Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilant al starii de sanatate pentru prescolari, elevi si studenti
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   METODOLOGIA din 1 martie 2000  examinarilor medicale periodice de bilant al starii de sanatate pentru prescolari, elevi si studenti    Twitter Facebook
Cautare document

METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilant al starii de sanatate pentru prescolari, elevi si studenti

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 385 din 17 august 2000
Examinarile medicale periodice de bilanţ al stãrii de sãnãtate

1. Examinarile medicale periodice de bilanţ al stãrii de sãnãtate se efectueazã în vederea cunoaşterii nivelului de dezvoltare a sãnãtãţii, prevenirii apariţiei unor îmbolnãviri, depistarii precoce a unor afecţiuni sau deficiente, aplicãrii tratamentului recuperator, orientarii şcolare şi profesionale în funcţie de starea de sãnãtate etc.

2. Etapele examinarilor medicale periodice de bilanţ al stãrii de sãnãtate:
a) examinarile medicale periodice de bilanţ al stãrii de sãnãtate, efectuate anual tuturor prescolarilor din colectivitatile cu program prelungit şi sãptãmânal, precum şi tuturor prescolarilor necuprinsi în tipurile de colectivitãţi menţionate, înainte de începerea şcolarizãrii;
b) examinarile medicale periodice de bilanţ al stãrii de sãnãtate, efectuate tuturor elevilor din clasele I, a IV-a, a IX-a*), a XII-a, din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici, precum şi studenţilor din anul II de studii.
----------
*) sau din clasa a VIII-a, aflatã în prezent în lichidare potrivit legii.

3. Programarea examinarilor medicale periodice de bilanţ al stãrii de sãnãtate se face de cãtre medic, împreunã cu conducerea colectivitãţii de preşcolari, a unitãţii şcolare sau a unitãţii de învãţãmânt superior (care va asigura şi mobilizarea la etapele fixate).
3.1. Examinarile medicale periodice de bilanţ al stãrii de sãnãtate vor începe cu elevii din clasa a IX-a*), iar în liceu, cu clasa a XII-a, pentru depistarea eventualelor cazuri de afecţiuni cronice sau cronicizabile, cu trimitere la medicii specialişti în vederea consilierii privind orientarea şcolarã şi profesionalã în funcţie şi de eventualele abateri de la starea de sãnãtate.
----------
*) sau din clasa a VIII-a, aflatã în prezent în lichidare potrivit legii.

3.2. Urmeazã examinarea elevilor din clasa a IV-a şi din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici.
3.3. În ultimele doua luni de şcoala vor fi examinati elevii din clasa I, prilej cu care va putea fi efectuatã o comparatie între starea de sãnãtate a acestora la intrarea în şcoala şi, respectiv, la sfârşitul clasei I.
3.4. Examinarea studenţilor se va efectua în anul II de studii, pe tot parcursul anului universitar.

4. Obiectivele examinarilor medicale periodice de bilanţ al stãrii de sãnãtate
4.1. Depistarea tulburarilor în dezvoltarea somatica, a viciilor de postura, a tulburarilor senzoriale (vaz, auz), a intarzierilor în dezvoltarea neuropsihica, a tulburarilor de comportament şi de adaptare şcolarã, a eventualelor abateri în funcţionarea diferitelor aparate şi sisteme ale organismului.
4.2. Examinarile medicale periodice ale prescolarilor urmãresc, în mod particular, urmãtoarele:
4.2.1. depistarea diverselor deficiente sau boli psihofizice, organice, senzoriale, de vorbire, congenitale sau dobândite şi aplicarea precoce a tratamentelor recuperatorii medicale şi educative, în vederea integrãrii viitoare în şcoli;
4.2.2. orientarea copiilor la varsta de 7 ani, în raport cu starea lor de sãnãtate, dupã caz, spre învãţãmântul special (pentru deficientii mintal, senzorial şi motor).
4.3. Examinarile medicale periodice la elevi urmãresc:
4.3.1. depistarea tulburarilor în dezvoltarea fizica şi neuropsihica;
4.3.2. depistarea deficienţelor şi/sau a bolilor specifice vârstei, cu accent pe urmãtoarele afecţiuni: bolile poststreptococice, hipertensiunea arteriala juvenila, tulburãri pubertare, vicii de refractie şi de postura, nevroze, tulburãri de comportament şi de adaptare şcolarã;
4.3.3. orientarea şcolarã şi profesionalã în funcţie de starea de sãnãtate.
4.4. Examinarile medicale periodice la studenţi urmãresc:
4.4.1. depistarea bolilor acute şi cronice şi supravegherea efectuãrii tratamentelor prescrise.
4.5. Copiii şi ţinerii la care în urma examinarilor medicale s-au depistat boli sau deficiente vor fi luati în evidenta specialã şi, dupã caz, vor fi dispensarizati de cãtre medicul colectivitãţii, împreunã cu specialiştii din policlinici şi ambulatorii ale spitalelor, în vederea recuperãrii tulburarilor în starea de sãnãtate.
4.6. Preşcolarii sau elevii care au recomandare pentru învãţãmântul special din reţeaua Ministerului Educaţiei Naţionale vor fi trimişi spre examinare la comisiile de expertiza complexa pentru învãţãmântul special (constituite, în conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1995, republicatã, la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti).

5. Modul de efectuare a examinarilor medicale periodice de bilanţ al stãrii de sãnãtate
5.1. Personalul care asigura examinarea este format din:
5.1.1. asistentele medicale din colectivitatile de preşcolari, din unitãţile şcolare, din unitãţile de învãţãmânt superior sau, în absenta acestora, din personalul sanitar desemnat de medicul de familie.
Acest personal efectueazã mãsurãtorile somatomerice şi determinarile fiziometrice.
5.1.2. Aprecierea dezvoltãrii neuropsihice şi a limbajului este efectuatã în grãdiniţe de cãtre educatoare, datele obţinute fiind notate în fişa medicalã a prescolarului, cu semnatura educatoarelor.
5.1.3. medicul colectivitãţii (şcolar, al unitãţii de învãţãmânt superior sau de familie).
5.2. Preşcolarii, elevii şi studenţii care au fost depistati cu probleme de sãnãtate ce nu pot fi rezolvate de medicul examinator vor fi trimişi de cãtre acesta la cabinetele de specialitate pentru precizarea diagnosticului şi a atitudinii terapeutice.
5.3. Personalul medico-sanitar de la nivelul instituţiilor de învãţãmânt sau, în lipsa acestuia, personalul sanitar din cabinetele medicilor de familie participa la dispensarizare prin urmãrirea activa a evoluţiei cazurilor şi aplicarea tratamentelor prescrise.
5.4. Conţinutul examinarilor medicale de bilanţ al stãrii de sãnãtate:
5.4.1. efectuarea anamnezei, cu accent pe: datele fiziologice referitoare la pubertate, bolile care au apãrut în intervalul dintre ultima examinare medicalã de bilanţ şi data examinãrii, deficientele senzoriale, de limbaj, de dezvoltare mintalã, datele sociofamiliale;
Modelul fisei de examinare medicalã de bilanţ al stãrii de sãnãtate este redat în anexa nr. X.1;
5.4.2. efectuarea unui examen clinic pe aparate şi sisteme. În cadrul acestuia se va avea în vedere şi examenul endocrinologic prevãzut în anexa nr. X.6;
5.4.3. efectuarea examenului dezvoltãrii fizice (somatoscopie, somatometrie, fiziometrie) prevãzut în anexa nr. X.2;
5.4.4. depistarea tulburarilor de vedere, prevãzutã în anexa nr. X.3;
5.4.5. depistarea tulburarilor de auz, prevãzutã în anexa nr. X.4;
5.4.6. depistarea intarzierilor în dezvoltarea neuropsihica la preşcolari, prevãzutã în anexa nr. X.5;
5.4.7. efectuarea intradermoreactiei la PPD 2æ la elevii din clasele stabilite prin instrucţiuni ale Ministerului Sãnãtãţii.
Elevii hiperergici vor fi controlati radiologic pulmonar (microradiofotografie).
5.5. Datele obţinute în urma examinarilor medicale periodice de bilanţ al stãrii de sãnãtate se înregistreazã în fişa medicalã a celui examinat, ţinându-se seama de urmãtorul protocol orientativ:
5.5.1. date anamnestice;
5.5.2. rezultatele examenului clinic general, cu accent pe:
a) dezvoltarea somatica (se vor consemna şi atitudinile vicioase), datele fiziometrice;
b) dezvoltarea neuromotorie;
c) dezvoltarea psihicã;
d) acuitatea vizuala O.D.-O.S. şi simtul cromatic;
e) acuitatea auditiva U.D.-U.S.;
f) examenul endocrinologic (anexa nr. X.6);
g) examenul bucodentar (efectuat de medicul stomatolog);
h) bolile congenitale;
i) bolile cronice actuale sau în antecedente;
5.5.3. alte constatãri în momentul examinãrii;
5.5.4. concluzii;
5.5.5. orientarea şcolarã şi profesionalã la copiii de 7 ani înainte de începerea şcolarizãrii, la absolvenţii învãţãmântului obligatoriu şi ai liceului.

6. Documentele medicale necesare la înscrierea/terminarea unui ciclu de învãţãmânt
6.1. La înscrierea în clasa I în unitãţile şcolare fãrã cabinet medical propriu copiii vor prezenta o adeverinta medicalã*) eliberata de medicul de familie. Aceasta adeverinta este completatã pe baza examinãrii medicale periodice de bilanţ al stãrii de sãnãtate, efectuatã la varsta de 6-7 ani, cu obligaţia consemnarii de cãtre medic a concluziei "Apt pentru învãţãmântul obişnuit".
Pentru copiii care se înscriu în unitãţi de învãţãmânt cu cabinet medical şcolar propriu medicul colectivitãţii de preşcolari sau, dupã caz, medicul de familie va întocmi o epicriza cuprinzând: antecedentele fiziologice, principalele antecedente patologice (inclusiv infectocontagioase), precum şi imunizarile efectuate.
Copiii care au frecventat o gradinita cu cabinet medical propriu şi se înscriu într-o unitate de învãţãmânt cu cabinet medical şcolar vor depune la înscriere şi fişa medicalã de la gradinita.
----------
*) Formular de adeverinta tip M.S., cod 18.1.1.

6.2. La terminarea unui ciclu de învãţãmânt (preuniversitar şi universitar) medicul şcolar, respectiv medicul unitãţii de învãţãmânt superior sau, în lipsa acestuia, medicul de familie care are în supraveghere unitatea şcolarã sau de învãţãmânt superior respectiva va completa o adeverinta medicalã*).
----------
*) Formular de adeverinta tip M.S., cod 18.1.1.

În unitãţile şcolare cu cabinet medical propriu, la înscrierea în liceu, şcoala profesionalã sau de ucenici elevii care au avut fise medicale la cabinetul medical al şcolii absolvite le vor depune şi pe acestea o data cu adeverinta medicalã menţionatã anterior, iar elevii care provin din unitãţi şcolare în care nu au avut fişa medicalã vor prezenta o data cu adeverinta medicalã o dovada completatã de medicul de familie care a avut în supraveghere unitatea şcolarã absolvitã de elevi, care sa cuprindã toate imunizarile efectuate de elevul respectiv.
6.3. Medicul care completeazã adeverinta medicalã pentru înscrierea la terminarea unui ciclu de învãţãmânt are obligaţia sa consemneze, sub responsabilitate medico-juridicã, eventualele tulburãri în starea de sãnãtate a elevului sau a studentului.
6.4. Adeverinta medicalã pentru înscrierea, respectiv pentru terminarea unui ciclu de învãţãmânt se va elibera ţinându-se seama de eventualele tulburãri în starea de sãnãtate apãrute dupã data efectuãrii examinarilor medicale periodice de bilanţ al stãrii de sãnãtate.
6.5. Elevii şi studenţii transferati vor prezenta la înscrierea în noua unitate de învãţãmânt o adeverinta medicalã*) eliberata de medicul care are în supraveghere unitatea de învãţãmânt de la care se transfera şi, dupã caz, fişa medicalã şcolarã de la cabinetul medical al acesteia, iar elevii şi studenţii care nu au asemenea fise vor prezenta o adeverinta medicalã*) eliberata de medicul unitãţii şcolare sau de învãţãmânt superior de la care provin, precum şi o dovada cu imunizarile profilactice efectuate.
----------
*) Formular de adeverinta tip M.S., cod 18.1.1.





ANEXA X.1


MODELUL
fisei de examinare medicalã de bilanţ al stãrii de sãnãtate


a elevului(ei)/a studentului(ei) ..................... clasa anul........
Varsta (în ani şi luni la data examinãrii) ..............................

A. Factori familiali (se completeazã pe baza datelor şi informaţiilor
furnizate, dupã caz, de invatator, diriginte, profesor, asistent
universitar):
- compozitia familiei (ambii pãrinţi, orfan(a) de mama sau de tata,
numãrul fraţilor) ...............
- condiţii de viata (locuinta, venitul pãrinţilor) ........................
- atmosfera în familie (alcoolism, violenta etc. sau normalã) .............
Comportamentul elevului(ei)/studentului(ei) în familie ..................

B. Factori pedagogici (se completeazã pe baza datelor şi informaţiilor
furnizate de invatator sau de diriginte):
- randamentul la învãţãtura (foarte bun, bun, mediu, foarte slab -
corigent(a) sau repetent(a) în anul şcolar/universitar precedent) .........
- fenomene de inadaptare şcolarã sau la cursuri (absente sau prezente şi
ce anume) .........
- tulburãri de comportament în afarã şcolii sau unitãţii de învãţãmânt
superior (absente sau prezente şi ce anume - alcoolism, fumat, droguri,
deviatii sexuale etc.) ................

C. Boli şi intervenţii chirurgicale survenite de la examinarea de
bilanţ precedenta (se completeazã pe baza datelor şi informaţiilor
furnizate de elev(a), student(a), familie, invatator sau diriginte)
...........................................................................

D. Examen clinic:
- coloana vertebrala ......................................................
- restul aparatului locomotor .............................................
- cordul ..................................................................
- celelalte aparate şi sisteme ............................................

E. Acuitatea vizuala:
- VOD (fãrã corectie) ................... VOS (fãrã corectie) .............
- VOD (dupã corectie) ................... VOS (dupã corectie) .............
Valoarea dioptriilor şi tipul acestora la ochiul:
drept ............ stang ............

F. Acuitatea auditiva: U.D. ............ U.S. ............

G. Mãsurãtori somatometrice:
- data mãsurãtorilor .......... varsta la data mãsurãtorilor (în ani şi
luni) ..........
- înãlţimea (în cm) .......... greutatea (în kg) ........
- interpretarea mãsurãtorilor (valoarea indicilor inaltimii şi greutatii
şi corelarea acestora) ....................

H. Maturizarea sexualã:
a) pentru bãieţi: peri pubieni (da, nu) .....; peri axilari (da, nu) .....;
peri faciali (da, nu) .....; schimbarea vocii (da, nu) .....;
b) pentru fete: peri pubieni (da, nu) .....; peri axilari (da, nu) .....;
starea glandelor mamare (infantile, bombarea areolei, colorarea acesteia,
sani crescuti incipient, mediu sau evident) ......; menarha (absenta,
prezenta şi de la ce varsta în ani şi luni) ......; tulburãri de ciclu
(dismenoree, neregulat, abundent sau scãzut, hipermenoree, cu specificarea
duratei în zile, absente)................................ .

I. Capacitatea de efort fizic la orele de educaţie fizica (sportiv(a)
de performanta, foarte buna, satisfãcãtoare, slabã, scutit(a) medical,
parţial sau total) ........................................................

Concluzii:
- dezvoltarea fizica (normo-, hipo- sau hiperstatural(a), armonica sau
dizarmonica prin minus sau plus de greutate) ......
- acuitatea vizuala dupã corectie (normalã sau scãzutã şi la care ochi)
................
- examenul clinic (sanatos/sanatoasa sau cu boli cronice ori cronicizabile
sau cu infirmitãţi şi ce anume, forma clinica - uşoarã, medie, severã)
................
- orientarea şcolarã profesionalã (la clasele a IX-a*) şi a XII-a):
● fãrã restrictii medicale (da, nu) ......
● cu restrictii medicale**) ..............
Numele şi prenumele medicului care a efectuat examinarea medicalã de
bilanţ .................


Semnatura şi parafa ...................


● Data efectuãrii examinãrii medicale de bilanţ .........................
● Numele şi prenumele asistenţei medicale şcolare/de la cabinetul medical
studentesc al unitãţii de învãţãmânt superior ........................... .


Semnatura ................


*) sau din clasa a VIII-a, aflatã în prezent în lichidare potrivit legii.
**) Se vor enumera câteva dintre acestea.



ANEXA X.2

EXAMENUL DEZVOLTĂRII FIZICE

a) Aspectul somatoscopic:
- starea tegumentelor şi mucoaselor (vascularizatie, uscaciune, elasticitate, culoare, elemente patologice suprdaugate - cicatrice, eruptii etc.);
- dezvoltarea tesutului adipos (grosimea în cm a pliului cutanat la nivelul regiunii subscapulare, pe fata posterioarã a bratului în treimea mijlocie - la nivelul tricepsului - sau abdominal, pe linia care uneste creasta iliaca anterosuperioara de ombilic, în treimea sa mijlocie). Ea se apreciazã cu un subler special (cutimetru);
- dezvoltarea musculaturii (apreciatã ca slabã când relieful dintre muschii invecinati este sters, mijlocie când apare un contur uşor între muschi şi puternica dacã relieful intermuscular este net pronunţat);
- forma toracelui (normalã, deformata - în carena, în palnie, globulos, plat, asimetric etc.);
- capul (de dimensiuni şi forma variate, cu proeminente sau infundari);
- fata (pot exista aspecte patologice, cum ar fi gura de lup sau de iepure, paralizii, cicatrice, defecte ale urechilor sau ochilor, nasului; se noteaza şi existenta eventuala a respiratiei bucale ca expresie a prezentei vegetatiilor adenoide);
- gatul (normal, lung sau scurt, subtire sau gros, înclinat lateral sau anterior, rasucit, cu hipertrofia glandei tiroide);
- trunchiul, apreciat global, poate fi proportionat în raport cu membrele sau cu capul, simetric sau asimetric, înclinat exagerat etc.;
- abdomenul (forma, mãrime, tonicitate, prezenta eventuala de hernii pe linia mediana, inghinal sau crural);
- bazinul (normal, ingust, asimetric, largit, înclinat fata de axa transversala dintre spinele iliace ori lateral fata de axul sagital, rasucit);
- membrele pelviene (inferioare) pot fi inegale, cu deformari (genu varum în O sau genu valgum în X, cu arcuiri, deviatii, deformatii);
- membrele toracale (superioare) pot prezenta inegalitati globale sau doar segmentare (la brate sau antebrate), de grosime sau lungime (atrofii sau hipertrofii), deformari (incurbari); mâinile pot prezenta retractii, deformari sau amputatii congenitale (sechele dupã maladie amniotica);
- centura scapulara (umeri cãzuţi sau ridicati, cu omoplatii mult îndepãrtaţi - scapulae alatae -, asimetrici etc.);
- soldurile (asimetrice în luxatii coxofemurale, anchiloze, retractii);
- articulatiile (normale sau deformate, îndeosebi prin sechele de artrita cronica juvenila, mai cu seama la micile articulatii interfalangiene de la mâini);
- coloana vertebrala:
● normalã: în plan frontal, linia apofizelor spinoase situata pe verticala care pleacã de la nivelul protuberantei occipitale externe cade în pliul interfesier; în plan sagital, verticala pornitã de la tragus atinge partea anterioarã a umarului, taie marginea inferioarã a cutiei toracice la jumãtatea distantei dintre planul anterior şi cel posterior al trunchiului şi trece prin centrul fetei externe a marelui trohanter, cazand la mijlocul piciorului;
● deviata: lateral (atitudine scoliotica sau scolioza constituitã), anteroposterior (cu concavitatea înainte - atitudine cifotica sau cifoza constituitã sau cu concavitatea orientata înapoi - atitudine lordotica sau lordoza constituitã) ori combinata (cifoscolioze sau cifolordoze).
În baza elementelor somatoscopice descrise mai înainte se poate aprecia postura subiectului examinat, rezultând din considerarea aspectului acestuia privit din profil. Astfel se descriu: ● postura foarte buna: când axele longitudinale ale capului, trunchiului şi membrelor pelvine sunt în acelaşi plan frontal, toracele proemina, cu umerii şi omoplatii situati simetric, abdomenul plat, iar curburile coloanei vertebrale fãrã accentuari pronunţate în plan sagital;
● postura satisfãcãtoare: cele trei axe amintite prezintã un început de deviatie unghiulara între ele, cu capul uşor aplecat înainte, toracele mai puţin bombat, iar curbura coloanei dorsale ceva mai accentuata;
● postura rea: toracele nu mai proemina, ci abdomenul; lordoza lombara este accentuata, iar axul membrelor pelvine este deviat anterior;
● postura foarte rea: când toate abaterile descrise mai sus sunt foarte pronunţate.
În baza examenului somatoscopic prezentat se mai poate aprecia şi tipul constituţional dupã clasificarea, utilizata astãzi mai frecvent, a lui Sheldon:
● ectomorf (longilin astenic, cerebral, cerebroton, leptosom dupã alte clasificari mai vechi);
● mezomorf (muscular, somatoton, atletic, normostenic);
● endomorf (digestiv, picnic, visceroton, hiperstenic sau brevilin astenic).
Pentru unii aceste tipuri constituţionale pot fi elemente utile în orientarea spre anumite profesiuni sau domenii de activitate;
- dezvoltarea caracterelor sexuale secundare - trebuie sa se aibã în vedere existenta şi caracterul perilor pubieni, axilari şi (la bãieţi) ai fetei, volumul glandelor mamare (la fete), data primei menstruatii şi caracterele ciclului lunar (la fete), iar la bãieţi caracterul scrotului, momentul schimbãrii vocii, al producerii primelor polutii.

b) Examenul somatometric (antropometric)*)

Reprezintã un element capital în definirea dezvoltãrii fizice. Cu ajutorul lui se poate stabili dacã un subiect are sau nu are o statura normalã ori dacã greutatea sa raportatã la înãlţime este normalã sau dacã prezintã o supra- ori o subponderabilitate. Acest examen are în vedere urmãtorii indicatori:
- înãlţimea, masurata cu antropometrul, gradat în centimetri şi milimetri, este un indicator care poate arata influenta unor factori din mediul ambiant (alimentaţie, odihna şi activitate, iluminat, mişcare, regimul de viata în general) sau intern (diverse afecţiuni cu rasunet asupra creşterii staturale, altele decât cele endrocrine sau genetice) de-a lungul unei perioade mai indelungate. Datoritã tasarii discurilor intervertebrale spre sfârşitul unei zile, precum şi relaxarii ligamentelor inter- şi paravertebrale spre seara este de recomandat ca mãsurarea staturii sa se facã în cursul diminetii. Poziţia corecta a determinãrii acestui parametru este urmãtoarea: subiectul se va sprijini cu spatele pe un plan vertical (perete), cu calcaiele, fesele şi omoplatii lipiti de acest plan posterior, cu varfurile picioarelor uşor depãrtate, dar cu calcaiele apropiate, genunchii în extensie, bratele intinse de-a lungul corpului, iar cu capul aşezat astfel încât unghiul extern al orbitei şi marginea superioarã a conductului auditiv extern sa fie pe aceeaşi linie orizontala. În aceasta poziţie cursorul antropometrului va atinge capul la nivelul vertexului.
Citirea se va face în centimetri şi milimetri. Înainte de mãsurare se va verifica cu firul de plumb verticalitatea antropometrului;
- greutatea, parametru mai labil la influenta factorilor ambientali (alimentaţie îndeosebi) sau interni (transpiratie, boli acute digestive sau febrile etc.), se apreciazã cu cantarul de persoane. Cantarirea se face cu subiectul cat mai sumar imbracat (de preferat gol). Înainte de mãsurare se vor verifica exactitatea aparatului (cu greutãţi de 5 kg) şi sensibilitatea sa (cu o greutate de 100 g). Exprimarea se face în kilograme şi sute de grame;
- perimetrul toracic se determina cu panglica metrica, luându-se ca puncte de reper unghiul inferior al omoplatilor (dorsal) şi mezosternal la nivelul articulatiei condrosternale a coastei a IV-a (ventral); la fetele cu glande mamare dezvoltate se va trece cu panglica deasupra sanilor.
Înregistrarea, determinata în pauza respiratorie, se citeşte în centimetri şi în jumãtãţi de centimetru. Stabilirea diagnosticului individual de dezvoltare fizica se face în raport cu varsta, sexul şi cu mediul de provenienta (urban sau rural) ale subiectilor. Varsta se calculeazã prin rotunjire, considerându-se ca aparţinând aceleiaşi varste (în ani) toţi subiectii care la data examenului au varsta cuprinsã între anul respectiv +/- 6 luni (de exemplu: au 14 ani toţi subiectii care la data examinãrii sunt cuprinşi între 13 ani şi 6 luni împlinite şi 14 ani şi 6 luni fãrã o zi).
Se apreciazã mai întâi dacã subiectul investigat are indici somatometrici cuprinşi în anumite clase sigmale, comparandu-se datele sale cu valorile standard stabilite prin mãsurãtori efectuate pe loturi reprezentative din intreaga ţara.
În funcţie de sigma (abaterea sau deviatia standard), indicator statistico-matematic, se descriu urmãtorii indici:
● foarte mari: între media +2 sigma şi media +3 sigma;
● mari: între media +2 sigma şi media +1 sigma;
● mijlocii: între media +1 sigma şi media -1 sigma, care, mai corect, se pot subdivide în:
● mijlocii 2: între media +1 sigma şi medie;
● mijlocii 1: între medie şi media -1 sigma;
● mici: între media -1 sigma şi media -2 sigma;
● foarte mici: între media -2 sigma şi media -3 sigma.
Comparand datele subiectului mãsurat cu datele din tabelele cu indicii standard pentru varsta, sexul şi mediul de provenienta ale acestuia se stabileşte în ce categorie de indici se încadreazã înãlţimea, greutatea şi perimetrul sau toracic. Dacã subiectul are indici ai staturii mici sau foarte mici se poate afirma ca el este hipostatural (de gradul I sau II etc.); dacã are indici mijlocii se considera normostatural, iar dacã indicii sãi sunt mari sau foarte mari, atunci este hiperstatural (de gradul I sau II etc.). Pentru a afirma însã dacã el este şi hipo- sau hiperponderal, atunci trebuie sa se recurgã la metoda corelativa, prin care se raporteazã greutatea subiectului la talia sa. Dacã atât înãlţimea, cat şi greutatea se afla în aceeaşi zona de variabilitate sigmala (de exemplu, în zona indicilor mici), el este armonic dezvoltat fizic sau normoponderal pentru statura sa; dacã însã indicii staturali şi cei ponderali sunt situati în zone de variabilitate diferite, atunci dezvoltarea fizica se apreciazã ca dizarmonica (cu plus de greutate, respectiv hiperponderal, dacã indicii de greutate sunt superiori celor ai inaltimii, spre exemplu indici mijlocii ai inaltimii şi mari sau foarte mari ai greutatii, ori invers, cu minus de greutate - respectiv hipoponderal - în cazul în care indicii staturali sunt superiori celor ponderali, ca, de exemplu, indici mijlocii ai inaltimii şi indici mici sau foarte mici ai greutatii).
----------
*) Valorile de referinta nationala ale principalilor indicatori somatometrici (înãlţime, greutate, perimetru cranian şi toracic) sunt stabilite pe baza mãsurãtorilor efectuate din 7 în 7 ani în intreaga ţara de cãtre Institutul de Sãnãtate Publica Bucureşti.

c) Fiziometria (mãsurarea unor indicatori funcţionali) care poate fi consideratã ca parte componenta şi a examinãrii anumitor aparate şi sisteme, în funcţie de indicatorii funcţionali respectivi, şi nu numai ca o latura prin care se poate defini dezvoltarea fizica a subiectului.

În funcţie de dotãrile cabinetului respectiv se pot investiga o serie de indicatori funcţionali cu ajutorul unor probe simple (mãsurarea pulsului de repaus, a tensiunii arteriale, a capacitãţii vitale pulmonare sau a componentelor acesteia, a forţei musculare manuale).
● Capacitatea vitala pulmonara*) se determina cu ajutorul spirometrului.
Subiectul va fi în prealabil invatat sa facã o inspiratie profunda pe gura şi apoi printr-o expiratie maxima sa introducã tot aerul în spirometru. Se vor face doua probe şi se va inregistra cifra maxima obţinutã, în cm 3 . Presa bucala se dezinfecteaza dupã fiecare subiect într-o soluţie de permanganat de potasiu.
● Forta musculara a mainii*) se înregistreazã cu dinamometrul. Subiectul tine dinamometrul în palma şi îl strânge cat poate de tare, fãrã miscari suplimentare. Se vor face doua probe şi se va inregistra cifra maxima, obţinutã pe scara de presiune a dinamometrului în kg forta.
Proba se executa de obicei cu mana dreapta, cu excepţia subiectilor stangaci, la care testarea se efectueazã pentru mana stanga.
Valorile obţinute se compara cu cele din tabelul cuprinzând valorile pentru mana dreapta.
● Frecventa pulsului*) se înregistreazã prin palparea arterei radiale. Numãrarea se va face timp de 1 minut, la subiectul în poziţie sezanda, dupã un repaus de minimum 5 minute. Frecventa pulsului se va inregistra înainte de mãsurarea tensiunii arteriale.
● Tensiunea arteriala*) se determina în poziţie sezanda, dupã înregistrarea pulsului. Se vor folosi aparatele cu manseta pentru adulti, de 12 cm latime, prevãzute cu manometre verificate. Tensiunea arteriala se va inregistra de doua ori, pentru înlãturarea modificãrilor datorate racirii pielii prin contact cu manseta şi a reactiilor psihice produse de examen. Se va inregistra tensiunea maxima şi minima în mm Hg.
----------
*) Valorile de referinta nationala ale capacitãţii vitale pulmonare, forţei musculare manuale, frecvenţei pulsului şi ale tensiunii arteriale se stabilesc din 7 în 7 ani, pe baza unor determinãri la nivel naţional, de cãtre Institutul de Sãnãtate Publica Bucureşti.


ANEXA X.3

EXAMENUL OFTALMOLOGIC

Se urmãreşte depistarea principalelor boli oftalmologice intalnite la copii şi la tineri:
- bolile inflamatorii - conjunctivite (foliculara, primavaratica, epidemica, unghiulara, purulenta), keratoconjunctivite flictenulare (eczematoasa, alergica, tuberculoasa), dacriocistita, blefarita;
- traumatismele globului ocular;
- afectiunile congenitale (cataracte congenitale);
- strabismul - latent sau manifest;
- tulburarile de vedere - vicii de refractie, tulburarile simtului vederii colorate (discromatopsie).

Tehnica depistarii tulburarilor de vedere*)

Viciile de refractie se depisteaza folosindu-se optotipul (tablou din carton cu litere, numere sau cu litera E asezata în diferite poziţii). Se plaseaza optotipul în asa fel încât lumina de la o fereastra sau dintr-o sursa luminoasa sa cada pe el. Subiectul examinat se afla la o distanta de 5 m**) fata de optotip (cu spatele la sursa de lumina).
Determinarea acuitatii vizuale se face separat pentru fiecare ochi. Pentru aceasta se acoperã succesiv câte un ochi cu un opercul din carton, evitandu-se apasarea. Citirea semnelor se face de sus în jos, examinatorul indicând subiectului semnul şi cerandu-i sa îl recunoascã (ce litera, ce numãr este sau în ce parte se afla deschizatura semnului E).
Subiectul cu o buna acuitate vizuala distinge toate randurile de semne; în acest caz se noteaza cu VAO = 1 (vedere ambii ochi = 1).
Dacã nu distinge toate randurile de semne, se va nota pentru fiecare ochi fracţiunea tiparita în stanga optotipului ce corespunde rândului cu cele mai mici semne pe care subiectul le-a putut citi (2/3; 1/2 etc). Rezultatele se înscriu în fişa pentru fiecare ochi: VOD = , VOS = .
La subiectii emotivi se recomanda repetarea controlului.

Tulburarile simtului vederii colorate (discromatopsie)

Se cere copilului ca dintr-un numãr de jurubite (4-5 nuante de roşu, 4-5 nuante de verde, 2-3 nuante de albastru, 2-3 nuante de bej, 2-3 nuante de galben, 2-3 nuante de gri) sa le aleagã numai pe cele de roşu (inclusiv nuante ale acestuia), apoi sa le aleagã pe cele de verde şi în final pe cele de albastru.
Dacã la una dintre cele trei alegeri greseste (fie ca nu extrage toate nuantele din culoarea respectiva, fie ca alege şi alte culori), subiectul va fi considerat suspect de discromatopsie.
Vor fi indrumati cãtre specialistul oftalmolog pentru examinare şi eventuala dispensarizare subiectii care la examinare au la un ochi sau la ambii ochi o vedere egala sau mai mica de 1/2, cei suspectati de discromatopsie, cei cu devieri ale globului ocular, cu deformari ale pleoapelor, cu infectii etc., precum şi subiectii care poarta ochelari. Rezultatul examenului de specialitate va fi comunicat cabinetului medical care a trimis subiectul.
----------
*) Se efectueazã de cãtre personalul mediu sanitar, cu excepţia examinãrii copiilor în varsta de 6 ani, care se efectueazã de medic.
**) La optotipurile tip IOR, cu cifre, distanta de la care se citeşte este de 3 m.


ANEXA X.4

EXAMENUL O.R.L.

Examenul nasului urmãreşte depistarea:
- malformatiei nazale sau displaziei apãrute în urma unei boli cronice sau a unui traumatism;
- obstructiei nazale, determinata la preşcolar şi la scolarul mic de vegetatii adenoide, la scolarul mare, de polipoza nazala, deviatii de sept, formaţiuni tumorale ale cavumului;
- infectiei repetate nazale sau rinofaringiene;
- secretiei nazale (seroasa, seromucoasa, purulenta), determinata de rinita cronica, alergia nazala, rinosinuzita.
Examenul faringelui are în vedere aspectul şi volumul amigdalelor palatine, urmãrind depistarea amigdalitei cronice (amigdale hipertrofice sau nu, infectie de focar). Se insista asupra datelor anamnestice privind trecutul amigdalian şi eventualele complicatii la distanta (R.A.A., nefrita etc.).
Examenul urechii consemneazã:
- eventualele malformatii ale urechii externe;
- prezenta scurgerilor auriculare (otita medie supurata) şi în caz pozitiv, de când dateazã otoreea.
Depistarea tulburarilor de auz*). Vorbirea corecta a copilului este cel mai bun test ca acesta aude corect.
Se cerceteazã acuitatea auditiva prin metoda vocii soptite sau conversationale.
Se considera deficient auditiv copilul care nu aude vocea conversationala de la distanta de 4-5 m şi vocea soptita de la distanta de 0,5-0,8 m**).
De cele mai multe ori la copilul mic hipoacuzia este semnalata de pãrinţi sau de educatori, iar copilul mare şi-o semnaleaza singur.
Depistarea tulburarilor vestibulare care conduc la deficiente de echilibratie se face prin probe vestibulare spontane (semn Romberg sensibilizat prezent, vertij, nistagmus).
Evidentierea unor afecţiuni şi suspectarea unor tulburãri de auz sau de echilibratie impun trimiterea copilului la specialistul O.R.L.
----------
*) Se efectueazã de personalul mediu sanitar, cu excepţia examinãrii copiilor în varsta de 6 ani, care se efectueazã de medic.
**) Subiectii care nu percep vocea soptita de la 5-6 m se considera ca au un grad uşor de deficienta auditiva, dacã la aceeaşi distanta aud vocea conversationala.


ANEXA X.5

EXAMENUL DEZVOLTĂRII NEUROPSIHICE A COPILULUI CU VARSTA
CUPRINSĂ ÎNTRE 4-7 ANI

Urmãreşte cunoaşterea dezvoltãrii psihice în general şi a principalelor aspecte ale dezvoltãrii celor 4 domenii comportamentale (motor, cognitiv, verbal, social-afectiv), în vederea stabilirii diagnosticului de normalitate sau subnormalitate psihicã.
Ritmul examinarilor este anual.
Diagnosticul individual apreciazã dezvoltarea psihicã în raport cu caracteristicile de normalitate ale vârstei. În cazul unei întârzieri în dezvoltarea psihicã se urmãresc perioada de instalare, dacã intereseazã unul, mai multe sau toate comportamentele şi modul cum evolueaza în raport cu varsta (cãtre stabilizare sau compensare).
Pentru testarea dezvoltãrii psihice şi interpretarea rezultatelor obţinute sunt necesare urmãtoarele:
- material tehnic pentru examinarea dezvoltãrii psihice;
- tabel cu punctajul de normalitate al fiecãrei varste;
- tabele cu caracteristicile de normalitate ale dezvoltãrii psihice la preşcolari, cuprinzând principalele componente care trebuie urmãrite în evoluţia lor pe scara varstelor, pentru fiecare domeniu comportamental.
Se examineazã copiii sanatosi la împlinirea vârstei cronologice, cu un corectiv de +/- 3 luni; cei bolnavi sau convalescenti se amana. La examinare copiii trebuie sa fie linistiti şi bine dispusi, nu agitati, plangareti sau somnolenti.
Examinarea se face într-o camera linistita sau într-o sala de grupa, dar izolat de ceilalţi copii. Aprecierea dezvoltãrii psihice a copilului se efectueazã printr-o examinare completa, aplicându-se toate probele de varsta, utilizându-se materialul tehnic prevãzut, respectându-se indicaţiile de notare şi de interpretare a rezultatelor. Consemnarea rezultatelor se face individual, fiecare proba de varsta (intrebare) rezolvatã corect se noteaza cu 1, iar cele nerezolvate, cu 0.
Totalul punctelor realizate reprezintã punctajul individual.
Examenul în grãdiniţe se efectueazã de educatoarea grupei de preşcolari, iar rezultatul se comunica cabinetului medical al colectivitãţii.


ANEXA X.6

EXAMENUL ENDOCRINOLOGIC

Scopul examenului endocrinologic este de a sesiza şi de a indruma spre specialistul endocrinolog prescolarul, elevul sau studentul consultat ori aflat în evidenta cabinetului medical şi care prezintã tulburãri endocrine sau de creştere.
Stabilirea hiper- sau hipofunctiei glandulare se face ţinându-se seama de varsta subiectului examinat şi de urmãtoarele criterii de activitate pentru fiecare glanda:

Hipofiza
- Hiperfunctie: hipertrofie staturala peste 3 sigma, pubertate accelerata, semne de gigantism sau acromegalie
- Hipofunctie: hipotrofie staturala sub 3 sigma (nanism armonic), infantilism genital, diabet insipid (diureza peste 2-3 I/24 ore, cu densitatea în jur de 1.000)

Tiroida (examen local; volumul glandei - normal sau hipertrofiat)
- Hiperfunctie: slabire, tahicardie, exoftalmie, nervozitate, insomnii
- Hipofunctie: hipotrofie staturala dizarmonica, bradipsihie, bradikinezie, constipatie, macroglosie, somnolenta, hiperkeratoza, bradicardie

Paratiroida
- Hiperfunctie: deformari sau chisturi osoase
- Hipofunctie: semnul Chwostek prezent (excitabilitatea orbicularului buzelor), semnul Weiss prezent (excitabilitatea orbicularilor pleoapelor), tulburãri trofice dentare şi ale fanerelor, crize tetanice

Pancreas
- Hiperfunctie: crize hipoglicemice (transpiratii, lipotimii, apetit crescut).
- Hipofunctie: diabet zaharat

Suprarenala
- Hiperfunctie: striuri cutanate roşii, obezitate, facies roşu, hipertricoza, hipertensiune arteriala
- Hipofunctie: astenie, adinamie, hipotensiune arteriala, hiperpigmentare, pilozitate sexualã redusã (axilara, pubiana)

Gonade
- fete: glande mamare-volum; pilozitate sexualã; menstre - data apariţiei şi caracterele (pubertate normalã - menarha la fete între 11-14 ani);
- bãieţi: pilozitate, schimbarea vocii, musculatura; dimensiunile penisului şi testiculelor (eventuale ectopii) - pubertate normalã la baietii între 12-15 ani.

Tulburãri vegetative pubertare:
- jocuri tensionale (oscilatii ale T.A.), lipotimii, transpiratii, tahicardie.
-----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016