Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   METODOLOGIA din 3 octombrie 2017  activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială    Twitter Facebook
Cautare document

 METODOLOGIA din 3 octombrie 2017 activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială

EMITENT: Administraţia Naţională a Penitenciarelor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 914 din 22 noiembrie 2017
──────────
    Conţinută de Normele aprobate prin Decizia nr. 500.201 din 3 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 914 din 22 noiembrie 2017.
──────────
    CAP. I
    Metodologia activităţii desfăşurate de către directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială
    ART. 1
    Scopul activităţii directorului adjunct sau şefului serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială este reprezentat de previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul sau evaluarea demersurilor de reintegrare socială, derulate cu persoanele private de libertate, prin implicarea personalului în condiţiile unui climat echilibrat şi a unei culturi organizaţionale orientate către comunitate.

    ART. 2
    (1) Standardul privind asigurarea condiţiilor optime necesare desfăşurării activităţii de către directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială are ca cerinţă amenajarea în fiecare unitate, în sectorul administrativ, a unui birou, pentru asigurarea unei reprezentativităţi adecvate funcţiei la nivelul unităţii de detenţie şi desfăşurarea, în bune condiţii, a actului de management şi colaborare cu celelalte compartimente şi cu reprezentanţii societăţii civile.
    (2) Exigenţele în acest domeniu vizează:
    a) existenţa unui spaţiu special amenajat cu destinaţie exclusivă;
    b) întocmirea documentelor de evidenţă şi control al activităţilor în domeniu;
    c) aplicarea Metodologiei activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială.


    ART. 3
    (1) Directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială creează un fond documentar propriu, cuprinzând documentele întocmite în vederea organizării activităţii colectivului pe care îl conduce, monitorizării, controlului şi managementului riscurilor în domeniu, precum şi documentele de planificare şi evaluare necesare desfăşurării programelor şi activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială, destinate persoanelor private de libertate.
    (2) Fondul documentar constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

    ART. 4
    Directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială are următoarele responsabilităţi:
    a) asigură managementul resurselor umane şi materiale din cadrul structurilor subordonate;
    b) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială de la nivelul unităţii de detenţie şi punerea în aplicare a directivelor de acţiune în domeniul reintegrării sociale stabilite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
    c) motivează personalul şi promovează un climat organizaţional echilibrat;
    d) asigură instruirea şi respectarea de către personalul din subordine a prevederilor actelor normative, a deciziilor şi a instrucţiunilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi a procedurilor de sistem şi operaţionale;
    e) stabileşte şi menţine colaborarea cu partenerii din societatea civilă, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale, care vizează reinserţia socială şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni;
    f) participă la lucrările comisiilor, echipelor multidisciplinare şi a grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al penitenciarului sau al administraţiei centrale;
    g) participă la cercetarea fenomenologiei carcerale, sub aspect teoretic sau metodologic;
    h) contribuie la formarea profesională a personalului nou-angajat, în domeniile de specialitate, precum şi la pregătirea continuă a personalului din subordine;
    i) participă la dezamorsarea situaţiilor de criză şi la asigurarea unui climat organizaţional echilibrat.


    ART. 5
    În funcţie de adresabilitate, activităţile desfăşurate de directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială vizează:
    a) managementul activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
    b) asistenţa persoanelor private de libertate;
    c) colaborarea cu comunitatea.


    ART. 6
    În vederea realizării managementului activităţilor de educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială, directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială are următoarele atribuţii:
    a) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea demersurilor de reintegrare socială desfăşurate la nivelul unităţii;
    b) întocmeşte şi pune în aplicare Planul anual al sectorului reintegrare socială, în concordanţă cu direcţiile de acţiune ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
    c) elaborează documentele specifice domeniului educaţie şi asistenţă psihosocială, ca parte a elaborării sistemului de control intern managerial, cu consultarea şefilor serviciilor sau birourilor din subordine;
    d) întocmeşte fişele posturilor şi obiectivele individuale anuale pentru şefii birourilor sau serviciilor educaţie şi asistenţă psihsocială, în concordanţă cu metodologiile specifice;
    e) planifică, în serviciu, personalul din subordine, cu consultarea şefilor de serviciu sau birou şi realizează repartizarea acestuia în cadrul secţiilor de deţinere, astfel încât să se asigure continuitatea în derularea activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în zilele lucrătoare, după caz, în tura de după-amiază, precum şi, la nevoie, în zilele de sâmbătă, duminică şi în sărbătorile legale;
    f) monitorizează şi îndrumă activităţile realizate de personalul de reintegrare socială;
    g) verifică şi avizează prezenţa lunară a personalului din subordine, precum şi pontajul;
    h) avizează solicitările de concediu şi învoire formulate de personalul din subordine;
    i) stabileşte tematica de pregătire profesională continuă a şefului serviciului sau biroului educaţie, respectiv asistenţă psihosocială din subordine;
    j) menţine, permanent, legătura cu şefii celorlalte servicii sau birouri din cadrul unităţii, informând personalul din subordine cu privire la deciziile luate la nivelul locului de deţinere şi la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
    k) informează directorul unităţii şi, după caz, şefii celorlalte servicii sau birouri din cadrul unităţii, în legătură cu aspectele de interes din activitatea personalului din sectorul reintegrare socială;
    l) aprobă Orarul individual;
    m) realizează planificarea lunară a programelor şi activităţilor de reintegrare socială, prin elaborarea Orarului centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
    n) monitorizează îndeplinirea activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială cuprinse în Orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
    o) monitorizează şi verifică desfăşurarea programelor elaborate sau avizate la nivelul direcţiei de specialitate din cadrul administraţiei centrale;
    p) verifică modul de gestionare şi constituire a dosarelor de educaţie şi asistenţă psihosocială;
    q) verifică existenţa şi calitatea informaţiilor consemnate în câmpurile corespunzătoare din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate şi în dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială constituite;
    r) monitorizează modalitatea de aplicare a recomandărilor cuprinse în planurile individualizate de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;
    s) planifică şi monitorizează desfăşurarea cursurilor şcolare, adresate populaţiei carcerale;
    t) planifică şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională, adresate populaţiei carcerale;
    u) asigură implementarea, monitorizarea şi controlul aplicării Sistemului de creditare, în limita sa de competenţă;
    v) verifică şi avizează mapele documentare ale programelor educative, de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială şi proiectele de activitate desfăşurate la nivelul unităţii;
    w) participă la elaborarea proiectelor de acte normative, care reglementează domeniul de activitate, la solicitarea direcţiei de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
    x) participă la elaborarea de metodologii, programe, instrumente de lucru specifice domeniului, în limita sa de competenţă, la solicitarea direcţiei de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
    y) elaborează materiale de sinteză şi informări, la solicitarea şefului ierarhic şi a direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
    z) participă la lucrările comisiilor constituite la nivelul unităţii;
    aa) controlează modalităţile de asigurare a dreptului la informare a persoanelor private de libertate prin activitatea de bibliotecă, a studioului radio-TV, accesul la presă şi publicaţii şi accesul la dosarul individual;
    bb) organizează, periodic, întâlniri de lucru la care participă personalul din subordine;
    cc) realizează, anual şi semestrial, analiza activităţii sectorului reintegrare socială;
    dd) realizează Analiza nevoilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială a persoanelor private de libertate, centralizând propunerile înaintate de la nivelul serviciilor sau birourilor, pentru a fundamenta iniţierea demersurilor;
    ee) colaborează cu coordonatorul sectorului financiar, prin elaborarea documentaţiei specifice, în vederea accesării liniei bugetare alocate, anual, domeniului reintegrare socială;
    ff) urmăreşte respectarea normelor naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor private de libertate;
    gg) realizează evaluarea profesională a personalului din subordine;
    hh) constituie un fond documentar cuprinzând documente rezultate în cadrul activităţilor de reintegrare socială, precum şi un punct documentar care cuprinde lucrări de specialitate şi legislative, accesibile personalului din subordine;
    ii) avizează necesarul de materiale, fixe şi mobile şi consumabile, precum şi rapoartele întocmite în scopul asigurării condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii de educaţie şi asistenţă psihosocială;
    jj) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.


    ART. 7
    În ceea ce priveşte asistenţa persoanelor private de libertate, directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) aprobă sau, după caz, avizează cererile persoanelor private de libertate în conformitate cu domeniul său de competenţă;
    b) desfăşoară convorbiri individuale realizate la solicitarea persoanelor private de libertate sau în cazul în care consideră necesar acest lucru şi consemnează informaţiile de interes în Registrul de audienţe;
    c) asigură, la nevoie, derularea demersurilor de reintegrare socială specifice domeniului de competenţă profesională - structurate şi semistructurate (consilierea persoanelor private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar);
    d) elaborează proiecte de activitate şi programe educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială adresate populaţiei carcerale, în limita sa de competenţă;
    e) răspunde solicitărilor direcţiilor de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, potrivit domeniului său de competenţă.


    ART. 8
    În vederea colaborării cu comunitatea, directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) stabileşte şi menţine legătura cu instituţii de învăţământ, cu formatori autorizaţi de formare profesională, precum şi cu alte instituţii care oferă cursuri de formare profesională pentru persoanele private de libertate;
    b) stabileşte şi menţine legătura cu partenerii sociali/instituţii specializate, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune, care să vizeze facilitarea reintegrării sociale a persoanelor private de libertate;
    c) iniţiază protocoale de colaborare cu parteneri externi, ce au ca scop organizarea şi derularea unor proiecte destinate persoanelor private de libertate;
    d) valorifică oportunităţile oferite de protocoalele de colaborare încheiate la nivel central, prin organizarea de activităţi de reintegrare socială la nivel local/regional;
    e) organizează şi asigură desfăşurarea activităţilor în comunitate, cu frecvenţă trimestrială, cu tinerii condamnaţi şi deţinuţii care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv frecvenţă semestrială, cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim închis;
    f) promovează implicarea persoanelor private de libertate în activităţi derulate de voluntari;
    g) iniţiază sau colaborează cu instituţii de învăţământ sau de cercetare din exteriorul locului de deţinere, în vederea derulării unor studii ce vizează particularităţile şi problematica mediului carceral;
    h) coordonează efectuarea unor stagii de pregătire teoretică sau practică a studenţilor, masteranzilor, cercetătorilor, în domeniul reintegrare socială;
    i) coordonează/monitorizează desfăşurarea activităţilor de asistenţă moral-religioasă susţinute de preoţii, slujitorii şi reprezentanţii organizaţiilor şi cultelor religioase recunoscute de lege;
    j) promovează imaginea penitenciarului, prin prezentarea activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în colaborare cu purtătorul de cuvânt;
    k) creează un cadru de suport comunitar, care să sprijine reintegrarea socială a persoanelor private de libertate pe timpul executării pedepsei custodiale, şi facilitează asistenţa postdetenţie a acestora şi întoarcerea în comunitatea de provenienţă.


    ART. 9
    (1) Standardele minime ale directorului adjunct sau şefului serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:
    a) o activitate de audienţă pe săptămână cu persoanele private de libertate;
    b) o întâlnire de lucru sau şedinţă pe lună cu personalul din subordine;
    c) două activităţi de control intern managerial pe săptămână privind desfăşurarea demersurilor de reintegrare socială, conform Planului de control;
    d) o întâlnire de lucru anuală cu partenerii sociali sau instituţii specializate, pentru evaluarea colaborărilor şi feedback, în colaborare cu şef serviciu sau birou educaţie şi şef serviciu sau birou asistenţă psihosocială, cu menţiunea că frecvenţa anuală a acestor întâlniri este prevăzută pentru întregul sector de activitate;
    e) un protocol de colaborare sau act adiţional pe an întocmit la nivel local.

    (2) În cazul penitenciarelor-spital, pentru şeful biroului educaţie şi asistenţă psihosocială sau coordonatorul sectorului reintegrare socială, standardele se completează cu standardele minime ale educatorului, psihologului sau asistentului social, în funcţie de competenţe.
    (3) Întreaga activitate a directorului adjunct sau şefului serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială în mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

    ART. 10
    Prezenta metodologie se aplică în mod corespunzător pentru coordonatorul sectorului reintegrare socială din cadrul penitenciarelor-spital.

    CAP. II
    Metodologia activităţii desfăşurate de către şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială
    ART. 11
    Scopul activităţii şefului serviciului sau biroului asistenţă psihosocială este reprezentat de previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea activităţilor şi programelor de asistenţă psihosocială, derulate cu persoanele private de libertate, prin implicarea personalului în condiţiile unui climat echilibrat şi a unei culturi organizaţionale orientate către comunitate.

    ART. 12
    (1) Demersurile de asistenţă psihosocială respectă cadrul metodologic şi procedural şi au ca finalitate conservarea şi îmbunătăţirea statusului psihosomatic pe parcursul traseului execuţional penal şi creşterea şanselor de reintegrare socială postcondamnatorie a persoanelor private de libertate.
    (2) În vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţii de către şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială şi pentru asigurarea cadrului necesar instruirii şi informării personalului din subordine şi stabilirii de contacte cu reprezentanţii societăţii civile este necesară amenajarea în fiecare unitate, în sectorul administrativ, a unui birou comun cu cel al şefului serviciului sau biroului educaţie.

    ART. 13
    (1) Şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială creează un fond documentar propriu, cuprinzând documentele întocmite în vederea exercitării funcţiilor manageriale, precum şi documentele necesare desfăşurării activităţilor şi programelor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială destinate persoanelor private de libertate.
    (2) Fondul documentar constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

    ART. 14
    Şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială are următoarele responsabilităţi:
    a) asigură managementul resurselor umane şi logistice din cadrul serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;
    b) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea demersurilor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială de la nivelul unităţii de detenţie şi punerea în aplicare a directivelor de acţiune în domeniul asistenţei psihosociale stabilite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
    c) motivează personalul şi promovează un climat organizaţional echilibrat;
    d) asigură respectarea de către personalul din subordine a prevederilor actelor normative, a ordinelor şi a instrucţiunilor Ministerului Justiţiei, a deciziilor şi a adreselor conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi a procedurilor de sistem şi operaţionale;
    e) asigură asistenţa psihologică sau socială a persoanelor private de libertate, în funcţie de specializare;
    f) participă la dezamorsarea situaţiilor de criză şi la asigurarea unui climat organizaţional echilibrat;
    g) identifică parteneri din societatea civilă, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune în domeniul asistenţei psihosociale, care vizează reinserţia socială şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni;
    h) participă, conform domeniului de competenţă, la cercetarea fenomenologiei carcerale, sub aspect teoretic sau metodologic;
    i) contribuie la formarea profesională a specialiştilor nou-angajaţi, în domeniile de specialitate, precum şi la pregătirea continuă a subordonaţilor;
    j) participă la lucrările comisiilor, echipelor multidisciplinare şi ale grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al penitenciarului sau al administraţiei centrale.


    ART. 15
    În funcţie de adresabilitate, activităţile desfăşurate de şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială vizează:
    a) managementul serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;
    b) asistenţa persoanelor private de libertate;
    c) colaborarea cu comunitatea.


    ART. 16
    În vederea realizării managementului activităţilor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială are următoarele atribuţii:
    a) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea demersurilor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială desfăşurate la nivelul unităţii;
    b) întocmeşte şi înaintează directorului adjunct sau şefului serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială propunerea serviciului sau biroului asistenţă psihosocială şi pune în aplicare componenta specifică din Planul de management al sectorului educaţie şi asistenţă psihosocială;
    c) întocmeşte documentele specifice domeniului asistenţă psihosocială, ca parte a elaborării sistemului de control intern managerial al sectorului educaţie şi asistenţă psihosocială;
    d) monitorizează şi îndrumă activităţile realizate de personalul specializat din cadrul serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;
    e) întocmeşte obiectivele individuale anuale şi fişele posturilor pentru personalul din subordine, în concordanţă cu metodologiile specifice;
    f) realizează evaluarea profesională a personalului din subordine;
    g) formulează propuneri cu privire la planificarea în serviciu a personalului din subordine, astfel încât să se asigure continuitatea în derularea activităţilor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială în zilele lucrătoare, după caz, în tura de după-amiază, precum şi, la nevoie, în zilele de sâmbătă, duminică şi în sărbătorile legale;
    h) întocmeşte prezenţa lunară a personalului din subordine;
    i) verifică solicitările de concediu şi învoire formulate de personalul din subordine;
    j) formulează propuneri cu privire la tematica de pregătire profesională iniţială şi continuă a subordonaţilor;
    k) menţine, permanent, legătura cu şefii celorlalte servicii sau birouri, informând personalul din subordine cu privire la deciziile luate atât la nivelul locului de deţinere, cât şi al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
    l) informează directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială în legătură cu aspectele de interes din activitatea personalului din serviciul sau biroul asistenţă psihosocială;
    m) avizează orarele individuale întocmite de personalul din subordine;
    n) formulează propuneri privind planificarea lunară a activităţilor şi programelor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială care urmează a fi desfăşurate în unitate;
    o) pune în practică şi urmăreşte modul de îndeplinire a activităţilor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială cuprinse în Orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
    p) verifică modul de gestionare şi constituire a dosarelor de educaţie şi asistenţă psihosocială;
    q) verifică existenţa şi calitatea informaţiilor consemnate în câmpurile corespunzătoare din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate şi în dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială constituite;
    r) urmăreşte punerea în aplicare a recomandărilor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială cuprinse în planurile individualizate de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;
    s) verifică şi avizează mapele documentare ale programelor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială, precum şi proiectele de activitate întocmite de personalul din subordine;
    t) monitorizează şi verifică desfăşurarea de către personalul din subordine a programelor în baza manualelor de programe;
    u) elaborează materiale de sinteză şi informări, la solicitarea şefului ierarhic şi a direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
    v) participă la lucrările comisiilor constituite la nivelul unităţilor;
    w) organizează, periodic, întâlniri de lucru la care participă personalul din subordine;
    x) realizează, anual şi semestrial, analiza activităţii serviciului sau biroului;
    y) realizează evaluarea anuală a nevoilor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială a persoanelor private de libertate, pentru a fundamenta iniţierea demersurilor specifice;
    z) asigură implementarea, monitorizarea şi controlul aplicării Sistemului de creditare, în limita sa de competenţă;
    aa) stabileşte necesarul de materiale, fixe şi mobile şi consumabile, în urma căruia întocmeşte rapoarte, în scopul asigurării condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;
    bb) colaborează, cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor


    ART. 17
    Asistenţa persoanelor private de libertate este asigurată prin derularea următoarelor demersuri:
    a) organizează şi desfăşoară cu persoanele private de libertate cel puţin un program de asistenţă psihologică sau asistenţă socială, în funcţie de competenţe;
    b) desfăşoară activităţi de evaluare psihologică sau socială a persoanelor private de libertate, în funcţie de competenţe;
    c) asigură consiliere psihologică sau pe probleme sociale persoanelor private de libertate, în funcţie de competenţe;
    d) avizează cererile persoanelor private de libertate, potrivit domeniului de competenţă;
    e) elaborează programe şi proiecte de activitate de asistenţă psihologică sau de asistenţă socială adresate populaţiei carcerale;
    f) răspunde solicitărilor direcţiilor de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, potrivit domeniul său de competenţă.


    ART. 18
    În vederea colaborării cu comunitatea, şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială are următoarele responsabilităţi:
    a) stabileşte şi menţine legătura cu partenerii sociali sau instituţii specializate, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune, care să vizeze facilitarea reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate;
    b) iniţiază protocoale de colaborare cu parteneri externi, ce au ca scop organizarea şi derularea unor proiecte de asistenţă psihosocială destinate persoanelor private de libertate;
    c) identifică oportunităţi şi înaintează propuneri privind organizarea activităţilor în comunitate cu persoanele private de libertate eligibile, cu frecvenţă trimestrială, cu tinerii condamnaţi, precum şi cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv cu frecvenţă semestrială, cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim închis;
    d) oferă sprijin pentru efectuarea unor stagii de pregătire teoretică sau practică de către studenţi, masteranzi, cercetători, în domeniul asistenţei psihologice şi asistenţei sociale;
    e) promovează implicarea persoanelor private de libertate în activităţi derulate de voluntari;
    f) iniţiază sau colaborează cu instituţii de învăţământ sau de cercetare din exteriorul locului de deţinere, în vederea derulării unor studii ce vizează asistenţa psihologică şi asistenţa socială.


    ART. 19
    Standardele minime pentru şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:
    a) un program de asistenţă psihologică sau asistenţă socială, pe an, în funcţie de competenţe;
    b) un proiect de activitate de asistenţă psihologică sau asistenţă socială, după caz, grup de suport, pe an, în funcţie de competenţe;
    c) o activitate de evaluare psihologică sau socială a persoanelor private de libertate pe lună, în funcţie de competenţe;
    d) o oră de consiliere psihologică sau pe probleme sociale planificată pe săptămână, în funcţie de competenţe;
    e) o activitate de audienţă pe săptămână cu persoanele private de libertate;
    f) două întâlniri de lucru sau şedinţe pe lună cu personalul din subordine;
    g) două activităţi de control intern managerial pe săptămână privind desfăşurarea demersurilor de asistenţă psihosocială şi de asistenţă socială, conform Planului de control lunar;
    h) o întâlnire de lucru anuală cu partenerii sociali şi instituţii specializate, pentru evaluarea colaborărilor, în colaborare cu directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială şi cu şeful serviciului sau biroului educaţie, cu menţiunea că frecvenţa anuală a acestor întâlniri este prevăzută pentru întregul sector de activitate.


    ART. 20
    Întreaga activitate a şefului serviciului sau biroului asistenţă psihosocială în mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile. În exercitarea activităţilor specifice specialiştilor se va asigura respectarea cadrului metodologic corespunzător.

    CAP. III
    Metodologia activităţii desfăşurate de către şeful serviciului sau biroului educaţie
    ART. 21
    Scopul activităţii şefului serviciului sau biroului educaţie este reprezentat de previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea activităţilor şi programelor educative, derulate cu persoanele private de libertate, antrenarea, motivarea personalului în condiţiile unui climat organizaţional echilibrat şi a unei culturi organizaţionale orientate către comunitate.

    ART. 22
    (1) Demersurile educative respectă cadrul metodologic şi procedural şi au ca finalitate conservarea şi îmbunătăţirea statusului educaţional şi psihosomatic pe parcursul traseului execuţional şi creşterea şanselor de reintegrare socială postcondamnatorie a persoanelor private de libertate.
    (2) În vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţii de către şeful serviciului sau biroului educaţie şi pentru asigurarea cadrului necesar instruirii şi informării personalului din subordine şi stabilirii de contacte cu reprezentanţii societăţii civile este necesară amenajarea în fiecare unitate de deţinere, în sectorul administrativ, a unui birou comun cu cel al şefului serviciului sau biroului asistenţă psihosocială.

    ART. 23
    (1) Şeful serviciului sau biroului educaţie creează un fond documentar propriu, cuprinzând documentele întocmite în vederea exercitării funcţiilor manageriale, precum şi documentele necesare desfăşurării activităţilor şi programelor educative destinate persoanelor private de libertate.
    (2) Fondul documentar constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

    ART. 24
    Şeful serviciului sau biroului educaţie are următoarele responsabilităţi:
    a) asigură managementul resurselor umane şi logistice din cadrul serviciului sau biroului educaţie;
    b) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, controlul, evaluarea demersurilor educative de la nivelul unităţii de detenţie şi punerea în aplicare a directivelor de acţiune în domeniul educaţiei stabilite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
    c) motivează personalul şi promovează un climat organizaţional echilibrat;
    d) asigură respectarea de către personalul din subordine a prevederilor actelor normative, a ordinelor şi a instrucţiunilor Ministerului Justiţiei, a deciziilor şi adreselor conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi a procedurilor de sistem şi operaţionale;
    e) asigură asistenţa educaţională a persoanelor private de libertate;
    f) participă la dezamorsarea situaţiilor de criză;
    g) identifică parteneri din societatea civilă în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune, care să vizeze dezvoltarea nivelului educaţional al persoanelor private de libertate;
    h) participă, conform domeniului de competenţă, la cercetarea fenomenologiei carcerale, sub aspect teoretic sau metodologic;
    i) contribuie la formarea profesională a educatorilor nou-angajaţi, precum şi la pregătirea continuă a subordonaţilor;
    j) participă la lucrările comisiilor, echipelor multidisciplinare şi grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al penitenciarului sau al administraţiei centrale.


    ART. 25
    În funcţie de adresabilitate, activităţile desfăşurate de şeful serviciului sau biroului educaţie vizează:
    a) managementul serviciului sau biroului educaţie;
    b) asistenţa persoanelor private de libertate;
    c) colaborarea cu comunitatea.


    ART. 26
    În vederea realizării managementului activităţilor de educaţie, şeful serviciului sau biroului educaţie are următoarele atribuţii:
    a) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, controlul sau evaluarea demersurilor educative de la nivelul unităţii;
    b) întocmeşte şi înaintează directorului adjunct sau şefului serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială propunerea serviciului sau biroului educaţie şi pune în aplicare componenta specifică din Planul de management al sectorului educaţie şi asistenţă psihosocială;
    c) întocmeşte documentele specifice domeniului educaţie, ca parte a elaborării sistemului de control intern managerial al sectorului reintegrare socială;
    d) monitorizează şi îndrumă activităţile realizate de personalul specializat din cadrul serviciului sau biroului educaţie;
    e) întocmeşte obiectivele individuale anuale şi fişele posturilor pentru personalul din subordine, în concordanţă cu metodologiile specifice;
    f) realizează evaluarea profesională a personalului din subordine;
    g) formulează propuneri cu privire la planificarea în serviciu a personalului din subordine, astfel încât să se asigure continuitatea în derularea activităţilor educative în zilele lucrătoare, după caz, în tura de după-amiază, precum şi, la nevoie, în zilele de sâmbătă, duminică şi în sărbătorile legale;
    h) întocmeşte prezenţa lunară a personalului din subordine;
    i) verifică solicitările de concediu şi învoire formulate de personalul din subordine;
    j) formulează propuneri cu privire la tematica de pregătire profesională iniţială şi continuă a subordonaţilor;
    k) menţine permanent legătura cu şefii celorlalte servicii sau birouri, informând personalul din subordine cu privire la deciziile luate, atât la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cât şi la nivelul locului de deţinere;
    l) informează directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială în legătură cu aspectele de interes din activitatea personalului din serviciul sau biroul educaţie;
    m) formulează propuneri privind planificarea lunară a activităţilor şi programelor educative care urmează a fi desfăşurate în penitenciar;
    n) avizează orarele individuale întocmite de personalul din subordine;
    o) pune în practică şi urmăreşte modul de îndeplinire a activităţilor educative cuprinse în Orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
    p) planifică şi monitorizează desfăşurarea cursurilor şcolare adresate populaţiei carcerale;
    q) planifică şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională, adresate populaţiei carcerale;
    r) verifică existenţa şi calitatea informaţiilor consemnate în câmpurile corespunzătoare din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate şi în dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială constituite;
    s) verifică şi avizează mapele documentare ale programelor educative şi proiectele de activitate întocmite de personalul din subordine;
    t) monitorizează şi verifică desfăşurarea de către personalul din subordine a programelor în baza manualelor de programe educative de către fiecare membru al serviciului sau biroului educaţie;
    u) elaborează materiale de sinteză şi informări, la solicitarea şefului ierarhic şi a direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
    v) participă la lucrările comisiilor constituite la nivelul unităţilor;
    w) urmăreşte punerea în aplicare a recomandărilor educaţionale cuprinse în planurile individualizate de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;
    x) organizează, periodic, întâlniri de lucru la care participă personalul din subordine;
    y) realizează, anual şi semestrial, analiza activităţii serviciului sau biroului educaţie;
    z) realizează evaluarea anuală a nevoilor persoanelor private de libertate în domeniul educaţie pentru a fundamenta iniţierea demersurilor educative;
    aa) asigură implementarea, monitorizarea şi controlul aplicării Sistemului de creditare, în limita sa de competenţă;
    bb) stabileşte necesarul de materiale, fixe şi mobile şi consumabile, în urma cărora întocmeşte rapoarte, în scopul asigurării condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii serviciului sau biroului educaţie;
    cc) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.


    ART. 27
    Asistenţa persoanelor private de libertate este asigurată prin derularea următoarelor demersuri:
    a) organizează şi desfăşoară cu persoanele private de libertate cel puţin un program educativ;
    b) asigură consiliere educaţională persoanelor private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar;
    c) desfăşoară activităţi de evaluare educaţională a persoanelor private de libertate;
    d) avizează cererile persoanelor private de libertate, în conformitate cu domeniul său de competenţă;
    e) elaborează programe şi proiecte de activităţi educative adresate populaţiei carcerale;
    f) răspunde solicitărilor direcţiilor de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, potrivit domeniului său de competenţă.


    ART. 28
    În vederea colaborării cu comunitatea, şeful serviciului sau biroului educaţie are următoarele responsabilităţi:
    a) stabileşte şi menţine legătura cu instituţii de învăţământ, cu furnizori autorizaţi de formare profesională şi cu alte instituţii care oferă cursuri de formare profesională pentru persoanele private de libertate;
    b) stabileşte şi menţine legătura cu partenerii sociali sau instituţii specializate, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune, care să vizeze facilitarea reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate;
    c) iniţiază protocoale de colaborare cu parteneri externi, ce au ca scop organizarea şi derularea unor proiecte educative destinate persoanelor private de libertate;
    d) identifică oportunităţi şi înaintează propuneri privind organizarea activităţilor în comunitate cu persoanele private de libertate eligibile, cu frecvenţă trimestrială în cazul tinerilor condamnaţi, precum şi al deţinuţilor care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv cu frecvenţă semestrială în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim închis;
    e) oferă sprijin pentru efectuarea unor stagii de pregătire teoretică sau practică a studenţilor, masteranzilor, cursanţilor care efectuează studii şi cercetări privind problematica mediului penitenciar;
    f) promovează implicarea persoanelor private de libertate în activităţi derulate de voluntari;
    g) iniţiază sau colaborează cu instituţii de învăţământ sau de cercetare din exteriorul locului de deţinere, în vederea derulării unor studii ce vizează particularităţile şi problematica mediului carceral.


    ART. 29
    Standardele minime pentru şeful serviciului sau biroului educaţie privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:
    a) un program educaţional pe an;
    b) un proiect de activitate pe an;
    c) o activitate de evaluare educaţională a persoanelor private de libertate pe lună;
    d) o activitate de audienţă pe săptămână cu persoanele private de libertate;
    e) două întâlniri de lucru sau şedinţe pe lună cu personalul din subordine;
    f) două activităţi de control intern managerial/săptămână privind desfăşurarea demersurilor de educaţie, conform Planului de control lunar;
    g) o participare la bursa locală a locurilor de muncă pe an;
    h) un curs de formare profesională a persoanelor private de libertate pe an sau identificarea unor parteneri şi susţinerea demersurilor educatorului responsabil pentru organizarea acestuia;
    i) o întâlnire de lucru anuală cu partenerii sociali sau instituţii specializate, pentru evaluarea colaborărilor, în colaborare cu directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială şi cu şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială, cu menţiunea că frecvenţa anuală a acestor întâlniri este prevăzută pentru întregul sector de activitate;
    j) o oră de consiliere educaţională planificată/săptămână.


    ART. 30
    Întreaga activitate a şefului serviciului sau biroului educaţie în mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile. În exercitarea activităţilor specifice specialiştilor se va asigura respectarea cadrului metodologic corespunzător.

    CAP. IV
    Metodologia activităţii desfăşurate de către psiholog
    ART. 31
    (1) Scopul activităţii desfăşurate de psiholog în sistemul penitenciar este reprezentat de conservarea şi îmbunătăţirea statusului psihosomatic al persoanelor private de libertate pe parcursul traseului execuţional.
    (2) Beneficiarul demersurilor de specialitate desfăşurate de către psiholog este sistemul administraţiei penitenciare.

    ART. 32
    (1) Exercitarea profesiei este condiţionată de obţinerea atestatului de liberă practică în cadrul Comisiei de Psihologie pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională sau Comisiei de psihologie clinică din cadrul Colegiului Psihologilor din România.
    (2) În fiecare unitate de deţinere este obligatorie amenajarea unui cabinet de psihologie, garantându-se astfel condiţiile pentru accesul întregii populaţii penitenciare la acest tip de servicii.
    (3) Exigenţele impuse de lege în acest domeniu vizează:
    a) existenţa unui spaţiu corespunzător, special destinat intervenţiei terapeutice, care să permită şi asistenţa unor grupuri mici;
    b) respectarea unor standarde calitative în domeniul mobilierului, tehnicii de calcul, al aparaturii audiovideo, al protecţiei împotriva factorilor de mediu perturbatori, sonori, luminoşi, climatici şi al condiţiilor igienico-sanitare;
    c) întocmirea unor registre de evidenţă a activităţii;
    d) constituirea unui fond documentar în care să păstreze, atât cât este necesar, documentaţia rezultată în urma exercitării activităţii proprii;
    e) utilizarea de teste şi instrumente psihologice avizate şi validate;
    f) desfăşurarea activităţii pe baza unor proceduri de sistem şi/sau operaţionale, care pot fi supuse, după caz, avizului Comisiei de metodologie din cadrul Colegiului Psihologilor din România;
    g) respectarea standardelor privind siguranţa personalului, precum butonul de panică.

    (4) La nivelul unităţilor de deţinere, psihologul îşi desfăşoară activitatea individual sau în cadrul comisiilor legal constituite, în calitate de specialist: echipele multidisciplinare de asistenţă a persoanelor vulnerabile, a celor cu comportament auto şi heteroagresiv, a celor cu antecedente la consumul de droguri, a bolnavilor psihic etc.
    (5) Activitatea psihologului în comisii şi echipe multidisciplinare se finalizează prin elaborarea unor documente semnate şi parafate, ce vor face obiectul arhivării în fondul documentar. Este recomandat ca forma finală a evaluărilor sau caracterizărilor să conţină date despre persoana investigată şi posibilităţi de intervenţie, la momentul intervenţiei, în detrimentul asumării unui prognostic al evoluţiei subiectului pe termen mediu şi lung.

    ART. 33
    (1) Psihologul întocmeşte Registrul specialistului în care consemnează toate activităţile specifice, desfăşurate în regim individual.
    (2) Psihologul întocmeşte fondul documentar individual, în care sunt păstrate toate instrumentele utilizate şi documentele ce conţin concluziile de specialitate, pentru fiecare persoană privată de libertate evaluată sau consiliată.
    (3) Fondul documentar specific, constituit la nivelul unităţilor, din dosare, fişe psihologice, protocoale, testări psihologice, mapa programelor are caracter confidenţial, putând fi accesat, la cererea instituţiilor abilitate şi a persoanelor private de libertate interesate, în condiţiile legii şi ale legislaţiei subsecvente.
    (4) Registrul specialistului şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

    ART. 34
    Psihologul care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar are următoarele competenţe:
    a) asistenţa psihologică a persoanelor care execută pedepse privative de libertate;
    b) aplicarea instrumentelor de psihodiagnoză;
    c) interpretarea datelor obţinute şi concretizarea activităţii de interpretare a rezultatelor prin elaborarea, dacă este cazul, a profilului psihologic al subiectului;
    d) identificarea unor căi de soluţionare psihoterapeutică a problemelor relevate pe parcursul intervenţiei de specialitate;
    e) identificarea şi gestionarea factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor psihologice individuale şi de grup, în scopul prevenirii fenomenelor de inadaptare instituţională;
    f) managementul situaţiilor de criză;
    g) cercetarea fenomenologiei penitenciare, sub aspectul teoretic sau metodologic;
    h) formarea profesională a psihologilor în domeniul de specialitate.


    ART. 35
    (1) În condiţiile legilor speciale, psihologii îşi desfăşoară activitatea profesională în conformitate cu atribuţiile ce le revin, potrivit statutului profesional şi regulamentelor interne ale angajatorului, respectiv potrivit fişei postului.
    (2) În cadrul său de competenţă profesională, psihologul decide alegerea şi aplicarea celor mai potrivite metode şi tehnici psihologice, în funcţie de momentul traseului execuţional şi de nevoile identificate ale persoanelor private de libertate. Întreaga documentaţie rezultată în urma desfăşurării activităţii va purta semnătura şi parafa psihologului cu drept de liberă practică.
    (3) Psihologul îşi asumă răspunderea profesională pentru calitatea muncii prestate şi răspunde în faţa organelor abilitate ale Colegiului Psihologilor din România. Deţinătorilor dreptului de liberă practică, cărora din diferite motive - malpraxis, încălcări ale deontologiei şi eticii profesionale, forurile competente din cadrul Colegiului Psihologilor din România le suspendă această calitate, în condiţiile legii.

    ART. 36
    În funcţie de gradul de structurare şi complexitate, demersurile de asistenţă psihologică sunt:
    a) structurate - programe psihologice generale şi specifice;
    b) semistructurate - evaluare psihologică, consiliere psihologică, proiecte de activitate psihologică.


    ART. 37
    În funcţie de adresabilitate, demersurile de asistenţă psihologică vizează:
    a) persoanele private de libertate, în general;
    b) grupurile de risc - cele cu nevoi speciale;
    c) grupurile terapeutice;
    d) individul.


    ART. 38
    În funcţie de modalităţile de desfăşurare, demersurile pot fi:
    a) de grup;
    b) individuale.


    ART. 39
    În funcţie de momentele traseului execuţional al persoanei private de libertate, demersurile psihologului se desfăşoară în:
    a) perioada de carantină şi observare;
    b) perioada executării pedepsei, în vederea individualizării regimului de executare şi asigurării caracterului progresiv al acestuia;
    c) perioada pregătirii pentru liberare.


    ART. 40
    (1) În perioada de carantină şi observare psihologul derulează următoarele demersuri:
    a) prezintă persoanelor nou-depuse, în cadrul Programului de adaptare la condiţiile privării de libertate, atribuţiile psihologului şi oferta demersurilor în domeniul său de specialitate;
    b) evaluează persoanele private de libertate nou-depuse în penitenciar, prin aplicarea instrumentului standard de evaluare a activităţii deţinuţilor, informaţiile culese fiind sub incidenţa confidenţialităţii;
    c) aplică baterii standardizate de teste psihologice în cazul persoanelor private de libertate ori de câte ori această modalitate de evaluare este impusă de situaţie;
    d) elaborează profiluri psihologice, atunci când psihologul consideră necesar;
    e) consemnează datele psihologice de interes general în câmpurile specifice din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate, conform domeniului de competenţă;
    f) desfăşoară activităţi de consiliere psihologică, de intervenţie în criză, precum şi convorbiri individuale de informare la solicitarea persoanelor private de libertate;
    g) formulează concluziile şi recomandările necesare pentru întocmirea şi revizuirea periodică a Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, contribuind la stabilirea traseului execuţional al persoanelor private de libertate;
    h) consemnează în Registrul specialistului toate activităţile profesionale individuale desfăşurate cu persoanele private de libertate;
    i) depune la fondul documentar individual, după caz, instrumentele de lucru aplicate pentru fiecare persoană privată de libertate asistată.

    (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), f), h) şi i) se derulează pe întreg traseul execuţional penal.

    ART. 41
    (1) În perioada executării pedepsei, în vederea individualizării regimului de executare şi a asigurării caracterului progresiv al acestuia, psihologul derulează următoarele demersuri:
    a) desfăşoară activităţi de evaluare periodică şi de interpretare a rezultatelor, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;
    b) furnizează persoanelor private de libertate asistenţă de specialitate în situaţii de criză, de management al stresului sau în orice altă situaţie care impune asistenţă psihologică, la nivelul treptei de specializare deţinute;
    c) desfăşoară activităţi de consiliere psihologică şi psihoterapie individuală, conform competenţelor dobândite;
    d) facilitează schimbul de informaţii de interes general cu specialiştii structurii de reintegrare socială, semnalând aspectele cu potenţial generator de conflicte sau fenomene instituţionale disfuncţionale sau negative;
    e) informează psihologii din alte penitenciare despre transferul unei persoane private de libertate identificată cu nevoi şi riscuri majore din perspectivă psihologică, furnizând date relevante privind demersurile de care aceasta a beneficiat şi evoluţia acesteia, în vederea asigurării continuităţii asistenţei de specialitate, precum şi a prevenirii evenimentelor negative în rândul populaţiei carcerale;
    f) sistematizează informaţiile în documentaţia specifică intervenţiei psihologului;
    g) implementează Sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;
    h) contribuie cu informaţii şi propuneri la revizuirea periodică a regimului de executare a pedepsei şi la actualizarea Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;
    i) desfăşoară sau coordonează programe de intervenţie generală şi specifică adresate persoanelor private de libertate identificate cu nevoi de asistenţă psihologică;
    j) elaborează programe psihologice proprii, în situaţia în care nevoile identificate în rândul persoanelor private de libertate custodiate în unitatea penitenciară nu sunt acoperite de programele de specialitate disponibile;
    k) întocmeşte mapele documentare ale programelor pe care le desfăşoară;
    l) elaborează/implementează proiecte de activitate şi documentaţia necesară desfăşurării acestora;
    m) colaborează la desfăşurarea unor programe sau activităţi specifice coordonate de ceilalţi specialişti din sectorul reintegrare socială, precum şi de către alţi reprezentanţi ai instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale;
    n) întocmeşte, cu frecvenţă lunară, Orarul individual, care cuprinde planificarea pe zile de lucru, intervale orare şi spaţii, a programelor şi activităţilor de asistenţă psihologică şi îşi desfăşoară activitatea profesională în conformitate cu acesta;
    o) întocmeşte documentele necesare desfăşurării lucrărilor comisiilor şi participă în cadrul echipelor multidisciplinare şi a grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al penitenciarului sau al administraţiei centrale;
    p) amenajează şi intimizează spaţiile în care se vor derula programele şi activităţile de asistenţă psihologică;
    q) elaborează materiale centralizatoare, situaţii statistice, documente de analiză, sinteză sau informare, la solicitarea superiorilor ierarhici;
    r) realizează studii şi cercetări privind fenomenul infracţionalităţii şi evoluţia sistemului penitenciar;
    s) sprijină activităţile de practică şi documentare a studenţilor şi a absolvenţilor facultăţilor de profil;
    t) coordonează activităţile şi programele de asistenţă psihologică derulate de voluntari sau în colaborare cu aceştia;
    u) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), f), g), k), l), m), n), o), q), r) şi s) se derulează pe întreg traseul execuţional penal.

    ART. 42
    În perioada pregătirii pentru liberare psihologul derulează următoarele demersuri:
    a) realizează evaluarea persoanelor private de libertate la sfârşitul executării pedepsei şi analizează evoluţia acestora, ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistenţă psihologică, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;
    b) consemnează informaţiile şi concluziile rezultate în urma evaluării finale, conform domeniului de competenţă, în Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate, în vederea generării Formularului de caracterizare utilizat în cadrul Comisiei de propuneri pentru liberare condiţionată;
    c) consiliază/informează persoana privată de libertate cu privire la instituţiile care pot sprijini procesul de reintegrare socială, din perspectiva asistenţei psihologice, şi facilitează accesul persoanei la instituţiile de profil pe perioada executării pedepsei;
    d) transmite informaţii de specialitate, cu acordul persoanelor private de libertate, unor instituţii care pot sprijini procesul de reintegrare socială, din perspectiva asistenţei psihologice;
    e) colaborează cu personalul implicat în susţinerea programului de pregătire pentru liberare.


    ART. 43
    Psihologul colaborează cu personalul unităţii, în cadrul echipelor multidisciplinare, sau cu reprezentanţii instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale, specializaţi în asistarea persoanelor private de libertate, precum şi cu direcţia de specialitate din administraţia centrală.

    ART. 44
    (1) Evaluarea se face pe baza instrumentului standard de evaluare a activităţii deţinuţilor, pus la dispoziţie de direcţia de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, şi, după caz, prin aplicarea unor baterii de teste specifice - SCID I, SCID II, Inventarul de Depresie Beck (BDI-II), STAI - Y State - Trait Anxiety Inventory Y Form, Millon Clinical Multiaxial Inventory-III (MCMI).
    (2) Psihologul poate folosi orice instrument pentru care are licenţă de utilizare şi pe care îl consideră eficient în munca sa şi, în funcţie de rezultatele obţinute la evaluare, stabileşte şi propune tipul de asistare care răspunde nevoilor identificate, în cazul fiecărei persoane private de libertate.

    ART. 45
    (1) Standardele minime pentru psiholog privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:
    a) două programe de asistenţă psihologică cu un grup sau un program cu două grupe distincte pe săptămână, în cazul psihologilor care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane condamnate;
    b) 3 ore de consiliere psihologică pe săptămână, în cazul psihologilor care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane condamnate, sau 5 ore de consiliere psihologică pe săptămână în cazul psihologilor care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane arestate preventiv;
    c) o oră de convorbiri individuale de informare pe săptămână;
    d) 3 ore de evaluare iniţială pe săptămână, în cazul psihologilor care au repartizate secţii de carantină şi observare;
    e) 3 ore de evaluare periodică sau finală pe săptămână;
    f) o oră de psihoterapie pe săptămână, în funcţie de competenţe;
    g) un proiect de activitate semistructurată psihologică pe trimestru cu un grup de participanţi.

    (2) Frecvenţa derulării proiectelor de activitate desfăşurate în comunitate de către psihologi:
    a) un proiect de activitate pe trimestru, derulat în comunitate, cu persoanele private de libertate eligibile, cu tinerii condamnaţi sau cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis (frecvenţa desfăşurării este stabilită la nivelul serviciului sau al biroului, nefiind obligatorie realizarea proiectului de activitate, ca standard individual, de către fiecare psiholog);
    b) un proiect de activitate pe semestru, derulat în comunitate, cu persoanele private de libertate eligibile, respectiv cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim închis (frecvenţa desfăşurării este stabilită la nivelul serviciului sau al biroului, nefiind obligatorie realizarea proiectului de activitate, ca standard individual, de către fiecare psiholog).

    (3) În penitenciarele-spital, standardul prevăzut la alin. (1) lit. a) se referă la psihologii care îşi desfăşoară activitatea în penitenciarele-spital cu secţii medico-sociale şi/sau alte secţii în care perioada de internare permite derularea acestora.
    (4) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 4 ore de activităţi directe cu persoanele private de libertate/zi.
    (5) Întreaga activitate a psihologului în mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

    ART. 46
    Prezenta metodologie se aplică în mod corespunzător pentru psihologul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui penitenciar-spital.

    CAP. V
    Metodologia activităţii desfăşurate de către asistentul social
    ART. 47
    (1) Scopul activităţii asistentului social este acordarea de sprijin calificat, în vederea ameliorării sau soluţionării problemelor sociale cu care se confruntă persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciare, după caz, prin implicarea mediului de suport, a instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale în procesul recuperativ şi pregătirea acestora pentru reintegrarea socială.
    (2) Beneficiarul demersurilor de specialitate desfăşurate de către asistentul social este sistemul administraţiei penitenciare.

    ART. 48
    (1) Exercitarea profesiei este condiţionată de obţinerea avizului de exercitare a profesiei sau a atestatului de liberă practică din partea Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali.
    (2) În fiecare unitate este necesară amenajarea unui cabinet de asistenţă socială, garantându-se astfel condiţiile pentru accesul întregii populaţii penitenciare la acest tip de servicii.
    (3) Exigenţele impuse în acest domeniu vizează:
    a) existenţa unui spaţiu corespunzător, special destinat intervenţiei de specialitate, care să permită desfăşurarea de activităţi cu grupuri mici;
    b) respectarea unor standarde calitative în privinţa mobilierului, tehnicii de calcul, aparaturii audiovideo, protecţiei împotriva factorilor de mediu perturbatori - sonori, luminoşi, climatici, condiţiilor igienico-sanitare;
    c) întocmirea unor registre de evidenţă a activităţii;
    d) constituirea unui fond documentar în care să păstreze, atât cât este necesar, documentaţia rezultată în urma exercitării activităţii proprii;
    e) utilizarea de metode, tehnici şi instrumente specifice domeniului asistenţei sociale;
    f) desfăşurarea activităţii pe baza unor proceduri de sistem şi/sau operaţionale, care pot fi supuse, după caz, avizului Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali;
    g) respectarea standardelor privind siguranţa personalului, precum buton de panică.


    ART. 49
    (1) Asistentul social întocmeşte Registrul specialistului în care consemnează toate activităţile profesionale desfăşurate cu persoanele private de libertate, în regim individual.
    (2) Asistentul social întocmeşte fondul documentar individual în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii alcătuit din instrumentele de lucru aplicate fiecărei persoane private de libertate care a beneficiat de asistenţă de specialitate.
    (3) Fondul documentar individual are caracter confidenţial, putând fi accesat la cererea instituţiilor abilitate sau de către persoanele private de libertate interesate, în condiţiile legii şi ale legislaţiei subsecvente.
    (4) Registrul specialistului şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

    ART. 50
    Competenţele profesionale ale asistentului social care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:
    a) evaluarea, informarea şi consilierea pe probleme sociale a persoanelor private de libertate;
    b) acordarea asistenţei de specialitate persoanelor private de libertate, în scopul formării, dezvoltării, exersării abilităţilor sociale, parentale, decizionale, de relaţionare cu mediul de suport, de prevenire a conflictelor familiale, în vederea pregătirii pentru reintegrarea în societate;
    c) medierea, după caz, cu mediul de suport al persoanelor private de libertate, instituţiile publice, asociaţiile sau organizaţiile neguvernamentale naţionale şi internaţionale;
    d) participarea la echipele multidisciplinare, constituite în scopul facilitării reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate;
    e) cercetarea fenomenologiei penitenciare, sub aspect teoretic sau metodologic;
    f) formarea profesională a asistenţilor sociali în domeniul de specialitate.


    ART. 51
    (1) În condiţiile reglementărilor speciale aplicabile acestei categorii profesionale, asistenţii sociali îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu atribuţiile ce le revin, potrivit statutului profesional şi regulamentelor interne ale angajatorului, respectiv potrivit fişei postului.
    (2) În cadrul său de competenţă profesională, asistentul social decide alegerea şi aplicarea celor mai potrivite metode, tehnici şi instrumente specifice asistenţei sociale, în funcţie de momentul traseului execuţional şi de nevoile identificate ale persoanelor private de libertate.
    (3) Asistentul social îşi asumă răspunderea profesională pentru calitatea activităţii prestate şi răspunde în faţa organelor abilitate ale Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali.
    (4) Actul profesional al asistentului social se finalizează prin semnătură olografă, cu precizarea numelui şi prenumelui, precum şi prin aplicarea parafei profesionale individuale, respectiv a codului alocat din Registrul naţional al asistenţilor sociali din România.

    ART. 52
    În funcţie de gradul de structurare şi complexitate, demersurile de asistenţă socială sunt:
    a) structurate;
    b) semistructurate.


    ART. 53
    În funcţie de adresabilitate, demersurile sunt:
    a) cu caracter general, adresate tuturor persoanelor private de libertate;
    b) cu caracter specific, adresate anumitor categorii de persoane private de libertate, ţinând cont de caracteristicile psihopedagogice, psihocomportamentale, de vârstă, sex şi stare de sănătate.


    ART. 54
    În funcţie de modalităţile de desfăşurare, demersurile sunt:
    a) de grup - programe de asistenţă socială, grupuri de progres, de terapie socială, educaţionale, de socializare, de suport;
    b) individuale.


    ART. 55
    În funcţie de momentele traseului execuţional al persoanei private de libertate, demersurile asistentului social se desfăşoară în:
    a) perioada de carantină şi observare;
    b) perioada executării pedepsei în vederea individualizării regimului de executare şi asigurării caracterului progresiv al acestuia;
    c) perioada pregătirii pentru liberare.


    ART. 56
    (1) În perioada de carantină şi observare, asistentul social derulează următoarele demersuri:
    a) prezintă persoanelor nou-depuse, în cadrul Programului de adaptare la condiţiile privării de libertate, atribuţiile asistentului social şi oferta intervenţiilor în domeniul său de specialitate;
    b) realizează evaluarea socială iniţială a persoanelor private de libertate nou-depuse, utilizând instrumentul standard de evaluare a activităţii deţinuţilor, precum şi, după caz, alte metode şi tehnici specifice, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;
    c) consemnează informaţiile rezultate în urma evaluării în câmpurile specifice din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate, potrivit domeniului de competenţă;
    d) desfăşoară activităţi de consiliere pe probleme sociale cu persoanele private de libertate şi convorbiri individuale de informare la solicitarea persoanelor private de libertate;
    e) formulează concluziile şi recomandările necesare pentru întocmirea şi revizuirea periodică a Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, contribuind la stabilirea traseului execuţional al persoanelor private de libertate;
    f) contactează, în situaţii temeinic justificate, membrii familiei sau alte persoane din mediul de suport al persoanelor private de libertate, în spaţii anume destinate din sectorul vizită al locului de deţinere sau, după caz, prin adrese scrise sau telefonic, în scopul realizării evaluării sociale, ameliorării sau soluţionării problemelor sociale ale persoanei private de libertate;
    g) contactează, prin adresă scrisă sau telefonic, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, care pot oferi informaţii necesare realizării evaluării sociale a persoanei private de libertate, ameliorării sau soluţionării problemelor sociale ale acesteia;
    h) consemnează în Registrul specialistului toate activităţile profesionale individuale desfăşurate cu persoanele private de libertate;
    i) depune la fondul documentar individual, după caz, instrumentele de lucru aplicate pentru fiecare persoană privată de libertate asistată.

    (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), f), g), h) şi i) se derulează pe întreg traseul execuţional penal.

    ART. 57
    (1) În perioada executării pedepsei, în vederea individualizării regimului de executare şi a asigurării caracterului progresiv al acestuia, asistentul social derulează următoarele demersuri:
    a) realizează evaluarea socială periodică a persoanelor private de libertate, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;
    b) contribuie cu informaţii şi propuneri la revizuirea periodică a regimului de executare a pedepsei şi la actualizarea Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;
    c) facilitează schimbul de informaţii de interes general cu specialiştii sectorului reintegrare socială, semnalând aspectele cu potenţial generator de conflicte sau fenomene instituţionale disfuncţionale/negative;
    d) desfăşoară sau coordonează, după caz, programele de asistenţă socială cuprinse în manualele elaborate de direcţia de specialitate;
    e) elaborează programe de asistenţă socială proprii, în situaţia în care nevoile identificate în rândul persoanelor private de libertate custodiate în unitatea penitenciară nu sunt acoperite de programele de specialitate disponibile;
    f) întocmeşte documentaţia corespunzătoare pentru mapele documentare ale programelor pe care le desfăşoară;
    g) elaborează/implementează proiecte de activitate şi documentaţia necesară desfăşurării acestora;
    h) implementează Sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;
    i) colaborează la desfăşurarea unor programe specifice coordonate de ceilalţi specialişti din sectorul reintegrare socială, precum şi de către alţi reprezentanţi ai instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale;
    j) întocmeşte, cu frecvenţă lunară, Orarul individual care cuprinde planificarea pe zile de lucru, intervale orare şi spaţii, a programelor şi activităţilor de asistenţă socială şi îşi desfăşoară activitatea profesională în conformitate cu acesta;
    k) întocmeşte documentele necesare desfăşurării lucrărilor comisiilor şi participă în cadrul echipelor multidisciplinare şi al grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al penitenciarului sau al administraţiei centrale;
    l) elaborează materiale centralizatoare, situaţii statistice, documente de analiză, sinteză sau informare, conform domeniului de competenţă, la solicitarea superiorilor ierarhici;
    m) amenajează şi intimizează spaţiile în care se vor derula programele şi activităţile de asistenţă socială;
    n) iniţiază colaborări cu reprezentanţii societăţii civile cu atribuţii în derularea demersurilor de reinserţie socială şi cu posibil rol în asistenţa postdetenţie;
    o) realizează studii şi cercetări privind fenomenul infracţionalităţii şi evoluţia sistemului penitenciar;
    p) sprijină activităţile de practică şi documentare a studenţilor şi a absolvenţilor facultăţilor de profil;
    q) coordonează activităţile şi programele de asistenţă socială derulate de voluntari sau în colaborare cu aceştia;
    r) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), f), g), h), i),j), k), l), m), n), o), p) şi r) se derulează pe întreg traseul execuţional penal.

    ART. 58
    În perioada pregătirii pentru liberare, asistentul social derulează următoarele activităţi:
    a) realizează evaluarea socială finală a persoanelor private de libertate, utilizând instrumentul standard de evaluare a activităţii deţinuţilor, precum şi, după caz, alte metode şi tehnici specifice, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;
    b) consemnează informaţiile şi concluziile rezultate în urma evaluării finale, conform domeniului de competenţă, în Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate, în vederea generării Formularului de caracterizare utilizat în cadrul Comisiei pentru liberare condiţionată;
    c) coordonează Programul de pregătire pentru liberare sau alte demersuri specifice derulate cu instituţii şi organizaţii neguvernamentale cu atribuţii în acest sens şi colaborează cu ceilalţi specialişti implicaţi;
    d) întreprinde, la solicitarea persoanelor private de libertate ce urmează să se libereze şi prezintă risc de excluziune socială, cum ar fi persoane lipsite de mediul de suport, fără locuinţă, vârstnice, cu boli incurabile, demersuri de mediere către instituţii publice - primării, direcţii de asistenţă socială, spitale, centre de îngrijire paleativă - sau organizaţii neguvernamentale cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale.


    ART. 59
    Asistentul social colaborează cu personalul unităţii, în cadrul echipelor multidisciplinare, sau cu reprezentanţii instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale, specializaţi în asistarea persoanelor private de libertate, precum şi cu direcţia de specialitate din administraţia centrală.

    ART. 60
    (1) Evaluarea se face pe baza instrumentului standard de evaluare a activităţilor deţinuţilor, pus la dispoziţie de direcţia de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, şi, după caz, prin aplicarea unor metode şi tehnici specifice.
    (2) Asistentul social poate folosi orice metode, tehnici şi instrumente de specialitate pe care le consideră eficiente în munca sa şi, în funcţie de rezultatele obţinute la evaluare, stabileşte şi propune tipul de asistare care răspunde nevoilor identificate, în cazul fiecărei persoane private de libertate.

    ART. 61
    (1) Standardele minime pentru asistentul social privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:
    a) două programe de asistenţă socială cu un grup sau un program cu două grupe distincte pe săptămână, în cazul în care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane condamnate;
    b) un proiect de activitate tip grup de suport pe lună, în cazul în care se derulează un program cu un grup de participanţi pe săptămână;
    c) 3 ore de consiliere pe probleme sociale pe săptămână, în cazul care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane condamnate, sau 5 ore consiliere pe probleme sociale pe săptămână, în cazul în care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane arestate preventiv;
    d) o oră de convorbiri individuale de informare pe săptămână;
    e) 3 ore de evaluare iniţială pe săptămână, în cazul în care au repartizate secţii de carantină şi observare;
    f) 3 ore de evaluare periodică sau finală pe săptămână;
    g) un proiect de activitate semistructurată de asistenţă socială pe trimestru cu un grup de participanţi.

    (2) Frecvenţa derulării proiectelor de activitate desfăşurate în comunitate de către asistenţii sociali este de:
    a) un proiect de activitate pe trimestru, derulat în comunitate, cu persoanele private de libertate eligibile, cu tinerii condamnaţi sau cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis (frecvenţa desfăşurării este stabilită la nivelul serviciului sau al biroului, nefiind obligatorie realizarea proiectului de activitate, ca standard individual, de către fiecare asistent social);
    b) un proiect de activitate pe semestru, derulat în comunitate, cu persoanele private de libertate eligibile, respectiv cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim închis (frecvenţa desfăşurării este stabilită la nivelul serviciului sau biroului, nefiind obligatorie realizarea proiectului de activitate, ca standard individual, de către fiecare asistent social).

    (3) În penitenciarele-spital, standardul prevăzut la alin. (1) lit. a) se referă la asistenţii sociali care îşi desfăşoară activitatea în penitenciarele-spital cu secţii medico-sociale şi/sau alte secţii în care perioada de internare permite derularea acestora.
    (4) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 4 ore de activităţi directe cu persoanele private de libertate/zi.
    (5) Întreaga activitate a asistentului social în mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

    ART. 62
    Prezenta metodologie se aplică în mod corespunzător pentru asistentul social care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui penitenciar-spital.

    CAP. VI
    Metodologia activităţii desfăşurate de către educatorul ofiţer, agent sau personal contractual
    ART. 63
    (1) Scopul activităţii educatorului este acordarea de sprijin calificat în vederea îmbunătăţirii nivelului educaţional al persoanelor private de libertate şi asistarea acestora în soluţionarea problemelor cu care se confruntă pe perioada detenţiei.
    (2) Beneficiarul demersurilor de specialitate desfăşurate de către educator este sistemul administraţiei penitenciare.

    ART. 64
    (1) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime de către educator este necesară amenajarea unui birou în fiecare unitate de deţinere.
    (2) Exigenţele în acest domeniu vizează:
    a) existenţa unor săli de curs destinate procesului de şcolarizare;
    b) existenţa unor ateliere destinate activităţilor de formare profesională;
    c) existenţa unor spaţii destinate activităţilor ocupaţionale;
    d) existenţa unor cluburi destinate activităţilor educative desfăşurate în grupuri mari cu persoanele private de libertate;
    e) respectarea unor standarde calitative în privinţa mobilierului, tehnicii de calcul, aparaturii audiovideo, condiţiilor igienico-sanitare, protecţiei împotriva factorilor de mediu perturbatori: sonori, luminoşi, climatici;
    f) întocmirea unui registru de evidenţă a activităţilor susţinute în regim individual;
    g) constituirea unui fond documentar în care să păstreze, atât cât este necesar, documentaţia rezultată în urma exercitării activităţii proprii;
    h) respectarea standardelor privind siguranţa personalului, precum butonul de panică.


    ART. 65
    (1) Educatorul întocmeşte Registrul specialistului în care consemnează toate activităţile desfăşurate în regim individual şi fondul documentar individual, în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii, precum instrumentele de lucru aplicate fiecărei persoane private de libertate care a beneficiat de asistenţă de specialitate.
    (2) Fondul documentar, constituit la nivelul unităţilor, poate fi accesat la cererea instituţiilor abilitate sau de către persoanele private de libertate direct interesate, în condiţiile legii.
    (3) Registrul specialistului şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

    ART. 66
    Competenţele profesionale ale educatorului care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:
    a) cunoaşterea şi evaluarea nevoilor de educaţie ale cazurilor pe care le gestionează;
    b) identificarea modalităţilor de îmbunătăţire a nivelului instructiv-educativ şi vocaţional al persoanelor private de libertate;
    c) formarea, dezvoltarea şi exersarea comportamentelor prosociale ale persoanelor private de libertate;
    d) managementul situaţiilor de criză;
    e) cercetarea fenomenologiei penitenciare, sub aspect teoretic sau metodologic;
    f) consiliere educaţională;
    g) formarea profesională a educatorilor nou-angajaţi, în domeniul de specialitate.


    ART. 67
    În funcţie de gradul de structurare şi complexitate, demersurile educative sunt:
    a) structurate;
    b) semistructurate.


    ART. 68
    În funcţie de adresabilitate, demersurile vizează:
    a) persoanele private de libertate, în general;
    b) grupurile de risc, cu cerinţe educative speciale;
    c) individul.


    ART. 69
    În funcţie de modalităţile de desfăşurare, demersurile pot fi:
    a) de grup;
    b) individuale.


    ART. 70
    În funcţie de momentele traseului execuţional al persoanei private de libertate activitatea educatorului se desfăşoară pe mai multe paliere:
    a) activităţi desfăşurate în perioada de carantină şi observare;
    b) activităţi desfăşurate în perioada executării pedepsei în vederea individualizării regimului de executare şi a asigurării caracterului progresiv al acestuia;
    c) activităţi desfăşurate în perioada pregătirii pentru liberare.


    ART. 71
    (1) În perioada de carantină şi observare, educatorul desfăşoară următoarele demersuri:
    a) desfăşoară Programul de adaptare la condiţiile privării de libertate şi prezintă atribuţiile educatorului şi oferta intervenţiilor în domeniul său de specialitate;
    b) evaluează persoanele private de libertate nou-depuse în penitenciar, prin aplicarea instrumentului standard de evaluare a activităţii deţinuţilor, informaţiile culese fiind sub incidenţa confidenţialităţii;
    c) formulează concluziile şi recomandările necesare pentru întocmirea şi revizuirea periodică a Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, contribuind la stabilirea traseului execuţional al persoanelor private de libertate;
    d) prezintă persoanelor private de libertate nou-depuse Oferta de programe şi activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială ce pot fi desfăşurate pe timpul detenţiei;
    e) desfăşoară, în scopul cunoaşterii realităţii mediului penitenciar sau la solicitarea persoanelor private de libertate, convorbiri individuale de informare;
    f) consemnează informaţiile educative, de interes general, în câmpurile specifice din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate, conform domeniului de competenţă;
    g) consemnează în Registrul specialistului toate activităţile profesionale individuale desfăşurate cu persoanele private de libertate;
    h) depune la fondul documentar individual, după caz, instrumentele de lucru aplicate pentru fiecare persoană privată de libertate asistată.

    (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. e), f), g) şi h) se derulează pe întregul traseu execuţional penal.

    ART. 72
    (1) În perioada executării pedepsei, în vederea individualizării regimului de executare şi a asigurării caracterului progresiv al acestuia, educatorul desfăşoară următoarele demersuri:
    a) evaluează nevoile educative şi progresul persoanelor private de libertate, în vederea includerii acestora în programe, prin aplicarea instrumentului standard de evaluare a activităţii deţinuţilor;
    b) desfăşoară activităţi de cunoaştere a persoanelor private de libertate, conform domeniului de competenţă;
    c) desfăşoară activităţi de consiliere educaţională cu persoanele private de libertate;
    d) facilitează schimbul de informaţii de interes general cu specialiştii sectorului reintegrare socială, semnalând aspectele cu potenţial generator de conflicte sau fenomene instituţionale disfuncţionale sau negative;
    e) informează persoanele private de libertate asupra deciziilor de ordin intern sau extern, dispuse în raport cu situaţia acestora;
    f) contribuie cu informaţii şi propuneri la revizuirea periodică şi actualizarea Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;
    g) desfăşoară programele educative cuprinse în manualele elaborate la nivelul administraţiei centrale;
    h) coordonează activitatea de instruire şcolară;
    i) coordonează activităţile de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională;
    j) elaborează programe pe care le aplică în cadrul activităţii sale, cu aprobarea direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
    k) întocmeşte mapele documentare ale programelor educative desfăşurate;
    l) colaborează la desfăşurarea unor programe specifice, coordonate de ceilalţi specialişti din sectorul reintegrare socială;
    m) întocmeşte proiectele de activitate şi documentaţia necesare desfăşurării activităţilor;
    n) coordonează activitatea desfăşurată la nivelul bibliotecii penitenciarului care poate fi coordonată şi de agentul tehnic;
    o) implementează Sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;
    p) întocmeşte, cu frecvenţă lunară, Orarul individual, care cuprinde planificarea pe zile de lucru, intervale orare şi spaţii, a programelor şi activităţilor educative şi îşi desfăşoară activitatea profesională în conformitate cu acesta;
    q) întocmeşte documentele necesare desfăşurării lucrărilor comisiilor şi participă în cadrul echipelor multidisciplinare şi grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al penitenciarului sau al administraţiei centrale;
    r) elaborează materiale centralizatoare, situaţii statistice, documente de analiză, sinteză sau informare la solicitarea superiorilor ierarhici;
    s) amenajează şi intimizează spaţiile în care se vor derula programele şi activităţile educative;
    t) întreprinde demersurile necesare pentru organizarea în comunitate a unor evenimente culturale, artistice, sportive;
    u) colaborează cu reprezentanţii organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, în vederea desfăşurării de programe sau activităţi în cadrul penitenciarului sau în comunitate;
    v) sprijină activităţile de practică şi documentare a studenţilor şi a absolvenţilor facultăţilor de profil;
    w) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. d), e), j), k), l), m), n), o), p), q), r), t), u) şi v) se derulează pe întregul traseu execuţional penal.

    ART. 73
    În perioada pregătirii pentru liberare, educatorul desfăşoară următoarele demersuri:
    a) realizează evaluarea finală, utilizând instrumentul standard de evaluare a activităţii deţinuţilor;
    b) sprijină derularea activităţilor de consiliere şi mediere a muncii;
    c) consemnează informaţiile şi concluziile rezultate în urma evaluării finale, conform domeniului de competenţă, în Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate în vederea generării Formularului de caracterizare utilizat în cadrul Comisiei pentru liberare condiţionată;
    d) informează şi asigură suport, în colaborare cu asistentul social, persoanelor private de libertate în vederea stabilirii contactelor cu instituţiile societăţii civile care le pot furniza sprijin pentru reintegrarea socială.


    ART. 74
    Educatorul ofiţer, agent sau personal contractual colaborează cu personalul unităţii, în cadrul echipelor multidisciplinare, sau cu reprezentanţii instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor nonguvernamentale, specializaţi în asistarea persoanelor private de libertate, precum şi cu direcţia de specialitate din administraţia centrală.

    ART. 75
    Activitatea educatorului agent se desfăşoară, conform competenţelor repartizate, în baza prezentei metodologii şi în funcţie de resursele umane disponibile la nivelul unităţii de detenţie.

    ART. 76
    (1) Standardele minime pentru ofiţerul educator, privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială, sunt:
    a) două programe educative pe săptămână sau un program şi o activitate de grup specifică domeniului educaţie pe săptămână, în cazul penitenciarelor-spital standardul aplicânduse educatorilor care îşi desfăşoară activitatea în penitenciarele-spital cu secţii medico-sociale şi sau alte secţii în care perioada de internare permite derularea acestora;
    b) un concurs tematic/lună;
    c) 3 ore de activităţi de evaluare iniţială/săptămână dacă există secţii de carantină şi observare;
    d) 3 ore de activităţi de evaluare periodică sau finală pe săptămână;
    e) 4 ore de convorbiri individuale de informare pe săptămână;
    f) 3 ore de consiliere educaţională pe săptămână;
    g) un proiect de activitate de educaţie, derulat în comunitate, cu persoanele private de libertate eligibile, cu frecvenţă trimestrială în cazul tinerilor condamnaţi, precum şi al deţinuţilor care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv cu frecvenţă semestrială în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim închis, cu menţiunea că frecvenţa desfăşurării este prevăzută pentru întregul sector de activitate.

    (2) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 4 ore de activităţi directe cu persoanele private de libertate pe zi, cu recomandarea ca limita maximă a activităţilor individuale pe săptămână să fie de 10 ore.
    (3) Activităţile directe desfăşurate pot fi creditate sau necreditate.

    ART. 77
    În planificarea demersurilor educative, în funcţie de specific şi resursele disponibile, se va avea în vedere atingerea unui standard minim de:
    a) 2 ore de activităţi de grup, pe zi;
    b) 4 ore de program, pe săptămână, cu respectarea cerinţelor de derulare din Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.322/C/2017 şi 6 ore de activităţi semistructurate, pe săptămână.


    ART. 78
    Standardele minime pentru agentul educator, privind activităţile de reintegrare socială, sunt:
    a) un concurs tematic/lună;
    b) o activitate de grup/zi;
    c) un număr al revistei persoanelor private de libertate pe lună, cu excepţia penitenciarelor-spital;
    d) o oră de activitate de bibliotecă pe zi (pentru un singur agent educator, în situaţia în care activitatea de bibliotecă nu este în sarcina agentului tehnic);
    e) o oră de consiliere educaţională pe săptămână (din dispoziţia şefului ierarhic);
    f) un proiect de activitate de educaţie, derulat în comunitate, cu persoanele private de libertate eligibile, cu frecvenţă trimestrială în cazul tinerilor condamnaţi, precum şi în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv cu frecvenţă semestrială în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim închis, cu menţiunea că frecvenţa desfăşurării este prevăzută pentru întregul sector de activitate.


    ART. 79
    Standardele se aplică în mod corespunzător personalului contractual din domeniu, în funcţie de nivelul studiilor, aplicându-se, după caz, cele ale educatorului ofiţer pentru angajaţii cu studii superioare sau cele ale educatorului agent pentru angajaţii cu studii medii.

    ART. 80
    Întreaga activitate a educatorului ofiţer, agent sau personal contractual, în mediul penitenciar, se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

    ART. 81
    Prezenta metodologie se aplică în mod corespunzător pentru educatorul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui penitenciar-spital.

    CAP. VII
    Metodologia activităţii desfăşurate de către preot
    ART. 82
    (1) Preotul desfăşoară în aşezămintele penitenciare atât activităţi pastorale şi liturgice, potrivit doctrinei şi practicii cultului respectiv, cât şi activităţi de educaţie moral-religioasă, pentru persoanele private de libertate, la solicitarea acestora şi în condiţii nediscriminatorii.
    (2) Preotul contribuie, prin activitatea sa, la menţinerea unei bune stări de spirit a angajaţilor şi la realizarea unui climat pozitiv de comunicare.

    ART. 83
    (1) Exercitarea profesiei este condiţionată de existenţa actului de hirotonie şi de binecuvântarea ierarhului locului.
    (2) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime de către preot este necesară amenajarea unui spaţiu adecvat în fiecare unitate de deţinere, garantându-se astfel accesul tuturor persoanelor private de libertate la serviciile religioase oficiate de către acesta şi de către colaboratori.

    ART. 84
    (1) Preotul întocmeşte Registrul specialistului în care vor fi consemnate toate activităţile desfăşurate în regim individual şi fondul documentar individual, în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii.
    (2) Fondul documentar constituit la nivelul unităţilor poate fi accesat la cererea instituţiilor abilitate sau de către persoanele private de libertate direct interesate, în condiţiile legii.
    (3) Registrul specialistului şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

    ART. 85
    Competenţele profesionale ale preotului care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:
    a) organizarea şi oficierea serviciilor religioase specifice cultului;
    b) consilierea şi educaţia moral-religioasă a persoanelor private de libertate;
    c) iniţierea, menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiei persoanelor private de libertate cu mediul de suport şi comunitatea, pe tot parcursul executării pedepsei.


    ART. 86
    În funcţie de gradul de structurare şi complexitate, demersurile educative sunt:
    a) structurate;
    b) semistructurate.


    ART. 87
    În funcţie de adresabilitate, demersurile vizează:
    a) persoanele private de libertate, în general;
    b) grupurile de risc sau persoane cu nevoi speciale.


    ART. 88
    În funcţie de modalităţile de desfăşurare, demersurile pot fi:
    a) de grup, publice şi de masă;
    b) individuale.


    ART. 89
    În funcţie de tipul demersurilor, acestea pot fi clasificate în:
    a) activităţi liturgice, de organizare şi oficiere a serviciilor religioase specifice cultului;
    b) activităţi duhovniceşti şi de consiliere spirituală;
    c) activităţi de catehizare şi consiliere educaţională;
    d) activităţi şi programe educative;
    e) activităţi de colaborare cu mediul de suport: familie, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale;
    f) convorbiri individuale sau de grup, activităţi de comunicare, mediere şi negociere de conflicte.


    ART. 90
    În funcţie de momentele traseului execuţional al persoanei private de libertate, activitatea preotului se desfăşoară pe mai multe paliere, prin:
    a) activităţi de cunoaştere şi asistenţă moral-religioasă desfăşurate în perioada de carantină şi observare;
    b) activităţi curente desfăşurate pe perioada executării pedepsei;
    c) activităţile desfăşurate în perioada pregătirii pentru liberare.


    ART. 91
    În perioada de carantină şi observare, preotul desfăşoară următoarele activităţi de cunoaştere şi acordare de asistenţă moral-religioasă:
    a) organizează întâlniri cu persoanele private de libertate, în scopul cunoaşterii acestora, şi acordă asistenţă moral-religioasă celor care solicită;
    b) colaborează la desfăşurarea Programului de adaptare la condiţiile privării de libertate, informând persoanele private de libertate asupra posibilităţilor şi condiţiilor în care îşi pot exercita libertăţile religioase, a orarului de desfăşurare a activităţilor religioase, a programelor şi activităţilor specifice de suport moral-religios destinate acestora.


    ART. 92
    (1) În perioada executării pedepsei, preotul desfăşoară următoarele activităţi curente:
    a) oficiază activităţi liturgice: Sfânta Liturghie, Utrenia, Vecernia, Pavecerniţa, Ceasurile, Denia, Acatistul, Paraclisul, Parastasul, Maslul, Aghiasma;
    b) desfăşoară activităţi duhovniceşti: Taina Spovedaniei, îndrumarea duhovnicească, molifta, dezlegarea şi activităţi de consiliere spirituală;
    c) desfăşoară activităţi de catehizare (cateheza şi predica), activităţi de consiliere educaţională;
    d) desfăşoară programe şi activităţi structurate sau semistructurate, de educaţie moral-religioasă;
    e) desfăşoară convorbiri individuale sau de grup;
    f) implementează Sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;
    g) stabileşte legături cu mediul de suport al persoanelor private de libertate, la solicitarea acestora (familia sau alte persoane care pot contribui la realizarea acestui scop);
    h) iniţiază colaborări cu reprezentanţi ai organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, care acordă sprijin moral-religios persoanelor private de libertate;
    i) organizează ieşiri în comunitate cu persoanele private de libertate;
    j) depune la fondul documentar individual documentele rezultate în urma desfăşurării activităţilor;
    k) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se desfăşoară pe întreg traseul execuţional penal.

    ART. 93
    În perioada pregătirii pentru liberare, preotul desfăşoară următoarele activităţi:
    a) colaborează cu personalul specializat în educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială şi cu consilierii de probaţiune, la derularea programelor de pregătire pentru liberare;
    b) contactează, la cererea persoanei deţinute care urmează să fie pusă în libertate, preotul paroh al parohiei de origine a acesteia, pentru asistare în vederea reintegrării sociale;
    c) contactează organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale cu scop caritabil, care să acorde asistenţă socială sau materială persoanelor private de libertate care urmează să se libereze şi nu beneficiază de un mediu de suport.


    ART. 94
    (1) Preotul colaborează cu personalul din toate compartimentele instituţiei penitenciare şi cu reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai organizaţiilor neguvernamentale.
    (2) Din punct de vedere administrativ, activitatea preotului este coordonată şi controlată de preotul capelan coordonator şi, în funcţie de statul de organizare al unităţii, de directorul unităţii, directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială, şeful serviciului sau biroului educaţie.
    (3) Din punct de vedere canonic, preotul se subordonează ierarhului locului: episcop, mitropolit.

    ART. 95
    (1) Standardele minime pentru preot, privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială, sunt:
    a) o activitate liturgică pe zi, nu mai puţin de 10 ore pe săptămână;
    b) două ore de convorbiri individuale şi de consiliere spirituală pe zi sau activităţi duhovniceşti pe zi, nu mai puţin de 10 ore pe săptămână;
    c) două activităţi de consiliere educaţională pe lună;
    d) două activităţi de tip catehetic, de educaţie moral-religioasă, pe lună;
    e) o activitate de consiliere de grup pe săptămână, cu posibilitatea de a fi desfăşurată şi la camerele de deţinere;
    f) o activitate pe bază de proiect de activitate pe trimestru sau un concurs religios pe trimestru;
    g) o activitate moral-religioasă derulată cu misionari sau voluntari creştini pe trimestru;
    h) un pelerinaj sau o vizită la un obiectiv religios cu persoanele private de libertate eligibile, cu frecvenţă trimestrială în cazul tinerilor condamnaţi, precum şi în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv cu frecvenţă semestrială în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim închis;
    i) două programe moral-religioase cu un grup pe semestru sau un program moral-religios cu două grupe pe semestru.

    (2) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 4 ore de activităţi directe cu persoanele private de libertate pe zi, cu recomandarea ca limita maximă a activităţilor individuale pe săptămână să fie de 10 ore.
    (3) Activităţile directe desfăşurate pot fi creditate sau necreditate.

    ART. 96
    Întreaga activitate a preotului în mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

    ART. 97
    Prezenta metodologie se aplică în mod corespunzător pentru preotul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui penitenciar-spital.

    CAP. VIII
    Metodologia activităţii desfăşurate de către agentul tehnic din cadrul serviciului sau biroului educaţie
    ART. 98
    Scopul activităţii agentului tehnic rezidă în:
    a) păstrarea, întreţinerea şi asigurarea funcţionării operative a aparaturii tehnice din dotarea unităţii;
    b) asigurarea repartizării, la camere, a televizoarelor şi aparatelor radio şi păstrarea acestora în condiţii corespunzătoare;
    c) primirea şi distribuirea televizoarelor, aparatelor radio, jocurilor video şi a instrumentelor muzicale, provenite de la aparţinătorii persoanelor private de libertate;
    d) asigurarea dreptului la informare a persoanelor private de libertate prin prezentarea de filme, documentare, materiale didactice, protecţia muncii, diapozitive, diafilme, conform planificării.


    ART. 99
    Desfăşurarea activităţii de către agentul tehnic este condiţionată de existenţa şi amenajarea unui studio radio-TV, cu circuit închis, dotat corespunzător, garantându-se, astfel, posibilitatea desfăşurării activităţilor specifice.

    ART. 100
    (1) Agentul tehnic întocmeşte Registrul de evidenţă a aparatelor radio-TV şi fondul documentar individual în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii.
    (2) Registrul de evidenţă a aparatelor radio-TV şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

    ART. 101
    Competenţele profesionale ale agentului tehnic care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:
    a) competenţe în electronică, administrarea reţelelor TV cu circuit închis, procesare sunet şi imagine;
    b) aptitudine pentru dezvoltare personală şi perfecţionarea pregătirii proprii.


    ART. 102
    (1) Activităţile specifice agentului tehnic sunt:
    a) asigură buna funcţionare şi păstrare a tuturor mijloacelor tehnice şi materiale primite spre exploatare;
    b) iniţiază demersurile de organizare a activităţilor specifice şi de îmbunătăţire a dotării studioului radio-TV;
    c) gestionează aparatele electronice şi mijloacele tehnice aflate în administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a locului de deţinere sau a persoanelor private de libertate;
    d) la primirea sau predarea bunurilor, verifică integritatea şi buna funcţionare a acestora, completând la sectorul „Vizită“ documentele de primire/predare, conform legislaţiei în vigoare pe domeniul său de activitate;
    e) consemnează, în scris, în baza semnăturii persoanei private de libertate posesoare a bunului respectiv, instructajul de folosire a bunului şi de prevenire împotriva electrocutării;
    f) sigilează aparatele electronice şi le distribuie spre folosinţă în cazul în care persoanele private de libertate au aprobare în acest sens, în caz contrar, le predă la magazia unităţii spre păstrare, cu obligativitatea întocmirii documentelor necesare;
    g) consemnează, actualizează şi păstrează în registre special întocmite evidenţa tuturor aparatelor electronice aflate în unitate şi informează în scris, trimestrial, administraţia locului de deţinere despre starea de funcţionare a acestora şi locul în care se află;
    h) execută, trimestrial sau ori de câte ori situaţia o impune, împreună cu electricianul unităţii, controale la camerele de deţinere pentru a verifica integritatea sigiliilor aparatelor date spre folosinţă, repartizarea acestora conform registrului de evidenţă, iar, în cazul neregulilor constatate, propune directorului penitenciarului luarea măsurilor care se impun pentru remedierea acestora;
    i) în perioada de carantină şi observare efectuează instructajul persoanelor private de libertate, privitor la prevenirea împotriva electrocutării, procesul-verbal de consemnare a instructajului fiind clasat la dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială, şi repetă acest instructaj ori de câte ori situaţia o impune;
    j) înregistrează, montează şi difuzează emisiunile şi programele audiovizuale destinate persoanelor private de libertate în cadrul activităţilor educative, culturale, religioase, sportive, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
    k) asigură buna difuzare a semnalului radio-TV, prin staţia de amplificare;
    l) actualizează, ori de câte ori situaţia o impune, şi supune spre aprobare programul de difuzare a semnalului radio-TV, pe zile şi intervale orare;
    m) întocmeşte graficul de distribuire a aparatelor TV aflate în proprietatea unităţii la camerele de deţinere care nu au în dotare televizoare şi ia toate măsurile pentru ca acesta să fie respectat;
    n) coordonează activitatea desfăşurată la nivelul bibliotecii penitenciarului, aceasta putând fi coordonată, după caz, şi de educator - agent sau personal contractual;
    o) în baza delegării primite din partea şefului ierarhic, reprezintă penitenciarul în relaţiile de serviciu cu terţe persoane fizice sau juridice: distribuitorii de presă, semnal radio-TV, depanatorii aparatelor electronice.

    (2) Activitatea prevăzută la alin. (1) lit. n) se desfăşoară pe întreg traseul execuţional penal.

    ART. 103
    Agentul tehnic colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    ART. 104
    Standardele minime pentru agentul tehnic, privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială, sunt:
    a) difuzarea zilnică a programelor de televiziune în sistem cu circuit închis;
    b) o transmitere sau retransmitere pe săptămână de materiale cu conţinut educativ sau informativ înregistrate;
    c) două emisiuni radio-TV pe lună, realizate la nivelul unităţii, cu participarea personalului de reintegrare socială şi, după caz, din cadrul altor sectoare de activitate din unitate;
    d) o oră de activitate de bibliotecă pe zi, în situaţia în care activitatea de bibliotecă nu este în sarcina agentului educator.


    ART. 105
    Întreaga activitate a agentului tehnic din mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

    ART. 106
    Prezenta metodologie se aplică în mod corespunzător pentru agentul tehnic care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui penitenciar-spital.

    CAP. IX
    Metodologia activităţii desfăşurate de către instructorul sau monitorul sportiv, ofiţer sau agent
    ART. 107
    Scopurile activităţii instructorului sau monitorului sportiv vizează:
    a) dezvoltarea fizică armonioasă, formarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor de mişcare, dezvoltarea calităţilor moral-volitive ale persoanelor private de libertate, pe baza aptitudinilor fizice identificate, prin programe şi activităţi sportive derulate în interiorul sau exteriorul locului de deţinere;
    b) asigurarea şi întreţinerea bazei materiale pentru desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică şi sport.


    ART. 108
    Pentru desfăşurarea activităţii de către instructorul sau monitorul sportiv este necesară amenajarea unei baze sportive (teren/sală de sport), dotate corespunzător cu materiale sportive diverse, în fiecare unitate, garantându-se astfel posibilitatea desfăşurării activităţilor specifice în condiţii optime.

    ART. 109
    (1) Instructorul sau monitorul sportiv ofiţer întocmeşte Registrul specialistului în care consemnează toate activităţile desfăşurate în regim individual şi fondul documentar individual în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii.
    (2) Instructorul sau monitorul sportiv agent constituie la nivelul fiecărei unităţi penitenciare fondul documentar în care sunt depuse documentele de gestionare a articolelor şi materialelor sportive, a aparaturii din dotare.
    (3) Registrul specialistului şi fondul documentar constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

    ART. 110
    Competenţele profesionale ale instructorului sau monitorului sportiv care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:
    a) organizarea şi planificarea eficientă a activităţii proprii;
    b) aptitudine pentru dezvoltare personală şi perfecţionarea pregătirii proprii.


    ART. 111
    (1) Activităţile specifice instructorului sau monitorului sportiv sunt următoarele:
    a) întocmeşte calendarul competiţional anual al activităţilor sportive;
    b) întocmeşte, lunar, planificarea şi Orarul activităţilor sportive desfăşurate cu persoanele private de libertate în cadrul bazei sportive, ţinând cont de reglementările legale aflate în vigoare privind regimul de executare a pedepselor privative de libertate, capacitatea fizică şi starea de sănătate a persoanelor private de libertate;
    c) desfăşoară, sub forma proiectelor de activitate, cu aprobarea directorului unităţii, activităţi sportive de tipul: activităţi individuale, jocuri şi întreceri sportive;
    d) desfăşoară programe educative de menţinere a tonusului fizic şi psihic, prin activităţi de educaţie fizică şi sport, elaborate la nivelul administraţiei centrale;
    e) elaborează programe pe care le aplică în cadrul activităţii sale, cu aprobarea direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
    f) efectuează selecţia persoanelor private de libertate cu aptitudini sportive pentru derularea activităţilor specifice, organizate la nivelul unităţii;
    g) consemnează participarea persoanelor private de libertate la activităţi şi programe sportive, în câmpurile corespunzătoare din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate;
    h) implementează Sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;
    i) gestionează şi distribuie spre folosinţă materialele şi echipamentul sportiv al persoanelor private de libertate, primit spre păstrare la magazie, consemnând în scris primirea-predarea acestora;
    j) afişează, în locurile de desfăşurare a activităţii, instrucţiunile privind accesul la sala de sport şi baza sportivă, precum şi modul de folosire a aparaturii din dotare;
    k) efectuează instructajul tuturor persoanelor private de libertate privind modul de folosire a aparatelor din dotarea bazei sportive;
    l) verifică şi întreţine buna funcţionare a dotărilor din cadrul sălilor de sport şi a bazelor sportive;
    m) supraveghează folosirea corectă de către persoanele private de libertate a aparatelor din dotarea bazelor sportive, conform destinaţiei şi instrucţiunilor de folosire a fiecărui aparat;
    n) solicită avizul medicului pentru persoanele private de libertate care desfăşoară activităţi sportive;
    o) îndrumă fiecare persoană privată de libertate cu privire la exerciţiul de pregătire fizică pe care urmează să îl execute potrivit capacităţilor fizice;
    p) se preocupă de menţinerea unui climat de ordine, disciplină şi linişte în cadrul bazelor sportive şi al sălilor de sport;
    q) aduce la cunoştinţa coordonatorilor de program orice modificare negativă sau pozitivă în evoluţia comportamentală a persoanelor private de libertate cu care are contact;
    r) analizează şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea continuă a activităţilor sportiv-recreative;
    s) colaborează şi reprezintă compartimentul din cadrul căruia face parte, în limita sa de competenţă, în relaţie cu celelalte compartimente din instituţie;
    t) iniţiază şi organizează la nivel local sau regional activităţi sportive cu participarea persoanelor private de libertate;
    u) colaborează cu autorităţi, instituţii publice (consiliile judeţene de cultură fizică şi sport, facultăţile de profil şi liceele aflate în raza localităţii), asociaţii, organizaţii neguvernamentale, în vederea derulării de activităţi în parteneriat şi pentru atragerea de resurse financiare sau materiale necesare desfăşurării activităţilor sportive (mingi, palete, echipament sportiv, aparate).

    (2) Activitatea prevăzută la alin. (1) lit. h) se desfăşoară pe întreg traseul execuţional penal.

    ART. 112
    Activitatea monitorului sau instructorului sportiv agent se desfăşoară, conform competenţelor repartizate, în baza prezentei metodologii şi în funcţie de resursele umane disponibile la nivelul unităţii de detenţie.

    ART. 113
    (1) Instructorul sau monitorul sportiv colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (2) Instructorul sau monitorul sportiv colaborează cu direcţiile judeţene de sport, asociaţii şi cluburi sportive.

    ART. 114
    Standardele minime pentru instructorul sau monitorul sportiv, privind activităţile de reintegrare socială, sunt:
    a) 4 ore de activităţi de educaţie fizică şi sport pe zi;
    b) un program de educaţie fizică şi sport pe săptămână;
    c) un concurs sportiv la nivelul unităţii pe trimestru;
    d) o competiţie sportivă în comunitate cu persoanele private de libertate eligibile, cu frecvenţă trimestrială în cazul tinerilor condamnaţi, precum şi al deţinuţilor care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv cu frecvenţă semestrială în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim închis şi sau cu implicarea comunităţii sau o competiţie sportivă interpenitenciară pe semestru.


    ART. 115
    (1) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 5 ore de activităţi directe cu persoanele private de libertate pe zi.
    (2) Activităţile directe desfăşurate pot fi creditate sau necreditate.

    ART. 116
    Întreaga activitate a instructorului sau monitorului sportiv din mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice