Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
METODOLOGIE-CADRU din 20 mai 2025 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie
EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 516 din 3 iunie 2025
──────────
Aprobată prin ORDINUL nr. 4.063 din 20 mai 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 3 iunie 2025.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie, denumite în continuare şcoli de aplicaţie, sunt unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, cuprinse în reţeaua naţională a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în care se desfăşoară activităţile practice pedagogice pentru elevii din liceele care şcolarizează în filiera vocaţională, profilul pedagogic, şi/sau pentru studenţii înscrişi la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, precum şi la programe postuniversitare de conversie profesională sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educaţiei.
(2) Activităţile practice pedagogice pentru elevii din liceele care şcolarizează în filiera vocaţională, profilul pedagogic, şi/sau pentru studenţii înscrişi la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, denumite în continuare practică pedagogică, se organizează în baza unei metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, conform prevederilor art. 173 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 2
(1) În baza prezentei metodologii se înfiinţează Reţeaua naţională a şcolilor de aplicaţie (RNSA), care cuprinde toate unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de şcoală de aplicaţie.
(2) Prin includerea în RNSA, unităţile de învăţământ sunt autorizate să funcţioneze cu statut de şcoală de aplicaţie.
ART. 3
Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat care au asumat filiera vocaţională şi şcolarizează preponderent în profilul pedagogic au, de drept, statut de şcoală de aplicaţie, sunt incluse în RNSA şi asigură suport metodologic celorlalte şcoli de aplicaţie pentru organizarea practicii pedagogice pentru elevii din liceele cu profil pedagogic sau pentru studenţii înscrişi la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, precum şi la programe postuniversitare de conversie profesională.
CAP. II
Organizarea şi funcţionarea şcolilor de aplicaţie
ART. 4
(1) Selecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru obţinerea statutului de şcoală de aplicaţie se realizează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în baza unui apel de selecţie şi a unui calendar aferent, în urma căruia unităţile de învăţământ interesate transmit o solicitare scrisă însoţită de documentaţia care atestă îndeplinirea criteriilor de selecţie.
(2) Apelul de selecţie, calendarul, precum şi comisia de selecţie se stabilesc prin notă aprobată de secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar, elaborată de direcţia de specialitate din Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(3) Criteriile generale de selecţie a unităţilor de învăţământ, altele decât cele care şcolarizează preponderent în profilul pedagogic, pentru dobândirea statutului de şcoală de aplicaţie sunt:
a) structură instituţională adecvată organizării şi desfăşurării practicii pedagogice;
b) resurse umane calificate/specializate: profesori înscrişi în Registrul naţional al profesorilor mentori din învăţământul preuniversitar sau profesori care predau discipline pedagogice sau care au experienţă metodică relevantă în specialitatea disciplinelor/domeniilor pentru care se realizează stagii practice pedagogice sau profesori înscrişi în Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică;
c) nivel corespunzător de dotare şi de accesibilitate a mijloacelor educaţionale, în funcţie de context.
(4) Criteriile generale de selecţie prevăzute la alin. (3) pot fi completate cu criterii specifice precizate prin apelul de selecţie.
(5) Lista unităţilor de învăţământ declarate admise în urma procesului de selecţie se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(6) Durata maximă pentru care o unitate de învăţământ dobândeşte statutul de şcoală de aplicaţie este de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire, în urma unei evaluări a activităţii desfăşurate ca şcoală de aplicaţie.
(7) Monitorizarea desfăşurării activităţilor specifice statutului de şcoală de aplicaţie derulate de unităţile de învăţământ, în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior cu atribuţii în organizarea formării iniţiale pentru profesia didactică, se realizează anual de inspectoratul şcolar care poate dispune măsuri de eficientizare, cu informarea conducerii instituţiei de învăţământ superior şi a Ministerului Educaţiei şi Cercetării. La expirarea perioadei de 5 ani, pe baza rapoartelor de monitorizare, inspectoratul şcolar, în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior partenere, elaborează un raport de evaluare.
(8) La expirarea perioadei de 5 ani, la solicitarea motivată a unităţilor de învăţământ preuniversitar - şcoli de aplicaţie, altele decât unităţile cu profil pedagogic, pe baza raportului de evaluare prevăzut la alin. (7), Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate aproba menţinerea unităţilor de învăţământ solicitante în Reţeaua naţională a şcolilor de aplicaţie şi păstrarea statutului de şcoală de aplicaţie pentru o perioadă egală cu perioada iniţială.
ART. 5
În baza analizei de nevoi privind asigurarea practicii pedagogice a elevilor şi studenţilor, realizată de unităţile de învăţământ cu profil pedagogic şi de instituţiile de învăţământ superior, la propunerea inspectoratelor şcolare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării verifică anual existenţa cel puţin a numărului minim de unităţi de învăţământ care au statutul de şcoală de aplicaţie şi asigură, după caz, existenţa acestuia prin organizarea unei noi selecţii.
ART. 6
(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de practică pedagogică, instituţiile de învăţământ superior cu atribuţii în organizarea formării iniţiale pentru profesia didactică încheie acorduri-cadru cu şcoli de aplicaţie din reţeaua naţională.
(2) În situaţia în care, pentru organizarea practicii pedagogice la o anumită disciplină de studiu/pentru un anumit domeniu, instituţia de învăţământ superior cu atribuţii în organizarea formării iniţiale pentru profesia didactică nu identifică în reţeaua naţională a şcolilor de aplicaţie o unitate de învăţământ care să poată asigura realizarea obiectivelor sale şi cu care să poată încheia contract, aceasta transmite inspectoratului şcolar, în termen de 10 zile, o solicitare de sprijin. Inspectoratul şcolar identifică cel puţin o unitate de învăţământ preuniversitar care poate asigura organizarea şi desfăşurarea stagiilor de practică pedagogică, avizează acordul-cadru încheiat cu aceasta de către instituţia de învăţământ superior solicitantă şi informează Ministerul Educaţiei şi Cercetării. La finalul anului şcolar, unitatea de învăţământ pentru care s-a făcut solicitarea îşi poate înceta funcţionarea cu statut de şcoală de aplicaţie sau, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, poate solicita Ministerului Educaţiei şi Cercetării includerea în reţeaua naţională a şcolilor de aplicaţie, începând cu anul şcolar următor.
(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar care nu şcolarizează preponderent în profilul pedagogic şi nu au statut de şcoală de aplicaţie realizează pregătirea practică din cadrul filierei vocaţionale din învăţământul pedagogic în baza unui acord-cadru încheiat cu inspectoratul şcolar şi cu o şcoală de aplicaţie. Unităţile de învăţământ preuniversitar care şcolarizează pe nivel postliceal şi asigură formarea iniţială pentru maiştri instructori şi antrenori realizează programul de formare psihopedagogică necesar pentru ocuparea funcţiilor didactice de maistru instructor sau de antrenor în baza unui acord-cadru încheiat cu inspectoratul şcolar şi cu un liceu sau colegiu pedagogic cu statut de şcoală de aplicaţie.
(4) Unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior care asigură formarea iniţială pentru profesia didactică, în baza acordurilor-cadru prevăzute la alin. (1)-(3), încheie cu şcolile de aplicaţie un contract de colaborare pe o durată de 1-4 ani şcolari, pentru stabilirea condiţiilor şi modalităţilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice pedagogice. Durata contractului de colaborare nu poate depăşi perioada pentru care unitatea de învăţământ a dobândit statutul de şcoală de aplicaţie.
(5) Statutul de şcoală de aplicaţie parteneră a unei instituţii de învăţământ superior cu atribuţii în formarea iniţială a cadrelor didactice este dobândit de unitatea de învăţământ preuniversitar - membră a reţelei naţionale a şcolilor de aplicaţie - pentru o perioadă precizată în contractul încheiat cu instituţia de învăţământ superior.
ART. 7
(1) Unităţile de învăţământ liceal cu statut de şcoală de aplicaţie cuprinse în RNSA pot organiza baze de practică pedagogică pentru asigurarea desfăşurării activităţilor din cadrul practicii pedagogice în contexte diverse, precum şcolarizare pe niveluri de învăţământ diferite, comunităţi şcolare variate (rural-urban, centru-periferie), alternative educaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi diverse modalităţi de organizare a procesului de învăţământ (învăţământ simultan, învăţământ special, şcolarizarea în grupe/clase în spitale).
(2) Baza de practică pedagogică (BPP) este o asociere a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de nivel liceal cu statut de şcoală de aplicaţie, denumită şcoală de aplicaţie coordonatoare, cu maximum 5 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, cu care încheie acorduri de parteneriat.
(3) Structura unei BPP include obligatoriu următoarele tipuri de unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică:
a) şcoala de aplicaţie coordonatoare - unitatea de învăţământ de nivel liceal;
b) o unitate de învăţământ care şcolarizează elevi care provin din medii vulnerabile pe criteriul social/medical (şcoală de spital)/etnie/economic/geografic;
c) o unitate de învăţământ care şcolarizează la nivelurile: educaţie timpurie, primar şi gimnazial;
d) unitate de învăţământ de tip vocaţional.
(4) Pentru constituirea unei BPP, şcoala de aplicaţie coordonatoare se poate asocia cu unităţi de învăţământ din mediul rural şi/sau cu alte unităţi de învăţământ de acelaşi nivel (unităţi de învăţământ liceal teoretic, vocaţional, tehnologic), aflate în acelaşi judeţ/în municipiul Bucureşti sau în judeţe învecinate.
(5) O unitate de învăţământ preuniversitar poate fi cuprinsă într-o singură BPP.
(6) BPP se înfiinţează pentru o durată de maximum 5 ani şcolari, prin decizie a inspectorului şcolar general din judeţul pe raza căruia funcţionează şcoala de aplicaţie coordonatoare, la propunerea conducerii şcolii de aplicaţie coordonatoare, emisă pe baza acordurilor consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar componente. Durata de înfiinţare a unei BPP nu poate depăşi durata pentru care şcoala coordonatoare are dobândit statutul de şcoală de aplicaţie.
(7) În situaţii justificate, componenţa unei BPP se poate modifica pe parcursul funcţionării acesteia, situaţie în care se modifică şi decizia de înfiinţare menţionată la alin. (6).
(8) În situaţia în care la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti funcţionează mai multe unităţi de învăţământ liceal care şcolarizează în profilul pedagogic, coordonatoare de BPP, inspectoratul şcolar desemnează unitatea de învăţământ pedagogic care asigură coordonarea metodologică a şcolilor de aplicaţie şi a bazelor de practică pedagogică la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti.
(9) În judeţele care nu au centre universitare se înfiinţează o singură BPP, coordonată de unitatea de învăţământ liceal care şcolarizează în profilul pedagogic.
(10) Coordonatorul BPP este directorul/directorul adjunct al şcolii de aplicaţie coordonatoare.
ART. 8
Şcoala de aplicaţie coordonatoare din BPP are următoarele responsabilităţi:
a) să asigure resursele materiale şi umane pentru buna derulare a practicii pedagogice şi a activităţilor de mentorat didactic;
b) să faciliteze colaborarea dintre unităţile de învăţământ din structura bazei de practică pentru realizarea activităţilor practice pedagogice şi de mentorat didactic;
c) să construiască şi să dezvolte o comunitate de învăţare la nivelul BPP;
d) să asigure suport didactic şi metodic pentru elevii şi profesorii implicaţi în procesul de predare-învăţare-evaluare;
e) să fie centru de resurse educaţionale şi didactice pentru componenta practică, aplicată, a formării cadrelor didactice;
f) să faciliteze accesul la informaţii/resurse de specialitate pentru cadre didactice şi pentru elevi;
g) să organizeze ateliere, activităţi de informare/diseminare, webinare în scopul formării de tip mentorat a cadrelor didactice, la nivelul unităţilor de învăţământ componente ale BPP;
h) să dezvolte colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior cu care sunt încheiate contracte şi acorduri pentru stagii practice pedagogice.
ART. 9
Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice domeniului mentoratului didactic, pentru elaborarea şi aplicarea unor proiecte de cercetare în domeniul ştiinţelor educaţiei şi pentru alte activităţi de tip practic-pedagogic, academic sau ştiinţific, şcolile de aplicaţie şi BPP pot colabora, în temeiul unor acorduri de parteneriat, cu asociaţii sau fundaţii cu activitate în domeniul educaţional, cu instituţii de învăţământ superior naţionale şi internaţionale, cu institute de cercetare, cu instituţii din domeniul cultural şi cu alte unităţi de învăţământ.
CAP. III
Dispoziţii finale
ART. 10
Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de şcoală de aplicaţie şi ale unităţilor de învăţământ componente ale BPP vor asigura includerea în regulamentul specific de organizare al respectivelor unităţi de învăţământ a unor prevederi care vizează aspecte generate de acest statut.
ART. 11
(1) Anual, până la data de 31 august, în raport cu organizarea reţelei şcolare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării aprobă, prin ordin de ministru, reţeaua naţională a şcolilor de aplicaţie, valabilă în anul şcolar următor.
(2) Anual, în perioada 1 septembrie-1 octombrie, fiecare inspectorat şcolar transmite la direcţia cu atribuţii de formare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării situaţia centralizată a bazelor de practică pedagogică înfiinţate la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, precizând, pentru fiecare caz în parte, şcoala de aplicaţie coordonatoare, unităţile de învăţământ componente ale BPP şi numărul deciziei de înfiinţare.
(3) Lista BPP din judeţ/din municipiul Bucureşti menţionată la alin. (2) se publică pe pagina web a inspectoratului şcolar.
ART. 12
Unităţile de învăţământ cu statut de şcoală de aplicaţie care, la data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, sunt membre ale Reţelei naţionale a şcolilor de aplicaţie îşi păstrează calitatea pe care o aveau la data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, pentru o perioadă de 5 ani şcolari, începând cu anul şcolar 2025-2026, indiferent de anul includerii în Reţeaua naţională a şcolilor de aplicaţie.
ART. 13
Prezenta metodologie-cadru nu limitează dreptul şcolilor de aplicaţie de a dobândi, în urma selecţiei specifice, statutul de şcoală-pilot.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
