificare pentru începerea investigării preliminare - în cazul siturilor potenţial contaminate pentru care deţinătorii de teren/operatorii economici au comunicat încadrarea în una din situaţiile precizate la art. 14 din Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate

┌──────────────────────────────────────┐
│Notificare pentru începerea │
│investigării preliminare - în cazul │
│siturilor potenţial contaminate pentru│
│care deţinătorii de teren/operatorii │
│economici au comunicat încadrarea în │
│una din situaţiile precizate la art. │
│14 în Legea nr. 74/2019 privind │
│gestionarea siturilor potenţial │
│contaminate şi a celor contaminate │
│Către: . . . . . . . . . . │
│Având în vedere: │
│Adresa nr. .......... din .......... │
│/........../.......... transmisă de │
│dumneavoastră cu privire la încadrarea│
│în situaţia precizată în art. 14, │
│litera (..) .......... din Legea nr. │
│74/2019 privind gestionarea siturilor │
│potenţial contaminate şi a celor │
│contaminate, a sitului denumit │
│.......... în suprafaţă de .......... │
│situat în .......... înscris în cartea│
│funciară nr. .......... identificat cu│
│număr cadastral/numere cadastrale │
│.......... deţinut în proprietate/în │
│folosinţă de către (numele/denumirea │
│deţinătorului/operatorului economic) │
│.......... cu sediul în .......... │
│(adresa completă) Cod Unic de │
│Înregistrare .......... │
│Vă transmitem, │
│NOTIFICARE │
│Pentru situl denumit . . . . . . . . .│
│. declarat ca sit potenţial contaminat│
│se solicită efectuarea investigării │
│preliminare conform prevederilor │
│legale. │
│Raportul de investigare preliminară se│
│va înainta în termen de 60 de zile │
│lucrătoare de la data primirii │
│prezentei. │
│Numele, prenumele şi funcţia: │
│Semnătura: Ştampila: Data: │
└──────────────────────────────────────┘


        Tabelul 8 Etape şi activităţi de prelevare/monitorizare

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Etapa de │Activităţi de prelevare│
│investigare │/monitorizare │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- construcţia de │
│ │instalaţii de │
│ │monitorizare pentru a │
│ │oferi o acoperire │
│ │suficientă pentru │
│ │întreaga zonă de │
│ │interes*A); │
│ │- testarea in-situ (de │
│Investigarea │exemplu, teste de │
│detaliată │pompare şi determinarea│
│(propriu-zisă)│conductivităţii │
│ │hidraulice a │
│ │acviferului); │
│ │- măsurarea nivelului │
│ │apei subterane; │
│ │- prelevarea probelor │
│ │de apă subterană şi │
│ │realizarea analizelor │
│ │pentru indicatorii │
│ │stabiliţi │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- ajustarea ulterioară │
│ │a reţelei de │
│ │monitorizare, după caz,│
│ │pe baza │
│ │constatărilor*B); │
│ │- testarea in-situ (de │
│ │exemplu, teste de │
│ │pompare şi determinarea│
│Investigare │conductivităţii │
│suplimentară │hidraulice a │
│ │acviferului); │
│ │- monitorizarea │
│ │ulterioară a nivelului │
│ │apei; │
│ │- prelevarea probelor │
│ │de apă şi realizarea │
│ │analizelor pentru │
│ │indicatorii stabiliţi │
└──────────────┴───────────────────────┘

        *A) Instalaţiile utilizate pot fi piezometre (pentru a determina nivelul apei subterane) sau puţuri forate (pentru prelevare de probe de apă şi determinare a calităţii apei), în funcţie de obiective.
        *B) Concluziile anterioare ar trebui să fie utilizate pentru a determina locaţia şi adâncimea de prelevare şi tipurile de instalaţii necesare.

        Tabelul 9 Exemplu de calcul pentru scorul de risc

┌────┬─────────────┬─────────────────┬───────┬──────────┬────────┬───────┐
│Nr. │ │Parametru/ │ │ │Punctaj │Punctaj│
│crt.│Categoria │Indicator │Opţiuni│Risc │asociat │acordat│
│ │ │ │ │ │opţiunii│ │
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────┼──────────┼────────┼───────┤
│ │ │Valoarea maximă a│ │ │ │ │
│ │ │riscului toxic │ │ │ │ │
│ │ │cumulat (indice │ │ │ │ │
│ │ │de risc HI) │ │ │ │ │
│ │ │calculată pentru │A │ridicat │10 │ │
│ │ │fiecare cale │ │ │ │ │
│ │ │activă de │ │ │ │ │
│ │ │expunere este mai│ │ │ │ │
│ │ │mare de 10 │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Valoarea maximă a│ │ │ │ │
│ │ │riscului toxic │ │ │ │ │
│ │ │cumulat (indice │ │ │ │ │
│ │Evaluarea │de risc HI) │ │ │ │ │
│ │riscului- │calculată pentru │B │mediu │5 │ │
│1 │Valoarea │fiecare cale │ │ │ │5 │
│ │indicelui de │activă de │ │ │ │ │
│ │risc HI │expunere este │ │ │ │ │
│ │ │între 1 şi 10 │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Valoarea maximă a│ │ │ │ │
│ │ │riscului toxic │ │ │ │ │
│ │ │cumulat (indice │ │ │ │ │
│ │ │de risc HI) │ │ │ │ │
│ │ │calculată pentru │ │ │ │ │
│ │ │fiecare cale │C │acceptabil│0 │ │
│ │ │activă de │ │ │ │ │
│ │ │expunere este mai│ │ │ │ │
│ │ │mică decât 1 │ │ │ │ │
│ │ │(riscul este │ │ │ │ │
│ │ │acceptabil) │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────┼──────────┼────────┼───────┤
│ │ │Valoarea maximă a│ │ │ │ │
│ │ │riscului │ │ │ │ │
│ │ │cancerigen │ │ │ │ │
│ │ │cumulativ (Rcum) │ │foarte │ │ │
│ │ │calculat pentru │A │ridicat │10 │ │
│ │ │fiecare cale de │ │ │ │ │
│ │ │expunere activă │ │ │ │ │
│ │ │este mai mare de │ │ │ │ │
│ │ │1,0E-02 │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Valoarea maximă a│ │ │ │ │
│ │ │riscului │ │ │ │ │
│ │ │cancerigen │ │ │ │ │
│ │ │cumulativ (Rcum) │ │ │ │ │
│ │ │calculat pentru │B │ridicat │6 │ │
│ │ │fiecare cale de │ │ │ │ │
│ │ │expunere activă │ │ │ │ │
│ │ │este între │ │ │ │ │
│ │ │1,0E-04 şi │ │ │ │ │
│ │Evaluarea │1,0E-02 │ │ │ │ │
│ │riscului- ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│2 │Valoarea │Valoarea maximă a│ │ │ │6 │
│ │riscului │riscului │ │ │ │ │
│ │cancerigen R │cancerigen │ │ │ │ │
│ │ │cumulativ (Rcum) │ │ │ │ │
│ │ │calculat pentru │C │mediu │3 │ │
│ │ │fiecare cale de │ │ │ │ │
│ │ │expunere activă │ │ │ │ │
│ │ │este între │ │ │ │ │
│ │ │1,0E-05 şi │ │ │ │ │
│ │ │1,0E-04 │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Valoarea maximă a│ │ │ │ │
│ │ │riscului │ │ │ │ │
│ │ │cancerigen │ │ │ │ │
│ │ │cumulativ (Rcum) │ │ │ │ │
│ │ │calculat pentru │ │ │ │ │
│ │ │fiecare cale de │D │acceptabil│0 │ │
│ │ │expunere activă │ │ │ │ │
│ │ │este mai mic │ │ │ │ │
│ │ │decât 1,0E-05 │ │ │ │ │
│ │ │(riscul este │ │ │ │ │
│ │ │acceptabil) │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────┼──────────┼────────┼───────┤
│ │ │Valoarea maximă a│ │ │ │ │
│ │ │riscului toxic │ │ │ │ │
│ │ │cumulativ │ │ │ │ │
│ │ │(Indicele de Risc│A │ridicat │10 │ │
│ │ │HI) calculat │ │ │ │ │
│ │ │pentru inhalarea │ │ │ │ │
│ │ │de vapori este │ │ │ │ │
│ │ │mai mare de 1 │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Valoarea maximă a│ │ │ │ │
│ │ │riscului toxic │ │ │ │ │
│ │ │cumulativ │ │ │ │ │
│ │ │(Indicele de Risc│ │ │ │ │
│ │Evaluarea │HI) calculat │ │ │ │ │
│ │riscului- │pentru ingerare │ │ │ │ │
│ │Căi active de│sol/apă, şi/sau │B │mediu │5 │ │
│3 │expunere- │contact dermic cu│ │ │ │10 │
│ │indice de │sol/apă, şi/sau │ │ │ │ │
│ │risc │inhalare │ │ │ │ │
│ │inacceptabil │particule de sol/│ │ │ │ │
│ │ │apă este mai mare│ │ │ │ │
│ │ │de 1 │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Valoarea maximă a│ │ │ │ │
│ │ │riscului toxic │ │ │ │ │
│ │ │cumulativ │ │ │ │ │
│ │ │(Indicele de Risc│ │ │ │ │
│ │ │HI) calculat │ │ │ │ │
│ │ │pentru fiecare │C │acceptabil│0 │ │
│ │ │cale de expunere │ │ │ │ │
│ │ │activă este mai │ │ │ │ │
│ │ │mic decât 1 │ │ │ │ │
│ │ │(riscul este │ │ │ │ │
│ │ │acceptabil) │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────┼──────────┼────────┼───────┤
│ │ │Valoarea maximă a│ │ │ │ │
│ │ │riscului │ │ │ │ │
│ │ │cancerigen │ │ │ │ │
│ │ │cumulativ (Rcum) │A │ridicat │10 │ │
│ │ │calculat pentru │ │ │ │ │
│ │ │inhalarea de │ │ │ │ │
│ │ │vapori este mai │ │ │ │ │
│ │ │mare de 1,0E-05 │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Valoarea maximă a│ │ │ │ │
│ │ │riscului │ │ │ │ │
│ │ │cancerigen │ │ │ │ │
│ │Evaluarea │cumulativ (Rcum) │ │ │ │ │
│ │riscului- │calculat pentru │ │ │ │ │
│ │Căi active de│ingerare sol/apă,│ │ │ │ │
│ │expunere cu │şi/sau contact │B │mediu │5 │ │
│4 │indice de │dermic cu sol/ │ │ │ │10 │
│ │risc │apă, şi/sau │ │ │ │ │
│ │cancerigen │inhalare │ │ │ │ │
│ │inacceptabil │particule de sol/│ │ │ │ │
│ │ │apă este mai mare│ │ │ │ │
│ │ │de 1,0E-05 │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Valoarea maximă a│ │ │ │ │
│ │ │riscului │ │ │ │ │
│ │ │cancerigen │ │ │ │ │
│ │ │cumulativ (Rcum) │ │ │ │ │
│ │ │calculat pentru │C │acceptabil│0 │ │
│ │ │fiecare cale de │ │ │ │ │
│ │ │expunere activă │ │ │ │ │
│ │ │este mai mic │ │ │ │ │
│ │ │decât 1 (riscul │ │ │ │ │
│ │ │este acceptabil) │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────┼──────────┼────────┼───────┤
│ │ │Receptorii │ │ │ │ │
│ │ │ecologici sunt │ │ │ │ │
│ │ │supuşi unor │ │ │ │ │
│ │ │efecte negative │ │ │ │ │
│ │ │semnificative din│ │ │ │ │
│ │ │cauza │ │ │ │ │
│ │ │contaminării │ │ │ │ │
│ │ │mediului, aşa cum│ │ │ │ │
│ │ │rezultă din │ │ │ │ │
│ │ │datele şi │A │ridicat │10 │ │
│ │ │informaţiile │ │ │ │ │
│ │ │obţinute din │ │ │ │ │
│ │ │caracterizarea │ │ │ │ │
│ │ │chimică, │ │ │ │ │
│ │ │monitorizările │ │ │ │ │
│ │ │ecologice şi/sau │ │ │ │ │
│ │ │analizele │ │ │ │ │
│ │ │biologice │ │ │ │ │
│ │ │efectuate │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Receptorii │ │ │ │ │
│ │ │ecologici sunt │ │ │ │ │
│ │Evaluarea │supuşi unor │ │ │ │ │
│ │riscului │efecte negative │ │ │ │ │
│5 │pentru │limitate din │ │ │ │0 │
│ │receptorii │cauza │ │ │ │ │
│ │ecologici │contaminării │ │ │ │ │
│ │ │mediului, aşa cum│ │ │ │ │
│ │ │rezultă din │ │ │ │ │
│ │ │datele şi │ │ │ │ │
│ │ │informaţiile │ │ │ │ │
│ │ │obţinute din │ │ │ │ │
│ │ │caracterizarea │ │ │ │ │
│ │ │chimică, │ │ │ │ │
│ │ │monitorizările │B │mediu │5 │ │
│ │ │ecologice şi/sau │ │ │ │ │
│ │ │analizele │ │ │ │ │
│ │ │biologice │ │ │ │ │
│ │ │efectuate sau │ │ │ │ │
│ │ │există suspiciuni│ │ │ │ │
│ │ │cu privire la │ │ │ │ │
│ │ │efectele negative│ │ │ │ │
│ │ │care ar putea │ │ │ │ │
│ │ │apărea în │ │ │ │ │
│ │ │viitorul apropiat│ │ │ │ │
│ │ │(cauzate de │ │ │ │ │
│ │ │existenţa │ │ │ │ │
│ │ │contaminării │ │ │ │ │
│ │ │mediului) │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────┼──────────┼────────┼───────┤
│ │ │Suprafaţa totală │ │ │ │ │
│ │ │a sursei │ │ │ │ │
│ │ │existente la │ │ │ │ │
│ │ │nivelul solului │ │ │ │ │
│ │ │(definită ca aria│ │ │ │ │
│ │ │în care cel puţin│ │foarte │ │ │
│ │ │un contaminant │A │ridicat │10 │ │
│ │ │are o │ │ │ │ │
│ │ │concentraţie care│ │ │ │ │
│ │ │depăşeşte pragul │ │ │ │ │
│ │ │de alertă) este │ │ │ │ │
│ │ │mai mare de │ │ │ │ │
│ │ │10.000mp (1 ha) │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Suprafaţa totală │ │ │ │ │
│ │ │a sursei │ │ │ │ │
│ │ │existente la │ │ │ │ │
│ │ │nivelul solului │ │ │ │ │
│ │ │(definită ca aria│ │ │ │ │
│ │ │în care cel puţin│ │ │ │ │
│ │ │un contaminant │B │ridicat │6 │ │
│ │ │are o │ │ │ │ │
│ │ │concentraţie care│ │ │ │ │
│ │ │depăşeşte pragul │ │ │ │ │
│ │ │de alertă) este │ │ │ │ │
│ │Suprafaţa │între 1.000mp şi │ │ │ │ │
│6 │sursei (la │10.000mp (1 ha) │ │ │ │6 │
│ │sol) ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Suprafaţa totală │ │ │ │ │
│ │ │a sursei │ │ │ │ │
│ │ │existente la │ │ │ │ │
│ │ │nivelul solului │ │ │ │ │
│ │ │(definită ca aria│ │ │ │ │
│ │ │în care cel puţin│ │ │ │ │
│ │ │un contaminant │C │mediu │3 │ │
│ │ │are o │ │ │ │ │
│ │ │concentraţie care│ │ │ │ │
│ │ │depăşeşte pragul │ │ │ │ │
│ │ │de alertă) este │ │ │ │ │
│ │ │între 100mp şi │ │ │ │ │
│ │ │1.000mp │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Suprafaţa totală │ │ │ │ │
│ │ │a sursei │ │ │ │ │
│ │ │existente la │ │ │ │ │
│ │ │nivelul solului │ │ │ │ │
│ │ │(definită ca aria│ │ │ │ │
│ │ │în care cel puţin│D │acceptabil│0 │ │
│ │ │un contaminant │ │ │ │ │
│ │ │are o │ │ │ │ │
│ │ │concentraţie care│ │ │ │ │
│ │ │depăşeşte pragul │ │ │ │ │
│ │ │de alertă) este │ │ │ │ │
│ │ │mai mică de 100mp│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────┼──────────┼────────┼───────┤
│ │ │Apa subterană │ │ │ │ │
│ │ │contaminată │ │ │ │ │
│ │ │(definită ca aria│ │ │ │ │
│ │ │în care cel puţin│ │ │ │ │
│ │ │un contaminant │ │foarte │ │ │
│ │ │are o │A │ridicat │10 │ │
│ │ │concentraţie care│ │ │ │ │
│ │ │depăşeşte pragul │ │ │ │ │
│ │ │de alertă) este │ │ │ │ │
│ │ │mai mare de │ │ │ │ │
│ │ │100.000mp (10 ha)│ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Apa subterană │ │ │ │ │
│ │ │contaminată │ │ │ │ │
│ │ │(definită ca aria│ │ │ │ │
│ │ │zonei în care cel│ │ │ │ │
│ │ │puţin un │ │ │ │ │
│ │ │contaminant are o│B │ridicat │6 │0 │
│ │ │concentraţie care│ │ │ │ │
│ │ │depăşeşte pragul │ │ │ │ │
│ │ │de alertă) este │ │ │ │ │
│ │ │între 10.000mp (1│ │ │ │ │
│ │Suprafaţa │ha) şi 100.000mp │ │ │ │ │
│7 │acviferului │(10 ha) │ │ │ │ │
│ │subteran ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Apa subterană │ │ │ │ │
│ │ │contaminată │ │ │ │ │
│ │ │definită ca aria │ │ │ │ │
│ │ │zonei în care cel│ │ │ │ │
│ │ │puţin un │ │ │ │ │
│ │ │contaminant are o│C │mediu │3 │ │
│ │ │concentraţie care│ │ │ │ │
│ │ │depăşeşte pragul │ │ │ │ │
│ │ │de alertă) este │ │ │ │ │
│ │ │între 1.000mp şi │ │ │ │ │
│ │ │10.000mp (1 ha) │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┼───────┤
│ │ │Apa subterană │ │ │ │ │
│ │ │contaminată │ │ │ │ │
│ │ │definită ca aria │ │ │ │ │
│ │ │zonei în care cel│ │ │ │ │
│ │ │puţin un │ │ │ │ │
│ │ │contaminant are o│D │acceptabil│0 │ │
│ │ │concentraţie care│ │ │ │ │
│ │ │depăşeşte pragul │ │ │ │ │
│ │ │de alertă) este │ │ │ │ │
│ │ │mai mică de │ │ │ │ │
│ │ │1.000mp │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────┼──────────┼────────┼───────┤
│ │ │Clădiri │ │ │ │ │
│ │ │rezidenţiale şi/ │ │ │ │ │
│ │ │sau unităţi de │ │ │ │ │
│ │ │învăţământ şi/sau│ │ │ │ │
│ │ │spitale şi/sau │ │ │ │ │
│ │ │clădiri │ │ │ │ │
│ │ │industriale/ │ │ │ │ │
│ │ │comerciale │A │foarte │10 │ │
│ │ │situate pe căile │ │ridicat │ │ │
│ │ │de expunere, în │ │ │ │ │
│ │ │care se află mai │ │ │ │ │
│ │ │mult de 1000 de │ │ │ │ │
│ │ │persoane posibil │ │ │ │ │
│ │ │afectate de │ │ │ │ │
│ │ │expunerea la │ │ │ │ │
│ │ │contaminant │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Clădiri │ │ │ │ │
│ │ │rezidenţiale şi/ │ │ │ │ │
│ │ │sau unităţi de │ │ │ │ │
│ │ │învăţământ şi/sau│ │ │ │ │
│ │ │spitale şi/sau │ │ │ │ │
│ │ │clădiri │ │ │ │ │
│ │ │industriale/ │ │ │ │ │
│ │ │comerciale │ │ │ │ │
│ │ │situate pe căile │B │ridicat │6 │ │
│ │ │de expunere, în │ │ │ │ │
│ │ │care se află mai │ │ │ │ │
│ │ │mult de 100 de │ │ │ │ │
│ │ │persoane, dar mai│ │ │ │ │
│ │Amploare a │puţin de 1000, │ │ │ │ │
│ │potenţialului│posibil afectate │ │ │ │ │
│8 │de expunere a│de expunerea la │ │ │ │3 │
│ │populaţiei │contaminant │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Clădiri │ │ │ │ │
│ │ │rezidenţiale şi/ │ │ │ │ │
│ │ │sau unităţi de │ │ │ │ │
│ │ │învăţământ şi/sau│ │ │ │ │
│ │ │spitale şi/sau │ │ │ │ │
│ │ │clădiri │ │ │ │ │
│ │ │industriale/ │ │ │ │ │
│ │ │comerciale │C │mediu │3 │ │
│ │ │situate pe căile │ │ │ │ │
│ │ │de expunere, în │ │ │ │ │
│ │ │care se află mai │ │ │ │ │
│ │ │puţin de 100 de │ │ │ │ │
│ │ │persoane posibil │ │ │ │ │
│ │ │afectate de │ │ │ │ │
│ │ │expunerea la │ │ │ │ │
│ │ │contaminant. │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Nu există clădiri│ │ │ │ │
│ │ │rezidenţiale şi/ │ │ │ │ │
│ │ │sau unităţi de │ │ │ │ │
│ │ │învăţământ şi/sau│ │ │ │ │
│ │ │spitale şi/sau │ │ │ │ │
│ │ │clădiri │ │ │ │ │
│ │ │industriale/ │D │acceptabil│0 │ │
│ │ │comerciale pe │ │ │ │ │
│ │ │căile de expunere│ │ │ │ │
│ │ │ori nu există căi│ │ │ │ │
│ │ │active de │ │ │ │ │
│ │ │expunere la │ │ │ │ │
│ │ │contaminant. │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────┼──────────┼────────┼───────┤
│ │ │Există habitate │ │ │ │ │
│ │ │naturale şi/sau │ │ │ │ │
│ │ │receptori │ │ │ │ │
│ │ │ecologici în │ │ │ │ │
│ │ │vecinătatea │ │ │ │ │
│ │ │sitului │A │ridicat │10 │ │
│ │ │contaminat şi au │ │ │ │ │
│ │ │fost identificate│ │ │ │ │
│ │ │căi de expunere │ │ │ │ │
│ │ │semnificativă │ │ │ │ │
│ │Amploare a │între sursă şi │ │ │ │ │
│ │potenţialului│aceştia │ │ │ │ │
│ │de expunere a├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤0 │
│ │receptorilor │Există habitate │ │ │ │ │
│ │ecologici şi │naturale şi/sau │ │ │ │ │
│ │a habitatelor│receptori │ │ │ │ │
│ │naturale │ecologici în │ │ │ │ │
│ │(aflate în │vecinătatea │ │ │ │ │
│9 │vecinătate a │sitului │ │ │ │ │
│ │sitului - │contaminat şi au │B │mediu │5 │ │
│ │care nu a │fost identificate│ │ │ │ │
│ │fost luat în │căi de expunere │ │ │ │ │
│ │considerar e │potenţial │ │ │ │ │
│ │în Nivelul 1 │semnificativă │ │ │ │ │
│ │al evaluării │între sursă şi │ │ │ │ │
│ │de risc) │aceştia │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┼───────┤
│ │ │Nu există │ │ │ │ │
│ │ │habitate naturale│ │ │ │ │
│ │ │şi/sau receptori │ │ │ │ │
│ │ │ecologici în │ │ │ │ │
│ │ │vecinătatea │C │acceptabil│0 │ │
│ │ │sitului │ │ │ │ │
│ │ │contaminat sau nu│ │ │ │ │
│ │ │există căi de │ │ │ │ │
│ │ │expunere între │ │ │ │ │
│ │ │sursă şi aceştia │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────┼──────────┼────────┼───────┤
│ │ │Situl contaminat │A │ridicat │10 │ │
│ │ │este orfan │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Situl contaminat │ │ │ │ │
│ │ │se află în │ │ │ │ │
│ │ │proprietatea │ │ │ │ │
│ │ │statului sau al │ │ │ │ │
│ │ │unei autorităţi │ │ │ │ │
│ │ │publice, sau │B │mediu │5 │ │
│ │ │responsabilitatea│ │ │ │ │
│ │ │pentru aspectele │ │ │ │ │
│ │Situaţia │de mediu aparţine│ │ │ │ │
│10 │juridică a │unei autorităţi │ │ │ │0 │
│ │sitului │publice │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤ │
│ │ │Situl contaminat │ │ │ │ │
│ │ │este în │ │ │ │ │
│ │ │proprietate │ │ │ │ │
│ │ │privată, persoana│ │ │ │ │
│ │ │fizică sau │C │acceptabil│0 │ │
│ │ │juridică │ │ │ │ │
│ │ │deţinătoare este │ │ │ │ │
│ │ │responsabilă │ │ │ │ │
│ │ │pentru aspectele │ │ │ │ │
│ │ │de mediu │ │ │ │ │
├────┼─────────────┴─────────────────┴───────┴──────────┼────────┼───────┤
│ │Scor de risc │Max. 100│40 │
└────┴──────────────────────────────────────────────────┴────────┴───────┘


        Tabelul 10 Valori utilizate în calculul scorului de risc

┌──────────────────────┬───────────────┐
│Categorie │Parametru │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │Valoare │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │HI = 1,38 în │
│Evaluarea riscului │cazul inhalării│
│-Valoarea Indicelui de│de vapori în │
│Risc HI │exterior, pe │
│ │sit │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │R = 1,14E-04 în│
│ │cazul inhalării│
│ │de vapori în │
│ │interior, pe │
│ │sit │
│ │R = 2,15E-05 în│
│ │cazul inhalării│
│Evaluarea riscului │de vapori în │
│-Valoarea riscului │exterior, pe │
│cancerigen R │sit │
│ │R = 1,89E-05 în│
│ │cazul inhalării│
│ │de vapori în │
│ │exterior, în │
│ │vecinătatea │
│ │sitului │
│ │Rcum = 1,54E-04│
├──────────────────────┼───────────────┤
│Evaluarea riscului – │Inhalare în │
│Căi active de expunere│spaţiul │
│unde Indicele de Risc │interior, pe │
│nu este acceptabil │amplasamentul │
│ │sitului, IR>1 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Evaluarea riscului- │Inhalare în │
│Căi active de expunere│spaţiul │
│unde riscul cancerigen│interior, pe │
│nu este acceptabil │amplasamentul │
│ │sitului, Rcum>1│
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │Nu au fost │
│ │identificate │
│ │efecte negative│
│Evaluarea riscului │asupra │
│pentru receptorii │receptorilor │
│ecologici │ecologici de pe│
│ │sit şi nici din│
│ │vecinătatea │
│ │acestuia │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Suprafaţa sursei (la │Suprafaţa │
│sol) │sursei = 3600 │
│ │mp (60mx60m) │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │Nu s-au │
│Acvifer (apă │depistat │
│subterană) │concentraţii │
│ │peste valorile │
│ │de prag │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │La o distanţă │
│ │de aproximativ │
│ │230 m de sursă │
│ │se află o fermă│
│Amploarea │în care │
│potenţialului de │locuiesc 2 │
│expunere a populaţiei │familii. │
│ │Câţiva │
│ │muncitori │
│ │desfăşoară │
│ │activităţi în │
│ │prezent pe sit.│
├──────────────────────┼───────────────┤
│Amploarea │ │
│potenţialului de │ │
│expunere a │Nu au fost │
│receptorilor ecologici│identificaţi │
│şi a habitatelor │receptori │
│naturale (aflate în │ecologici pe │
│vecinătatea sitului - │sit sau în │
│care nu au fost luate │vecinătate │
│în considerare în │ │
│Nivelul 1 al evaluării│ │
│de risc) │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Situaţia juridică a │Proprietate │
│terenului │privată │
└──────────────────────┴───────────────┘


        Tabelul 11 Conţinutul cadru al raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului

┌──────────────────────────────────────┐
│Conţinutul cadru al raportului de │
│investigare detaliată şi evaluare a │
│riscului cuprinde, după caz │
│următoarele informaţii: │
│1. Introducere: │
│a) denumirea proiectului; │
│b) date de identificare şi contact ale│
│deţinătorului sitului/operatorului │
│economic; │
│c) date de identificare şi contact ale│
│expertului care întocmeşte raportul de│
│investigare detaliată şi evaluarea │
│riscului. │
│2. Descrierea amplasamentului şi │
│rezultatele investigării preliminare: │
│a) localizare (coordonate Stereo │
│1970), fotografii aeriene după caz, │
│harta topografică a regiunii │
│respective în care este situat situl, │
│planul actual al amplasamentului la │
│scară minim 1:10000 şi 1000, etc.; │
│b) prezentarea istoricului zonei - │
│revenire la investigarea preliminară │
│şi actualizarea cu date noi; │
│c) detalii despre utilizarea actuală a│
│amplasamentului, contextul dezvoltării│
│regiunii, condiţiile de │
│infrastructură, planuri, reţele de │
│canalizare, obiective existente în │
│zonă, starea clădirilor, a drumurilor,│
│detalii despre servicii de utilitate │
│publică, etc.; │
│d) detalii privind deţinătorul │
│sitului, precum şi detalii privind │
│folosinţa terenului (prezentă sau │
│trecută, pe baza înregistrărilor │
│cadastrale); │
│e) descrierea reglementărilor │
│aplicabile activităţii, autorizaţiile │
│existente şi planurile pentru │
│dezvoltarea viitoare; │
│f) rezultatele investigării │
│preliminare. │
│3. Obiectivele investigării detaliate │
│şi evaluării riscului; │
│a) obiectivele investigării detaliate │
│sunt clar definite; │
│b) s-a inclus, în mod clar şi succint,│
│rezumatul aspectelor cheie │
│identificate în etapa de investigare │
│preliminară (concluzii şi recomandări)│
│şi realizare a MCS, extrase din │
│raportul de investigare preliminară. │
│4. Aspecte referitoare la │
│caracteristicile geologice, │
│hidrogeologice şi hidrologice ale │
│amplasamentului: │
│a) caracteristici geologice │
│(stratigrafie, mineralogie, │
│petrografie, analize granulometrice, │
│etc); │
│b) consideraţii geotehnice (încadrarea│
│seismică a sitului şi a zonelor │
│adiacente, date privind │
│instabilităţile şi alunecările de │
│teren); │
│c) investigaţii geofizice │
│(electrometrie, georadar, │
│seismometrie, teledetecţie); │
│d) caracteristici geochimice (în │
│special asupra solului=pământuri şi │
│subsolului, distribuţia mono şi │
│pluri-elementală, etc.); │
│e) date hidrogeologice regionale (în │
│special asupra condiţiilor locale │
│privind hidrogeologia); │
│f) consideraţii climatice; │
│g) consideraţii geomorfologice; │
│h) s-au descris aspectele/ │
│caracteristicile menţionate mai sus. │
│Informaţiile au fost extrase din │
│raportul de investigare preliminară şi│
│au fost detaliate/completate. │
│5. Descrierea şi execuţia │
│investigărilor pe amplasament │
│a) s-au prezentat aspecte privind │
│planul şi proiectul de investigare │
│detaliată, s-au definit zonele │
│suspecte a fi contaminate, s-a descris│
│litologia amplasamentului, s-a │
│confirmat şi evaluat contaminarea; │
│b) s-au stabilit valorile de referinţă│
│şi criteriile de evaluare (valori de │
│prag): situaţia de referinţă este pe │
│deplin explicată; au fost menţionaţi │
│indicatorii de evaluare/valorile de │
│prag/de referinţă, rezultatele din │
│analizele efectuate anterior │
│contaminării, rezultate ale unor │
│analize realizate în apropiere de │
│punctele identificate ca fiind │
│contaminate în comparaţie cu │
│indicatori ai punctelor de prelevare │
│din vecinătate similare sitului │
│investigat dar neafectate de │
│contaminare sau referiri la starea │
│habitatelor/speciilor existente pe un │
│sit similar, dar neafectate de │
│contaminare, etc.; │
│c) s-au inclus suficiente detalii │
│despre modalitatea de realizare a │
│investigării şi s-au explicat toate │
│considerentele pentru care o anumită │
│metodă de investigare s-a aplicat; │
│d) s-a explicat clar de ce metoda │
│aleasă este cea mai indicată pentru │
│situaţia respectivă; │
│e) s-au inclus detalii şi constatări │
│rezultate din vizita la sit │
│(observaţiile în teren, probele │
│prelevate, rezultatele analizelor de │
│laborator/datele analitice sunt │
│prezentate tabelar comparativ cu │
│valorile de referinţă stabilite de │
│expert, pentru sol/subsol/apă │
│subterană; │
│f) au fost prelevate probe suficiente │
│şi au fost detaliate metodele de │
│prelevare, standardele aplicabile │
│pentru prelevare, laboratorul │
│utilizat, iar documentele doveditoare │
│sunt anexate raportului, etc); │
│g) rezultatele analizelor şi │
│măsurătorilor sunt prezentate tabelar,│
│iar în cadrul acestor tabelele sunt │
│incluse indicatorii de evaluare/ │
│valorile de referinţă/valorile de │
│prag.- rezultatele care depăşesc │
│indicatorii de evaluare/valorile prag/│
│valorile de referinţă sunt marcate │
│corespunzător, diferit de celelalte; │
│h) Sunt incluse în anexe: │
│- hărţi şi rezultate ale unor modelări│
│(de exemplu realizarea 3D a mediului │
│geologic, modelarea curgerii apelor │
│subterane, etc); │
│- rapoarte de încercare (copie conform│
│cu originalul); │
│- probe şi dovezi ale contaminării │
│solului/subsolului/apei subterane şi │
│alte observaţii relevante; │
│- descrierea metodei de investigare a │
│clădirilor (dacă este cazul) cât şi │
│probe şi dovezi privind investigarea │
│şi contaminarea clădirilor şi │
│instalaţiilor; │
│- rezultatele sunt interpretate şi │
│analizate. Secţiunea include concluzii│
│ale interpretării acestor rezultate şi│
│acestea sunt suficiente pentru ca APM │
│să ia o decizie privind încadrarea │
│sitului; │
│- sunt descrise limitările şi │
│condiţiile deosebite sau care au │
│împiedicat realizarea în bune condiţii│
│a investigării detaliate (de exemplu │
│accesul restricţionat în cazul │
│forajelor de prelevare probe, etc); │
│6. Interpretarea determinărilor de │
│laborator; │
│7. Evaluarea riscului: │
│a) analiza relaţiei │
│sursă-cale-receptor (revizuirea │
│modului conceptual al sitului); │
│b) riscurile identificate; │
│c) managementul riscurilor; │
│d) grila de alocare a punctajului │
│pentru fiecare categorie de indicatori│
│specifici şi calculul scorului de │
│risc; │
│8. Obiectivele şi ţintele de │
│remediere; │
│a) sunt incluse obiective şi ţinte de │
│remediere stabilite în baza │
│rezultatelor investigării detaliate şi│
│a evaluării riscului, în funcţie de │
│caracteristicile sitului contaminat; │
│b) obiectivele şi ţintele de remediere│
│ţin cont de tipul contaminanţilor, de │
│natura şi amploarea contaminării, de │
│receptorii care sunt în prezent sau │
│pot fi potenţial afectaţi, de calea │
│potenţială de expunere a receptorilor,│
│de sursele de finanţare şi timpul de │
│intervenţie, de folosinţa prezentă şi │
│viitoare a sitului; │
│c) expertul acreditat recomandă │
│soluţiile privind remedierea. │
│9. Concluzii şi recomandări; │
│10. Anexe: │
│a) planul cu amplasarea punctelor de │
│prelevare (prezentat în sistem de │
│coordonate Stereo 70); │
│b) plan de situaţie cu amplasarea │
│surselor de contaminare; │
│c) reprezentarea grafică a modelului │
│conceptual; │
│d) hărţi piezometrice; │
│e) profilele forajelor; │
│f) harta distribuţiei contaminanţilor │
│cât şi a distribuţiei acestora pe │
│verticală (secţiuni de adâncime); │
│g) diverse grafice reprezentând │
│evoluţia contaminării în timp; │
│h) fotografii din timpul activităţii │
│de prelevare; │
│i) rapoartele de încercare - copie │
│conform cu originalul; │
│j) plan de management de mediu; │
│k) referinţe bibliografice. │
└──────────────────────────────────────┘


        Tabelul 12 Listele judeţene ale siturilor potenţial contaminate, siturilor contaminate şi siturilor remediate

┌──┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│A │B│C│D│E│F│G│H│I│J│K│L│M│N│O│P│Q│R│S│Ş│T│Ţ│U│V│W│X│Y│
├──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│1.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│2.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│3.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

        A - Nr. crt.
        B - Codul Judeţean de identificare a sitului (cod atribuit de APM)
        C - Judeţul
        D - Localitatea
        E - Adresa
        F - Denumirea sitului (dacă este cazul)
        G - Număr cadastral
        H - Cartea funciară
        I - Suprafaţă (ha)
        Î - Statutul sitului (sit potenţial contaminat)
        J - Scorul de risc
        K - Categoria de prioritate (prioritate urgentă, prioritate ridicată, prioritate medie sau prioritate scazută)
        L - Deţinătorul (numele sau denumirea deţinătorului, după caz)
        M - Operatorul economic(numele sau denumirea operatorului economic, după caz)
        N - Acte de reglementare respectiv autorizaţie de gospodărire a apelor dacă există). Se va indica numărul de înregistrare şi data emiterii actelor de regle mentare şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor)
        O - Activităţi principale desfăşurate la sit (se vor indica codurile CAEN corespunzătoare respectivelor activităţi)
        P - Activităţi secundare desfăşurate la sit (se vor indica codurile CAEN corespun zătoare respectivelor activităţi)
        Q - Substanţe chimice utilizate (după caz: metale grele - compuşi, compuşi anorganici, produse petroliere, alte hidrocarburi, dizolvanţi, compuşi halogenaţi, pesticide, dioxine şi furani, azbest, fenoli, ftalaţi, altele)
        R - Produse (secundare) utilizate
        S - Deşeuri produse la sit
        Ş - Raport de investigare preliminară (se indică numărul de înregistrare al raportului de investigare preliminară)
        T - Decizia APM privind încadrarea sitului potenţial contaminat ca urmare a raportului de investigare preliminară (se indică numărul de înregistrare şi data emiterii acesteia)
        Ţ - Decizia APM privind efectuarea etapei de investigare detaliată şi evaluare a riscului asupra sitului potenţial contaminat (se indică numărul de înregistrare şi data emiterii acesteia)
        U - Raport de investigare detaliată şi evaluare a riscului (se indică numărul de înregistrare la APM al raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului)
        V - Decizia APM privind încadrarea sitului potenţial contaminat ca urmare a raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului (se indică numărul de înregistrare şi data emiterii acesteia)
        W - Decizia APM de remediere/schimbare a folosinţei sitului contaminat (se indică numărul de înregistrare şi data emiterii deciziei de remediere/schimbare a folosinţei sitului contaminat)
        X - Documente privind remedierea (se indică, după caz: numărul şi data de înregistrare, la APM, a proiectului de remediere, numărul de înregistrare şi data avizării de către APM a certificatului de încheiere a lucrărilor de remediere)
        Y - Documente/informaţii privind monitorizarea postremediere a sitului remediat (se indică numărul de înregistrare şi data emiterii deciziei APM referitoare la monitorizarea postre mediere, precum şi durata perioadei de monitorizare postremediere)

        Tabelul 13 Inventarul Naţional al siturilor potenţial contaminate, siturilor contaminate şi siturilor remediate

┌──┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│A │B│C│D│E│F│G│H│I│J│K│L│M│N│O│P│Q│R│S│Ş│T│Ţ│U│V│W│X│Y│
├──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│1.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│2.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│3.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

        A - Nr. crt.
        B - Codul Judeţean de identificare a sitului
        C - Judeţul
        D - Localitatea
        E - Adresa
        F - Denumirea sitului (dacă este cazul)
        G - Număr cadastral
        H - Cartea funciară
        I - Suprafaţă (ha)
        Î - Statutul sitului (sit potenţial contaminat)
        J - Scorul de risc (acordat de ANPM, prin APM fiecărui sit contaminat inclus în lista judeţeană a siturilor contaminate)
        K - Categoria de prioritate (prioritate urgentă, prioritate ridicată, prioritate medie sau prioritate scazută)
        L - Deţinătorul (numele sau denumirea deţinătorului, după caz)
        M - Operatorul economic(numele sau denumirea operatorului economic, după caz)
        N - Acte de reglementare respectiv autorizaţie de gospodărire a apelor dacă există). Se va indica numărul de înregistrare şi data emiterii actelor de reglementare şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor)
        O - Activităţi principale desfăşurate la sit (se vor indica codurile CAEN corespunzătoare respectivelor activităţi)
        P - Activităţi secundare desfăşurate la sit (se vor indica codurile CAEN corespunzătoare respectivelor activităţi)
        Q - Substanţe chimice utilizate (după caz: metale grele - compuşi, compuşi anorganici, produse petroliere, alte hidrocarburi, dizolvanţi, compuşi halogenaţi, pesticide, dioxine şi furani, azbest, fenoli, ftalaţi, altele)
        R - Produse (secundare) utilizate
        S - Deşeuri produse la sit
        Ş - Raport de investigare preliminară (se indică numărul de înregistrare al raportului de investigare preliminară)
        T - Decizia APM privind încadrarea sitului potenţial contaminat ca urmare a raportului de investigare preliminară (se indică numărul de înregistrare şi data emiterii acesteia)
        Ţ - Decizia APM privind efectuarea etapei de investigare detaliată şi evaluare a riscului asupra sitului potenţial contaminat (se indică numărul de înregistrare şi data emiterii acesteia)
        U - Raport de investigare detaliată şi evaluare a riscului (se indică numărul de înregistrare la APM al raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului)
        V - Decizia APM privind încadrarea sitului potenţial contaminat ca urmare a raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului (se indică numărul de înregistrare şi data emiterii acesteia)
        W - Decizia APM de remediere/schimbare a folosinţei sitului contaminat (se indică numărul de înregistrare şi data emiterii deciziei de remediere/schimbare a folosinţei sitului contaminat)
        X - Documente privind remedierea (se indică, după caz: numărul şi data de înregistrare, la APM, a proiectului de remediere, numărul de înregistrare şi data avizării de către APM a certificatului de încheiere a lucrărilor de remediere)
        Y - Documente/informaţii privind monitorizarea postremediere a sitului remediat (se indică numărul de înregistrare şi data emiterii deciziei APM referitoare la monitorizarea postremediere, precum şi durata perioadei de monitorizare postremediere)


    ANEXA 2

    Listă grile:
        Grila 1 Rezultatele evaluării riscului- Valoarea HI
        Grila 2 Rezultatele evaluării riscului- Valoarea riscului cancerigen
        Grila 3 Rezultatele evaluării riscului- Căi active de expunere unde indicele de risc nu este acceptabil
        Grila 4 Rezultatele evaluării riscului- Căi active de expunere unde riscul cancerigen nu este acceptabil
        Grila 5 Rezultatele evaluării riscului pentru receptorii ecologici
        Grila 6 Suprafaţa sursei (la sol)
        Grila 7 Suprafaţa acviferului (apă subterană)
        Grila 8 Amploarea potenţialului de expunere a populaţiei
        Grila 9 Amploarea potenţialului de expunere a receptorilor ecologici şi a habitatelor naturale (aflate în vecinătatea sitului - care nu au fost luate în considerare din cadrul Nivelului I al evaluării de risc)
        Grila 10 Situaţia juridică a sitului
        Grila 1 Rezultatele evaluării riscului- Valoarea HI

┌───────────┬───────┬──────────┬────────┐
│Parametru/ │ │ │Punctaj │
│Indicator │Opţiune│Risc │asociat │
│ │ │ │opţiunii│
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│toxic │ │ │ │
│cumulat │ │ │ │
│(indice de │ │ │ │
│risc HI) │A │ridicat │10 │
│calculată │ │ │ │
│pentru │ │ │ │
│fiecare │ │ │ │
│cale activă│ │ │ │
│de expunere│ │ │ │
│este mai │ │ │ │
│mare de 10 │ │ │ │
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│toxic │ │ │ │
│cumulat │ │ │ │
│(indice de │ │ │ │
│risc HI) │B │mediu │5 │
│calculată │ │ │ │
│pentru │ │ │ │
│fiecare │ │ │ │
│cale activă│ │ │ │
│de expunere│ │ │ │
│este între │ │ │ │
│1 şi 10 │ │ │ │
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│toxic │ │ │ │
│cumulat │ │ │ │
│(indice de │ │ │ │
│risc HI) │ │ │ │
│calculată │ │ │ │
│pentru │C │acceptabil│0 │
│fiecare │ │ │ │
│cale activă│ │ │ │
│de expunere│ │ │ │
│este mai │ │ │ │
│mică decât │ │ │ │
│1 (riscul │ │ │ │
│este │ │ │ │
│acceptabil)│ │ │ │
└───────────┴───────┴──────────┴────────┘


        Grila 2 Rezultatele evaluării riscului- Valoarea riscului cancerigen

┌───────────┬───────┬──────────┬────────┐
│Parametru/ │ │ │Punctaj │
│Indicator │Opţiune│Risc │asociat │
│ │ │ │opţiunii│
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│cancerigen │ │ │ │
│cumulativ │ │ │ │
│(Rcum) │ │ │ │
│calculat │A │foarte │10 │
│pentru │ │ridicat │ │
│fiecare │ │ │ │
│cale de │ │ │ │
│expunere │ │ │ │
│activă este│ │ │ │
│mai mare de│ │ │ │
│1,0E-02 │ │ │ │
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│cancerigen │ │ │ │
│cumulativ │ │ │ │
│(Rcum) │ │ │ │
│calculat │ │ │ │
│pentru │B │ridicat │6 │
│fiecare │ │ │ │
│cale de │ │ │ │
│expunere │ │ │ │
│activă este│ │ │ │
│între │ │ │ │
│1,0E-04 şi │ │ │ │
│1,0E-02 │ │ │ │
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│cancerigen │ │ │ │
│cumulativ │ │ │ │
│(Rcum) │ │ │ │
│calculat │ │ │ │
│pentru │C │mediu │3 │
│fiecare │ │ │ │
│cale de │ │ │ │
│expunere │ │ │ │
│activă este│ │ │ │
│între │ │ │ │
│1,0E-05 şi │ │ │ │
│1,0E-04 │ │ │ │
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│cancerigen │ │ │ │
│cumulativ │ │ │ │
│(Rcum) │ │ │ │
│calculat │ │ │ │
│pentru │ │ │ │
│fiecare │D │acceptabil│0 │
│cale de │ │ │ │
│expunere │ │ │ │
│activă este│ │ │ │
│mai mic │ │ │ │
│decât │ │ │ │
│1,0E-05 │ │ │ │
│(riscul │ │ │ │
│este │ │ │ │
│acceptabil)│ │ │ │
└───────────┴───────┴──────────┴────────┘


        Grila 3 Rezultatele evaluării riscului - Căi active de expunere unde indicele de risc nu este acceptabil

┌───────────┬───────┬──────────┬────────┐
│Parametru/ │ │ │Punctaj │
│Indicator │Opţiune│Risc │asociat │
│ │ │ │opţiunii│
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│toxic │ │ │ │
│cumulativ │ │ │ │
│(indicele │ │ │ │
│de risc HI)│A │ridicat │10 │
│calculat │ │ │ │
│pentru │ │ │ │
│inhalarea │ │ │ │
│de vapori │ │ │ │
│este mai │ │ │ │
│mare de 1 │ │ │ │
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│toxic │ │ │ │
│cumulativ │ │ │ │
│(indicele │ │ │ │
│de risc HI)│ │ │ │
│calculat │ │ │ │
│pentru │ │ │ │
│ingerare │ │ │ │
│sol/apă, şi│B │mediu │5 │
│/sau │ │ │ │
│contact │ │ │ │
│dermic cu │ │ │ │
│sol/apă, şi│ │ │ │
│/sau │ │ │ │
│inhalare │ │ │ │
│particule │ │ │ │
│de sol/apă │ │ │ │
│este mai │ │ │ │
│mare de 1 │ │ │ │
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│toxic │ │ │ │
│cumulativ │ │ │ │
│(indicele │ │ │ │
│de risc HI)│ │ │ │
│calculat │ │ │ │
│pentru │C │acceptabil│0 │
│fiecare │ │ │ │
│cale de │ │ │ │
│expunere │ │ │ │
│activă este│ │ │ │
│mai mic │ │ │ │
│decât 1 │ │ │ │
│(riscul │ │ │ │
│este │ │ │ │
│acceptabil)│ │ │ │
└───────────┴───────┴──────────┴────────┘


        Grila 4 Rezultatele evaluării riscului - Căi active de expunere unde riscul cancerigen nu este acceptabil

┌───────────┬───────┬──────────┬────────┐
│Parametru/ │ │ │Punctaj │
│Indicator │Opţiune│Risc │asociat │
│ │ │ │opţiunii│
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│cancerigen │ │ │ │
│cumulativ │ │ │ │
│(Rcum) │ │ │ │
│calculat │A │ridicat │10 │
│pentru │ │ │ │
│inhalarea │ │ │ │
│de vapori │ │ │ │
│este mai │ │ │ │
│mare de │ │ │ │
│1,0E-05 │ │ │ │
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│cancerigen │ │ │ │
│cumulativ │ │ │ │
│(Rcum) │ │ │ │
│calculat │ │ │ │
│pentru │ │ │ │
│ingerare │ │ │ │
│sol/apă, şi│ │ │ │
│/sau │B │mediu │5 │
│contact │ │ │ │
│dermic cu │ │ │ │
│sol/apă, şi│ │ │ │
│/sau │ │ │ │
│inhalare │ │ │ │
│particule │ │ │ │
│de sol/apă │ │ │ │
│este mai │ │ │ │
│mare de │ │ │ │
│1,0E-05 │ │ │ │
├───────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Valoarea │ │ │ │
│maximă a │ │ │ │
│riscului │ │ │ │
│cancerigen │ │ │ │
│cumulativ │ │ │ │
│(Rcum) │ │ │ │
│calculat │ │ │ │
│pentru │ │ │ │
│fiecare │C │acceptabil│0 │
│cale de │ │ │ │
│expunere │ │ │ │
│activă este│ │ │ │
│mai mic │ │ │ │
│decât 1 │ │ │ │
│(riscul │ │ │ │
│este │ │ │ │
│acceptabil)│ │ │ │
└───────────┴───────┴──────────┴────────┘


        Grila 5 Rezultatele evaluării riscului pentru receptorii ecologici

┌──────────────┬───────┬──────────┬────────┐
│Parametru/ │ │ │Punctaj │
│Indicator │Opţiune│Risc │asociat │
│ │ │ │opţiunii│
├──────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Receptorii │ │ │ │
│ecologici sunt│ │ │ │
│supuşi unor │ │ │ │
│efecte │ │ │ │
│negative │ │ │ │
│semnificative │ │ │ │
│din cauza │ │ │ │
│contaminării │ │ │ │
│mediului, aşa │ │ │ │
│cum rezultă │A │ridicat │10 │
│din datele şi │ │ │ │
│informaţiile │ │ │ │
│obţinute din │ │ │ │
│caracterizarea│ │ │ │
│chimică, │ │ │ │
│monitorizările│ │ │ │
│ecologice şi/ │ │ │ │
│sau analizele │ │ │ │
│biologice │ │ │ │
│efectuate. │ │ │ │
├──────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Receptorii │ │ │ │
│ecologici sunt│ │ │ │
│supuşi unor │ │ │ │
│efecte │ │ │ │
│negative │ │ │ │
│limitate din │ │ │ │
│cauza │ │ │ │
│contaminării │ │ │ │
│mediului, aşa │ │ │ │
│cum rezultă │ │ │ │
│din datele şi │ │ │ │
│informaţiile │ │ │ │
│obţinute │ │ │ │
│caracterizarea│ │ │ │
│chimică, │ │ │ │
│monitorizările│ │ │ │
│ecologice şi/ │B │mediu │5 │
│sau analizele │ │ │ │
│biologice │ │ │ │
│efectuate sau │ │ │ │
│există │ │ │ │
│suspiciuni cu │ │ │ │
│privire la │ │ │ │
│efectele │ │ │ │
│negative care │ │ │ │
│ar putea │ │ │ │
│apărea în │ │ │ │
│viitorul │ │ │ │
│apropiat │ │ │ │
│(cauzate de │ │ │ │
│existenţa │ │ │ │
│contaminării │ │ │ │
│mediului) │ │ │ │
├──────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Receptorii │ │ │ │
│ecologici nu │ │ │ │
│prezintă │ │ │ │
│niciun semn al│ │ │ │
│vreunui efect │ │ │ │
│negativ cauzat│ │ │ │
│de │ │ │ │
│contaminarea │ │ │ │
│mediului, aşa │ │ │ │
│cum rezultă │ │ │ │
│din datele şi │ │ │ │
│informaţiile │ │ │ │
│obţinute din │ │ │ │
│caracterizarea│ │ │ │
│chimică, │ │ │ │
│monitorizările│ │ │ │
│ecologice şi/ │C │acceptabil│0 │
│sau analizele │ │ │ │
│biologice │ │ │ │
│efectuate şi │ │ │ │
│nu există │ │ │ │
│suspiciuni cu │ │ │ │
│privire la │ │ │ │
│efectele │ │ │ │
│negative care │ │ │ │
│ar putea │ │ │ │
│apărea în │ │ │ │
│viitorul │ │ │ │
│apropiat │ │ │ │
│(cauzate de │ │ │ │
│existenţa │ │ │ │
│contaminării │ │ │ │
│mediului) │ │ │ │
└──────────────┴───────┴──────────┴────────┘


        Grila 6 Suprafaţa sursei (la sol)

┌────────────┬───────┬──────────┬────────┐
│Parametru/ │ │ │Punctaj │
│Indicator │Opţiune│Risc │asociat │
│ │ │ │opţiunii│
├────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Suprafaţa │ │ │ │
│totală a │ │ │ │
│sursei │ │ │ │
│existente la│ │ │ │
│nivelul │ │ │ │
│solului │ │ │ │
│(definită ca│ │ │ │
│aria zonei │ │ │ │
│în care cel │ │ │ │
│puţin un │A │foarte │10 │
│contaminant │ │ridicat │ │
│are o │ │ │ │
│concentraţie│ │ │ │
│care │ │ │ │
│depăşeşte │ │ │ │
│pragul de │ │ │ │
│alertă) este│ │ │ │
│mai mare de │ │ │ │
│10.000mp (1 │ │ │ │
│ha) │ │ │ │
├────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Suprafaţa │ │ │ │
│totală a │ │ │ │
│sursei │ │ │ │
│existente la│ │ │ │
│nivelul │ │ │ │
│solului │ │ │ │
│(definită ca│ │ │ │
│aria zonei │ │ │ │
│în care cel │ │ │ │
│puţin un │ │ │ │
│contaminant │B │ridicat │6 │
│are o │ │ │ │
│concentraţie│ │ │ │
│care │ │ │ │
│depăşeşte │ │ │ │
│pragul de │ │ │ │
│alertă) este│ │ │ │
│între │ │ │ │
│1.000mp şi │ │ │ │
│10.000mp (1 │ │ │ │
│ha) │ │ │ │
├────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Suprafaţa │ │ │ │
│totală a │ │ │ │
│sursei │ │ │ │
│existente la│ │ │ │
│nivelul │ │ │ │
│solului │ │ │ │
│(definită ca│ │ │ │
│aria zonei │ │ │ │
│în care cel │ │ │ │
│puţin un │C │mediu │3 │
│contaminant │ │ │ │
│are o │ │ │ │
│concentraţie│ │ │ │
│care │ │ │ │
│depăşeşte │ │ │ │
│pragul de │ │ │ │
│alertă) este│ │ │ │
│între 100mp │ │ │ │
│şi 1.000mp │ │ │ │
├────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Suprafaţa │ │ │ │
│totală a │ │ │ │
│sursei │ │ │ │
│existente la│ │ │ │
│nivelul │ │ │ │
│solului │ │ │ │
│(definită ca│ │ │ │
│aria zonei │ │ │ │
│în care cel │ │ │ │
│puţin un │D │acceptabil│0 │
│contaminant │ │ │ │
│are o │ │ │ │
│concentraţie│ │ │ │
│care │ │ │ │
│depăşeşte │ │ │ │
│pragul de │ │ │ │
│alertă) este│ │ │ │
│mai mică de │ │ │ │
│100mp │ │ │ │
└────────────┴───────┴──────────┴────────┘


        Grila 7 Suprafaţa acviferului subteran

┌────────────┬───────┬──────────┬────────┐
│Parametru/ │ │ │Punctaj │
│Indicator │Opţiune│Risc │asociat │
│ │ │ │opţiunii│
├────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Apa │ │ │ │
│subterană │ │ │ │
│contaminată │ │ │ │
│(definită ca│ │ │ │
│aria în care│ │ │ │
│cel puţin un│ │ │ │
│contaminant │ │ │ │
│are o │A │foarte │10 │
│concentraţie│ │ridicat │ │
│care │ │ │ │
│depăşeşte │ │ │ │
│pragul de │ │ │ │
│alertă) este│ │ │ │
│mai mare de │ │ │ │
│100.000mp │ │ │ │
│(10 ha) │ │ │ │
├────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Apa │ │ │ │
│subterană │ │ │ │
│contaminată │ │ │ │
│(definită ca│ │ │ │
│aria zonei │ │ │ │
│în care cel │ │ │ │
│puţin un │ │ │ │
│contaminant │ │ │ │
│are o │ │ │ │
│concentraţie│B │ridicat │6 │
│care │ │ │ │
│depăşeşte │ │ │ │
│pragul de │ │ │ │
│alertă) este│ │ │ │
│între │ │ │ │
│10.000mp (1 │ │ │ │
│ha) şi │ │ │ │
│100.000mp │ │ │ │
│(10 ha) │ │ │ │
├────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Apa │ │ │ │
│subterană │ │ │ │
│contaminată │ │ │ │
│definită ca │ │ │ │
│aria zonei │ │ │ │
│în care cel │ │ │ │
│puţin un │ │ │ │
│contaminant │ │ │ │
│are o │C │mediu │3 │
│concentraţie│ │ │ │
│care │ │ │ │
│depăşeşte │ │ │ │
│pragul de │ │ │ │
│alertă) este│ │ │ │
│între │ │ │ │
│1.000mp şi │ │ │ │
│10.000mp (1 │ │ │ │
│ha) │ │ │ │
├────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Apa │ │ │ │
│subterană │ │ │ │
│contaminată │ │ │ │
│definită ca │ │ │ │
│aria zonei │ │ │ │
│în care cel │ │ │ │
│puţin un │ │ │ │
│contaminant │D │acceptabil│0 │
│are o │ │ │ │
│concentraţie│ │ │ │
│care │ │ │ │
│depăşeşte │ │ │ │
│pragul de │ │ │ │
│alertă) este│ │ │ │
│mai mică de │ │ │ │
│1.000mp │ │ │ │
└────────────┴───────┴──────────┴────────┘


        Grila 8 Amploarea potenţialului de expunere a populaţiei

┌────────────┬───────┬──────────┬────────┐
│Parametru/ │ │ │Punctaj │
│Indicator │Opţiune│Risc │asociat │
│ │ │ │opţiunii│
├────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Clădiri │ │ │ │
│rezidenţiale│ │ │ │
│şi/sau │ │ │ │
│unităţi de │ │ │ │
│învăţământ │ │ │ │
│şi/sau │ │ │ │
│spitale şi/ │ │ │ │
│sau clădiri │ │ │ │
│industriale/│ │ │ │
│comerciale │ │foarte │ │
│situate pe │A │ridicat │10 │
│căile de │ │ │ │
│expunere, în│ │ │ │
│care se află│ │ │ │
│mai mult de │ │ │ │
│1000 de │ │ │ │
│persoane │ │ │ │
│posibil │ │ │ │
│afectate de │ │ │ │
│expunerea la│ │ │ │
│contaminant │ │ │ │
├────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Clădiri │ │ │ │
│rezidenţiale│ │ │ │
│şi/sau │ │ │ │
│unităţi de │ │ │ │
│învăţământ │ │ │ │
│şi/sau │ │ │ │
│spitale şi/ │ │ │ │
│sau clădiri │ │ │ │
│industriale/│ │ │ │
│comerciale │ │ │ │
│situate pe │ │ │ │
│căile de │B │ridicat │6 │
│expunere, în│ │ │ │
│care se află│ │ │ │
│mai mult de │ │ │ │
│100 de │ │ │ │
│persoane, │ │ │ │
│dar mai │ │ │ │
│puţin de │ │ │ │
│1000, │ │ │ │
│posibil │ │ │ │
│afectate de │ │ │ │
│expunerea la│ │ │ │
│contaminant │ │ │ │
├────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Clădiri │ │ │ │
│rezidenţiale│ │ │ │
│şi/sau │ │ │ │
│unităţi de │ │ │ │
│învăţământ │ │ │ │
│şi/sau │ │ │ │
│spitale şi/ │ │ │ │
│sau clădiri │ │ │ │
│industriale/│ │ │ │
│comerciale │ │ │ │
│situate pe │C │mediu │3 │
│căile de │ │ │ │
│expunere, în│ │ │ │
│care se află│ │ │ │
│mai puţin de│ │ │ │
│100 de │ │ │ │
│persoane │ │ │ │
│posibil │ │ │ │
│afectate de │ │ │ │
│expunerea la│ │ │ │
│contaminant │ │ │ │
├────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Nu există │ │ │ │
│clădiri │ │ │ │
│rezidenţiale│ │ │ │
│şi/sau │ │ │ │
│unităţi de │ │ │ │
│învăţământ │ │ │ │
│şi/sau │ │ │ │
│spitale şi/ │ │ │ │
│sau clădiri │D │acceptabil│0 │
│industriale/│ │ │ │
│comerciale │ │ │ │
│pe căile de │ │ │ │
│expunere ori│ │ │ │
│nu există │ │ │ │
│căi active │ │ │ │
│de expunere │ │ │ │
│la │ │ │ │
│contaminant │ │ │ │
└────────────┴───────┴──────────┴────────┘


        Grila 9 Amploarea potenţialului de expunere a receptorilor ecologici şi a habitatelor naturale (aflate în vecinătatea sitului - care nu au fost luate în considerare în cadrul Nivelului I al evaluării de risc)

┌─────────────┬───────┬──────────┬────────┐
│Parametru/ │ │ │Punctaj │
│Indicator │Opţiune│Risc │asociat │
│ │ │ │opţiunii│
├─────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Există │ │ │ │
│habitate │ │ │ │
│naturale şi/ │ │ │ │
│sau receptori│ │ │ │
│ecologici în │ │ │ │
│vecinătatea │ │ │ │
│sitului │ │ │ │
│contaminat şi│A │ridicat │10 │
│au fost │ │ │ │
│identificate │ │ │ │
│căi de │ │ │ │
│expunere │ │ │ │
│semnificativă│ │ │ │
│între sursă │ │ │ │
│şi aceştia │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Există │ │ │ │
│habitate │ │ │ │
│naturale şi/ │ │ │ │
│sau receptori│ │ │ │
│ecologici în │ │ │ │
│vecinătatea │ │ │ │
│sitului │ │ │ │
│contaminat şi│B │mediu │5 │
│au fost │ │ │ │
│identificate │ │ │ │
│căi de │ │ │ │
│expunere │ │ │ │
│potenţial │ │ │ │
│semnificativă│ │ │ │
│între sursă │ │ │ │
│şi aceştia │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Nu există │ │ │ │
│habitate │ │ │ │
│naturale şi/ │ │ │ │
│sau receptori│ │ │ │
│ecologici în │ │ │ │
│vecinătatea │ │ │ │
│sitului │C │acceptabil│0 │
│contaminat │ │ │ │
│sau nu există│ │ │ │
│căi de │ │ │ │
│expunere │ │ │ │
│între sursă │ │ │ │
│şi aceştia │ │ │ │
└─────────────┴───────┴──────────┴────────┘


        Grila 10 Situaţia juridică a sitului

┌─────────────────┬───────┬──────────┬────────┐
│Parametru/ │ │ │Punctaj │
│Indicator │Opţiune│Risc │asociat │
│ │ │ │opţiunii│
├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Situl contaminat │A │ridicat │10 │
│este orfan │ │ │ │
├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Situl contaminat │ │ │ │
│se află în │ │ │ │
│proprietatea │ │ │ │
│statului sau al │ │ │ │
│unei autorităţi │ │ │ │
│publice, sau │B │mediu │5 │
│responsabilitatea│ │ │ │
│pentru aspectele │ │ │ │
│de mediu aparţine│ │ │ │
│unei autorităţi │ │ │ │
│publice │ │ │ │
├─────────────────┼───────┼──────────┼────────┤
│Situl contaminat │ │ │ │
│este în │ │ │ │
│proprietate │ │ │ │
│privată, persoana│ │ │ │
│fizică sau │C │acceptabil│0 │
│juridică │ │ │ │
│deţinătoare este │ │ │ │
│responsabilă │ │ │ │
│pentru aspectele │ │ │ │
│de mediu │ │ │ │
└─────────────────┴───────┴──────────┴────────┘



    ANEXA 3

        Tabel 1 Model atestat în domeniul gestionării siturilor contaminate

┌──────────────────────────────────────┐
│Model atestat în domeniul gestionării │
│siturilor contaminate │
├──────────────────┬───────────────────┤
│ANTET ASOCIAŢIE │Certificare ISO │
│........... │............. │
├──────────────────┴───────────────────┤
│COMISIA DE ATESTARE A PERSOANELOR │
│FIZICE ŞI JURIDICE CARE REALIZEAZĂ │
│ACTIVITĂŢI DIN DOMENIUL GESTIONĂRII │
│SITURILOR CONTAMINATE │
├──────────────────────────────────────┤
│ATESTAT │
│pentru realizarea activităţilor din │
│domeniul gestionării siturilor │
│contaminate │
│(IP, ID/ER, SF/PR şi PM) │
├──────────────────────────────────────┤
│Cod numeric: (se va înscrie numărul de│
│cod atribuit solicitantului, în baza │
│de date privind atestarea) │
├──────────────────────────────────────┤
│În conformitate cu prevederile Legii │
│nr. 74/2019 privind gestionarea │
│siturilor potenţial contaminate şi a │
│celor contaminate şi ale Ordinului │
│ministrului mediului, apelor şi │
│pădurilor şi al ministrului lucrărilor│
│publice, dezvoltării şi administraţiei│
│nr. .......... /.......... /..........│
│2020 privind aprobarea Metodologiei │
│investigare a siturilor potenţial │
│contaminate şi a celor contaminate, │
│În baza Deciziei nr. ...... / ....... │
│privind desemnarea Asociaţiei │
│profesionale în domeniul protecţiei │
│mediului ........... ( se înscrie │
│numele asociaţiei) emisă de Ministerul│
│Mediului, Apelor şi Pădurilor │
│Se atestă (se va înscrie numele │
│persoanei fizice/persoanei juridice) │
│cu domiciliul în: (se înscriu │
│coordonatele persoanei fizice), CNP │
│.............. │
│cu sediul în: (se înscriu coordonatele│
│persoanei juridice) │
│Codul fiscal nr. .........., │
│înregistrată în Registrul comerţului │
│la nr. .......... ca .......... (se va│
│înscrie nivelul de atestare pentru │
│persoana fizică şi persoana juridică) │
│pentru efectuarea următoarelor │
│activităţi din domeniul gestionării │
│siturilor contaminate acordate de │
│către Comisia de Atestare conform │
│procesului-verbal nr. ....... din data│
│de ........... : │
│Gradul I (IP) [ ] │
│Gradul II (IP, ID/ER) [ ] │
│Gradul III (IP, ID/ER, SF/PR, PM) [ ] │
│Emis la data de: │
│Valabil până la data de: │
│cu respectarea condiţiilor înscrise pe│
│verso │
├──────────────────────────────────────┤
│PREŞEDINTE COMISIE DE ATESTARE verso -│
│Atestat – │
├──────────────────────────────────────┤
│- Prezentul Atestat poate fi utilizat │
│numai de către titular. │
│- Cu 30 de zile calendaristice înainte│
│de expirarea termenului de │
│valabilitate, titularul are obligaţia │
│de a solicita reînnoirea Atestatului │
│pentru realizarea activităţilor din │
│domeniul gestionării siturilor │
│contaminate. │
│- Prezentul Atestat pentru realizarea │
│activităţilor din domeniul gestionării│
│siturilor contaminate este valabil │
│pentru persoanele juridice numai în │
│condiţiile existenţei personalului │
│declarat în formularul de cerere de │
│atestare pe întreaga perioadă a │
│valabilităţii lui. În situaţia în care│
│intervin modificări în lista echipei │
│de specialişti declarată, în termen de│
│30 de zile calendaristice, persoana │
│juridică anunţă Secretariatul Comisiei│
│de atestare pentru o nouă evaluare. În│
│caz contrar, Atestatul pentru │
│realizarea activităţilor din domeniul │
│gestionării siturilor contaminate îşi │
│pierde valabilitatea. (Prezenta │
│condiţie se înscrie numai pe Atestatul│
│pentru realizarea activităţilor din │
│domeniul gestionării siturilor │
│contaminate emise pentru persoana │
│juridică). │
│- Responsabilitatea pentru │
│corectitudinea celor înscrise în IP, │
│ID/ER şi SF/PR/PM revine în │
│exclusivitate expertului atestat. │
│- Prezentul îşi pierde valabilitatea │
│în condiţiile prevăzute de actele │
│normative în vigoare. │
└──────────────────────────────────────┘



    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016