Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată de Ordinul nr. 5.086 din 31 august 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 21 noiembrie 2016.────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Prezenta metodologie reglementează cadrul general, instituţional, conceptual şi procedural, prin care se realizează şcolarizarea la domiciliu şi înfiinţarea de grupe/clase în spitale. ART. 2 (1) Obiectul prezentei metodologii îl constituie organizarea şcolarizării la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale, ca forme de educaţie adaptate, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) Beneficiarii acestor forme de educaţie adaptate sunt copiii/elevii nedeplasabili, cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni, cu sau fără alte deficienţe asociate, care, temporar sau permanent, nu pot frecventa cursurile şcolare în cadrul unităţii de învăţământ. (3) Prezenta metodologie conţine reglementări cu privire la: a) cadrul legislativ privind şcolarizarea la domiciliu şi înfiinţarea de grupe/clase în spitale; b) factorii implicaţi în şcolarizarea la domiciliu şi înfiinţarea şi funcţionarea unor grupe/clase în spitale; c) organizarea procesului instructiv-educativ la domiciliu şi în spitale; d) evaluarea elevilor şcolarizaţi la domiciliu şi în spitale. (4) Scopul şcolarizării la domiciliu şi în spitale este acela de a le acorda elevilor aflaţi în imposibilitatea frecventării şcolii de masă şansa de a atinge un nivel de educaţie corespunzător particularităţilor individuale, premisă a unei bune integrări sociale şi profesionale. (5) Specificul educaţiei la domiciliu şi în spitale este reprezentat de adaptarea desfăşurării procesului instructiv-educativ la posibilităţile de educaţie individuală ale fiecărui copil şi la mediul în care se desfăşoară acest proces. (6) Obiectivele urmărite prin şcolarizarea la domiciliu, respectiv prin înfiinţarea de grupe/clase în spitale sunt: a) asigurarea continuităţii şcolarizării, care să permită elevului să promoveze anul de studiu în curs sau să participe la evaluările organizate pentru finalizarea unui nivel de învăţământ; b) crearea şi dezvoltarea unei bune relaţii de comunicare între mediul şcolar şi cel al copiilor, elevilor şi tinerilor şcolarizaţi la domiciliu/spital; c) asigurarea cadrului de acţiune comună a cadrelor medicale şi a cadrelor didactice implicate în recuperarea şi educaţia elevilor. ART. 3 Prezenta metodologie operează cu un ansamblu de concepte, principii, termeni, expresii specifice şi abrevieri, definit în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie. CAP. II Şcolarizarea la domiciliu SECŢIUNEA 1 Factori implicaţi ART. 4 Beneficiază de şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată, copiii/elevii/tinerii nedeplasabili, cu boli cronice, cu sau fără alte deficienţe asociate, şi elevii aflaţi în stare de convalescenţă de lungă durată, după afecţiuni/traumatisme care au necesitat sau nu intervenţii chirurgicale, tratamente spitaliceşti etc. ART. 5 Categoriile de deficienţe (afectări) pentru care se va avea în vedere şcolarizarea la domiciliu, structurate tipologic conform Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 725/12.709/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, cu modificările şi completările ulterioare, sunt următoarele: a) afectări (deficienţe) ale sistemului nervos şi funcţiilor mentale globale; b) afectări ale structurilor şi funcţiilor senzoriale; c) afectări ale structurii laringelui şi funcţiilor sale; d) afectări ale structurii şi funcţiilor sistemelor cardiovascular, respirator şi imunitar; e) afectări ale structurii şi funcţiilor sistemelor digestiv, metabolic şi endocrin; f) afectări ale structurii şi funcţiilor aparatului urinar; g) afectări ale structurii şi funcţiilor aparatului locomotor şi corespunzătoare mişcării şi ale muşchilor; h) afectări ale structurii pielii, anexelor şi funcţiilor tegumentului; i) afectări legate de boala canceroasă; j) afectări multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante; k) afectări ale organismului legate de transplantul de organe. ART. 6 (1) Evaluarea dosarului care conţine documentele referitoare la starea de sănătate a copiilor/elevilor/tinerilor în vederea şcolarizării la domiciliu se realizează la cererea părinţilor/tutorelui legal instituit, de către Serviciul de evaluare şi orientare şcolară şi profesională, denumit în continuare SEOSP, din cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumite în continuare C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., care va conţine: a) cerere-tip pentru evaluare complexă şi orientare şcolară şi profesională; b) documente de identitate (copie a certificatului de naştere al copilului/elevului/tânărului sau a actului de identitate; copia buletinului de identitate/cărţii de identitate al/a părinţilor/tutorelui legal instituit; copie a documentului prin care se face dovada că persoana care semnează cererea este tutorele legal instituit al copilului/elevului/tânărului, după caz); c) dosar medical, conţinând: certificat/raport medical, cu recomandare explicită pentru şcolarizarea la domiciliu, eliberat de un medic de specialitate, conform legislaţiei în vigoare; fişa medicală sintetică; d) fişa de evaluare psihologică, după caz; e) dosar educaţional, cuprinzând rezultatele evaluărilor precedente, respectiv copie a foii matricole a elevului, fişa psihopedagogică, portofoliu, acolo unde este cazul; f) raportul de anchetă socială, după caz; g) copie a ultimului certificat de orientare şcolară şi profesională, la reorientare. (2) Părintele/Tutorele legal instituit depune cererea semnată, împreună cu documentele menţionate la alin. (1), la SEOSP. (3) Cererea se înregistrează numai în condiţiile în care sunt anexate toate documentele menţionate la alin. (1). ART. 7 (1) În urma evaluării dosarului, C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. eliberează certificatul de orientare şcolară şi profesională, în care se va specifica tipul unităţii de învăţământ care va organiza şcolarizarea la domiciliu (şcoală de masă sau şcoală specială). (2) Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui/tutorelui legal instituit, de regulă la unitatea de învăţământ aflată în proximitatea domiciliului, denumită în continuare unitate de învăţământ rezidenţială, în limita planului de şcolarizare aprobat. (3) Unitatea de învăţământ care organizează şcolarizarea copilului/elevului/tânărului la domiciliu elaborează şi supune spre aprobare inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumit în continuare I.S.J/I.S.M.B., planul educaţional individualizat (P.E.I.) şi propunerile privind cadrul didactic/cadrele didactice care asigură instruirea elevului la domiciliu. ART. 8 (1) Monitorizarea cursurilor desfăşurate pe perioada de şcolarizare la domiciliu revine în totalitate unităţii de învăţământ rezidenţiale. (2) Reevaluarea gradului de handicap şi a orientării şcolare şi profesionale a copiilor se face cu 30 de zile înainte de expirarea certificatului de orientare şcolară şi profesională sau, după caz, la cererea părintelui/tutorelui legal instituit. SECŢIUNEA a 2-a Organizarea procesului instructiv-educativ ART. 9 (1) Elevii şcolarizaţi la domiciliu studiază toate disciplinele din planurile-cadru corespunzătoare nivelului lor de studii. (2) Copiii şcolarizaţi la domiciliu beneficiază de planuri educaţionale individualizate elaborate pe baza programelor şcolare adaptate de către cadrele didactice de specialitate din unitatea de învăţământ organizatoare a şcolarizării la domiciliu, aprobate de I.S.J./I.S.M.B. (3) Durata orei de curs pentru învăţământul primar este de 45 de minute, iar pentru învăţământul gimnazial şi liceal este de 50 de minute. (4) Numărul maxim de ore/săptămână este de 4 ore pentru învăţământul primar, 6 ore pentru învăţământul gimnazial şi de 8 ore pentru învăţământul liceal. ART. 10 (1) Categoriile de personal încadrat pentru activitatea de predare în programul de şcolarizare la domiciliu sunt următoarele: a) profesor pentru învăţământul primar; b) învăţător itinerant şi de sprijin; c) profesor de specialitate pentru învăţământul gimnazial; d) profesor itinerant şi de sprijin pentru învăţământul gimnazial; e) profesor de specialitate pentru învăţământul liceal; f) profesor itinerant şi de sprijin pentru învăţământul liceal. (2) Profesorul pentru învăţământul primar este încadrat cu 4 ore/săptămână/elev, retribuite în regim de plata cu ora. (3) Învăţătorul itinerant şi de sprijin este încadrat cu 4 ore/săptămână/elev, cuprinse în norma didactică de predare-învăţare-evaluare sau în regim de plata cu ora. (4) În învăţământul gimnazial sunt încadrate, în total, 6 ore/săptămână/elev, repartizate pentru toate ariile curriculare, în regim de plata cu ora, (5) În învăţământul gimnazial sunt încadrate, în total, 5 ore/săptămână/elev, pentru profesorii itineranţi şi de sprijin, cuprinse în norma didactică de predare-învăţare-evaluare sau în regim de plata cu ora. (6) În învăţământul liceal sunt încadrate, în total, 8 ore/săptămână/elev, repartizate pentru toate ariile curriculare, în regim de plata cu ora, (7) În învăţământul liceal sunt încadrate, în total, 6 ore/săptămână/elev, pentru profesorii itineranţi şi de sprijin, cuprinse în norma didactică de predare-învăţare-evaluare sau în regim de plata cu ora. (8) În situaţia în care Comisia de orientare şcolară şi profesională (COSP) din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., în urma evaluării dosarului copilului/elevului/tânărului, nu recomandă, prin certificatul de orientare şcolară şi profesională, servicii de sprijin, orele alocate conform prezentei metodologii cadrelor didactice itinerante şi de sprijin pot fi atribuite cadrelor didactice de specialitate. (9) În funcţie de situaţia medicală a elevului, dovedită prin documente medicale, la recomandarea SEOSP din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., menţionată în Certificatul de orientare şcolară şi profesională, se pot norma câte două ore/săptămână pentru terapii specifice (psiholog, kinetoterapeut, psihopedagog, logoped), conform certificatului de încadrare în grad de handicap şi/sau de orientare şcolară. (10) În realizarea procesului educativ la domiciliu pot fi implicate şi alte persoane (elevi, studenţi etc.), pe bază de voluntariat, pentru activităţi educative complementare şi de socializare. ART. 11 (1) I.S.J./I.S.M.B. monitorizează procesul instructiv-educativ, recuperatoriu şi de integrare a elevilor, aprobă şi monitorizează încadrarea cu personal didactic a unităţilor de învăţământ care asigură şcolarizarea la domiciliu şi comunică hotărârea unităţii de învăţământ rezidenţiale în vederea asigurării personalului didactic şi a organizării procesului educativ. (2) Unităţile de învăţământ care organizează şcolarizarea la domiciliu înscriu elevii în registrul matricol, corespunzător clasei specificate în certificatul de orientare profesională eliberat de COSP din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., cu menţiunea "Şcolarizat la domiciliu", şi asigură încadrarea corespunzătoare pentru organizarea procesului educativ la domiciliu şi aplicarea planului educaţional individualizat. (3) Fiecare elev şcolarizat la domiciliu va fi cuprins în catalogul clasei corespunzătoare nivelului său de studii, făcându-se specificarea la menţiuni: "Şcolarizat la domiciliu", conform Certificatului de orientare şcolară şi profesională nr. .... (4) Registrul matricol se completează pe baza rezultatelor consemnate în catalog. (5) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ va emite decizia pentru numirea cadrului/cadrelor didactic/didactice ce va/vor asigura şcolarizarea la domiciliu pe perioada specificată în Certificatului de orientare şcolară şi profesională. (6) Efectuarea orelor de curs se justifică prin consemnarea în condica de prezenţă a unităţii de învăţământ rezidenţiale, conform unei diagrame de prezenţă cu semnătura părintelui. ART. 12 (1) Anual, între I.S.J./I.S.M.B., C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. şi unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea la domiciliu se vor încheia protocoale de colaborare pentru fiecare elev aflat în această situaţie. (2) Protocoalele de colaborare vor cuprinde obiectivul, atribuţiile factorilor implicaţi în şcolarizarea la domiciliu şi proceduri clare de comunicare. SECŢIUNEA a 3-a Evaluarea elevilor şcolarizaţi la domiciliu ART. 13 (1) Cadrele didactice desemnate pentru şcolarizarea la domiciliu vor efectua evaluări predictive, formative şi sumative, în conformitate cu planificările semestriale. (2) Pentru toate tipurile de evaluare, la toate nivelurile, se acordă câte 4 ore semestrial. (3) La disciplinele la care se susţine lucrare scrisă semestrială pe baza programei adaptate, planificarea acesteia se va face cu cel puţin 30 de zile înainte de susţinere. ART. 14 (1) Elevii şcolarizaţi la domiciliu beneficiază, după caz, de plan remedial individualizat, ca urmare a rapoartelor de evaluare anuală, elaborate de cadrele didactice implicate în şcolarizarea la domiciliu. (2) Pe baza rapoartelor de evaluare anuală întocmite de către cadrele didactice care au realizat şcolarizarea la domiciliu, dacă se constată necesitatea, se elaborează, de către cadrele didactice din unitatea de învăţământ, planul remedial individualizat, care se aprobă de către I.S.J./I.S.M.B. CAP. III Înfiinţarea de grupe/clase în spitale SECŢIUNEA 1 Factori implicaţi ART. 15 (1) Elevii cu boli cronice, tulburări neurologice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni beneficiază de înfiinţare de grupe/clase în cadrul unităţii sanitare în care sunt internaţi. (2) Procesul instructiv-educativ desfăşurat în grupele/clasele din spitale se va desfăşura în funcţie de specificul bolii, perioada de spitalizare, de diagnosticul/prognosticul bolii şi de anul de studiu în care este înscris elevul în anul şcolar respectiv. (3) Pe timpul şcolarizării în clasele/grupele din unităţile spitaliceşti, elevii au acces la toate resursele de reabilitare/recuperare psihointelectuală, medicală şi socială, la alte servicii de intervenţie specifice/necesare şi disponibile în comunitate sau în unităţi specializate. ART. 16 Categoriile de deficienţe (afectări), încadrate în categoria bolilor cronice, pentru care se va avea în vedere înfiinţarea de grupe/clase în spitale sunt următoarele: a) afecţiuni metabolice; b) afecţiuni rare, sistemice, genetice, autoimune; c) afecţiuni oncologice; d) afecţiuni infecţioase; e) afecţiuni nefrologice; f) afecţiuni neurologice; g) patologie psihiatrică. ART. 17 Evaluarea stării de sănătate a elevilor în vederea înfiinţării de grupe/clase în spitale se face prin diagnosticul medicului curant, pe baza foii de observaţie, cu recomandarea de înscriere în grupele/clasele înfiinţate în unităţi spitaliceşti. ART. 18 Serviciile de şcolarizare în spitale sunt organizate de instituţii care aparţin Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice: a) I.S.J./I.S.M.B.; b) C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.; c) centrele şcolare pentru educaţie incluzivă (C.S.E.I.); d) unităţi şcolare (învăţământ de masă, învăţământ special)şi de instituţii care aparţin Ministerului Sănătăţii: a) spitalele de pediatrie, pentru boli cronice pediatrice; b) centrele pentru sănătate mintală (C.S.M.), prevenţie primară şi prevenţie secundară pentru copii/tineri cu patologie psihiatrică şi neurologică. ART. 19 (1) Elevilor cu deficienţe de învăţare, adaptare, integrare, tulburări de limbaj, înscrişi în clase/grupe organizate în unităţi spitaliceşti, li se asigură servicii educaţionale de sprijin şi asistenţă psihopedagogică suplimentare, organizate, de asemenea, în spital. (2) Serviciile oferite copiilor/elevilor în clasele/grupele din unităţile spitaliceşti sunt asigurate prin intermediul unităţilor de învăţământ de masă/unităţilor de învăţământ special/C.S.E.I. ART. 20 (1) Propunerea de orientare/înscriere în clasă se face de către medicul curant pe baza diagnosticului medical şi a scrisorii medicale care să ateste necesitatea rămânerii în regim de spitalizare a copilului/elevului pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, la solicitarea părintelui sau a reprezentantului legal. (2) Orientarea şcolară şi înscrierea elevilor în clase/grupe organizate în unităţi spitaliceşti se fac pe baza următoarelor documente: a) scrisoare medicală, care să ateste necesitatea spitalizării pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni; b) solicitarea părintelui sau a reprezentantului legal. (3) Decizia de orientare/înscriere se ia de către COSP din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., cu acordul părintelui sau al reprezentantului legal. (4) Înscrierea elevilor în clase/grupe din unităţi spitaliceşti se face într-un registru-catalog, pe baza următoarelor documente: a) certificatului de orientare şcolară şi profesională eliberat de către COSP din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.; b) planul medical de recuperare a elevului; c) alte documente necesare primirii drepturilor pe perioada spitalizării. ART. 21 Propunerea de orientare/reintegrare în unitatea de învăţământ de provenienţă sau de continuare a procesului instructiv-educativ în clase/grupe din spital sau la domiciliu se face de către medicul curant, cu acordul părintelui/tutorelui legal instituit. SECŢIUNEA a 2-a Organizarea procesului instructiv-educativ în spitale ART. 22 (1) Elevii şcolarizaţi în spitale studiază toate disciplinele din planurile-cadru corespunzătoare nivelului lor de studii. (2) Activităţile de predare-învăţare-evaluare sunt organizate în conformitate cu prevederile planului-cadru în vigoare pentru învăţământul de masă, învăţământul special sau învăţământul special integrat. (3) Anual, pe baza unei analize de nevoi referitoare la numărul de copii/elevi care în anul şcolar anterior au necesitat şcolarizarea în spital, spitalele fac propuneri de înfiinţare a claselor/grupelor către C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. (4) C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. înaintează solicitările către I.S.J./I.S.M.B. (5) Solicitările vor fi formulate şi transmise până la finalul lunii octombrie a fiecărui an, în vederea aprobării posturilor şi a normării acestora pentru anul şcolar următor. (6) Inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti aprobă înfiinţarea claselor/grupelor şi normează cadrele didactice pe posturile aferente, pentru spitalele care solicită funcţionarea claselor/grupelor în acest regim. (7) Înfiinţarea unei clase/grupe în spitale este posibilă pentru un număr de cel puţin 4 şi nu mai mult de 12 elevi spitalizaţi, care pot beneficia, conform legii, de acest tip de şcolarizare (variabil în funcţie de diagnostic, tip de deficienţă, în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.573/2011). (8) Cadrele didactice încadrate pe posturi în clase/grupe din spitale au dreptul să participe la toate etapele mişcării personalului didactic, conform metodologiei aflate în vigoare, urmând calendarul aprobat anual prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. (9) Încadrarea personalului didactic se face în conformitate cu prevederile legislative în vigoare, în funcţie de curriculumul utilizat. (10) Încadrarea personalului didactic pentru şcolarizarea în spitale se face şi prin completare de normă sau în regim de plata cu ora. (11) Clasele/Grupele din spital vor fi organizate ca învăţământ simultan, după cum urmează: a) învăţământ preşcolar; b) învăţământ primar: clasa pregătitoare, clasele I-III şi clasele II-IV; c) învăţământ gimnazial: clasele V-VIII. d) învăţământ liceal/ profesional: clasele IX-XII. (12) Cadrele didactice repartizate în spital vor beneficia de cursuri de instruire cu privire la specificul activităţii unităţii spitaliceşti, organizate şi aprobate de conducerea spitalelor în care îşi desfăşoară activitatea. ART. 23 (1) Pentru o comunicare interinstituţională eficientă se încheie protocoale de colaborare între: a) I.S.J./I.S.M.B., C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. şi spitalele unde funcţionează grupe/clase de elevi, pentru înfiinţarea claselor/grupelor; se normează cadrele didactice pe posturile aferente, pentru spitalele care solicită funcţionarea acestei forme educaţionale; b) unităţi de învăţământ special/C.S.E.I. şi spitalele unde funcţionează grupe/clase de elevi, pentru furnizare de servicii; c) unităţi de învăţământ special/C.S.E.I. şi unităţile de învăţământ în care sunt înscrişi elevii, pentru furnizare de servicii şi evidenţa situaţiei şcolare. (2) Protocoalele de colaborare vor cuprinde obiectivul, atribuţiile factorilor implicaţi în activitatea grupelor/claselor din spital şi proceduri clare de comunicare între factorii implicaţi. ART. 24 (1) Programele şcolare sunt elaborate pe niveluri de învăţământ - preşcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal, la toate disciplinele de învăţământ. (2) În clasele/grupele care utilizează planul-cadru valabil în şcoala de masă se aplică programele şcolare şi manualele corespunzătoare acestuia. (3) În activitatea curentă cu elevii cu deficienţă mintală se lucrează conform programelor şcolare pentru învăţământul special, corespunzătoare tipului de deficienţă; sunt vizate diferenţierea şi individualizarea demersului educaţional prin programe de intervenţie personalizată, prin adaptări curriculare. (4) Parcurgerea conţinuturilor de învăţare pe perioada şcolară se realizează de fiecare cadru didactic prin proiectare didactică şi prin realizarea şi aplicarea unor programe de intervenţie personalizată. (5) Programul instructiv-educativ şi de recuperare se desfăşoară în intervalul orar 9,00-16,00, în prima parte a zilei derulându-se activităţi instructiv-educative, iar în a doua parte activităţi de recuperare. ART. 25 (1) Înscrierea elevilor în clasele/grupele din spitale se realizează la cererea scrisă a părinţilor/tutorelui legal instituit, în baza unui dosar depus la C.S.E.I., care gestionează clasele/grupele din spitale şi care va conţine următoarele documente: a) cerere-tip; b) scrisoare medicală; c) certificat de orientare şcolară şi profesională, eliberat de COSP din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.; d) documente de identitate (copie a certificatului de naştere al copilului/elevului/tânărului sau a actului de identitate; copia buletinului de identitate/cărţii de identitate al/a părinţilor/tutorelui legal instituit; copie a documentului prin care se face dovada că persoana care semnează cererea este tutorele legal instituit al copilului/elevului/tânărului, după caz); e) dosar educaţional, cuprinzând situaţia şcolară şi evaluarea educaţională până la momentul solicitării, eliberate de unitatea de învăţământ de provenienţă a elevului. (2) Documentele în care se ţine evidenţa elevilor de către unitatea de învăţământ de rezidenţă sunt registrul de evidenţă şi catalogul. (3) La internare, unitatea de învăţământ care îl are în evidenţă primeşte adeverinţa de şcolarizare în spital, conform formularului-tip prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie. (4) La externare, unitatea de învăţământ care îl are în evidenţă primeşte situaţia şcolară/foaia matricolă, în funcţie de perioada şcolarizării în clasa/grupa din unităţile spitaliceşti, conform formularului-tip prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie. ART. 26 Documentele justificative pentru cadrele didactice sunt: a) condica de prezenţă, care va fi semnată în spitalul unde se şcolarizează elevii internaţi; b) situaţia centralizată a prezenţei cadrelor didactice la activitatea din spital, care va fi prezentată pentru pontaj de către profesorul coordonator desemnat de către consiliul de administraţie al C.S.E.I. SECŢIUNEA a 3-a Evaluarea elevilor şcolarizaţi în spitale ART. 27 (1) Evaluarea achiziţiilor/competenţelor elevilor se face potrivit normelor în vigoare valabile pentru învăţământul de masă, respectiv pentru învăţământul special şi special integrat, prin probe/teste scrise/orale. (2) Notarea elevilor se realizează conform nivelului de şcolarizare, pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modului de pregătire adaptat situaţiei particulare a elevilor spitalizaţi; ritmicitatea notării variază în funcţie de numărul de ore săptămânal alocat fiecărei discipline. (3) Notele/Calificativele se înregistrează în catalog; la externare, elevul primeşte adeverinţa cu situaţia şcolară şi foaia matricolă, după caz. ART. 28 (1) La înscrierea elevilor în grupa/clasa din spital, unitatea de învăţământ special/C.S.E.I. solicită unităţii de învăţământ de provenienţă fişa psihopedagogică a elevului, în care apar şi precizări legate de situaţia şcolară a acestuia până la internarea lui în spital. (2) Elevii care la externare nu au situaţia şcolară încheiată la toate disciplinele de învăţământ din planul-cadru sunt declaraţi amânaţi şi pot susţine evaluarea în semestrul sau anul şcolar următor, conform prevederilor Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. ART. 29 (1) Planul remedial pentru fiecare elev internat şi şcolarizat în grupa/clasa din spital, întocmit de cadrele didactice care realizează şcolarizarea elevului în grupe/clase de spital, poate fi reconsiderat în urma evaluărilor parţiale şi adaptat în funcţie de evoluţia şcolară şi a stării de sănătate ale elevului. (2) Evaluările parţiale se fac după consultarea medicului curant, în funcţie de starea şi evoluţia sănătăţii elevului pacient. CAP. IV Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 30 Finanţarea se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor locale/consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin instituţia care furnizează servicii de şcolarizare, indiferent de locul de domiciliu al elevilor. ART. 31 (1) C.S.E.I. este unitate de învăţământ special, cu personalitate juridică. Gestionarea patrimoniului şi activitatea financiară a unităţii de învăţământ special şi a unităţilor pentru învăţământul de masă se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare pentru învăţământul special. (2) Spaţiile în care clasele/grupele îşi desfăşoară procesul instructiv-educativ şi de recuperare sunt asigurate de către spitale, iar dotarea materială necesară asigurării calităţii procesului instructiv-educativ şi de recuperare este asigurată de I.S.J./I.S.M.B. ART. 32 La sfârşitul fiecărui an şcolar, conform protocoalelor încheiate, I.S.J./I.S.M.B. va face o evaluare a eficienţei activităţii desfăşurate în grupele/clasele din spitale, cu scopul îmbunătăţirii colaborării dintre instituţiile implicate. ANEXA 1 la metodologia-cadru Concepte, principii, termeni, expresii specifice şi abrevieri Concepte şi principii În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) Deficienţă - absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică, tulburare fiziologică sau psihologică) a individului, rezultând în urma unei maladii, accident sau perturbare, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate. b) Educaţia specială este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor, activităţilor de învăţare şi asistenţă complexă de recuperare-compensare (psihoterapeutică, medicală, socială, culturală) adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă, temporar sau pe toată durata şcolarizării, un nivel de dezvoltare corespunzător vârstei, pentru formarea competenţelor de bază în vederea pregătirii pentru viaţa de adult. c) Şcoală specială - unitate de învăţământ în care se asigură educaţie şi intervenţie psihopedagogică de către profesori specializaţi persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţi/deficienţe. d) Cerinţe educaţionale speciale (CES) - necesităţi educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi sau tulburări/dificultăţi de învăţare sau de altă natură, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc.). e) Integrarea (şcolară) este procesul de adaptare a persoanei cu cerinţe educaţionale speciale la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii grupului şcolar (grupă/clasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare. f) Incluziunea (şcolară) este procesul permanent de îmbunătăţire a serviciilor oferite de unităţile de învăţământ pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membri comunităţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora. g) Şcoala incluzivă este unitatea de învăţământ în care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare. Copiii/Elevii din aceste unităţi de învăţământ beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale, psihoterapeutice, medicale şi sociale, conform principiilor incluziunii sociale, echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse. h) Adaptare curriculară - corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES, din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia. i) Profesor itinerant şi de sprijin este cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de învăţare, stimulare, compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate în unităţile de învăţământ de masă în colaborare cu toţi factorii implicaţi. j) Planul de servicii individualizat reprezintă modalitatea de programare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în unităţi de învăţământ de masă, fiind focalizat pe nevoile de dezvoltare ale acestora. k) Programul de intervenţie personalizat reprezintă un instrument de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice, utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute în planul de servicii personalizat. l) Plan educaţional individualizat (PEI) reprezintă instrumentul de organizare şi realizare coordonată şi coerentă a procesului educaţional pentru copilul/elevul/tânărul şcolarizat la domiciliu. Acest plan este elaborat şi revizuit de către cadrele didactice din unitatea de învăţământ rezidenţială. m) Centrul Judeţean/al Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE/CMBRAE) - unitate specializată a învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul şcolar, care desfăşoară servicii de asistenţă psihoeducaţională pentru părinţi, copii, cadre didactice şi care coordonează, monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean, activitatea şi serviciile educaţionale oferite de către: centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice, centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, mediatorii şcolari. n) Certificat de orientare şcolară şi profesională - document/act oficial eliberat de către CJRAE/CMBRAE, conform prevederilor cuprinse în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care precizează diagnosticul/deficienţa şi orientează copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale în învăţământul de masă sau în învăţământul special. o) Incapacitate - limitări funcţionale cauzate de disfuncţionalităţi/deficienţe fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate, motrică sau cognitivă sau un comportament. p) Handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează sau împiedică îndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de societate. q) Dizabilitatea - rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ. Datorită acestei relaţii, impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi extrem de diferit. Dizabilitatea este termenul generic pentru afectări, limitări ale activităţii şi restricţii de participare - conform CIF*1).────────── *1) CIF reprezintă Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii, document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Geneva, 2001.────────── r) CIF reprezintă Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii, document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Geneva, 2001. s) Afectarea - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului sau a unei funcţii fiziologice, inclusiv funcţiile mintale. Prin noţiunea de anormalitate înţelegem aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic, adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate şi ea trebuie utilizată exclusiv în acest sens, conform CIF. t) Funcţionarea - termen generic pentru funcţiile organismului, structurile corpului, activităţi şi participare. Ele denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali în care se regăseşte (factori de mediu şi personali) - conform CIF. u) Adaptarea curriculară - corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu cerinţe educaţionale speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia. v) Educaţia incluzivă - proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi. w) Învăţământ (educaţie) la domiciliu - instruire la domiciliu, asigurată de cadre didactice specializate, pentru copii în incapacitate (temporară sau permanentă) de a frecventa unităţile reţelei şcolare de masă, din cauza unor probleme de sănătate. x) Serviciile de educaţie alternativă desfăşurate în incinta unităţilor spitaliceşti sunt o formă de şcolarizare alternativă, temporară, a elevilor şi tinerilor care suferă o internare pe perioada şcolarizării, înscrişi în unităţi şcolare de masă sau speciale care nu reuşesc, fără ajutor medical şi terapii specifice, să îşi desfăşoare normal activitatea educaţională în şcoala de provenienţă. y) Centru de sănătate mentală pentru copii şi adolescenţi - unitatea spitalicească ce are ca obiectiv prevenţia primară şi prevenţia secundară a grupelor de vârstă ce sunt corespondente perioadei de şcolarizare (preprimar, primar şi gimnazial) prin forme alternative de intervenţie specifică: medicală şi psihopedagogică. z) Activitate - executarea unei sarcini sau acţiuni de către un individ. Ea reprezintă funcţionarea la nivel individual - conform CIF. aa) Participare - implicarea unei persoane într-o situaţie de viaţă. Ea reprezintă funcţionarea la nivelul societăţii - conform CIF. bb) Boli cronice - boli care au o evoluţie lentă, ale căror simptome se instalează treptat, în evoluţie acţionând distructiv asupra organismului. De asemenea, bolile cronice presupun control şi tratament permanent. cc) Afecţiuni neurologice - afecţiuni care includ o largă varietate de boli ale sistemului nervos central şi periferic, congenitale sau dobândite, acute sau cronice. dd) Afecţiuni psihice - reprezintă un grup de tulburări ce cauzează o severă disfuncţie în gândire, afectivitate şi în relaţiile sociale. Pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă (copii, adolescenţi, adulţi) şi pot apărea în orice familie. Persoanele care prezintă boli psihice pot fi în general cu intelect normal, deşi în unele cazuri datorită bolii creierul nu funcţionează la nivelul performanţelor optime. ee) Afecţiuni metabolice - orice tulburare care cauzează disfuncţii ale acţiunii metabolice (tulburare care implică o modificare în metabolismul normal de: glucide, lipide, proteine, apa şi acizi nucleici) din organism ducând la pierderea controlului asupra homeostaziei. Afecţiunile metabolice se evidenţiază prin diverse sindroame şi boli. ff) Afecţiuni rare - definesc bolile rare care pun în pericol viaţa sau provoacă o invaliditate cronică, fiind cu o prevalenţă scăzută şi necesitând eforturi speciale pentru a le rezolva. gg) Afecţiuni sistemice - orice boală caracterizată printr-o atingere inflamatorie şi imunologică a ţesutului conjunctiv şi prin difuziunea leziunilor. hh) Afecţiuni genetice - apar datorită unor modificări survenite la nivelul genelor sau cromozomilor, transmise ereditar. ii) Afecţiuni autoimune - apar atunci când ţesuturile sunt în mod eronat atacate de propriul sistem imunitar al organismului. Are loc o acţiune anormală a sistemului imun: limfocitele sau anticorpii atacă fără motiv unele organe pe care le recunosc ca non-self. Aceste afecţiuni pot fi ereditare, dar pot fi determinate şi de acţiunea unor factori de mediu ce conduc la scăderea sistemului imunitar. jj) Afecţiuni oncologice - afecţiuni având ca element comun proliferarea celulară anarhică, ce determină în general formarea unei tumori care se dezvoltă spontan şi prin extensie locală şi la distanţă. Evoluţia poate fi lentă sau rapidă, în raport cu unele particularităţi biologice ale tumorii şi cu răspunsul organismului. kk) Boli infecţioase - sunt cauzate de pătrunderea în organism a agenţilor patogeni cum ar fi: bacterii, virusuri, paraziţi sau fungi, bolile se pot transmite direct sau indirect de la un organism la un alt organism. În anumite cazuri bolile infecţioase pot fi asimptomatice. ll) Persoană nedeplasabilă - persoană aflată în imposibilitatea de a se deplasa atât în interiorul, cât şi în exteriorul unui spaţiu. mm) Normalizare - redresare, a se aduce sau a reveni la starea apropiată de valoarea întâlnită cel mai des. nn) Prevenţie primară - acţiunile care se fac în vederea păstrării sănătăţii mintale a copilului în familie, şcoală şi societate. oo) Prevenţie secundară - intervenţiile specializate educaţionale, psihologice sau medicale în vederea restabilirii sănătăţii mentale a copilului în familie, şcoală şi societate. ANEXA 2 la metodologia-cadru Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă ........................................ (adresa) Servicii educaţionale din cadrul ........................................ (numele şi adresa spitalului/secţiei) Nr. ...../...... ADEVERINŢĂ DE ŞCOLARIZARE Către ....(şcoala unde elevul este înscris)..... Elevul(a), ........, din clasa ............. (al) a unităţii dumneavoastră de învăţământ va efectua activităţile instructiv-educative, conform curriculumului ......, începând cu data de ......, pe o perioadă de ...... . Drept urmare, vă rugăm ca elevul ...... din clasa ....... să nu fie notat absent în catalog până la primirea confirmării de încetare a activităţii şcolare în clasele/grupele din cadrul clinicii mai sus menţionate şi a situaţiei şcolare existente în documentele noastre şcolare.
Directorul Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, Medic-şef,
..................................................... ................
ANEXA 3 la metodologia-cadru Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă ........................................ (adresa) Servicii educaţionale din cadrul ........................................ (numele şi adresa spitalului/secţiei) Nr. ...../.......... SITUAŢIE ŞCOLARĂ NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI: ........................................ UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT DE PROVENIENŢĂ: ............................... A FRECVENTAT CURSURILE UNITĂŢII NOASTRE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN PERIOADA: ........ DUPĂ PROGRAMA: ....................................
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ DISCIPLINE DE ÎNVĂŢĂMÂNT*) │
├───────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Pur- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tarea│
├───────┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼──┬──┤
│ │A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│A│N│ A│ N│
│ │b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│b│o│ b│ o│
│ │s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│s│t│ s│ t│
│ │e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│e│ e│ e│
│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │n│ │ n│ │
│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ţ│ │ ţ│ │
│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │e│ │ e│ │
├───────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼──┤
│Semes- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│trul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ ├──┤
│Nota la│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ teză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─┼─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼─┴─┼──┴──┤
│ Media │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ sem. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────┴─┴─┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────┘
Medic-şef secţie, Manager de caz, Directorul Centrului Şcolar
................ pentru Educaţie Incluzivă,
............... ..........................
────────── *) Se trec, în ordine, disciplinele prevăzute în planul-cadru.────────── ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
APOSTOAIA MARIA
28 Noiembrie 2017
Am nevoie de tot ceea ce se publica in legatura cu scolarizarea la
domiciliu al elevilor .
