Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
METODOLOGIE-CADRU din 5 mai 2025 privind tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calităţii programelor şi sistemul de acumulare a creditelor ECTS pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar
EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 472 din 21 mai 2025
──────────
Aprobată prin ORDINUL nr. 3.986 din 5 mai 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 21 mai 2025.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, formarea continuă este un drept şi o obligaţie.
(2) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională prin programe şi activităţi de formare, precum şi etapele de evoluţie în carieră, după obţinerea dreptului de liberă practică pentru cariera didactică.
(3) Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar se realizează prin programe de formare continuă ce asigură dezvoltarea în cariera didactică, denumite în continuare programe pentru dezvoltare în cariera didactică, fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică şi pe competenţele profesionale, adecvat rolurilor didactice şi profilului profesional al cadrului didactic.
ART. 2
(1) Prezenta metodologie-cadru reglementează tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică şi cadrul general, instituţional, conceptual şi procedural de asigurare a calităţii programelor pentru dezvoltare în cariera didactică.
(2) Pentru recunoaşterea competenţelor profesionale ale personalului didactic din învăţământul preuniversitar, formate şi dezvoltate prin programe şi activităţi de formare continuă, prin parcurgerea etapelor de evoluţie în carieră, precum şi prin celelalte activităţi de formare prevăzute la art. 187 alin. (10) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează Sistemul european de credite transferabile, denumit în continuare ECTS, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3) din Metodologia de acordare a creditelor transferabile în învăţarea pe tot parcursul vieţii, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.768/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Evaluarea şi validarea rezultatelor participării personalului didactic la diferite programe şi forme de organizare a formării în cariera didactică se realizează prin sistemul de acumulare a creditelor ECTS, prin corespondenţă cu creditele profesionale transferabile (CPT), pe baza evaluării competenţelor şi a recunoaşterii rezultatelor învăţării, asigurând flexibilitate şi transparenţa rutelor de formare în contexte variate: formale, nonformale şi informale.
ART. 3
(1) Un program pentru dezvoltare în cariera didactică reprezintă oferta unui furnizor şi urmăreşte formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului didactic din învăţământul preuniversitar.
(2) Programele pentru dezvoltare în cariera didactică se clasifică în categorii, în funcţie de tipul de competenţe dezvoltate, de raportarea la domeniul de specializare corespunzător funcţiei didactice ocupate şi de modalitatea de validare calitativă.
CAP. II
Categorii de programe pentru dezvoltare în cariera didactică şi condiţii generale de acreditare
ART. 4
Categoriile de programe pentru dezvoltare în cariera didactică a personalului din învăţământul preuniversitar sunt următoarele:
a) programe pentru dezvoltare în cariera didactică de specialitate, denumite programe de specialitate, constituie forme ale dezvoltării profesionale continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar în domeniul de specializare corespunzător funcţiei didactice ocupate, în domeniul psihopedagogic şi metodic pentru evoluţia în cariera didactică, respectiv în domeniul management educaţional;
b) programe complementare pentru dezvoltare în cariera didactică, denumite programe complementare, constituie forme ale dezvoltării profesionale continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar în domenii complementare specializării funcţiei didactice ocupate;
c) programe pentru dezvoltare în cariera didactică de abilitare funcţională, denumite programe de abilitare funcţională, constituie forme ale dezvoltării profesionale continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, specifice educaţiei formale şi nonformale, care contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi deprinderilor cadrelor didactice în domenii care vizează autonomia pedagogică, selfmanagementul, dezvoltarea comportamentelor sociale adecvate şi alte domenii conexe domeniului educaţional.
ART. 5
(1) Programele pentru dezvoltare în cariera didactică precizate la art. 4 lit. a) şi b) se validează calitativ prin procesul de acreditare.
(2) Programele de abilitare funcţională precizate la art. 4 lit. c) se supun procesului de recunoaştere şi echivalare, în baza unei proceduri specifice elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi implementate de Comisia de formare şi dezvoltare în cariera didactică (CFDCD) constituită la nivelul unităţii de învăţământ.
(3) Programele pentru dezvoltare în cariera didactică, în domeniul de specializare, în domenii complementare specializării funcţiei didactice ocupate, în domeniul psihopedagogic şi metodic, respectiv în domeniul management educaţional derulate de instituţii/structuri organizatorice naţionale sau internaţionale cu experienţă recunoscută în domeniul educaţiei, formării şi certificării, pentru care condiţiile de organizare şi desfăşurare nu se pot încadra în condiţiile specifice de acreditare şi implementare prevăzute de prezenta metodologie-cadru, se supun procesului de recunoaştere şi echivalare, în baza unei proceduri specifice elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi implementate de CFDCD constituită la nivelul unităţii de învăţământ. Aceleaşi prevederi sunt aplicabile şi programelor pentru dezvoltare în cariera didactică cuprinse în oferta de formare a casei corpului didactic, avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
ART. 6
(1) Validarea calitativă a unui program pentru dezvoltare în cariera didactică, denumită acreditare, pentru programele prevăzute la art. 4 lit. a) şi b), denumite în continuare programe acreditate, reprezintă rezultatul evaluării calitative a programului, se exprimă prin alocare de credite ECTS şi se aprobă prin ordin de ministru.
(2) Programului acreditat i se alocă un număr de credite ECTS, în funcţie de numărul de ore de formare alocat şi de consistenţa curriculară a programului.
(3) În sistemul pentru dezvoltarea profesională continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, un credit ECTS reprezintă volumul de muncă necesar pentru acumularea unui set de competenţe, conform standardelor profesionale pentru profesia didactică, adecvat rolurilor didactice şi profilului profesional al cadrului didactic din învăţământul preuniversitar.
(4) Un credit ECTS se cuantifică într-un număr de 25 de ore de pregătire pentru dobândirea unui set de competenţe.
(5) Un program se acreditează cu un număr întreg de credite ECTS, în intervalul 1-5 credite ECTS, pentru a facilita recunoaşterea automată la nivel european.
ART. 7
Furnizorii programelor acreditate implementează programele acreditate cu respectarea principiilor, standardelor de calitate şi legislaţiei specifice.
ART. 8
(1) Calitatea de furnizor al programelor acreditate, precizate la art. 4 lit. a) şi b), este definită numai în relaţie cu programul, este dobândită odată cu acreditarea programului, este valabilă pentru perioada acreditării programului şi încetează la finalizarea perioadei de acreditare.
(2) Categoriile de furnizori ai programelor de specialitate, precizate la art. 4 lit. a), sunt următoarele:
a) instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare acreditate, prin facultăţi/departamente/institute/centre de formare/ structuri legal constituite;
b) casele corpului didactic;
c) centrele atestate de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale;
d) unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de şcoală de aplicaţie, care asigură formarea iniţială pentru profesia didactică;
e) instituţiile aflate în coordonarea sau în subordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul dezvoltării profesionale continue, legal prevăzute, inclusiv: Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare (CNCE), Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), Institutul Limbii Române (ILR), Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE/CMBRAE), centrele judeţene de excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă;
f) organizaţiile nonguvernamentale care au calitatea de partener al Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul proiectelor sistemice cu finanţare externă, implementate la nivel regional sau la nivel naţional, în învăţământul preuniversitar sau în cadrul unor intervenţii educaţionale sistemice ce prevăd acreditarea şi implementarea de către acestea a programelor de specialitate şi care au prevăzute în statut/actul constitutiv, precum şi în regulamentul specific atribuţii şi responsabilităţi în domeniul dezvoltării profesionale continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
g) organizaţiile nonguvernamentale care au încheiat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării acorduri de colaborare/ parteneriat şi care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
(i) au prevăzute în statut/actul constitutiv atribuţii şi responsabilităţi în domeniul dezvoltării profesionale continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
(ii) au capacitate tehnico-administrativă şi experienţă specifică în domeniul educaţiei de minimum 3 ani;
(iii) au precizată în acordul de colaborare/parteneriat furnizarea programelor de formare continuă, cu respectarea prevederilor metodologice.
(3) Categoriile de furnizori ai programelor complementare, precizate la art. 4 lit. b), sunt următoarele:
a) categoriile prevăzute la alin. (2);
b) organizaţiile nonguvernamentale, naţionale şi internaţionale, care au prevăzute în statut activităţi în domeniul educaţiei şi care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;
c) agenţiile/autorităţile/institutele naţionale şi internaţionale specializate în domeniul educaţiei şi formării adulţilor;
d) institutele de cercetare.
ART. 9
(1) Acreditarea se realizează pentru programele precizate la art. 4 lit. a) şi b), prin raportare la tipuri de competenţe care sunt parte integrantă a profilului profesional al cadrului didactic, la domenii tematice, conţinuturi, buget de timp, formă de organizare şi grup-ţintă.
(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează procedura specifică care reglementează etapele şi condiţiile privind derularea procesului de acreditare a programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, denumită în continuare procedură specifică privind acreditarea.
(3) Condiţiile de acreditare vizează criteriile administrative, curriculare, resursele umane şi resursele materiale.
(4) Pentru acreditarea programelor, furnizorii de formare care nu fac parte din sistemul public de învăţământ achită o taxă, a cărei valoare, precizată în procedura specifică privind acreditarea, este actualizată periodic, corespunzător legislaţiei specifice din domeniul fiscal.
ART. 10
Durata acreditării unui program inclus în una dintre categoriile precizate la art. 4 lit. a) şi b) este de 4 ani.
ART. 11
(1) Programele acreditate se înscriu în Registrul unic al programelor acreditate (RUPA) pentru dezvoltare în cariera didactică a personalului din învăţământul preuniversitar, denumit în continuare Registrul (RUPA).
(2) Registrul (RUPA) prevăzut la alin. (1) are regimul unui nomenclator pentru domenii tematice, corelat cu nomenclatorul european privind dezvoltarea profesională în cariera didactică, este structurat pe secţiuni, se publică pe site-ul oficial al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în secţiunea dedicată carierei didactice, şi se actualizează periodic.
(3) Secţiunile Registrului (RUPA) sunt:
a) programe de specialitate, precizate la art. 4 lit. a);
b) programe complementare, precizate la art. 4 lit. b), care pot fi naţionale şi internaţionale;
c) programe acreditate şi programe complementare naţionale avizate în baza prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, cărora le-au fost alocate CPT, aflate în perioada de valabilitate a acreditării/avizării.
(4) Secţiunea precizată la alin. (3) lit. c) include, prin preluare, Registrul naţional al programelor pentru dezvoltare profesională continuă acreditate şi Lista programelor complementare naţionale, în formele publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării la data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru.
ART. 12
Programele pentru dezvoltare în cariera didactică precizate la art. 4 lit. a) şi b) se acreditează şi se implementează doar în una dintre următoarele forme de organizare:
a) în sistem blended-learning (faţă-în-faţă şi online sincron/ asincron);
b) în sistem online:
(i) online sincron şi online asincron;
(ii) online sincron;
c) în sistem faţă-în-faţă.
ART. 13
Distribuţia bugetului de timp al unui program acreditat, precizat la art. 4 lit. a) şi b), trebuie să respecte următoarele condiţii:
a) pentru forma de organizare în sistem blended-learning:
(i) componenta faţă-în-faţă – procent de minimum 60% din bugetul total de timp al programului;
(ii) componenta online sincron/asincron - procent de maximum 40%, din bugetul total de timp al programului;
b) pentru forma de organizare în sistem online:
(i) componenta online sincron - procent de minimum 60% din bugetul total de timp al programului;
(ii) componenta online asincron - procent de maximum 40% din bugetul total de timp al programului;
c) pentru forma de organizare faţă-în-faţă - procent de 100% din bugetul total de timp al programului.
ART. 14
(1) Structura obligatorie a unui program acreditat, asociată criteriilor curriculare, cuprinde curriculumul programului, strategia de formare şi strategia de evaluare finală a formabililor.
(2) Curriculumul programului se organizează în structuri formale de tip module/teme, corespunzătoare competenţelor-cheie/competenţelor specifice asociate profilului de formare în cariera didactică, în concordanţă cu nevoile de formare ale grupului-ţintă.
(3) Strategia de formare se adaptează formei de organizare şi implementare a programului, specificului grupului-ţintă, activităţilor/sesiunilor de formare şi rezultatelor aşteptate.
(4) Evaluarea finală constă în susţinerea, de către fiecare formabil, a portofoliului de evaluare finală sau a unei teme relevante din portofoliul de evaluare finală, elaborat individual de către fiecare formabil pe parcursul activităţilor de formare.
(5) Evaluarea finală se desfăşoară în plenul comisiei de evaluare finală, iar forma de organizare a activităţii de evaluare finală este determinată de forma de organizare a programului, precizată la art. 12:
a) pentru programele organizate în sistem blended-learning (faţă-în-faţă şi online sincron/asincron), prevăzute la art. 12 lit. a), evaluarea finală se organizează în sistem faţă-în-faţă;
b) pentru programele organizate în sistem online (online sincron şi online asincron sau online sincron), prevăzute la art. 12 lit. b), evaluarea finală se organizează în sistem online sincron;
c) pentru programele organizate în sistem faţă-în-faţă, prevăzute la art. 12 lit. c), evaluarea finală se organizează în sistem faţă-în-faţă.
ART. 15
(1) Curriculumul unui program acreditat cuprinde componenta teoretică şi componenta practică.
(2) Fiecare formă de organizare a unui program, prevăzută la art. 12, conţine obligatoriu două componente: componenta teoretică şi componenta practică.
(3) Componenta teoretică include activităţi complexe (de exemplu, brainstorming, analiză conceptuală, analize comparative, studii de caz, proiecte colaborative etc.), care valorifică informaţiile specifice acestei componente.
(4) Componenta practică cuprinde activităţi cu caracter practic-aplicativ specifice domeniului tematic al programului (exemple: activităţi cu caracter practic-aplicativ în domeniul didactic, management şi leadership educaţional, aplicaţii digitale, aplicare de chestionare, cercetări educaţionale, activităţi cu caracter experimental etc.). În componenta practică pot fi cuprinse şi activităţi cu caracter practic-aplicativ asociate evaluării formative/pe parcurs, care nu se evidenţiază separat în bugetul de timp al programului, dar sunt descrise în strategia de evaluare, fiind implicite activităţii de formare.
(5) Activităţile prevăzute la alin. (3) şi (4) sunt considerate activităţi-suport pentru elaborarea portofoliului de evaluare finală.
ART. 16
(1) Pentru programele acreditate de specialitate, bugetul de timp total al unui program este cuprins între 25 de ore şi 125 de ore, ca multiplu de 25.
(2) Pentru programele acreditate complementare, bugetul de timp total al unui program este cuprins între 25 de ore şi 75 de ore, ca multiplu de 25.
(3) În bugetul de timp total al unui program acreditat nu este cuprins bugetul de timp alocat evaluării finale.
(4) Distribuţia bugetului de timp asociat componentelor prevăzute la art. 15 alin. (3) şi (4) este următoarea:
a) componentei teoretice i se alocă maximum o treime din bugetul de timp total al programului;
b) componentei practice i se alocă minimum două treimi din bugetul de timp total al programului.
CAP. III
Implementarea programelor pentru dezvoltare în cariera didactică
ART. 17
(1) Implementarea de către furnizori a oricărui program încadrat în una dintre categoriile cuprinse în secţiunile Registrului (RUPA), precizate la art. 11 alin. (3) şi (4), constă în derularea următoarelor activităţi specifice:
a) planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor de formare;
b) planificare, organizare şi desfăşurare a evaluării finale a formabililor şi a etapelor premergătoare evaluării finale;
c) certificarea formabililor care promovează programul;
d) monitorizarea internă a implementării programului;
e) gestionarea documentelor specifice de implementare a programului.
(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează procedura specifică ce reglementează etapele şi condiţiile privind derularea procesului de implementare a programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, denumită în continuare procedură specifică privind implementarea.
(3) Perioada de implementare a unui program acreditat debutează la data aprobării ordinului de ministru privind acreditarea programului şi se finalizează la data expirării acreditării acestuia.
(4) Prevederile prezentei metodologii-cadru şi ale procedurii specifice privind implementarea se aplică tuturor categoriilor de programe cuprinse în secţiunile Registrului (RUPA).
ART. 18
(1) În vederea planificării şi desfăşurării activităţilor de formare din cadrul programelor, furnizorul organizează formabilii în serii/grupe.
(2) Seria este constituită dintr-un anumit număr de grupe care participă simultan la activităţile de formare, într-o perioadă determinată de timp.
(3) Grupele se organizează cu maximum 25 de formabili/grupă pentru toate categoriile de programe.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în programele de formare implementate în cadrul proiectelor cu finanţare externă sau în cadrul unor intervenţii sistemice ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării se pot organiza grupe de formabili cu un număr de maximum 35 de formabili/grupă.
(5) Activităţile de formare se desfăşoară de regulă în perioada de cursuri din structura anului şcolar.
(6) Activităţile de formare şi de evaluare finală nu se planifică şi nu se desfăşoară, indiferent de tipul activităţii şi indiferent de forma de organizare, în următoarele situaţii:
a) în perioadele: 1-31 august, 20 decembrie-15 ianuarie şi vacanţa şcolară de Paşte;
b) în zilele de duminică;
c) în zilele declarate sărbători legale, precum şi în punţile determinate de acestea, prevăzute de legislaţia naţională.
(7) Activităţile de formare şi de evaluare finală din programele de formare implementate în cadrul proiectelor cu finanţare externă sau în cadrul unor intervenţii sistemice ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării se pot desfăşura şi în afara perioadelor prevăzute la alin. (6) lit. a), cu respectarea tuturor celorlalte condiţii privind implementarea.
(8) Planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de formare din cadrul programelor trebuie să asigure respectarea următoarelor condiţii:
a) desfăşurarea, cu prioritate, a activităţilor didactice şi a programului şcolar;
b) finalizarea activităţilor de formare nu mai târziu de ora 20:00, indiferent de tipul activităţii şi indiferent de forma de organizare;
c) organizarea activităţilor de formare cu un număr de maximum 8 ore de formare/zi, din care maximum 4 ore în format online asincron, indiferent de tipul activităţii, este permisă numai în zilele de sâmbătă şi în zilele în care nu se desfăşoară activităţi didactice, conform structurii anului şcolar, cu respectarea celorlalte precizări ale alin. (6) şi (7);
d) organizarea activităţilor de formare cu un număr de maximum 4 ore de formare/zi, în zilele de luni-vineri, în perioada de cursuri din structura anului şcolar.
(9) Pe parcursul implementării unui program, furnizorul este obligat să completeze documentele corespunzătoare etapelor aferente implementării programului, conform prevederilor procedurii specifice privind implementarea.
(10) Pe parcursul implementării unui program, furnizorul este obligat să transmită către direcţia responsabilă cu dezvoltarea profesională continuă din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării următoarele documente, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii-cadru şi ale procedurii specifice privind implementarea:
a) notificare privind demararea activităţii de formare şi calendarul pentru fiecare grupă de formabili;
b) notificare privind finalizarea activităţii de formare, inclusiv a evaluării finale, pentru fiecare grupă de formabili;
c) raport centralizator privind implementarea şi monitorizarea internă a programelor derulate de către fiecare furnizor în anul şcolar precedent, pentru care evaluarea finală a fost susţinută până la data de 31 iulie a anului şcolar precedent.
(11) Raportul centralizator precizat la alin. (10) lit. c) se transmite la Ministerul Educaţiei şi Cercetării în perioada 1 septembrie-31 octombrie a fiecărui an şcolar în curs.
ART. 19
În desfăşurarea activităţilor de formare şi evaluare finală, furnizorul asigură cadrul pedagogic pentru dezvoltarea profesională a formabililor, prin consiliere şi feedback în domeniul tematic al programului.
ART. 20
În acord cu recomandările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind formarea cadrelor didactice, după finalizarea unui program formabilii pot desfăşura activităţi de tip mentoral în comunităţile de învăţare/de practică, bazate pe învăţare colaborativă, pentru asigurarea impactului formării.
ART. 21
(1) Rezultatele învăţării, ca urmare a participării la programe pentru dezvoltare în cariera didactică, se precizează în documentele de certificare.
(2) Pentru programele cuprinse în secţiunile Registrului (RUPA), precizate la art. 11 alin. (3) şi (4), furnizorul programului eliberează Certificatul de formare continuă, însoţit de Fişa competenţelor şi a modulelor/temelor, în termen de maximum 30 de zile de la promovarea programului de către formabil, cu respectarea strictă a conţinuturilor minime cuprinse în modelul precizat în procedura specifică privind implementarea.
(3) Certificatul de formare continuă este valabil numai însoţit de Fişa competenţelor şi a modulelor/temelor.
(4) Pentru eliberarea, evidenţa şi gestionarea documentelor de certificare în termenii prevăzuţi de prezenta metodologie-cadru, furnizorul elaborează o procedură specifică.
(5) Pentru programele de abilitare funcţională, precizate la art. 4 lit. c), furnizorul eliberează adeverinţă/document de certificare, care să conţină numărul de ore alocat şi, după caz, obiective/module/teme/competenţe dezvoltate, asociate activităţilor desfăşurate.
(6) În categoria programelor de abilitare funcţională, precizate la art. 4 lit. c), pot fi incluse activităţi de formare specifice educaţiei formale şi nonformale, care contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi deprinderilor cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar în domenii care vizează autonomia pedagogică, selfmanagementul, dezvoltarea comportamentelor sociale adecvate şi alte domenii conexe domeniului educaţional, cu precizarea bugetului de timp asociat.
(7) Pentru aplicarea unitară a reglementărilor legislative privind certificarea, furnizorii programelor pentru dezvoltare în cariera didactică au obligaţia înfiinţării şi gestionării, pentru fiecare program implementat, a unui Registru al documentelor de certificare eliberate, care să conţină elemente doveditoare ale autenticităţii documentelor, cu respectarea structurii minime obligatorii prevăzute în procedura specifică privind implementarea.
ART. 22
În organizarea şi desfăşurarea activităţilor de formare şi de evaluare finală se respectă prevederile directivelor Uniunii Europene privind securitatea cibernetică şi prelucrarea datelor cu caracter personal, cuprinse în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).
ART. 23
(1) Responsabilitatea implementării programelor incluse în Registrul (RUPA), în termenii şi condiţiile precizate în ordinul de ministru de acreditare, şi responsabilitatea privind legalitatea documentelor elaborate şi veridicitatea informaţiilor comunicate referitoare la implementare, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru şi ale procedurii specifice privind implementarea, revin în exclusivitate furnizorilor.
(2) Nerespectarea de către furnizori a prevederilor prezentei metodologii-cadru şi a procedurilor specifice în implementarea programelor, indiferent de data includerii acestora în Registrul (RUPA), determină, după caz, suspendarea implementării sau retragerea acreditării programului şi eliminarea programului din Registrul (RUPA).
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi tuturor programelor aflate în implementare, incluse în Lista programelor complementare naţionale, avizate în baza prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru.
ART. 24
Pentru gestionarea eficientă a implementării programului şi pentru asigurarea calităţii formării, indiferent de forma de organizare a activităţilor, furnizorul are obligaţia monitorizării interne a activităţilor aferente implementării.
CAP. IV
Comisia specializată de acreditare
ART. 25
(1) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, pentru fundamentarea deciziilor în domeniul vizând categoria programelor, asigurarea calităţii acestora şi sistemul de acumulare a creditelor, direcţia cu atribuţii în domeniul formării în cariera didactică pentru personalul din învăţământul preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării beneficiază de suportul de specialitate al Comisiei specializate de acreditare, denumită în continuare CSA, organism fără personalitate juridică, cu statut de comisie naţională de specialitate în domeniul dezvoltării în cariera didactică.
(2) Acreditarea programelor de specialitate şi a programelor complementare, prevăzute la art. 4 lit. a) şi b), se realizează prin ordin al ministrului, emis în baza avizului consultativ al CSA.
(3) Componenţa CSA, rezultat al unui proces de selecţie organizat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, se aprobă prin ordin de ministru, pentru un mandat de 4 ani, şi cuprinde maximum 55 de persoane, cadre didactice din învăţământul universitar şi preuniversitar, cu autoritate ştiinţifică şi cu experienţă profesională în domeniul formării în cariera didactică.
(4) Componenţa CSA este următoarea:
a) 1 preşedinte;
b) 6 vicepreşedinţi care au şi calitatea de membrii evaluatori, coordonatori ai celor 6 paneluri (3 paneluri academice şi 3 paneluri operaţionale);
c) 42 de membri evaluatori;
d) 6 membri evaluatori supleanţi.
(5) În situaţia în care preşedintele CSA se află în imposibilitate de exercitare a mandatului, unul dintre vicepreşedinţi preia atribuţiile acestuia, în urma desemnării în mod direct de către preşedinte sau prin votul exprimat de cei 6 vicepreşedinţi, dacă preşedintele nu poate face desemnarea.
(6) În procesul de selecţie a membrilor CSA, pentru fiecare nivel de învăţământ - universitar, preuniversitar -, se respectă principiul asigurării continuităţii, în sensul în care o treime din numărul total al membrilor evaluatori este reprezentată de cadre didactice care au deţinut calitatea de membru în mandatul anterior al CSA.
(7) Selecţia membrilor CSA se face de către o comisie din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) pentru cele 3 paneluri academice, numărul maxim de cadre didactice încadrate în aceeaşi instituţie de învăţământ superior este 2;
b) pentru cele 3 paneluri operaţionale, numărul maxim de cadre didactice pentru o regiune de dezvoltare este 2, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, pentru care numărul maxim este 5.
(8) Cele 6 paneluri din componenţa CSA sunt organizate după cum urmează:
a) 3 paneluri academice, pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor vizând acreditarea programelor de specialitate prevăzute la art. 4 lit. a), cuprinzând 3 vicepreşedinţi şi 22 de membri, dintre care 3 membri supleanţi - cadre didactice din instituţiile de învăţământ superior - instituţii de învăţământ superior care asigură formarea iniţială pentru profesia didactică;
b) 3 paneluri operaţionale, pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor vizând acreditarea programelor complementare prevăzute la art. 4 lit. b), cuprinzând 3 vicepreşedinţi şi 26 de membri, dintre care 3 membri supleanţi - cadre didactice din învăţământul preuniversitar, profesori metodişti din case ale corpului didactic/directori ai caselor corpului didactic, organizaţi pe domenii de expertiză.
(9) Pentru realizarea activităţilor specifice, în cadrul CSA se pot constitui grupuri de lucru mixte, reunind cadre didactice atât din panelurile academice, cât şi din panelurile operaţionale.
(10) Secretariatul tehnic al CSA este asigurat de către un secretar, inspector din cadrul direcţiei responsabile cu dezvoltarea profesională continuă din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(11) CSA elaborează şi propune spre aprobare Ministerului Educaţiei şi Cercetării regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei specializate de acreditare, în maximum 30 de zile de la data constituirii şi aprobării CSA prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(12) Reuniunile de lucru ale CSA pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice se realizează în sistem online, sincron şi asincron, după un program flexibil convenit la nivelul grupurilor de lucru, avizat de vicepreşedinţii responsabili de paneluri şi comunicat secretarului tehnic al CSA.
(13) Pentru validarea rezultatelor evaluării realizate în paneluri, inclusiv în formatul grupurilor de lucru mixte, CSA se întruneşte în plen, în şedinţe de lucru ordinare, de regulă lunar, sau în şedinţe de lucru extraordinare, în situaţii impuse de calendarul intervenţiilor educaţionale asumate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu o pauză în perioada iulie-septembrie, corespunzătoare vacanţelor din sistemul de învăţământ preuniversitar şi universitar.
(14) Şedinţa se consideră statutară dacă există majoritate simplă, calculată la numărul total al membrilor evaluatori.
ART. 26
(1) Alocarea creditelor ECTS unui program pentru dezvoltare profesională continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar se realizează de CSA, corespunzător competenţelor asociate programului, domeniului tematic şi specificului grupului-ţintă, în urma validării calitative din punct de vedere ştiinţific, de specialitate, metodic şi psihopedagogic, prin acordarea avizului pentru acreditare.
(2) În baza avizului acordat de CSA, secretarul comisiei elaborează raportul tehnic pentru acreditarea programelor, care stă la baza documentaţiei pentru elaborarea ordinului de ministru.
CAP. V
Aplicarea Sistemului european de credite transferabile (ECTS) în procesul de evaluare, recunoaştere a competenţelor dezvoltate şi a rezultatelor învăţării în cadrul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică
ART. 27
(1) Monitorizarea impactului programelor pentru dezvoltare în cariera didactică la nivel naţional/judeţean/local se realizează de către inspectoratele şcolare, casele corpului didactic şi unităţile de învăţământ.
(2) Formele de monitorizare a impactului programelor pentru dezvoltare în cariera didactică asupra calităţii procesului educaţional pot fi: asistenţe la ore, inspecţii şcolare, rezultatele testelor/examenelor naţionale ale elevilor şi ale cadrelor didactice, feedback calitativ asigurat de formatori şi de formabili, schimburi de bune practici, aplicare de chestionare, focus-grupuri, sesiuni de diseminare a informaţiilor, sistemul de acumulare a creditelor transferabile ECTS, evaluarea şi recunoaşterea competenţelor şi a rezultatelor învăţării în cariera didactică etc.
(3) Casa corpului didactic, în calitate de facilitator şi furnizor de formare continuă, este centru de resurse, de asistenţă, de sprijin pentru dezvoltarea profesională şi managerială a personalului didactic la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti şi asigură suport unităţilor de învăţământ preuniversitar în procesul de monitorizare a impactului programelor asupra calităţii procesului educaţional şi în procesul de acumulare a creditelor ECTS.
(4) În exercitarea atribuţiilor legale de monitorizare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate organiza activităţi de monitorizare şi de evaluare a impactului dezvoltării profesionale continue a personalului didactic asupra calităţii procesului educaţional.
ART. 28
(1) CFDCD este organism cu caracter permanent, constituit la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar prin decizie a directorului, având rol specific în domeniul formării şi dezvoltării în cariera didactică.
(2) CFDCD identifică nevoile de formare continuă ale personalului didactic din unitatea de învăţământ, programele şi proiectele destinate formării continue a personalului didactic şi monitorizează evoluţia în carieră a cadrelor didactice şi participarea personalului didactic la programe şi proiecte de formare continuă.
(3) Implementarea şi gestionarea sistemului de acumulare a creditelor la nivelul unităţii de învăţământ se realizează prin CFDCD, pentru toate cadrele didactice din unitatea de învăţământ respectivă.
ART. 29
(1) În relaţie cu sistemul de acumulare a creditelor ECTS se stabileşte condiţia de formare în cariera didactică, expresie a obligativităţii formării ca dezvoltare profesională.
(2) Condiţia de formare prevăzută la alin. (1) implică acumularea de către un cadru didactic, la fiecare interval consecutiv de 5 ani şcolari de activitate didactică la catedră, calculat de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ, sau, după caz, a examenului de licenţiere în cariera didactică, a unui număr de minimum 15 credite ECTS, care atestă dobândirea de competenţe ca urmare a parcurgerii unor programe de formare din categoriile prevăzute la art. 4 lit. a) şi b).
(3) În sensul prezentei metodologii-cadru, prin interval legal prevăzut se înţelege intervalul consecutiv de 5 ani şcolari de activitate didactică la catedră, precizat la alin. (2), calculat de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ sau, după caz, a examenului de licenţiere în cariera didactică, fără a lua în calcul perioadele de suspendare, în condiţiile legii, a contractului individual de muncă.
(4) Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează, cu consultarea reprezentanţilor federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, o procedură specifică în baza căreia CFDCD din fiecare unitate de învăţământ verifică îndeplinirea de către cadrele didactice a condiţiei de formare. Pentru cadrele didactice care au acumulat numărul minim de credite ECTS precizat la alin. (2), unitatea de învăţământ eliberează o adeverinţă din care să rezulte îndeplinirea condiţiei de formare, conform unui model elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(5) Condiţia de formare se consideră îndeplinită de drept în condiţiile în care, în intervalul legal prevăzut, cadrul didactic s-a încadrat în una dintre următoarele situaţii:
a) obţinerea gradului didactic II sau a gradului didactic I, conform ordinului de ministru de validare a rezultatelor examenelor de acordare a gradelor didactice;
b) dobândirea unei noi specializări prin absolvirea unui program de studii universitare de licenţă;
c) absolvirea unui program de studii postuniversitare;
d) absolvirea unui program de studii postuniversitare de conversie profesională;
e) absolvirea unui program de studii universitare de masterat;
f) absolvirea studiilor universitare de doctorat;
g) absolvirea unui program de studii postdoctorale.
(6) Condiţia de formare prevăzută la alin. (2) se recunoaşte de drept personalului didactic din învăţământul preuniversitar care a făcut dovada îndeplinirii condiţiei de formare prevăzute la art. 245 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 30
(1) Cadrul didactic încadrat în mai multe unităţi de învăţământ declară, la începutul fiecărui an şcolar, unitatea de învăţământ la nivelul căreia optează pentru gestionarea creditelor ECTS (de regulă, unitatea de învăţământ în care are cele mai multe ore).
(2) După constatarea îndeplinirii condiţiei de formare obligatorii se calculează numărul de credite ECTS acumulate suplimentar, inclusiv credite ECTS dobândite prin recunoaştere şi echivalare.
(3) CFDCD constituie baza de date privind numărul creditelor ECTS, inclusiv cele dobândite prin recunoaştere şi echivalare, acumulate de fiecare cadru didactic din unitatea de învăţământ.
(4) CFDCD actualizează anual, în perioada 1 septembrie-31 octombrie, baza de date privind numărul creditelor ECTS, constituită conform precizărilor de la alin. (3), acumulate de fiecare cadru didactic pe parcursul anului şcolar precedent, până la data de 31 iulie.
(5) Creditele ECTS acumulate de un cadru didactic în urma procesului de recunoaştere şi echivalare precizat la art. 5 alin. (2), prin programe de abilitare funcţională precizate la art. 4 lit. c), nu se iau în calcul la stabilirea condiţiei de formare.
(6) Pentru actualizarea bazei de date privind numărul creditelor ECTS, inclusiv pentru recunoaşterea şi echivalarea creditelor profesionale transferabile, CFDCD colaborează cu consiliul de administraţie şi cu consiliul profesoral ale unităţii de învăţământ.
ART. 31
(1) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar este obligat să participe cel puţin o dată la 2 ani la cel puţin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unităţii de învăţământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborate de CFDCD.
(2) Pentru personalul din învăţământul preuniversitar, formarea continuă include, în mod obligatoriu şi periodic, un program/un curs de prim ajutor, conform unui plan stabilit la nivelul unităţii de învăţământ, periodicitatea participării fiind stabilită la nivelul unităţii de învăţământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborate de CFDCD.
(3) CFDCD monitorizează inclusiv respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2).
ART. 32
Implementarea sistemului de acumulare a creditelor ECTS în procesul de evaluare a rezultatelor învăţării în domeniul formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar se realizează prin recunoaştere şi echivalare, conform procedurii specifice prevăzute la art. 5 alin. (2), şi este luată în considerare la cuantificarea creditelor în portofoliul profesional al cadrului didactic.
ART. 33
Raportul de echivalare a creditelor profesionale transferabile (CPT), prevăzute la art. 245 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu creditele ECTS prevăzute la art. 188 alin. (3) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, este de 6 CPT : 1 credit ECTS.
ART. 34
Evaluarea rezultatelor învăţării în domeniul formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, prevăzută la art. 188 alin. (4) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează în conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru şi ale procedurilor specifice, este exprimată în CPT şi, prin corespondenţă, este exprimată şi în credite ECTS.
ART. 35
(1) Pentru programele acreditate şi programele complementare naţionale avizate în baza prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, precizate la art. 11 alin. (3) lit. c), incluse în Registrul (RUPA), cărora le-au fost alocate CPT, aflate în perioada de valabilitate a acreditării/avizării, gestionarea numărului de credite la nivelul CFDCD se va realiza în ambele sisteme de creditare, cu indicarea obligatorie a numărului echivalent de credite ECTS, calculat conform prevederilor art. 33 şi procedurii specifice prevăzute la art. 5 alin. (2).
(2) Documentele de certificare privind finalizarea programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, eliberate formabililor în perioada anterioară intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, sunt valabile şi vor fi luate în considerare în sistemul de acumulare, recunoaştere şi echivalare în credite ECTS.
CAP. VI
Dispoziţii tranzitorii
ART. 36
În scopul asigurării unui tratament nediscriminatoriu, solicitărilor privind acreditarea programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, completarea echipelor de formatori, extinderile locaţiilor, modificarea/completarea grupului-ţintă, acordarea avizului de încadrare în categoria programelor complementare, transmise de către furnizori la Ministerul Educaţiei şi Cercetării anterior datei intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, le sunt aplicabile prevederile legislative aflate în vigoare la data transmiterii acestora.
ART. 37
(1) Pentru programele cuprinse în Lista programelor complementare naţionale din Registrul (RUPA), conform precizărilor art. 11 alin. (3) lit. c), furnizorul va înscrie în documentele de certificare numărul maxim de CPT alocat de CSA, asociat fiecărui program complementar ce va fi luat în considerare pentru aplicarea sistemului de acumulare, recunoaştere şi echivalare în credite ECTS.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai grupelor de formabili ale căror activităţi de formare demarează după data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru.
ART. 38
(1) În scopul asigurării unui tratament nediscriminatoriu, implementarea programelor acreditate şi a programelor complementare naţionale avizate în baza prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, cuprinse în secţiunea precizată la art. 11 alin. (3) lit. c) din Registrul (RUPA), se realizează conform prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, numai pentru seriile/grupele pentru care furnizorii au transmis la Ministerul Educaţiei şi Cercetării notificări privind demararea activităţilor de formare, până la data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru.
(2) Precizările de la alin. (1) sunt valabile numai pentru grupele de formabili vizate de comunicare.
(3) Implementarea programelor acreditate şi a programelor complementare naţionale avizate în baza prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, cuprinse în secţiunea precizată la art. 11 alin. (3) lit. c) din Registrul (RUPA), pentru care furnizorul transmite la Ministerul Educaţiei şi Cercetării notificări privind demararea activităţilor de formare pentru noi grupe/serii de formabili, după data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, se realizează în conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru şi ale procedurii specifice privind implementarea.
ART. 39
(1) Certificarea formabililor din cadrul programelor acreditate şi al programelor complementare naţionale avizate în baza prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, cuprinse în secţiunea precizată la art. 11 alin. (3) lit. c) din Registrul (RUPA), se realizează conform prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, numai în următoarele situaţii:
a) formabili care au absolvit programul şi pentru care evaluarea finală s-a desfăşurat până la data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, dar pentru care nu au fost eliberate, de către furnizor, documente de certificare;
b) formabili din grupele aflate, la data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, în curs de desfăşurare a activităţilor de formare şi/sau de evaluare finală;
c) formabili din grupele pentru care furnizorul a transmis, anterior datei intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, la Ministerul Educaţiei şi Cercetării notificare privind demararea activităţilor de formare, în conformitate cu prevederile metodologice în vigoare la data transmiterii, în condiţiile respectării prevederilor art. 38 alin. (1) şi (2).
(2) Certificarea formabililor din grupele/seriile din cadrul programelor acreditate şi din cadrul programelor complementare naţionale avizate cuprinse în secţiunea precizată la art. 11 alin. (3) lit. c) din Registrul (RUPA), pentru care furnizorul transmite la Ministerul Educaţiei şi Cercetării notificări privind demararea activităţilor de formare după data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, se realizează în conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru.
CAP. VII
Dispoziţii finale
ART. 40
În vederea asigurării calităţii în domeniul dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, furnizorii programelor incluse în Registrul (RUPA) şi beneficiarii formării au obligaţia respectării prevederilor prezentei metodologii-cadru şi ale procedurilor specifice prevăzute de aceasta.
ART. 41
Furnizorii care implementează programe pentru dezvoltare în cariera didactică în cadrul proiectelor cu finanţare naţională sau internaţională au obligaţia respectării prevederilor prezentei metodologii-cadru şi ale procedurilor specifice prevăzute de aceasta.
ART. 42
(1) Gestionarea şi arhivarea documentelor specifice privind acreditarea şi implementarea, inclusiv a documentelor de certificare a formabililor, pentru toate programele pentru dezvoltare în cariera didactică incluse în Registrul (RUPA), se realizează conform prevederilor legislative specifice în vigoare, responsabilitatea revenind integral furnizorului.
(2) Arhivarea documentelor precizate la alin. (1) se realizează de către furnizorul programului, după caz, în format fizic şi electronic, în funcţie de tipul documentelor, după cum urmează:
a) în format electronic, pe perioadă nedeterminată, pentru toate documentele asociate acreditării, implementării programului şi certificării formabililor;
b) în format fizic, pe perioadă nedeterminată, pentru toate documentele asociate acreditării programului şi certificării formabililor;
c) în format fizic, pe o perioadă de 10 ani de la data acreditării, pentru toate documentele asociate implementării programului.
(3) Furnizorul programului pentru dezvoltare în cariera didactică are obligaţia identificării fondurilor arhivistice, elaborării nomenclatorului arhivistic, precum şi a elaborării şi aplicării procedurilor privind gestionarea arhivei (selectare documente, inventariere documente, casare documente, distrugere documente), cu respectarea prevederilor legislative specifice în vigoare.
ART. 43
Gestionarea şi arhivarea documentelor de corespondenţă a Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu furnizorii programelor şi a altor documente elaborate la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, asociate acreditării şi implementării tuturor programelor pentru dezvoltare în cariera didactică incluse în Registrul (RUPA), se realizează conform procedurilor specifice, aprobate la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
ART. 44
(1) Comunicarea dintre furnizorii programelor pentru dezvoltare în cariera didactică şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, inclusiv transmiterea documentelor specifice acreditării şi implementării, se realizează exclusiv în format digital, la adresele de e-mail corespunzătoare domeniilor de activitate postate pe site-ul oficial al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în secţiunea dedicată carierei didactice.
(2) Documentele elaborate de furnizori care se transmit la Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi nu respectă prevederile prezentei metodologii-cadru şi ale procedurilor subsecvente sunt considerate neconforme, din culpa furnizorului, şi nu fac obiectul analizei şi procesării acestora de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
ART. 45
(1) Până la intrarea în vigoare a prezentei metodologii-cadru se elaborează procedurile specifice şi instrumentele necesare aplicării acesteia.
(2) Procedurile specifice şi instrumentele menţionate la alin. (1) se postează pe site-ul oficial al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în secţiunea dedicată carierei didactice.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
