Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   METODOLOGIE DE LUCRU din 23 noiembrie 2009  privind planificarea strategica si planificarea bugetara pe programe in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

METODOLOGIE DE LUCRU din 23 noiembrie 2009 privind planificarea strategica si planificarea bugetara pe programe in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor

EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 9 decembrie 2009
METODOLOGIE DE LUCRU din 23 noiembrie 2009
privind planificarea strategicã şi planificarea bugetarã pe programe în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor
EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 9 decembrie 2009

1. Introducere
Prezenta metodologie îşi propune sã furnizeze un suport tehnic cu privire la derularea activitãţii de planificare strategicã şi planificare bugetarã pe programe la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), astfel încât sã se asigure o desfãşurare coerentã a acestor activitãţi la nivelul ministerului.
În cadrul acestei metodologii se regãseşte o nouã abordare a procesului de elaborare a Planului strategic al MAI, ce are drept scop transformarea acestuia într-un real instrument de management pentru factorii de decizie ai fiecãrui sector de activitate al ministerului, care sã contribuie la creşterea calitãţii generale a serviciilor de la nivelul ministerului.
Pânã în prezent, în procesul de elaborare şi actualizare a planurilor strategice ale MAI au fost utilizate instrucţiunile şi recomandãrile prezentate în <>Metodologia de planificare strategicã pentru elaborarea componentei de management şi a componentei de programare bugetarã, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategicã pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central, respectiv prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetarã din cadrul <>Metodologiei privind sistemul de planificare strategicã pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central. Cu toate acestea, au fost evidenţiate o serie de probleme, printre care:
● neconcordanţe între cele douã componente care alcãtuiesc Planul strategic al MAI, respectiv o armonizare redusã între direcţiile de activitate structurate prin Componenta de management şi dezvoltarea programelor bugetare din cadrul Componentei de programare bugetarã;
● existenţa de prioritãţi, probleme şi obiective diferite pentru fiecare sector de activitate de la nivelul ministerului (unele dintre acestea sunt atât de diferite încât nu pot fi abordate printr-un singur document strategic);
● existenţa unei neconcordanţe între obiectivele stabilite şi indicatorii de performanţã definiţi în cadrul direcţiilor de activitate ale ministerului (din aceste considerente, un factor de decizie nu poate urmãri firul logic existent între obiective - activitãţi rezultatele propuse şi indicatorii de performanţã);
● dimensiunea mare a Planului strategic al MAI, ceea ce face ca acesta sã fie dificil de utilizat de cãtre departamentele de specialitate ale ministerului şi de cãtre factorii de decizie;
● dificultatea urmãririi şi evaluãrii de cãtre fiecare factor de decizie a rezultatelor propriului sector de activitate, datoritã faptului cã într-un singur document de planificare sunt tratate toate sectoarele de activitate ale MAI.
Pentru a rãspunde acestor probleme, precum şi necesitãţii transformãrii Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 într-un instrument de management pentru factorii de decizie, prezenta metodologie prevede elaborarea la nivelul MAI de planuri strategice sectoriale pe fiecare domeniu de activitate gestionat de minister, urmând ca informaţiile fundamentale identificate în acestea sã fie reunite de o manierã integratã de cãtre Unitatea de politici publice (UPP) în cadrul Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.

2. Structura planurilor strategice sectoriale elaborate la nivelul MAI
Planurile strategice care vor fi elaborate pentru fiecare domeniu prioritar al MAI, domenii stabilite în anexa D, vor avea urmãtoarea structurã:
1. Mandat - declaraţie care derivã din acte normative, politici guvernamentale, documente de politici publice şi care statueazã aria sa de competenţã. Dimensiune recomandatã: 1 paragraf.
2. Viziune - obiectivul general pe termen lung, situaţia spre care se tinde în respectivul sector de activitate. Dimensiune recomandatã: 1 paragraf.
3. Valori comune - Valorile împãrtãşite de angajaţi şi management. Dimensiune recomandatã: 1 paragraf.
4. Analiza mediului intern - scurtã prezentare coerentã a mediului intern al sectorului de activitate. Se analizeazã resursele financiare, umane, materiale şi tehnice, precum şi coerenţa instituţionalã într-un format sintetizat. Se recomandã utilizarea analizei SWOT*1). Dimensiune recomandatã: maximum 4 pagini.
---------
*1) Analiza SWOT - presupune strângerea de informaţii privind sectorul de activitate respectiv şi categorizarea lor sub forma: puncte forte (sarcinile realizate de cãtre personalul departamentelor de specialitate, în mod eficient şi responsabil; considerentele pe care structurile sectorului respectiv şi-au construit reputaţia în trecut; chestiunile în privinţa cãrora alte instituţii publice solicitã consultanţã); puncte slabe (domeniile în care rezultatele obţinute în sectorul de activitate sunt insuficiente); oportunitãţi (direcţiile viitoare profitabile pentru sectorul de activitate prin maximizarea punctelor sale forte şi eliminarea punctelor slabe) şi ameninţãri (piedici în buna funcţionare a sectorului de activitate). Punctele forte şi slabe sunt evidenţiate în urma evaluãrii sectorului de activitate respectiv, iar oportunitãţile şi ameninţãrile privesc manifestãrile relaţiei dintre sectorul de activitate şi mediul sãu extern.

5. Analiza mediului extern - se prezintã factorii externi care pot influenţa dezvoltarea sectorului de activitate respectiv şi pot accelera sau împiedica obţinerea rezultatelor estimate. Se prezintã într-un format sintetizat. Se recomandã utilizarea metodei PESTLE*2). Dimensiune recomandatã: maximum 4 pagini.
-----------
*2) Metoda PESTLE - presupune identificarea diferitelor componente ale mediului extern care influenţeazã şi sunt influenţate de activitatea sectorului public, precum şi caracterizarea relaţiilor dintre componentele mediului ambiant extern şi sectorul de activitate, prin prisma variabilelor sau a factorilor de naturã: politicã (sistemul politic intern, sursele de putere şi influenţã); economicã (bugetul aprobat, structura, managementul şi practicile financiare), socialã (cultura instituţionalã, metode organizaţionale şi de muncã, natura şi gradul de acceptabilitate a serviciilor oferite); tehnologice (echipamentele şi tehnicile existente, avantajele şi oportunitãţile oferite de utilizarea acestora); legislative şi de mediu.

6. Prioritãţi pe termen mediu - se prezintã prioritãţile pe termen mediu ale respectivului domeniu de activitate, în acord cu Programul de guvernare, alte documente de politici publice sau angajamente instituţionale. Numãrul acestora este limitat, iar prioritizarea se reflectã în modul de alocare a resurselor. Dimensiune recomandatã: jumãtate de paginã.
7. Direcţia de activitate - se vor detalia urmãtoarele aspecte:
7.1. Situaţia curentã - se face o scurtã descriere a situaţiei curente în respectivul domeniu de activitate, astfel încât sã se obţinã o imaginã clarã asupra acestuia. În acest sens vor fi prezentate:
● informaţii privind starea de fapt a sectorului de activitate supus analizei;
● date statistice care sã susţinã informaţiile prezentate;
● indicatorii stabiliţi (în vederea clarificãrii cadrului teoretic şi conceptual privitor la indicatorii de performanţã, se recomandã consultarea informaţiilor asociate, descrise în anexa A la prezenta metodologie).
Dimensiunea recomandatã: maximum 2 pagini.
7.2. Obiective - se prezintã atât obiectivele generale (sunt în acord cu direcţiile de acţiune corespunzãtoare obiectivelor sectoriale desprinse din Programul de guvernare), cât şi obiectivele specifice care revin structurilor de specialitate din respectivul domeniu de activitate pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor generale. Obiectivele vor fi formulate SMART. Dimensiunea recomandatã: 1 paginã.
7.3. Instituţii subordonate - sunt prezentate instituţiile subordonate, în coordonarea sau sub autoritatea ministerului (al cãror buget este inclus în bugetul ministerului), precum şi rolul acestora pentru atingerea obiectivelor din sectorul de activitate respectiv. Dimensiunea recomandatã: maximum 3 pagini.
7.4. Acte normative şi documente de politici publice relevante - sunt prezentate actele normative şi documentele de politici publice relevante pentru sectorul de activitate. Dimensiunea recomandatã: 1 paginã.
7.5. Acte normative şi documente de politici publice planificate/ce urmeazã a fi elaborate - sunt menţionate proiectele de acte normative şi documente de politici publice care urmeazã a fi elaborate sau care sunt în proces de elaborare, cu importanţã pentru sectorul de activitate. Se va preciza calitatea instituţiei (iniţiator, coiniţiator etc.), precum şi, dacã este cazul, celelalte instituţii responsabile cu elaborarea şi termenul estimat pentru aprobarea acestora. Dimensiune recomandatã: 1 paginã.
7.6. Programe bugetare care finanţeazã domeniul de activitate - se prezintã programul bugetar care finanţeazã respectivul domeniu de activitate (codul şi denumirea programului bugetar, descrierea programului bugetar, procentul din buget alocat respectivului domeniu de activitate). Fiecare program bugetar urmeazã apoi a fi detaliat conform subpct. 7.6.1-7.6.4. Dimensiune recomandatã: 1 paginã.
7.6.1. Finanţarea programului bugetar - se prezintã datele financiare ale programului, actualizate conform bugetului aprobat pe 2009, şi estimãri pentru perioada 2010-2013. Dimensiune recomandatã: 1 paginã.
7.6.2. Obiective program bugetar - sunt menţionate obiectivele ce urmeazã a fi atinse prin implementarea programului bugetar. Acestea vor fi în numãr limitat, maximum 3 obiective pentru un program. Dimensiune recomandatã: jumãtate de paginã.
7.6.3. Mãsuri de implementare - sunt descrise mãsurile concrete de implementare, rolul departamentelor de specialitate şi se menţioneazã dacã programul respectiv are un impact transsectorial, implementarea acestuia necesitând susţinere şi din partea altor instituţii publice. Dimensiune recomandatã: 2 pagini.
7.6.4. Rezultate şi indicatori - sunt prezentate rezultatele politicii şi rezultatele acţiunii, precum şi indicatorii corespunzãtori, menţionându-se nivelul estimat al acestora. Se recomandã prezentarea acestor date prin utilizarea modelului "fişã indicatori program", prevãzut în <>Hotãrârea Guvernului nr. 158/2008 . Dimensiune recomandatã: 1 paginã.
8. Monitorizarea planului strategic sectorial - se precizeazã structura din cadrul sectorului de activitate respectiv competentã sã întocmeascã şi sã transmitã rapoartele de progres solicitate de cãtre UPP, pe baza cãrora se vor întocmi rapoartele de monitorizare ale planului strategic sectorial. Rapoartele de progres se vor întocmi pe baza analizei modului de îndeplinire a mãsurilor stabilite prin planurile de acţiuni anuale pentru implementarea planului strategic sectorial.
9. Planul de acţiuni pentru implementarea planului strategic sectorial - se va completa macheta prezentatã în anexa B la prezenta metodologie.

3. Etapele elaborãrii planurilor strategice sectoriale în cadrul MAI
În elaborarea fiecãrui plan strategic sectorial al MAI vor fi parcurse urmãtoarele etape:
Etapa 1
Se va constitui câte un grup de lucru pentru fiecare domeniu de activitate (care corespund direcţiilor de activitate definite în Planul strategic al MAI). Grupul de lucru va fi compus din reprezentanţi ai structurilor aflate sub coordonarea directã a fiecãrui secretar de stat şi câte un reprezentant al UPP, în vederea colaborãrii pentru elaborarea planului strategic pe sectorul de activitate respectiv.
Etapa 2
Reprezentanţii astfel desemnaţi pentru fiecare grup de lucru vor realiza analizele sectoriale necesare, vor defini cu claritate obiectivele, activitãţile, rezultatele şi indicatorii de performanţã, în conformitate cu prioritãţile stabilite de factorii de decizie. În acest scop este recomandabilã utilizarea urmãtoarelor metode şi tehnici de lucru:
● analiza SWOT;
● arborele problemei;
● analiza PESTLE etc.
Etapa 3
În vederea elaborãrii planurilor strategice sectoriale va exista o legãturã directã între grupul de lucru, Direcţia generalã financiarã din cadrul MAI şi reprezentanţii UPP. O astfel de colaborare între grupul de lucru şi Direcţia generalã financiarã va conduce la realizarea unei versiuni preliminare a planurilor strategice sectoriale, printr-o corelare adecvatã a obiectivelor propuse cu resursele financiare necesare îndeplinirii acestora.
Etapa 4
Versiunea preliminarã a planului strategic sectorial va fi transmisã directorilor structurilor aflate sub coordonarea directã a fiecãrui secretar de stat, în vederea analizãrii şi asumãrii. Dupã obţinerea acordului directorilor structurilor de specialitate, planul strategic sectorial va fi transmis de cãtre grupul de lucru cãtre secretarul de stat în responsabilitatea cãruia se aflã sectorul de activitate analizat, pentru aprobare.
Etapa 5
Fiecare secretar de stat, în funcţie de domeniul aflat în responsabilitate, va analiza informaţiile cuprinse în planul strategic sectorial şi va propune, dacã este cazul, eventuale modificãri şi ajustãri pe care le va retransmite grupului de lucru pentru a acţiona în consecinţã. În acest caz, documentul va fi revizuit pe baza recomandãrilor formulate de cãtre secretarul de stat, urmând a fi retransmis acestuia în vederea aprobãrii.
Etapa 6
Fiecare plan strategic sectorial, aprobat de cãtre secretarul de stat care se ocupã de respectivul domeniu de activitate, va fi transmis cãtre UPP, care va integra datele sintetice din planurile strategice sectoriale într-un document unic, respectiv Planul strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.
Etapa 7
Varianta integratã a Planului strategic al MAI, aprobatã de fiecare secretar de stat pe propriul domeniu de activitate, va fi transmisã spre informare Secretariatului General al Guvernului şi Ministerului Finanţelor Publice. Cele douã instituţii vor formula puncte de vedere asupra documentului în termen de 7 zile lucrãtoare de la data primirii acestuia. Necomunicarea în termenul precizat a eventualelor observaţii şi propuneri se va interpreta ca un aviz tacit favorabil asupra formei şi conţinutului Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.
Etapa 8
Forma integratã finalã a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi înaintatã ministrului administraţiei şi internelor spre verificare şi aprobare finalã. Versiunea integratã va include şi Planul de acţiuni pentru implementarea Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013. Dupã aprobare prin ordin al ministrului, Planul strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi publicat pe pagina de internet a ministerului.
Etapa 9
Forma finalã a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi supusã unei monitorizãri anuale de cãtre UPP, prin utilizarea instrumentului de monitorizare integratã prezentat într-o formã sintetizatã în anexa C la prezenta metodologie, sub formã tabelarã, reunind ansamblul elementelor esenţiale cuprinse în Programul de guvernare şi în Planul strategic al MAI. Rapoartele de monitorizare întocmite de cãtre UPP vor fi prezentate fiecãrui secretar de stat, precum şi ministrului administraţiei şi internelor.

4. Concluzii
Prin prezenta metodologie UPP şi-a propus eficientizarea realizãrii concertate a obiectivelor sectoriale, prin parcurgerea logicã a etapelor ce conduc la elaborarea şi gestionarea Planului strategic al MAI. Prin intermediul acestei metodologii se doreşte transformarea Planului strategic al MAI într-un instrument real de management pentru factorii de decizie ai fiecãrui sector de activitate al ministerului, menit sã asigure standardul necesar de calitate a serviciilor la nivelul ministerului.
În partea introductivã a acestei metodologii am evidenţiat studiul comparativ între procesul managementului actual de elaborare a Planului strategic al MAI (în baza instrucţiunilor şi recomandãrilor prezentate în cuprinsul <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.807/2006 , respectiv <>Hotãrârii Guvernului nr. 158/2008 ) şi noua viziune a UPP cu privire la ameliorarea modului actual de lucru, având drept finalitate elaborarea Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013, prin regruparea informaţiilor esenţiale cuprinse în planurile strategice ce vor fi elaborate pentru fiecare sector de activitate al ministerului.
Pentru a creiona într-un mod logic şi argumentat propunerea noastrã, am prezentat în continuare structura planurilor strategice sectoriale elaborate în cadrul MAI, urmatã de elaborarea succesiunii logice a etapelor necesare elaborãrii versiunii integrate a Planului strategic al MAI.
În contextul celor prezentate, rolul UPP constã în asigurarea procesului de coordonare, consultare şi monitorizare a versiunii finale integrate a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013, contribuind astfel la garantarea calitativã a gestionãrii armonizate a elementelor fundamentale conţinute în planurile strategice sectoriale şi în Programul de guvernare.
Pe perioada 2010-2013, UPP va realiza monitorizãri anuale ale planurilor strategice sectoriale, urmãrind:
● stadiul îndeplinirii obiectivelor;
● costurile aferente;
● rezultatele obţinute;
● motivele neîndeplinirii obiectivelor;
De asemenea, UPP va formula propuneri de îmbunãtãţire şi o eventualã revizuire a obiectivelor propuse. Rezultatele vor fi prezentate fiecãrui factor de decizie, pentru propriul sector de activitate, şi ministrului administraţiei şi internelor, în forma integratã.
Valoarea adãugatã a prezentei metodologii constã pe de o parte în avantajul corelãrii logice a obiectivelor sectoriale desprinse din Programul de guvernare cu bugetele aferente acestora, iar pe de altã parte prin armonizarea integratã a elementelor esenţiale cuprinse în planurile strategice sectoriale (obiective, activitãţi, rezultate, indicatori, buget, termene, responsabili) în Planul strategic al MAI. Varianta propusã mai prezintã şi avantajul major al utilizãrii unui instrument de monitorizare convivial, ce permite monitorizarea globalã anualã a ansamblului elementelor conţinute în documentul integrat.


ANEXA A


INDICATORI DE PERFORMANŢÃ


Definiţie
Indicatorii de performanţã reprezintã etaloane de mãsurã care permit examinarea şi indicarea viabilitãţii strategiei de performanţã, în vederea realizãrii obiectivelor precise ce decurg din aceasta. Indicatorii rezumã o informaţie simplã şi clarã, plecând de la sisteme complexe.
Indicatorii oferã o informaţie specificã mãsuratã la un moment precis; aceştia oferã imaginea evoluţiei şi anticipãrii performanţei unei organizaţii.
Indicatorii de performanţã permit mãsurarea performanţei pentru fiecare acţiune întreprinsã, în vederea atingerii unui obiectiv propus. Sunt deci date cantitative, care mãsoarã eficienţa sau eficacitatea unei acţiuni precise.
Scopul alegerii şi utilizãrii indicatorilor de performanţã O organizaţie nu poate ameliora efectiv decât ceea ce poate mãsura şi compara.
Sunt 5 motive pentru care trebuie mãsuratã performanţa:
● reduce incertitudinea;
● stabilizeazã informaţia;
● faciliteazã comunicarea;
● dinamizeazã capacitatea de reflectare (gândirea);
● contribuie la o mai bunã stãpânire (controlare) a riscului.
Importanţa mãsurãrii performanţelor
● Este parte componentã a strategiei instituţiei şi permite evaluarea gradului de implementare a acesteia.
● Mãsurarea performanţei permite dirijarea/coordonarea implementãrii strategiei instituţiei.
● Contribuie la luarea deciziilor pe baza faptelor (rezultatelor evidente).
● Clasificã probleme existente: acolo unde este nevoie de îmbunãtãţire şi dacã activitãţile clasificate au contribuit la îmbunãtãţire.
Clase de indicatori
● indicatori de intrare (input);
● indicatori de ieşire (output);
● indicatori de proces;
● indicatori de valoare adãugatã.
Mãsurarea performanţelor va permite coordonarea implementãrii, precum şi oferirea informaţiei obiective conducerii pentru adoptarea deciziilor corecte pe anumite direcţii de activitate. De asemenea, metoda nouã de lucru faciliteazã procesul de identificare a problemelor existente şi a sectoarelor unde este nevoie de intervenţii privind ameliorarea situaţiei, precum şi de apreciere în ce mãsurã activitãţile planificate şi-au atins scopul.
Exemple de indicatori de performanţã
● Exemplul nr. 1: Implementarea de proiecte cu finanţare comunitarã în domeniul reformei administraţiei publice
Obiectiv de performanţã: Implementarea unui numãr cât mai mare de proiecte cu finanţare comunitarã în domeniul administraţiei publice, ca urmare a acceptãrii cererii de finanţare
Indicator de performanţã: Numãrul de cereri de finanţare acceptate din totalul celor prezentate spre aprobare, de-a lungul unei perioade de timp bine determinate (6 luni, 1 an).
Acest indicator este pertinent, deci mãsurabil, întrucât permite cuantificarea numãrului de cereri de finanţare depuse şi a celor aprobate, precum şi a raportului dintre cele aprobate şi cele depuse (acest raport reprezintã un indice al calitãţii şi pertinenţei proiectelor cu finanţare comunitarã, deci un indice al performanţei pe aceastã direcţie). Indicatorul este asociat obiectivului propus, fiind un instrument precis şi de calitate, care permite mãsurarea performanţei cu privire la calitatea proiectelor depuse spre finanţare din fondurile structurale. Mãsurarea se va face la intervale de timp bine determinate, ceea ce permite compararea rezultatelor înregistrate de la o perioadã la alta şi deci evoluţia performanţei în timp pe direcţia obiectivului propus.
Rezultatul mãsurabil va permite stabilirea performanţei proiectelor prezentate spre finanţare comunitarã, prin cuantificarea proiectelor acceptate din totalul proiectelor prezentate (în %) în perioada respectivã, propusã pentru mãsurare.
Rezultatul astfel obţinut poate fi comparat de la o perioada la alta, monitorizând astfel evoluţia (progresul sau regresul) înregistratã cu privire la acceptarea cererilor de finanţare comunitarã.
● Exemplul nr. 2: Procesul de simplificare administrativã în cazul accidentelor rutiere
Obiectiv de simplificare administrativã: Îmbunãtãţirea cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere prin introducerea constatului amiabil şi transferul soluţionãrii tamponãrilor uşoare de la poliţia rutierã cãtre societãţile de asigurãri.
Obiectiv de performanţã: Impactul introducerii constatului amiabil şi a transferului tamponãrilor uşoare de la poliţia rutierã cãtre societãţile de asigurãri asupra simplificãrii administrative a cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere. Cu alte cuvinte, acest obiectiv poate fi simplificat la formularea urmãtoare: reducerea cazurilor de tamponãri uşoare înregistrate la poliţia rutierã, ca urmare a introducerii constatului amiabil şi a transferului tamponãrilor uşoare de la poliţia rutierã cãtre societãţile de asigurãri.
Indicator de performanţã propus: Numãrul (procentajul) cazurilor de tamponare uşoarã înregistrate de cãtre poliţia rutierã din totalul acestora, identificate de-a lungul unei perioade de timp bine determinate (de exemplu: 6 luni, 1 an).
Acest indicator este pertinent, deci mãsurabil, întrucât permite cuantificarea numãrului total de cazuri de tamponare uşoarã, precum şi a celor înregistrate de cãtre poliţia rutierã, ca urmare a introducerii constatului amiabil şi a transferului tamponãrilor uşoare de la poliţia rutierã cãtre societãţile de asigurãri.
Indicatorul este asociat obiectivului propus, fiind un instrument precis şi de calitate, care permite mãsurarea performanţei cu privire la eficacitatea introducerii constatului amiabil şi a transferului tamponãrilor uşoare de la poliţia rutierã cãtre societãţile de asigurãri. Mai precis, acest indicator permite mãsurarea cu precizie relativã a impactului introducerii constatului amiabil şi a transferului tamponãrilor uşoare asupra simplificãrii cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere.
Mãsurarea se va face la intervale de timp bine determinate, ceea ce permite compararea rezultatelor înregistrate de la o perioadã la alta şi deci evoluţia performanţei în timp, pe direcţia obiectivului propus.
Rezultatul astfel obţinut poate fi comparat de la o perioada la alta, monitorizând astfel evoluţia (progresul sau regresul) înregistratã cu privire la reducerea sau creşterea cazurilor de tamponãri uşoare înregistrate la poliţia rutierã. În egalã mãsurã, indicatorul de performanţã ales permite compararea rezultatelor înregistrate la nivel naţional cu cele înregistrate în alte state membre ale Uniunii Europene, în urma implementãrii constatului amiabil şi a transferului tamponãrilor uşoare, din perspectiva simplificãrii cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere.
Recomandãri
● Numãrul indicatorilor, ca şi al obiectivelor trebuie sã fie limitat (în medie 2 indicatori asociaţi fiecãrui obiectiv).
● Pentru fiecare indicator vor fi afişate o valoare anualã a activitãţii, precum şi o ţintã pe termen mediu (de exemplu: 1-5 ani).
Indicatori de performanţã minimali
Prin acelaşi document se pot stabili şi indicatorii de performanţã minimali pe care trebuie sã îi atingã/mãsoare unitatea pentru ca activitatea sã fie consideratã bunã.
Exemple de indicatori de performanţã
● Reducerea timpului de intervenţie la evenimente care aduc atingere ordinii şi liniştii publice
● Creşterea cu 3% a procentului de identificare în cauzele penale cu autori necunoscuţi
● Reducerea cu 5% a numãrului infracţiunilor comise cu violenţã la nivelul judeţului
● Creşterea cu 5% a procentului de recuperare a prejudiciilor aduse bugetului de stat, prin comiterea infracţiunilor economico-financiare
● Reducerea cu 3% a accidentelor de circulaţie şi a consecinţelor acestora
● Reducerea braconajului piscicol şi forestier pe teritoriul judeţului
● Reducerea timpului de soluţionare a anchetelor
● Apãrarea patrimoniului privat şi public
● Reducerea cu 5% a furturilor din locuinţe, societãţi comerciale şi de autoturisme;
● Reducerea infracţiunilor stradale cu 3% şi reducerea infracţiunilor de mare violenţã cu 5%.


ANEXA B


PLANUL DE ACŢIUNI
pentru implementarea
Planului strategic sectorial pentru perioada 2010-2013

Capitol nr. (descriere)


┌─────────┬─────────┬────────────┬─────────────┬──────────┬──────┬─────────────┐
│Obiective│Obiective│ Activitãţi │Indicatori de│ Estimare │Termen│ Structuri │
│generale │specifice│ │performanţã │ bugetarã │ │responsabile │
└─────────┴─────────┴────────────┴─────────────┴──────────┴──────┴─────────────┘



- Model de aplicaţie -

Capitolul nr. 22 - REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE




┌─────────────┬────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ Obiective │ Obiective │ Activitãţi │ Indicatori de │ Estimare │ Termen │ Structuri │
│ generale │ specifice │ │ performanţã │ bugetarã │ │responsabile │
├─────────────┼────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Continuarea │Descentralizarea│Definitivarea unui │Descrierea │Bugetul │Data-limitã │Prezentarea │
│reformei în │administrativã │calendar riguros privind│indicatorilor │estimat │propusã │structurilor │
│administraţia│ │descentralizarea │de performanţã │pentru │pentru │responsabile │
│publicã │ │serviciilor publice │mãsurabili stabiliţi │fiecare │îndeplinirea │pentru │
│ │ │Aplicarea unor │pentru realizarea │dintre │activitãţilor│îndeplinirea │
│ │ │reglementãri care sã │activitãţii (pot fi │activitãţile│propuse │activitãţilor│
│ │ │permitã gestionarea │identificaţi unul sau│propuse │ │stabilite │
│ │ │descentralizãrii într-o │mai mulţi indicatori │ │ │(de exemplu: │
│ │ │manierã transparentã │pentru o singurã │ │ │UCRAP, UPP, │
│ │ │şi stabilã │activitate) │ │ │DGAERI etc.) │
└─────────────┴────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴─────────────┴─────────────┘




GHID DE COMPLETARE A MACHETEI

1. Conţinutul documentului
Documentul tabelar conţine 7 coloane (fãrã cea referitoare la estimarea bugetarã), dispuse în formã logicã, conţinând urmãtoarele rubrici: obiective, obiective specifice, activitãţi, indicatori de performanţã, termen şi structuri responsabile. Existã o corelaţie logicã între Programul de guvernare şi elementele acestui document tabelar. Astfel, direcţiile de acţiune stabilite prin Programul de guvernare 2009-2012 vor servi drept cadru de referinţã în stabilirea şi descrierea obiectivelor din coloana nr. 1 a acestui document. La rândul lor, obiectivele din coloana nr. 1 servesc drept criteriu de bazã în stabilirea obiectivelor specifice domeniului de activitate respectiv şi în descrierea activitãţilor ce urmeazã a fi întreprinse în vederea atingerii obiectivelor propuse.
2. Descrierea conţinutului fiecãrei rubrici a tabelului
● Obiective generale - sunt în acord cu direcţiile de acţiune corespunzãtoare obiectivelor sectoriale desprinse din Programul de guvernare 2009-2012. Fiecare obiectiv general va rãspunde la întrebarea "Ce trebuie sã realizãm pe acest sector de activitate?". Fiecãrui obiectiv general îi poate fi asociat unul sau mai multe obiective specifice.
● Obiective specifice - reprezintã obiectivele urmãrite de fiecare dintre structurile de specialitate din respectivul domeniu de activitate, pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor generale. Aceste obiective vor trebui sã rãspundã întrebãrii "Ce ne propunem sã realizãm în vederea atingerii obiectivelor generale?".
● Activitãţi - reprezintã descrierea manierei concrete în care se va acţiona în vederea atingerii obiectivului propus. Mai exact, coloana "Activitãţi" va cuprinde una sau mai multe maniere concrete prin care se va acţiona în vederea atingerii obiectivului stabilit. Activitãţile vor rãspunde la întrebarea "Ce facem în mod concret în sensul atingerii obiectivului propus?".
● Indicatorii de performanţã - reprezintã un instrument de mãsurare a performanţei activitãţilor întreprinse, care permite cuantificarea gradul de realizare a obiectivului propus. Mai exact, indicatorii de performanţã permit mãsurarea impactului acţiunilor întreprinse în vederea atingerii obiectivului propus asociat acestora. Un indicator de performanţã rãspunde la întrebarea "În ce mãsurã sau în ce proporţie am putut realiza ceea ce ne-am propus?".
● Termen - reprezintã data la care este estimatã îndeplinirea activitãţilor propuse.
● Structuri responsabile - vor fi prezentate structurile responsabile de îndeplinirea obiectivelor şi activitãţilor întreprinse în acest sens şi mãsurate prin intermediul indicatorilor de performanţã aleşi pe criteriul pertinenţei.


ANEXA C


INSTRUMENT DE MONITORIZARE INTEGRATÃ
utilizat de Unitatea de politici publice
pentru gestiunea centralizatã asiguratã de UPP

Capitol nr.





┌─────────┬─────────┬──────────┬───────────┬───────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────┬────────────┐
│ │ │ │ │Monitorizare intermediarã/Rezultate│ Monitorizare │ Buget │Termen│ Structuri │
│Obiective│Obiective│Activitãţi│Indicatori │ intermediare (periodice)* │ finalã │ │ │responsabile│
│generale │specifice│ │ de ├───────────────┬───────────────────┼──────────────┼───────┬──────┼──────┼────────────┤
│ │ │ │performanţã│ Rezultat │ Rezultat │Rezultat final│ Buget │Buget │ │ │
│ │ │ │ │intermediar i**│ intermediar i** │ înregistrat │estimat│alocat│ │ │
└─────────┴─────────┴──────────┴───────────┴───────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────┴──────┴──────┴────────────┘



----------
* Se va completa doar în cazul în care activitatea este complexã şi se deruleazã pe o perioadã mai mare.
** i = 1...N, in funcţie de gradul de complexitate şi durata activitãţii (numãrul de coloane asociate monitorizãrii intermediare variazã în funcţie de complexitatea şi perioada de desfãşurare a activitãţii propuse).


- Model de aplicaţie intern -

Capitolul nr. 22 - REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE





┌───────────┬──────────┬────────────────┬─────────────┬────────────────────────────┬────────────┬───────────────┬────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │ Monitorizare │Monitorizare│ │ │ │
│ │ │ │ │ intermediarã/Rezultate │ finalã │ Buget │ │ │
│ Obiective │Obiective │ Activitãţi │ Indicatori │ intermediare (periodice)* │ │ │ Termen │ Structuri │
│ generale │specifice │ │ de ├──────────────┬─────────────┼────────────┼───────┬───────┤ │responsabile │
│ │ │ │ performanţã │ Rezultat │ Rezultat │ Rezultat │Buget │Buget │ │ │
│ │ │ │ │ intermediar │ intermediar │ final │estimat│alocat │ │ │
│ │ │ │ │ i** │ i** │înregistrat │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼────────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼───────┼───────┼────────┼─────────────┤
│Continuarea│Descentra-│Definitivarea │Descrierea │Introducerea │Introducerea │Introducerea│Bugetul│Bugetul│Data- │Prezentarea │
│reformei în│lizarea │unui calendar │indicatorilor│rezultatelor │rezultatelor │rezultatelor│estimat│alocat │limitã │structurilor │
│adminis- │adminis- │riguros privind │de │parţiale │secundare │finale │pentru │pentru │propusã │responsabile │
│traţia │trativã │descentralizarea│performanţã │obţinute prin │obţinute prin│înregistrate│fiecare│fiecare│pentru │pentru │
│publicã │ │serviciilor │stabiliţi │intermediul │intermediul │la finele │dintre │dintre │îndepli-│îndeplinirea │
│ │ │publice │pentru │indicatorilor │indicatorilor│perioadei de│activi-│activi-│nirea │activitãţilor│
│ │ │Aplicarea unor │realizarea │de performanţã│de │monitorizare│tãţile │tãţile │activi- │stabilite │
│ │ │reglementãri │activitãţii │stabiliţi │performanţã │ │propuse│propuse│tãţilor │(de exemplu: │
│ │ │care sã permitã │(pot fi │(lunar, │stabiliţi │ │ │ │propuse │UCRAP, UPP, │
│ │ │gestionarea │identificaţi │trimestrial, │(lunar, │ │ │ │ │DGAERI etc.) │
│ │ │descentralizãrii│unul sau mai │semestrial) │trimestrial, │ │ │ │ │ │
│ │ │într-un mod │mulţi │ │semestrial) │ │ │ │ │ │
│ │ │transparent şi │indicatori ├──────────────┴─────────────┴────────────┴───────┴───────┼────────┼─────────────┤
│ │ │stabil │pentru o │NOTÃ: │ │ │
│ │ │ │singurã │Aceste coloane vor fi completate cu datele furnizate │ │ │
│ │ │ │activitate) │periodic de structura competentã, pe fiecare sector de │ │ │
│ │ │ │ │activitate al ministerului, sã întocmeascã rapoartele de │ │ │
│ │ │ │ │progres privind activitãţile asumate. │ │ │
└───────────┴──────────┴────────────────┴─────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴─────────────┘




ANEXA D


PLAN STRATEGIC AL MAI
pentru perioada 2010-2013

DIRECŢII DE ACTIVITATE




┌────────────┬──────────────┬───────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────────┐
│Direcţia de │ │ │ │ │ │ Prevenire şi │ │
│ activitate │ Reforma │ Instituţia │ │ Ordine publicã şi │ Schengen şi │ combatere, │ │
├────────────┤administraţiei│ prefectului şi │Comunitãţi locale │ siguranţa │ cooperare │ corupţie, │ Suport │
│ Structuri │ publice │ servicii │ │ cetãţeanului │ europeanã │ protecţie │ │
│responsabile│ │ deconcentrate │ │ │ │internã control│ │
│ │ │ │ │ │ │şi audit intern│ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
𗈕. │Unitatea │Direcţia pentru │Direcţia pentru │Direcţia │Direcţia │Direcţia │Direcţia │
│ │Centralã │relaţiile cu │comunitãţi locale,│generalã │Schengen │generalã │juridicã │
│ │pentru Reforma│instituţiile │zone asistate, │management │ │control şi │ │
│ │Administraţiei│prefectului │ajutor de stat │operaţional │ │audit intern │ │
│ │Publice │ │şi parteneriat │ │ │ │ │
│ │ │ │cu structurile │ │ │ │ │
│ │ │ │asociative │ │ │ │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
𗈖. │Direcţia │Direcţia pentru │Direcţia pentru │Inspectoratul │Direcţia │Direcţia │Direcţia │
│ │pentru │serviciile publice │servicii de │General al │afaceri │generalã │generalã │
│ │dezvoltarea │deconcentrate │interes general, │Poliţiei Române │europene şi │anticorupţie │financiarã │
│ │capacitãţii │ │investiţii şi │ │relaţii │ │ │
│ │administrative│ │dezvoltare localã │ │internaţionale│ │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
𗈗. │Direcţia │Instituţia │Autoritatea │Inspectoratul │ │Direcţia │Direcţia │
│ │pentru │Prefectului (42) │Naţionalã de │General al │ │generalã de │generalã pentru │
│ │politici │ │Reglementare │Jandarmeriei │ │informaţii şi │comunicaţii şi │
│ │fiscale şi │ │pentru Serviciile │Române │ │protecţie │tehnologia │
│ │bugetare │ │Comunitare de │ │ │internã │informaţiei │
│ │locale │ │Utilitãţi Publice │ │ │ │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
𗈘. │Unitatea de │Inspectoratul │ │Inspectoratul │ │ │Direcţia │
│ │politici │General pentru │ │General al Poliţiei │ │ │medicalã │
│ │publice │Situaţii de Urgenţã│ │de Frontierã │ │ │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
𗈙. │Agenţia │Direcţia │ │Inspectoratul │ │ │Direcţia │
│ │Naţionalã a │generalã de │ │General de │ │ │logisticã │
│ │Funcţionarilor│paşapoarte │ │Aviaţie al │ │ │ │
│ │Publici │ │ │MAI │ │ │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
𗈚. │ │Direcţia regim │ │Administraţia │ │ │Direcţia │
│ │ │permise de │ │Naţionalã a │ │ │informare şi │
│ │ │conducere şi │ │Rezervelor de │ │ │relaţii publice │
│ │ │înmatriculare a │ │Stat şi Probleme │ │ │ │
│ │ │vehiculelor │ │Speciale │ │ │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
𗈛. │ │ │ │Oficiul Român │ │ │Secretariatul │
│ │ │ │ │pentru Imigrãri │ │ │General │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
𗈜. │ │ │ │Direcţia pentru │ │ │Direcţia │
│ │ │ │ │evidenţa persoanelor│ │ │generalã │
│ │ │ │ │şi administrarea │ │ │resurse umane │
│ │ │ │ │bazelor de date │ │ │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
𗈝. │ │ │ │ │ │ │Direcţia │
│ │ │ │ │ │ │ │economico- │
│ │ │ │ │ │ │ │administrativã │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
󧓒. │ │ │ │ │ │ │Centrul Informatic│
│ │ │ │ │ │ │ │Naţional al MAI │
│ │ │ │ │ │ │ │(e-administraţie) │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
󧓓. │ │ │ │ │ │ │Academia de │
│ │ │ │ │ │ │ │Poliţie │
│ │ │ │ │ │ │ │"Alexandru │
│ │ │ │ │ │ │ │Ioan Cuza" │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
󧓔. │ │ │ │ │ │ │Arhivele Naţionale│
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
󧓕. │ │ │ │ │ │ │Club Sportiv │
│ │ │ │ │ │ │ │"Dinamo" Bucureşti│
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
󧓖. │ │ │ │ │ │ │Societatea │
│ │ │ │ │ │ │ │Comercialã │
│ │ │ │ │ │ │ │"Comicex" - S.A. │
├────────────┼──────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────────┤
󧓗. │ │ │ │ │ │ │Agenţia Naţionalã │
│ │ │ │ │ │ │ │de Cadastru şi │
│ │ │ │ │ │ │ │Publicitate │
│ │ │ │ │ │ │ │Imobiliarã │
└────────────┴──────────────┴───────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────────┘



-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016