Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
METODOLOGIE din 14 noiembrie 2025 privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de antepreşcolari/preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular pentru anul şcolar 2026-2027
EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1135 din 9 decembrie 2025
──────────
Aprobată prin ORDINUL nr. 6.696 din 14 noiembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1135 din 9 decembrie 2025.
──────────
CAP. I
Fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat finanţat de la bugetul de stat şi prin bugetele locale/judeţene, după caz
ART. 1
Proiectul planului de şcolarizare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor şcolare, în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, se realizează pe baza următoarelor criterii generale: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socioeconomic şi criteriul relevanţei.
ART. 2
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului legislativ se vor urmări:
a) respectarea prevederilor art. 23 şi ale art. 248 alin. (16) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare;
b) încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru fiecare inspectorat şcolar, corelarea la nivelul unităţilor de învăţământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preşcolari/antepreşcolari şi încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preşcolar/antepreşcolar;
c) respectarea reglementărilor naţionale din domeniul educaţiei privind asigurarea de resurse umane calificate necesare desfăşurării unui proces educaţional eficient;
d) respectarea recomandărilor din documentele de planificare strategică care stau la baza elaborării proiectului planului de şcolarizare prin învăţământul preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, respectiv: Planul regional de acţiune pentru învăţământ (PRAI), Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI), Planul de acţiune al şcolii (PAS);
e) respectarea principiului asumării filierei la nivelul unităţilor de învăţământ, prin justificarea explicită de inspectoratul şcolar a şcolarizării filierei teoretice, respectiv a celei vocaţionale.
ART. 3
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:
a) situaţia claselor paralele despre care se estimează că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23, respectiv ale art. 248 alin. (16) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cel puţin cu efectivele medii prevăzute la art. 23, respectiv art. 248 alin. (16) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.
ART. 4
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului demografic se va ţine seama de:
a) analiza datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia demografică a populaţiei cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-18 ani, a densităţii acesteia, a componenţei etnice. Pentru nivelurile de studii specifice învăţământului preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, analiza evoluţiei demografice se va face avându-se în vedere şi recomandările stabilite prin PRAI şi PLAI;
b) analiza fenomenului de migrare internă şi externă a populaţiei de vârstă şcolară, preşcolară şi antepreşcolară;
c) asigurarea cuprinderii populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în raport cu opţiunile exprimate, într-o formă organizată de învăţământ;
d) respectarea prevederilor art. 19 alin. (10) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea respectării capacităţii instituţionale a unităţilor de învăţământ.
ART. 5
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului geografic se vor urmări:
a) promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educaţie al tuturor copiilor şi elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban şi din mediul rural cu ofertă de formare profesională prin învăţământ preuniversitar tehnologic;
b) dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiţia locală şi potenţialul de dezvoltare socioeconomică, corelate cu posibilităţile de inserţie socioprofesională.
ART. 6
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru învăţământul liceal, în cadrul criteriului relevanţei - conform căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare socioeconomică - se vor urmări:
a) investigarea necesarului de calificări/specializări solicitat pentru şcolarizare în învăţământul liceal, care să ofere acces pe piaţa muncii sau în învăţământul superior;
b) analiza şi soluţionarea integrală a solicitărilor operatorilor economici pentru şcolarizarea în învăţământul preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, cu excepţia situaţiilor care pot fi motivate obiectiv în legătură cu autorizarea/acreditarea unităţilor de învăţământ, capacitatea de şcolarizare existentă sau imposibilitatea constituirii formaţiunilor de studiu în limitele efectivelor de elevi stabilite prin reglementările în vigoare;
c) includerea cu prioritate în proiectul planului de şcolarizare a solicitărilor operatorilor economici pentru şcolarizarea în învăţământul preuniversitar tehnologic în sistem dual.
ART. 7
(1) În vederea elaborării proiectului planului de şcolarizare, la nivelul centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională se realizează un studiu privind orientarea şcolară a elevilor din clasa a VIII-a.
(2) Elaborarea proiectului planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii:
a) constituirea formaţiunilor de studiu la educaţie timpurie, învăţământ primar - clasele pregătitoare, I şi a II-a, învăţământ gimnazial - clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a, în cadrul limitelor prevăzute de art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare;
b) constituirea formaţiunilor de studiu la clasa a IX-a/a XI-a/ anul I în învăţământul de masă se realizează astfel:
(i) învăţământ liceal cu frecvenţă (zi), filiera teoretică, filiera tehnologică, inclusiv dual, din 28 de locuri;
(ii) învăţământ liceal cu frecvenţă (zi), filiera vocaţională, profil sportiv, teologic, pedagogic, precum şi învăţământ liceal de artă, din 24 de locuri;
(iii) învăţământ liceal cu frecvenţă seral şi frecvenţă redusă, clasa a IX-a, din 30 de locuri;
(iv) învăţământ liceal cu frecvenţă seral, filiera tehnologică, filiera teoretică, clasa a XI-a, din 30 de locuri;
(v) învăţământ tertiar nonuniversitar (postliceal şi de maiştri), din 32 de locuri;
c) formaţiunile de studiu în învăţământul liceal tehnologic, inclusiv dual, pot fi constituite din maximum 3 grupe de calificări diferite, conform solicitărilor operatorilor economici;
d) includerea în proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2026-2027 al fiecărei unităţi de învăţământ care poate şcolariza în filiera vocaţională, profilul pedagogic, a cel puţin o clasă a IX-a, învăţământ cu frecvenţă „zi“, specializarea „Pedagogia educaţiei timpurii“, precum şi a cel puţin o clasă a IX-a, specializarea „Pedagogia învăţământului primar“;
e) stabilirea de către inspectoratele şcolare a numărului de locuri, repartizat pe unităţi de învăţământ, pentru:
(i) candidaţii de etnie romă;
(ii) candidaţii cu cerinţe educaţionale speciale;
(iii) tinerii de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă;
f) asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 4 ani în grupa mijlocie;
g) asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 5 ani în grupa mare;
h) asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare;
i) asigurarea cuprinderii întregii generaţii de absolvenţi ai clasei a VIII-a în învăţământul liceal, inclusiv în sistem dual, în vederea finalizării învăţământului obligatoriu;
j) organizarea programului educaţional „A doua şansă“, pentru persoanele care au depăşit vârsta corespunzătoare clasei, potrivit prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu a mai fost înscrisă în sistemul de învăţământ preuniversitar sau de momentul şi motivele abandonului şcolar;
k) formaţiunile de studiu care intră sub incidenţa prevederilor art. 23 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se constituie de regulă cu maximum 3 elevi cu cerinţe educaţionale speciale/clasă.
ART. 8
(1) Formaţiunile de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale se pot înfiinţa şi pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, conform prevederilor art. 23 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) La organizarea, reorganizarea sau desfiinţarea formaţiunilor de studiu, inclusiv cel simultan, pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale se va ţine cont de prevederile art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi formaţiunilor de studiu cu predare în limba română, atunci când acestea funcţionează în zone unde ponderea unei minorităţi etnice este majoritară.
ART. 9
(1) Inspectoratele şcolare centralizează solicitările unităţilor de învăţământ care organizează formaţiuni de studiu, aflate sub incidenţa prevederilor art. 8 alin. (1) sau (2), şi le transmit, semnate şi ştampilate, la direcţia care coordonează învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor, conform precizărilor transmise.
(2) Solicitările unităţilor de învăţământ privind organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, sunt centralizate, analizate, avizate de către direcţia care coordonează învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor şi sunt înaintate conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării în vederea aprobării.
(3) La nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, avizul conform pentru organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se emite de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar şi de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor naţionale.
(4) Solicitările unităţilor de învăţământ care intră sub incidenţa art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, care au primit aviz conform din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, se transmit organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României.
(5) Rezoluţia organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României se transmite la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Direcţia care coordonează învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor comunică rezoluţia respectivă inspectoratului şcolar care a înaintat solicitările, conform prevederilor art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 10
(1) Unităţile de învăţământ pot propune cifră de şcolarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvenţă, zi, învăţământ de masă, nivel liceal, doar pentru filiera/profilurile/specializările/ calificările profesionale pentru care acestea au obţinut autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. Unităţile de învăţământ care, în sesiunile cumulate din anul 2025 ale examenului de bacalaureat, au înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent pot propune cifră de şcolarizare la clasa a IX-a cu frecvenţă, zi, doar în baza unui raport întocmit de inspectoratul şcolar în urma efectuării unei inspecţii care vizează cauzele rezultatelor slabe, însoţit de un plan de măsuri care să vizeze îmbunătăţirea rezultatelor şcolare.
(2) Unităţile de învăţământ pot propune cifră de şcolarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvenţă, zi, învăţământ special, nivel liceal, doar pentru filiera/profilurile/specializările/calificările profesionale pentru care acestea au obţinut autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru filierele tehnologică şi teoretică, clasa a IX-a, cu frecvenţă, seral, se pot face numai pentru absolvenţii clasei a VIII-a din promoţiile anterioare care nu au urmat o formă de învăţământ liceal şi care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2026-2027.
(4) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru filiera teoretică, clasa a IX-a, cu frecvenţă redusă, se pot face numai pentru absolvenţii clasei a VIII-a din seriile anterioare care împlinesc 20 de ani până la data de 31 august 2026 inclusiv.
(5) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele de început din învăţământul de masă, clasa a XI-a, cu frecvenţă, seral, filiera tehnologică, filiera teoretică, se pot face ţinând seama de numărul solicitărilor absolvenţilor de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(6) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele de început din învăţământul tehnologic dual, clasa a XI-a, cu frecvenţă, zi şi seral, se pot face numai pe baza solicitărilor operatorilor economici, cu respectarea prevederilor Metodologiei de acces şi de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul dual pentru calificări profesionale de nivel 4, conform Cadrului naţional al calificărilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.733/2022.
(7) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele de început din învăţământul liceal special, clasa a XI-a, cu frecvenţă zi/seral/frecvenţă redusă, filiera tehnologică/teoretică, se pot face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor de clasa a X-a învăţământ liceal din seria curentă şi din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional din seria curentă şi seriile anterioare, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului special.
ART. 11
Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul tehnologic dual se realizează pe baza solicitărilor operatorilor economici, doar în condiţiile existenţei contractelor de parteneriat încheiate între unităţile de învăţământ, operatorii economici şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învăţământ.
ART. 12
(1) Propunerile privind numărul de locuri pentru programul educaţional „A doua şansă“ - învăţământ primar se realizează de unităţi de învăţământ care au autorizat să funcţioneze provizoriu/acreditat nivelul primar.
(2) Propunerile privind numărul de locuri pentru programul educaţional „A doua şansă“ - învăţământ secundar se realizează de unităţi de învăţământ liceal care au autorizaţie de funcţionare provizorie/acreditare prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării pentru nivelul 3 de calificare.
(3) Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică (720 de ore) se realizează pe baza opţiunilor exprimate în scris de către absolvenţi ai programului educaţional „A doua şansă“. Propun astfel de locuri doar unităţile de învăţământ care au autorizaţie de funcţionare provizorie/ acreditare prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării pentru nivelul 3 de calificare.
(4) Pentru anul şcolar 2026-2027 nu se mai propun locuri pentru învăţământul profesional, inclusiv dual. Începând cu 1 septembrie 2026, formaţiunile de studiu de nivel profesional funcţionează în lichidare până la finalizarea nivelului.
ART. 13
(1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul liceal pentru toate tipurile şi formele de învăţământ se realizează cu respectarea principiului asumării filierei, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3)-(5) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Filiera vocaţională este destinată asigurării formării teoretice şi practice a elevilor în domenii specifice, precum: artistic, sportiv, teologic, pedagogic sau militar.
(3) Pentru a asigura o formare practică de calitate, unitatea de învăţământ care îşi asumă filiera vocaţională trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru obţinerea de performanţe la concursuri, olimpiade şi alte competiţii şcolare la nivel naţional sau internaţional, să încheie parteneriate cu instituţii din domeniul vocaţional, respectiv teatre, filarmonici, cluburi sportive, instituţii teologice, militare.
(4) Filiera teoretică este destinată asigurării unei educaţii generale solide, conform profilului absolventului de liceu aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.731/2023 privind aprobarea Profilului de formare al absolventului, pregătindu-i pe elevi pentru continuarea studiilor la nivel universitar sau pentru diverse cariere academice.
(5) Unităţile de învăţământ care îşi asumă filiera teoretică trebuie să ofere un mediu care să conducă la dezvoltarea competenţelor-cheie la gradul cel mai mare de complexitate, să încurajeze pregătirea pentru învăţământul superior, excelenţa academică şi performanţe la concursuri, olimpiade şi alte competiţii şcolare la nivel naţional sau internaţional.
(6) Absolvenţii filierei teoretice se pot angaja în domenii care necesită competenţe-cheie dezvoltate certificate prin absolvirea învăţământului liceal şi/sau diploma de bacalaureat, care nu necesită un certificat de calificare/specializare specific, de exemplu: administraţie şi secretariat, servicii de relaţii cu clienţii, vânzări şi comerţ, marketing şi publicitate, respectiv tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor.
(7) La fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, inspectoratele şcolare justifică explicit necesitatea şcolarizării profilurilor aferente filierei teoretice, respectiv filierei vocaţionale.
(8) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile:
a) în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale sau care au secţii cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în unitatea administrativteritorială, situaţii în care se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite specializări/calificări/ profiluri/filiere, în condiţiile legii;
b) în cazul în care pe raza unităţii administrativ-teritoriale nu există unitate de învăţământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile minorităţilor naţionale, aceste formaţiuni de studiu pot funcţiona în cadrul liceelor teoretice sau vocaţionale;
c) în cazul unităţilor de învăţământ unice la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, pentru fiecare limbă de predare.
(9) Denumirea unităţii de învăţământ trebuie să reflecte nivelul cel mai înalt de învăţământ şcolarizat, precum şi filiera asumată, urmată, după caz, de un nume (nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură) sau un număr.
(10) În situaţia în care pentru o unitate de învăţământ se impune modificarea denumirii ca urmare a asumării filierei, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte prin hotărâre noua denumire, în acord cu prevederile alin. (8) şi ale Procedurii de atribuire a denumirilor unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.564/2011, cu modificările şi completările ulterioare, hotărâre pe care o supune avizării de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Dacă nu se modifică numele unităţii de învăţământ dat de o personalitate, evenimente istorice, politice, culturale etc., atunci nu sunt aplicabile prevederile art. 5 din procedura aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.564/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(11) După avizarea hotărârii unităţii de învăţământ, conducerea inspectoratului şcolar înaintează autorităţii publice locale noua denumire a unităţii de învăţământ, în vederea emiterii sau modificării, după caz, a hotărârii consiliului local/judeţean privind aprobarea reţelei şcolare cu noua denumire.
ART. 14
(1) Propunerile privind cifrele de şcolarizare pe niveluri de învăţământ pentru instituţiile de învăţământ superior care au componente organizatorice de tipul unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv colegii terţiare nonuniversitare, se transmit la Ministerul Educaţiei şi Cercetării în baza prevederilor art. 17 alin. (5) lit. c), respectiv alin. (8) lit. c) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform precizărilor transmise de către direcţia de resort.
(2) Proiectul planului de şcolarizare pentru componentele organizatorice de tipul unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv colegii terţiare nonuniversitare, din structura instituţiilor de învăţământ superior, transmis la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, este însoţit de dovada informării inspectoratului şcolar.
ART. 15
(1) Conducerea unităţii de învăţământ răspunde de fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de şcolarizare la nivelul unităţii de învăţământ, cu respectarea prevederilor art. 2-7, precum şi cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În proiectul planului de şcolarizare se propun doar clase pentru nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/ forma de învăţământ/limba de predare pentru care unitatea de învăţământ are autorizare de funcţionare provizorie/acreditare aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, respectându-se capacitatea instituţională şi principiul asumării filierei.
(3) Proiectul planului de şcolarizare este elaborat de directorul unităţii de învăţământ, este avizat în consiliul profesoral, aprobat de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi înaintat inspectoratului şcolar.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru unităţile de învăţământ nou-înfiinţate sau cele care au intrat în proces de reorganizare, proiectul planului de şcolarizare se realizează de către inspectoratul şcolar.
(5) La nivelul fiecărui inspectorat şcolar se desemnează, prin decizie a inspectorului şcolar general, o comisie pentru verificarea modului în care la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar de stat sunt puse în aplicare prevederile art. 33 alin. (1)-(7) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Responsabilul comisiei prevăzute la alin. (5) are obligaţia de a prezenta în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar orice abatere de la prevederile legale privind principiul asumării filierei la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.
ART. 16
(1) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar analizează pentru fiecare unitate de învăţământ propunerile transmise, dacă au fost respectate prevederile art. 2-7, precum şi prevederile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, operează, dacă este cazul, modificări şi întocmeşte proiectul planului de şcolarizare la nivel judeţean, pe care îl înaintează spre aprobare la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(2) Inspectoratul şcolar aprobă proiectul planului de şcolarizare în acord cu filiera asumată de fiecare unitate de învăţământ.
(3) În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu transmit propuneri privind organizarea reţelei şcolare din raza lor de competenţă sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea reţelei şcolare, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va fundamenta proiectul planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ aflate în această situaţie, pe baza actului administrativ (hotărârea consiliului local, hotărâre judecătorească etc.) valabil la momentul respectiv.
(4) În situaţia în care la nivelul consiliului de administraţie al inspectoratelor şcolare se operează modificări în proiectul planului de şcolarizare propus, inspectoratele şcolare au obligaţia să comunice în scris unităţilor de învăţământ aceste modificări.
(5) Datele referitoare la proiectul planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2026-2027 se încarcă integral în aplicaţia informatică dedicată - Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR).
ART. 17
(1) Proiectul planului de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat liceal (filiera tehnologică) şi terţiar nonuniversitar conţine, în mod obligatoriu, avizul Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social (CLDPS) şi al coordonatorului regional al Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT).
(2) CNDIPT elaborează Calendarul etapelor şi acţiunilor pentru stabilirea cifrei de şcolarizare în învăţământul liceal tehnologic, inclusiv dual, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
ART. 18
De modul de fundamentare a proiectului planului de şcolarizare şi defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, limbi de predare, filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale şi forme de învăţământ, precum şi de exactitatea datelor înregistrate în SIIIR şi a celor transmise la Ministerul Educaţiei şi Cercetării răspund inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi care au atribuţii privind planul de şcolarizare.
ART. 19
Ministerul Educaţiei şi Cercetării analizează proiectul planului de şcolarizare înaintat de fiecare inspectorat şcolar, pe niveluri şi forme de învăţământ, operează sau nu operează modificări şi întocmeşte proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat.
ART. 20
(1) Cifrele de şcolarizare aprobate prin hotărâre a Guvernului au caracter maximal. Ministerul Educaţiei şi Cercetării repartizează cifrele de şcolarizare, global, fiecărui inspectorat şcolar, pe niveluri şi forme de învăţământ.
(2) Cifrele de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ înfiinţate în structura/subordinea instituţiilor de învăţământ superior, precum şi pentru colegiile terţiare nonuniversitare din structura instituţiilor de învăţământ superior se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, care se comunică instituţiilor de învăţământ superior.
ART. 21
(1) În termen de 10 zile de la primirea cifrelor de şcolarizare de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, inspectoratele şcolare aprobă şi repartizează fiecărei unităţi de învăţământ cifrele de şcolarizare defalcate pe niveluri de învăţământ, limbi de predare, filiere, profiluri, domenii de pregătire de bază, specializări şi calificări profesionale autorizate/acreditate, număr de formaţiuni de studiu, respectiv număr de locuri, cu respectarea principiului asumării filierei.
(2) Repartizarea cifrelor de şcolarizare conform alin. (1) se realizează doar pentru clasele care au specializări şi calificări profesionale autorizate/acreditate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
CAP. II
Evidenţa efectivelor de antepreşcolari, preşcolari şi elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar particular autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate
ART. 22
(1) Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar particular:
a) întocmesc proiectul planului de şcolarizare pe fiecare nivel de învăţământ, menţionând distinct numărul de copii/elevi pe fiecare nivel de învăţământ/limbă de predare/filieră/profil/ specializare/calificare profesională/domeniu de pregătire de bază pentru fiecare program de studii/pentru fiecare formă de învăţământ/pentru fiecare locaţie autorizat(ă)/acreditat(ă) prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării;
b) transmit inspectoratelor şcolare proiectele planurilor de şcolarizare stabilite la nivelul unităţii de învăţământ respective, pe niveluri de învăţământ/limbă de predare/filiere/profiluri/ domenii de pregătire de bază/domenii/specializări/calificări profesionale;
c) înaintează inspectoratului şcolar, separat, prin proiectul planului de şcolarizare, datele referitoare la nivelurile de învăţământ/specializările/calificările profesionale acreditate, care vor fi şcolarizate în anul şcolar 2026-2027 în unitatea de învăţământ, în vederea asigurării finanţării de la bugetul de stat.
(2) Inspectoratele şcolare verifică şi aprobă în consiliul de administraţie proiectele planurilor de şcolarizare propuse de către unităţile de învăţământ particular în raport cu capacitatea de şcolarizare a unităţii de învăţământ.
(3) Inspectoratele şcolare transmit centralizat proiectul planului de şcolarizare al unităţilor de învăţământ preuniversitar particular la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(4) Datele privind elevii din învăţământul preuniversitar particular referitoare la nivelurile de învăţământ/limba de predare/specializările/calificările profesionale pentru care unităţile de învăţământ particular sunt autorizate/acreditate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării se centralizează la nivel de inspectorat şcolar şi se introduc obligatoriu în SIIIR.
CAP. III
Dispoziţii finale
ART. 23
(1) Inspectoratul şcolar transmite la Ministerul Educaţiei şi Cercetării proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2026-2027, separat, atât pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, cât şi pentru unităţile de învăţământ particular, în format electronic, până la data de 30 ianuarie 2026.
(2) Adresa de înaintare a proiectului planului de şcolarizare întocmită de către inspectoratele şcolare şi transmisă la Ministerul Educaţiei şi Cercetării are următorul conţinut: „Prezentul proiect al planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2026-2027 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului şcolar de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Inspectoratul şcolar a dispus toate măsurile cu privire la încadrarea unităţilor de învăţământ în bugetul calculat, în conformitate cu prevederile legale.“
(3) Prin excepţie de la prevederile art. 16 alin. (2), în situaţii justificate, inspectoratul şcolar solicită aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru ca o unitate de învăţământ liceal să şcolarizeze mai puţin de 2/3 dintre elevi corespunzător filierei teoretice sau vocaţionale asumate.
(4) Persoana responsabilă cu planul de şcolarizare are obligaţia de a prezenta în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar orice abatere de la prevederile legale privind constituirea formaţiunilor de studiu la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, pe parcursul anului şcolar 2026-2027. Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar analizează dacă, pentru fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat, formaţiunile de studiu funcţionează cu efective care se încadrează în prevederile legale şi stabileşte prin hotărâre modificările care se impun în vederea respectării prevederilor legale.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
