Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Scopul prezentei legi este de a asigura competitivitatea activităţii de acvacultură în contextul dezvoltării durabile şi de a contribui la creşterea economică a spaţiului rural.
(2) Prezenta lege reglementează cadrul juridic privind activitatea de acvacultură şi de comercializare a produselor obţinute din acvacultură, când aceste activităţi se realizează pe teritoriul României, inclusiv în apele marine de sub jurisdicţia naţională a României, prin:
a) organizarea şi administrarea sectorului de acvacultură;
b) privatizarea societăţilor reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare societăţi, cu profit piscicol, a amenajărilor piscicole şi a terenurilor pe care sunt amplasate acestea, aparţinând statului;
c) administrarea societăţilor şi regimul concesionării sau arendării terenurilor proprietate publică şi privată a statului pe care sunt amplasate amenajările piscicole şi terenurile aferente acestora, indiferent de deţinător, cu excepţia celor aflate în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“;
d) aplicarea regimului juridic al terenurilor din domeniul public şi privat al statului pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi terenurile aferente acestora;
e) asigurarea resurselor alimentare, reprezentate de peşte şi alte vieţuitoare acvatice, din acvacultură, activitate de interes naţional ce contribuie la asigurarea securităţii alimentare şi la diversificarea alimentaţiei, cu efecte pozitive asupra sănătăţii publice;
f) sprijinirea organizaţiilor de producători pentru dezvoltarea durabilă a activităţilor de acvacultură;
g) cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea în domeniul acvaculturii;
h) formarea profesională în domeniul acvaculturii;
i) relaţiile internaţionale în domeniul acvaculturii;
j) punerea în aplicare a politicilor comune privind acvacultura;
k) controlul şi respectarea legislaţiei în domeniul acvaculturii;
l) răspunderi şi sancţiuni.
(3) Prezenta lege reprezintă cadrul general de reglementare, pe baza căruia se emite legislaţia subsecventă în domeniul acvaculturii.
(4) Punerea în aplicare a activităţilor prevăzute la alin. (2) se realizează de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, denumită în continuare ANPA.
ART. 2
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. active piscicole - diguri, staţii de pompare, instalaţii de alimentare/evacuare a apei, instalaţii/echipamente plutitoare sau submerse, canale de alimentare/evacuare a apei, canale drenoare, staţii de incubaţie şi creştere a puietului, hale de creştere a peştelui, centre administrative, unităţi de procesare primară, magazin de vânzare în cadrul fermei de acvacultură, magazii de furaje, magazii de depozitare materiale şi unelte pescăreşti, precum şi alte construcţii aferente care sunt necesare asigurării funcţionalităţii acesteia;
2. acvacultură - activitatea de creştere sau cultivare de organisme acvatice, utilizând tehnici destinate creşterii producţiei organismelor în cauză, prin populare, asigurarea resurselor de hrană, protecţia faţă de dăunători, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă de creştere/cultivare şi recoltare;
3. acvacultură extensivă - tip de acvacultură în care producţia se bazează pe ciclul normal al nutrienţilor specific ecosistemelor naturale, în sistem deschis, şi în care intervenţiile tehnologice sunt menite să îmbunătăţească procesele naturale pentru a creşte productivitatea speciilor-ţintă;
4. acvacultura intensivă - tip de acvacultură care nu depinde de ciclul natural al nutrienţilor, întregul ciclu de producţie fiind controlat de fermier;
5. amenajare piscicolă mixtă - o amenajare piscicolă de tipul unui complex de capacităţi de producţie, conform prevederilor pct. 8;
6. amenajare piscicolă semisistemică - o amenajare piscicolă de tipul iazului;
7. amenajare piscicolă sistematică - o amenajare piscicolă de tipul unui complex de heleşteie, cu regim de alimentare şi evacuare independente pentru fiecare bazin;
8. amenajare piscicolă/fermă piscicolă - unitatea de bază a acvaculturii, reprezentată de o capacitate de producţie formată din ansamblul dintre un teren sau o zonă marină sau de apă dulce şi activele piscicole amplasate pe acesta/aceasta. Amenajările piscicole sunt următoarele construcţii/instalaţii sau un complex dintre acestea:
a) heleşteu - bazin piscicol realizat în săpătură sau umplutură, înconjurat total ori parţial de diguri, prevăzut cu canale de alimentare şi de evacuare, dotat cu construcţii şi instalaţii hidrotehnice care permit gestionarea apei;
b) iaz - bazin piscicol realizat prin bararea unei văi cu un baraj, prevăzut cu instalaţii hidrotehnice pentru reţinerea şi evacuarea apei;
c) staţie de reproducere controlată;
d) vivieră flotabilă - instalaţie plutitoare, alcătuită dintr-un cadru poliedric cu pereţi din plasă, destinată creşterii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;
e) lac de acumulare în care se practică acvacultura;
f) sistem recirculant de acvacultură;
g) instalaţii de acvacultură submerse;
9. Comitetul Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc - organismul de avizare şi consultare, cu autoritate ştiinţifică în domeniul piscicol, care este format din reprezentanţii instituţiilor publice şi private cu atribuţii specifice în domeniul resursei acvatice şi al mediului de viaţă al acesteia;
10. cotă - partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de specii, care se alocă persoanelor fizice sau juridice autorizate să desfăşoare activităţi comerciale de pescuit;
11. dispozitiv/aparat electric de pescuit - instrumentul electric alimentat de o sursă de curent electric, care foloseşte sisteme ce creează unde electrice în apă, electrocutează resursele acvatice vii, aducându-le la suprafaţa apei, unde pot fi uşor pescuite;
12. documente primare - acele documente specifice pentru evidenţa desfăşurării activităţii de acvacultură;
13. echipamente de acvacultură - uneltele şi dispozitivele, instalaţiile şi maşinile utilizate în activitatea de acvacultură;
14. efectiv piscicol - totalitatea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice existente într-o amenajare piscicolă ca rezultat al activităţii de acvacultură, ce este şi rămâne până la comercializare în proprietatea persoanei fizice sau juridice ce exploatează amenajarea piscicolă;
15. fondul naţional de date piscicole - totalitatea informaţiilor privind amenajările piscicole şi activităţile economice aferente codurilor CAEN 0321 şi 0322 cuprinse în acestea, existente în România;
16. inspector piscicol - persoana din cadrul ANPA cu drept de inspecţie şi control, care are atribuţii de verificare a respectării normelor naţionale şi a politicii comune europene în domeniul pescuitului şi acvaculturii;
17. instalaţie deschisă pentru acvacultură - instalaţie în care se desfăşoară activităţi de acvacultură, într-un mediu acvatic care nu este separat de mediul acvatic sălbatic prin bariere care să împiedice evadarea specimenelor sau a materialelor biologice de cultură, care pot supravieţui şi se pot reproduce ulterior;
18. instalaţie închisă pentru acvacultură - instalaţie în care se desfăşoară activităţi de acvacultură, într-un mediu acvatic care implică recircularea apei şi care este separat de mediul acvatic sălbatic prin bariere care împiedică evadarea specimenelor sau a materialelor biologice de cultură, care pot supravieţui şi se pot reproduce ulterior;
19. înregistrare de acvacultură - actul administrativ/tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru acvacultură, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare a activităţii de acvacultură şi care conferă titularului dreptul, astfel cum este determinat în normele naţionale, de a utiliza o anumită unitate de acvacultură în scopul exploatării exclusiv pentru pescuit recreativ a efectivelor piscicole;
20. licenţă de acvacultură - actul administrativ/tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru acvacultură, prin care sunt stabilite condiţiile şi parametrii de funcţionare a activităţii de acvacultură şi care conferă titularului dreptul, astfel cum este determinat în normele naţionale, de a utiliza o anumită unitate de acvacultură/zonă marină în scopul producerii peştelui şi/sau a altor vieţuitoare acvatice pentru comercializare, valabil pe toată durata existenţei dreptului de utilizare a amenajării piscicole, cu condiţia respectării prevederilor legale;
21. pepinieră - unitatea de acvacultură în care se practică reproducerea sau dezvoltarea postembrionară a peştilor şi a altor organisme acvatice şi care urmăreşte obţinerea materialului piscicol juvenil pentru popularea crescătoriilor;
22. pescărie - ansamblul de activităţi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea peştelui. Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii;
23. pescuit de control - activităţi de evaluare a stocurilor de resurse acvatice vii din amenajările piscicole;
24. pescuit de recoltă - activităţi de extragere a resurselor acvatice vii desfăşurate în amenajările piscicole, în vederea comercializării sau populărilor proprii;
25. pescuit recreativ - activităţi necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice vii în scop de agrement sau sportiv;
26. procesare primară - procesul prin care peştele a fost pregătit pentru comercializare; acesta include desolzirea, eviscerarea, filetarea, porţionarea, ambalarea şi alte operaţiuni fără adaos de ingrediente;
27. produse din acvacultură - organisme acvatice, în orice stadiu al ciclului lor de viaţă, care rezultă din orice activitate de acvacultură sau produsele derivate din acestea;
28. registrul operatorilor şi unităţilor de acvacultură - bază de date electronică, publică, cu caracter tehnico-administrativ, denumită în continuare ROUA, constituită pe baza unui program informatic unitar gestionat de ANPA, care cuprinde date despre toate unităţile de acvacultură, capacitate, tipuri de tehnologie permise, specii admise, precum şi despre operatorii economici licenţiaţi sau înregistraţi pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură, indiferent de deţinător;
29. servicii ecosistemice - contribuţiile directe şi indirecte ale ecosistemelor la bunăstarea umană;
30. specie alogenă - orice exemplar viu dintr-o specie, subspecie sau taxon inferior de animale, plante, ciuperci sau microorganisme introdus în afara ariei sale naturale de răspândire; aceasta include orice parte, gameţi, seminţe, ouă sau propagule ale acestor specii, precum şi orice hibrizi, soiuri sau rase care ar putea supravieţui şi s-ar putea reproduce ulterior;
31. specii exotice - speciile sau subspeciile de organisme acvatice care trăiesc în afara arealului lor natural şi a ariei lor de dispersie potenţială, precum şi organismele poliploide şi speciile hibride fertile în mod artificial, indiferent de arealul lor natural sau de aria lor de dispersie potenţială;
32. specii absente la nivel local - speciile sau subspeciile de organisme acvatice care lipsesc la nivel local într-o zonă din arealul lor natural din motive biogeografice.
CAP. II
Politică structurală
ART. 3
Responsabilitatea privind definirea şi implementarea politicii referitoare la acvacultură îi revine Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin ANPA.
ART. 4
(1) Elaborarea planului strategic naţional multianual pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii şi a reglementărilor necesare pentru aplicarea acestuia se realizează de către ANPA.
(2) În domeniul acvaculturii ANPA are următoarele atribuţii:
a) exercită în numele statului prerogativele dreptului de administrare asupra terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând domeniului public al statului şi exercită prerogativele dreptului de proprietate privată al statului, pe care se află amplasate amenajările piscicole şi cele aferente acestora;
b) privatizează societăţile cu profil piscicol şi amenajările piscicole pe care le are în portofoliu/patrimoniu;
c) administrează terenurile din domeniul public şi privat al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole, precum şi terenurile aferente acestora, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
d) elaborează studii de oportunitate, conform prevederilor legale în vigoare, pe baza cărora se stabileşte modalitatea de concesionare/închiriere/arendare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole;
e) elaborează contractul-cadru naţional privind concesionarea sau închirierea terenurilor, perimetrelor de acvacultură sau amenajărilor piscicole deţinute sau administrate de către autorităţi publice, precum şi modul de calcul al redevenţei/chiriei aferente acestora pe baza claselor de bonitate a terenurilor;
f) elaborează caietele de sarcini, în vederea concesionării/ privatizării;
g) întocmeşte dosarele de privatizare, în vederea privatizării societăţilor cu profil piscicol şi a amenajărilor piscicole pe care le are în portofoliu/patrimoniu;
h) încheie contracte de concesiune/închiriere/arendă/asociere în participaţiune, în vederea exploatării terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi a altor terenuri aferente acestora, din domeniul public şi privat al statului, pe care le are în administrare;
i) încheie contracte de concesiune/închiriere/arendare, în vederea exploatării lacurilor de acumulare şi a zonelor maritime cu potenţial pentru practicarea acvaculturii;
j) colaborează cu instituţiile şi cu alte organe de specialitate, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organisme interne şi internaţionale implicate în activitatea de acvacultură în cadrul Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc;
k) elaborează reglementări privind funcţionarea pieţei produselor de pescuit şi acvacultură, cu avizul Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc;
l) organizează seminare, conferinţe, dezbateri şi activităţi de consultanţă piscicolă, în limita atribuţiilor, asigură şi supraveghează pregătirea profesională de profil, în colaborare cu instituţiile de învăţământ, organizaţiile profesionale şi organizaţiile de producători din acvacultură;
m) facilitează/susţine colaborarea şi parteneriatele dintre instituţiile de cercetare-dezvoltare-inovare şi sectorul privat în domeniul acvaculturii;
n) eliberează înregistrări/licenţe de acvacultură şi administrează ROUA, ce cuprinde toate unităţile de acvacultură de apă dulce şi marină;
o) pune în aplicare politica comună în domeniul acvaculturii, prin colectarea, gestionarea şi diseminarea datelor statistice, în conformitate cu activităţile prevăzute în programele de colectare a datelor şi cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene, precum şi prin monitorizare, inspecţie şi control;
p) realizează investiţii pentru infrastructura aferentă administrării patrimoniului piscicol, precum şi alte tipuri de investiţii specifice;
q) avizează în regim de urgenţă executarea de lucrări de reparaţii şi întreţinere a digurilor şi instalaţiilor hidrotehnice pentru activele amplasate pe domeniul statului;
r) desfăşoară orice alte activităţi stabilite de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
s) stimulează asocierea acvacultorilor în forme asociative cu reprezentare la nivel local, naţional şi internaţional.
ART. 5
Politica structurală a sectorului de acvacultură se realizează prin măsuri privind:
a) dezvoltarea durabilă a acvaculturii;
b) creşterea competitivităţii acvaculturii;
c) simplificarea administrativă şi reducerea birocraţiei pentru stimularea investiţiilor pe termen lung;
d) obţinerea de valoare adăugată prin procesarea produselor obţinute din acvacultură;
e) organizarea pieţei produselor pescăreşti;
f) concesionarea terenurilor din domeniul public sau privat al statului, aflat în administrarea ANPA;
g) privatizarea societăţilor cu profil piscicol, a amenajărilor piscicole şi a terenurilor aferente acestora;
h) stimularea asocierii piscicultorilor în forme asociative cu reprezentare la nivel local, naţional şi internaţional;
i) stimularea cercetării, dezvoltării şi inovării în sectorul pescăresc;
j) controlul, inspecţia şi colectarea de date statistice;
k) colaborarea la nivel european şi internaţional.
ART. 6
Dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri şi acţiuni:
a) recunoaşterea şi stimularea formelor de acvacultură generatoare de valori de mediu;
b) îmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor;
c) instruirea producătorilor din acvacultură;
d) aplicarea bunelor practici în procesele tehnologice pentru asigurarea biosecurităţii şi siguranţei alimentare a produselor din acvacultură;
e) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră;
f) protecţia mediului şi a biodiversităţii;
g) dezvoltarea cercetării şi inovării în acvacultură;
h) stimularea producătorilor din acvacultură prin reglementări specifice;
i) omologarea pepinierelor piscicole;
j) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, corelate cu normele de protecţie a mediului;
k) asigurarea pentru operatorii din acvacultură, în condiţiile legii, a accesului la ape;
l) stabilirea unor indicatori de calitate şi durabilitate ecologică, economică şi socială;
m) exploatarea corespunzătoare a amenajărilor piscicole;
n) dezvoltarea acvaculturii marine şi continentale, în condiţiile asigurării sănătăţii şi bunei stări a efectivelor piscicole;
o) asigurarea formării profesionale şi a învăţării continue în domeniul acvaculturii;
p) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură, în special în zonele rurale;
q) desfăşurarea activităţilor economice, sportive, de învăţământ, culturale şi de agrement, altele decât acvacultura, pe lacurile interioare navigabile, care sunt în administrarea ANPA;
r) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun.
CAP. III
Zonele de acvacultură
ART. 7
Alocarea/Stabilirea zonelor de acvacultură, identificarea amplasamentelor existente sau potenţiale şi structura funcţională a amenajărilor piscicole trebuie să ia în considerare obiectivele sociale, economice, de mediu şi de guvernanţă ale dezvoltării durabile, indiferent de deţinătorul dreptului de administrare sau utilizare a corpului de apă, terenului sau amenajării piscicole.
ART. 8
Zona de acvacultură constă într-un sistem hidrologic propice acvaculturii şi care cuprinde parţial sau în întregime un bazin hidrografic de la izvoare şi până la vărsare, un corp de apă, o zonă costieră, pe mal ori pe mare, desemnată pentru practicarea acvaculturii.
ART. 9
Desemnarea zonelor de acvacultură marină şi în lacurile de acumulare se face la propunerea ANPA, prin hotărâre a Guvernului.
ART. 10
ANPA înregistrează toate zonele de acvacultură desemnate, precum şi capacităţile de producţie aferente în ROUA.
ART. 11
Informaţiile despre zonele de acvacultură sunt publice şi sunt furnizate în coordonate spaţiale în format GIS.
ART. 12
Radierea unei zone de acvacultură din ROUA se poate face doar în baza unui studiu de impact, exclusiv în scopul restaurării ecologice.
CAP. IV
Vânzarea acţiunilor societăţilor cu profil piscicol, precum şi concesionarea bunurilor proprietate publică sau privată a statului pe care sunt amplasate amenajările piscicole şi terenurile aferente acestora
ART. 13
(1) Privatizarea societăţilor cu profil piscicol care deţin în exploatare terenuri cu destinaţie agricolă, constituite în conformitate cu Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, administrarea acestora până la privatizarea şi concesionarea sau arendarea terenurilor proprietate publică şi privată a statului, aflate în exploatarea acestora, sunt coordonate de către Comisia de privatizare, concesionare, denumită în continuare Comisia, organism fără personalitate juridică, constituit în cadrul ANPA.
(2) Din Comisie fac parte reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ai ANPA, ai Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi ai Ministerului Finanţelor. Componenţa nominală a Comisiei se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea instituţiilor reprezentate. Atribuţiile, modul de funcţionare şi remunerarea membrilor se stabilesc prin acelaşi ordin.
(3) Membrii Comisiei sunt remuneraţi din bugetul ANPA, aprobat de ordonatorul principal de credite, respectiv de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Cuantumul maxim al indemnizaţiei lunare se stabileşte prin ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale prevăzut la alin. (2), fără a putea depăşi 20% din nivelul indemnizaţiei lunare acordate prin lege pentru funcţia de secretar de stat. Acordarea acesteia se încadrează în bugetul ANPA.
ART. 14
(1) La primirea din partea unui investitor interesat a unei scrisori de intenţie pentru concesionarea terenului aflat în administrarea ANPA ce intră sub incidenţa prezentei legi, aparţinând domeniului public sau privat al statului, aceasta procedează la întocmirea studiului de oportunitate în condiţiile art. 308 şi 309 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În cazul în care investitorul interesat de concesionarea sau arendarea terenului cu destinaţie agricolă solicită şi cumpărarea de acţiuni, cele două contracte se negociază în conformitate cu metodele şi dispoziţiile referitoare la privatizare prevăzute în prezentul capitol.
(3) În cazul în care investitorul este interesat numai de concesionarea sau arendarea terenului cu destinaţie agricolă şi nu solicită şi cumpărarea de acţiuni, vor putea fi concesionate sau arendate numai acele terenuri care, potrivit studiului de oportunitate întocmit, nu sunt necesare societăţilor pentru desfăşurarea activităţii, potrivit obiectului lor de activitate.
ART. 15
(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ANPA întocmeşte lista cuprinzând societăţile cu profil piscicol care fac obiectul privatizării, respectiv ale căror terenuri deţinute sunt oferite spre concesionare sau arendare. Lista se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(2) Ordinul prevăzut la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi cuprinde:
a) datele de identificare ale agentului economic: denumirea societăţii, sediul, codul unic de înregistrare, numărul de înmatriculare la oficiul registrului comerţului;
b) capitalul social şi structura acţionariatului;
c) procentul din capitalul social supus vânzării;
d) suprafaţa totală de teren agricol ce urmează să fie concesionată;
e) termenul-limită de declanşare a procesului de privatizare-restructurare.
ART. 16
(1) În vederea asigurării unui proces de privatizare, respectiv de concesionare eficient şi transparent, pentru fiecare societate scoasă la privatizare şi nominalizată, ANPA publică în mijloacele de informare în masă anunţul publicitar elaborat pentru vânzarea acţiunilor şi concesionarea terenurilor din domeniul public sau privat al statului, deţinute în exploatare de acestea.
(2) Anunţul publicitar se întocmeşte în baza dosarului de prezentare şi a studiului de oportunitate întocmit de ANPA.
(3) Anunţul publicitar cuprinde informaţii minime cu privire la:
a) denumirea şi sediul societăţii;
b) numărul de înmatriculare la oficiul registrului comerţului şi codul fiscal;
c) obiectul de activitate;
d) capitalul social şi numărul de acţiuni puse în vânzare;
e) structura acţionariatului;
f) suprafaţa terenului care urmează să fie concesionată;
g) locul şi data-limită de cumpărare a caietului de sarcini;
h) locul de unde se pot obţine alte date;
i) locul şi data-limită a depunerii ofertelor.
ART. 17
Persoanele fizice sau juridice interesate în cumpărarea de acţiuni emise de societăţile care deţin în exploatare terenuri cu destinaţie agricolă şi/sau în concesionarea şi arendarea terenurilor aparţinând domeniului public sau privat al statului depun, spre înregistrare, la sediul ANPA o scrisoare de intenţie.
ART. 18
(1) Vânzarea de acţiuni emise de societăţile care fac obiectul prezentei legi se face în baza unui raport de evaluare, la preţul de piaţă stabilit de cerere şi ofertă.
(2) Pentru societăţile ce fac obiectul prezentei legi, care au datorii reprezentând mai mult de jumătate din capitalul social al acestora şi care au fost scoase la vânzare de două ori fără să se înregistreze vreo ofertă, din comisia de negociere fac parte şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, astfel încât investitorii interesaţi să poată negocia atât valoarea acţiunilor, cât şi valoarea totală a datoriilor şi modul de stingere a acestora.
ART. 19
(1) Prin derogare de la prevederile art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, vânzarea acţiunilor către investitorii interesaţi se face prin următoarele metode:
a) ofertă publică;
b) negociere directă cu preselecţie;
c) negociere directă;
d) licitaţie publică cu strigare.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul vânzării de acţiuni prin ofertă publică, salariaţii şi membrii conducerii societăţii au dreptul să cumpere, în termen de 30 de zile, anterior deschiderii ofertei publice, până la 20% din acţiunile scoase la vânzare, cu reducere de până la 30% faţă de preţul prevăzut în oferta făcută de ANPA.
(3) În cazul vânzării de acţiuni prin negociere directă cu preselecţie, asociaţia salariaţilor, constituită conform prevederilor art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi alte forme asociative din acvacultură, cu personalitate juridică, au dreptul de cumpărare preferenţială a acţiunilor, în situaţia în care oferă un preţ cu cel mult 40% mai mic decât cel mai mare preţ oferit.
(4) În cazul vânzării prin negociere directă, asociaţia salariaţilor, constituită conform prevederilor art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte forme asociative din acvacultură, cu personalitate juridică, au dreptul să cumpere acţiuni scoase la vânzare, conform prevederilor alin. (3).
(5) În cazul vânzării de acţiuni prin licitaţie publică cu strigare, membrii conducerii societăţii au dreptul să cumpere acţiuni scoase la privatizare, conform prevederilor alin. (2).
(6) Condiţiile de participare la cumpărare de acţiuni prin negociere directă cu preselecţie, în condiţiile prevăzute la alin. (3), formele asociative din acvacultură, cu personalitate juridică, vor fi prevăzute în mod expres în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(7) Criteriul de departajare a ofertanţilor în cadrul ofertei publice este preţ/acţiune, iar în negocierea directă cu preselecţie este preţ/acţiune şi pregătirea de specialitate pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice, experienţa în domeniul acvaculturii. În cadrul negocierii se stabilesc clauze pentru păstrarea obiectului de activitate şi protecţia salariaţilor.
(8) Criteriul de departajare a ofertanţilor în cadrul vânzării acţiunilor prin metoda de licitaţie cu strigare este preţ/acţiune, iar în cadrul vânzării prin negociere directă criteriile sunt preţ/acţiune, cuantumul redevenţei oferite, pregătirea de specialitate pentru persoanele fizice, respectiv capacitatea tehnică şi financiară şi experienţa în domeniul acvaculturii, pentru persoanele juridice, precum şi alte criterii stabilite prin caietul de sarcini. În cadrul negocierii se stabilesc clauze pentru păstrarea obiectului de activitate şi protecţia salariaţilor.
ART. 20
Asociaţiile constituite în conformitate cu prevederile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte forme asociative din acvacultură, cu personalitate juridică, pot cumpăra acţiuni emise de societăţile cu profil piscicol beneficiind de următoarele facilităţi: plata în rate eşalonate pe o perioadă de maximum 5 ani de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, cu avans de minimum 20% din preţul de adjudecare şi cu o dobândă de 10% pe an.
ART. 21
Veniturile obţinute din dividendele aferente activelor dobândite de asociaţie se transferă asociaţiei şi se utilizează exclusiv pentru plata ratelor, a dobânzilor şi pentru rambursarea creditelor contractate de asociaţie în vederea cumpărării de acţiuni.
ART. 22
(1) Acţiunile dobândite în conformitate cu prevederile art. 19 se înscriu în registrul acţionarilor societăţilor, iar asociaţiile figurează în registrul acţionarilor şi sunt înscrise în registrul comerţului la poziţia „Acţionari“, până la plata integrală a preţului, având drept de vot în adunarea generală a acţionarilor corespunzător cu numărul de acţiuni deţinute.
(2) Pentru acţiunile vândute cu plata în rate acţiunile neachitate se constituie gaj şi se eliberează de sarcini pe măsura achitării lor.
ART. 23
(1) Iniţiativa concesionării o poate avea concedentul sau orice investitor interesat, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Persoanele fizice sau juridice române, inclusiv asociaţiile constituite în conformitate cu prevederile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte forme asociative din acvacultură, cu personalitate juridică, care doresc să concesioneze terenurile ce fac obiectul acestei secţiuni, depun o scrisoare de intenţie concedentului, respectiv ANPA.
(3) După înregistrarea scrisorii de intenţie, ANPA întocmeşte în termen de 30 de zile studiul de oportunitate conţinând o evaluare tehnico-economică şi caietul de sarcini al concesiunii, pe care îl depune spre aprobare Comisiei prevăzute la art. 13 alin. (1).
(4) Hotărârea Comisiei privind aprobarea concesionării va cuprinde şi procedura de concesionare, care poate fi:
a) licitaţie cu plic închis, dacă investitorul interesat nu a condiţionat concesionarea terenului de cumpărarea de acţiuni ale societăţii în exploatarea căreia se află acest teren;
b) negociere directă cu preselecţie, dacă investitorul interesat condiţionează concesionarea terenurilor de cumpărarea de acţiuni ale societăţilor ce deţin în administrare aceste terenuri;
c) atribuirea directă.
ART. 24
(1) Procedura concesionării prin licitaţie cu plic închis se face într-o singură etapă şi are drept scop concesionarea terenurilor din domeniul public sau privat al statului şi se aplică atunci când investitorul nu condiţionează concesionarea terenurilor de cumpărarea acţiunilor societăţii.
(2) Selectarea ofertelor se face în baza grilei de punctare aprobate în caietul de sarcini, care are ca principale elemente:
a) redevenţa oferită;
b) capacitatea tehnică de a exploata bunul ce face obiectul concesiunii;
c) valoarea investiţiilor propuse şi posibilităţile financiare de realizare a acestora.
ART. 25
(1) Concedentul încheie contractul de concesiune cu ofertantul cel mai bine plasat, în baza grilei de punctare. Condiţiile care au condus la declararea drept câştigător al concesiunii vor fi obligatoriu clauze în contract.
(2) Contractul de concesiune cuprinde clauza referitoare la împărţirea responsabilităţilor de mediu între concedent şi concesionar.
(3) La expirarea contractului de concesiune beneficiarul este obligat să restituie liber de orice sarcini terenul încredinţat prin contract, inclusiv investiţiile realizate.
ART. 26
Procedura concesionării prin negociere directă cu preselecţie se aplică în cazul în care investitorul interesat condiţionează cumpărarea acţiunilor societăţii care face obiectul prezentei legi de concesionarea terenurilor deţinute în exploatare de către societate.
ART. 27
Prin derogare de la prevederile art. 315 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi terenurile aferente acestora, care nu fac parte din capitalul social al societăţilor cu profil piscicol, se atribuie direct spre concesionare investitorilor care au cumpărat pachetul majoritar de acţiuni sau active ce implică necesitatea exploatării amenajării piscicole, la cererea deţinătorilor de active, cu excepţia celor aflate în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“.
ART. 28
Concesionarea prin atribuire directă se face pe perioada existenţei activelor ce implică exploatarea terenului, dar nu mai mult de 49 de ani.
ART. 29
În cazul procedurii de concesionare, nivelul minim al redevenţei se aprobă de către Comisie.
ART. 30
(1) Prin derogare de la prevederile art. 363 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, în baza unui studiu de oportunitate realizat de către ANPA şi aprobat prin hotărâre a Guvernului, se pot vinde direct proprietarilor de active piscicole amplasate pe acestea care transmit o scrisoare de intenţie, fac dovada cu documente financiar-contabile că au desfăşurat activităţi de acvacultură în ultimii 5 ani şi se obligă să menţină activitatea de acvacultură minimum 25 de ani.
(2) Terenurile prevăzute la alin. (1) care fac obiectul vânzării sunt înscrise în cartea funciară cu sarcini privind interdicţia de înstrăinare pe o durată de 25 de ani.
(3) Verificarea menţinerii obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se realizează de către ANPA, la fiecare 5 ani, iar în situaţia în care acestea nu se respectă terenurile care fac obiectul contractelor de vânzare-cumpărare pe care sunt construite amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora revin în domeniul privat al statului.
(4) Preţul de vânzare al terenului se stabileşte în funcţie de bonitatea terenului, care va fi determinată în baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România.
(5) Preţul de vânzare al terenului poate fi achitat în rate de către proprietarii activelor în următoarele condiţii:
a) avans 10% din preţul de vânzare;
b) rate semestriale eşalonate pe un termen de până la 10 ani;
c) perceperea unei dobânzi anuale la nivelul ratei lunare a dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României de la data facturării.
(6) Administratorul terenului în numele statului solicită cumpărătorului constituirea de garanţii pentru asigurarea plăţii, prin:
a) scrisoare de garanţie emisă de o bancă comercială; sau
b) constituirea unei ipoteci pe terenul care face obiectul vânzării, până la achitarea în totalitate a plăţii.
CAP. V
Vânzarea activelor
ART. 31
(1) Dacă în urma ofertării unei societăţi şi a oferirii de facilităţi nu au fost înregistrate cereri de cumpărare de acţiuni se poate proceda la divizarea societăţii pe ferme şi centre de profil, în baza unui studiu de fezabilitate şi cu aprobarea adunării generale a acţionarilor, potrivit mandatului special acordat de ANPA sau la restructurarea societăţii, prin vânzarea de active şi concesionarea ori arendarea terenurilor, în conformitate cu prevederile prezentului capitol.
(2) Ferma piscicolă, definită ca fiind unitatea de producţie ce însumează infrastructura investiţională şi terenurile aferente necesare în vederea desfăşurării procesului de producţie piscicolă, constituie cea mai mică subdiviziune a unei societăţi cu profil piscicol supusă privatizării. Ferma piscicolă poate fi divizată numai în cazurile de dizolvare sau lichidare.
(3) ANPA vinde activele fermelor piscicole din patrimoniu în conformitate cu prevederile prezentei legi.
ART. 32
(1) Vânzarea activelor societăţilor se face în baza unui studiu de oportunitate, la propunerea consiliilor de administraţie ale societăţilor, avizat de ANPA şi aprobat de adunarea generală a acţionarilor.
(2) Vânzarea activelor prevăzute la alin. (1) se efectuează pe bază de licitaţie cu strigare sau în plic închis cu adjudecare, la preţul cel mai bun oferit.
(3) Procedura prevăzută la alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul perfectării unui contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, dacă în contractul de leasing nu s-a prevăzut altfel.
(4) Reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor şi în consiliile de administraţie ale societăţilor ce deţin în administrare terenuri pe care sunt amplasate amenajări piscicole au obligaţia să întocmească lista cuprinzând activele neutilizate, în vederea avizării acesteia de către ANPA şi publicării ei în presă.
ART. 33
(1) La cumpărarea de active aparţinând societăţilor ce fac obiectul prezentei legi nu au dreptul să participe membrii adunării generale a acţionarilor sau ai consiliului de administraţie al societăţii vânzătoare.
(2) Sumele realizate din vânzarea activelor societăţilor care fac obiectul prezentei legi vor fi utilizate de către acestea pentru:
a) rambursarea datoriilor;
b) efectuarea de investiţii;
c) finalizarea activităţii din principalul obiect de activitate.
(3) Sumele prevăzute la alin. (2) nu pot fi utilizate pentru plata drepturilor salariale.
ART. 34
(1) Societăţile cu profil piscicol sau ANPA, care au în derulare contracte de locaţie de gestiune, de închiriere sau asociere în participaţiune pentru activele piscicole, pot vinde prin negociere directă sau pot încheia contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare cu locatarii, chiriaşii sau asociaţii secunzi, dacă aceştia au efectuat investiţii în activele utilizate şi nu au obligaţii restante faţă de societate sau faţă de ANPA.
(2) Contractul de vânzare sau de leasing se încheie în baza raportului de evaluare acceptat de părţi şi cu scăderea valorii investiţiilor efectuate de locatar, chiriaş sau asociat secund.
(3) Încheierea contractelor de vânzare sau de leasing de către societăţile cu profil piscicol este condiţionată de aprobarea prealabilă a ANPA.
ART. 35
Societăţile cu profil piscicol pot vinde, cu aprobarea prealabilă a ANPA, în condiţiile stabilite de adunarea generală a acţionarilor şi de consiliul de administraţie, active cu plata în rate salariaţilor, precum şi altor forme asociative din acvacultură, cu personalitate juridică, în următoarele condiţii:
a) avans minimum de 20% din preţul aprobat de adunarea generală a acţionarilor şi de consiliul de administraţie, dar nu mai mic decât valoarea contabilă a acestuia;
b) rate eşalonate pe un termen de până la 5 ani;
c) dobândă anuală de 10%.
ART. 36
Contractele de vânzare de active vor avea clauze ferme pentru respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului.
ART. 37
Nu fac obiectul prevederilor art. 31-36 corpurile de apă cu folosinţă complexă şi căile navigabile.
CAP. VI
Accesul la resursele de apă şi gestionarea acestora
ART. 38
(1) Apa este pentru organismele acvatice mediul de viaţă şi trebuie asigurată cu excepţia utilizării pentru consumul uman.
(2) Volumele de apă care tranzitează amenajările piscicole deschise direct sau indirect prin canale de aducţiune, indiferent de administratorul căilor de acces către sursa de apă, se plătesc.
(3) Autorizaţia de gospodărire a apelor este emisă pe o perioadă de minimum 5 ani cu posibilitate de prelungire, iar în cazul apariţiei unor modificări faţă de documentaţia iniţială în baza căreia s-a obţinut autorizaţia de gospodărire a apelor iniţială titularul acesteia solicită printr-o nouă documentaţie reautorizarea.
(4) Administratorul canalelor de irigaţii şi desecări are obligaţia să asigure condiţiile de funcţionare a acestora în vederea asigurării volumului de apă necesar alimentării, fără costuri, până la limita amenajării piscicole.
(5) Determinarea debitelor şi volumelor de apă alimentate sau evacuate în şi din amenajările piscicole deschise se face cu metode sau mijloace aprobate prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.
(6) În cazul lacurilor de acumulare şi iazurilor care au inclusiv folosinţă în irigaţii, activitatea de acvacultură trebuie să respecte prevederile Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Locaţiunile care urmăresc asigurarea folosinţei unui bun în scopul practicării activităţii de acvacultură, încheiate de persoanele care, potrivit legii, nu pot face decât acte de administrare, se încheie pe o perioadă de maximum 35 de ani.
(8) Procedura de derulare a locaţiunii în scopul practicării acvaculturii se desfăşoară în condiţiile art. 333 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 39
(1) Practicarea acvaculturii în lacurile de acumulare şi în zonele de acvacultură din Marea Neagră este administrată de ANPA şi de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, dacă habitatele piscicole se află în perimetrul acesteia din urmă, prin încheierea de contracte de concesiune pentru exploatarea potenţialului de acvacultură.
(2) Lacurile de acumulare şi zonele de acvacultură din Marea Neagră vor fi înregistrate în ROUA.
(3) Introducerea speciilor de peşti şi a altor culturi în amenajările marine, indiferent de provenienţa lor, se face cu avizul ANPA şi al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
ART. 40
(1) Creşterea peştelui şi altor organisme acvatice în viviere flotabile impune asigurarea biosecurităţii, a furajelor şi a calităţii mediului acvatic.
(2) Vivierele flotabile şi instalaţiile de acvacultură submerse, în care se practică acvacultura intensivă, pot fi amplasate în Marea Neagră şi în lacuri de acumulare cu folosinţă complexă care asigură condiţii optime pentru această activitate, în baza unui studiu de impact de mediu.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 48 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, vivierele flotabile şi instalaţiile de acvacultură submerse, în care se practică acvacultura extensivă, pot fi amplasate în Marea Neagră şi în lacuri de acumulare cu folosinţă complexă care asigură condiţii optime pentru această activitate în baza unei notificări transmise administratorului corpului de apă respectiv, cu precizarea coordonatelor GPS ale amplasamentului înregistrat în ROUA.
(4) În apele de frontieră, apele maritime interioare şi în marea teritorială, vivierele flotabile pot fi amplasate doar cu avizul prealabil al organelor Poliţiei de Frontieră.
ART. 41
(1) Autoritatea publică centrală responsabilă de gestionarea resurselor de apă are obligaţia de a asigura prin schemele directoare şi de management ale bazinelor hidrografice şi prin programele de măsuri aferente acestora debitele şi volumele necesare amenajărilor piscicole care să îndeplinească parametrii de calitate, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Evacuarea totală sau parţială ori umplerea lacurilor de acumulare care nu sunt utilizate ca surse pentru reţelele de apă potabilă, în sezonul de toamnă-primăvară, se face pe cheltuiala deţinătorului înregistrării/licenţei de acvacultură, fără afectarea echilibrelor hidrologice/hidrografice.
ART. 42
Operatorii economici înregistraţi/licenţiaţi pentru activitatea de acvacultură au, în raport cu resursa de apă utilizată, obligaţia de a asigura conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării durabile a resurselor de apă, având la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor la sursă şi „poluatorul plăteşte“.
CAP. VII
Administrarea efectivelor acvatice
ART. 43
Utilizarea speciilor de peşti şi a altor organisme acvatice în amenajările piscicole se poate face doar în condiţiile stabilite prin înregistrarea/licenţa de acvacultură.
ART. 44
Adăugarea sau eliminarea unor alte specii din portofoliul de specii al deţinătorului înregistrării/licenţei de acvacultură, cu excepţia speciilor exotice sau absente la nivel local, se face prin notificarea ANPA şi a autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, care avizează. ANPA operează modificările în ROUA în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea acestora.
ART. 45
(1) Autoritatea publică competentă de punere în aplicare a reglementărilor privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice şi a speciilor absente la nivel local este ANPA şi autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.
(2) Decizia ANPA de emitere a permisului de introducere în acvacultură a speciilor exotice şi absente la nivel local ia în considerare rezoluţia Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc.
(3) ANPA ţine evidenţa introducerilor şi a transferurilor într-un registru care conţine în ordine cronologică toate cererile făcute şi documentaţia aferentă colectată înainte de emiterea unui permis şi pe durata perioadei de monitorizare. Registrul este pus gratuit la dispoziţia statelor membre şi a publicului.
(4) Procedura de emitere sau retragere a permisului de introducere sau de transfer al speciilor exotice sau absente la nivel local în acvacultură se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
ART. 46
Asigurarea unei bune stări a efectivelor piscicole pe toată durata ciclului de producţie este o condiţie obligatorie pentru menţinerea înregistrării/licenţei de acvacultură.
ART. 47
Buna stare a efectivelor piscicole în piscicultură se obţine prin măsuri care vizează:
a) proiectarea, construcţia şi managementul amenajărilor piscicole;
b) încadrarea de personal calificat cu studii superioare sau studii medii de specialitate;
c) asigurarea condiţiilor de densitate, furajare şi creştere adecvate speciilor şi tehnologiei declarate la înregistrare/licenţiere prin care să se asigure că efectivele au spaţiu vital suficient, beneficiază de hrană de bună calitate şi adecvată cerinţelor energetice aferente speciei, dispun de oxigen dizolvat suficient pentru necesarul metabolic;
d) asigurarea măsurilor de intervenţie rapidă în cazuri de urgenţă, hipoxii, patologii;
e) asigurarea tratamentelor optime disponibile pentru incidenţele patologice curente;
f) reducerea stresului pe toată durata ciclului de creştere generat de manipulări inadecvate, prădători şi condiţii de viaţă neconforme, cum ar fi lipsa de apă, de furaje, de tratamente.
ART. 48
Măsurile adoptate pentru asigurarea bunei stări a efectivelor piscicole sunt asumate de către operator în documentaţia de obţinere a înregistrării/licenţei de acvacultură.
ART. 49
Deţinătorul înregistrării/licenţei de acvacultură face dovada asigurării evidenţelor tehnologice, prin documente primare în formă scrisă sau electronică, printr-un program informatic.
CAP. VIII
Controlul aspectelor ihtiopatologice/patologice şi acordarea compensaţiilor
ART. 50
Incidenţele ihtiopatologice sunt documentate prin analize de laborator autorizate şi tratate potrivit celor mai bune informaţii ştiinţifice disponibile.
ART. 51
Pentru diminuarea incidenţelor patologice fermierul adoptă măsuri profilactice asigurându-se că acestea se bazează pe cunoştinţe ştiinţifice demonstrate ori pe experienţa demonstrată a fermierului sau a personalului angajat.
ART. 52
Administratorul unităţii de acvacultură întreprinde măsurile pentru limitarea răspândirii bolilor şi epizootiilor.
ART. 53
(1) Pentru amenajările piscicole amplasate în arii naturale protejate de interes comunitar, parte a reţelei ecologice europene NATURA 2000, se acordă compensaţii din Fondul de mediu pentru pierderile de producţie cauzate de păsările şi mamiferele ihtiofage, precum şi a celor cauzate de restricţiile prevăzute de planurile de management, care afectează competitivitatea.
(2) Modul de calcul şi de plată a compensaţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor şi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Compensaţiile acordate nu pot exclude dreptul deţinătorilor înregistrărilor/licenţelor de acvacultură de a adopta măsuri eficiente de diminuare a pagubelor şi de menţinere a funcţionalităţii exploataţiei piscicole.
CAP. IX
Registrul operatorilor şi unităţilor de acvacultură
ART. 54
(1) Înscrierea operatorilor din acvacultură în ROUA este condiţionată de dovada existenţei personalului calificat, a apartenenţei la o organizaţie profesională sau de producători recunoscută de ANPA ori de existenţa unui contract cu un centru de gestionare, de înlocuire şi de consiliere pentru fermele de acvacultură, autorizat.
(2) Orice modificare privind unitatea de producţie sau deţinătorul înregistrării/licenţei de acvacultură trebuie notificată ANPA, în vederea actualizării ROUA şi eliberării unei noi înregistrări/licenţe de acvacultură, după caz.
(3) Înscrierea în ROUA şi eliberarea înregistrării/licenţei de acvacultură se realizează în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea ANPA.
(4) Solicitantul înregistrării/licenţei de acvacultură depune o singură documentaţie la ANPA, aceasta din urmă îndeplinind rolul de ghişeu unic.
(5) Unităţile de procesare, ambalare sau reambalare a caviarului, persoanele fizice sau juridice care desfăşoară operaţiuni de creştere în captivitate a speciilor de sturioni ori cele care desfăşoară activităţi de export cu specimene de sturioni au obligaţia de a se înregistra la autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în calitate de autoritate de management CITES, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi sau în termen de 30 de zile de la data începerii activităţii, după caz, precum şi de a transmite de îndată orice modificare legată de datele comunicate în vederea înregistrării.
(6) Autorităţile competente pentru operarea înregistrărilor din baza de date pentru Registrul CITES al loturilor de sturioni din crescătoriile din România sunt: autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului, respectiv agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, iar pentru Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“, Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“.
(7) Practicarea acvaculturii extensive nu necesită autorizarea din punctul de vedere al protecţiei mediului.
(8) Schimbarea parţială sau totală a destinaţiei capacităţilor de producţie din acvacultură se face în temeiul prevederilor legale şi în baza unor studii de evaluare a impactului de mediu şi este aprobată prin ordin comun al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, doar dacă utilizarea terenului pentru acvacultură nu mai este posibilă şi serviciile de mediu aduse de existenţa fermei piscicole sunt nesemnificative sau compensate prin alte măsuri ce oferă servicii de mediu similare.
CAP. X
Organizaţiile sectorului de acvacultură
ART. 55
Persoanele juridice de drept privat care deţin sau administrează capacităţi de producţie pentru acvacultură se pot constitui, la libera lor iniţiativă, în organizaţii, profesionale sau de producători, cu scopul practicării unei acvaculturi durabile, al îmbunătăţirii condiţiilor de producţie şi al creşterii competitivităţii membrilor acestora.
ART. 56
Membrii organizaţiilor comunică datele de producţie către organizaţie şi vând produsele pentru care s-au asociat, cu respectarea normelor interne ale organizaţiei şi a prevederilor legale în vigoare, în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, adaptării volumului ofertei la cerinţele pieţei şi creşterii valorii adăugate.
ART. 57
(1) La propunerea ANPA, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, se stabilesc criteriile de recunoaştere/ retragere, după caz, a organizaţiilor de producători/profesionale din sectorul pescăresc, precum şi drepturile şi facilităţile acordate acestora.
(2) Activitatea economică desfăşurată de membrii organizaţiilor în zonele geografice în care s-au constituit reprezintă criteriul principal de recunoaştere.
ART. 58
Organizaţiile de producători, organizaţiile profesionale şi organizaţiile patronale şi sindicale ale personalului din sector au statutul de entităţi reprezentative în procesul consultativ de adoptare a deciziilor în cadrul Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc.
CAP. XI
Organizarea pieţei produselor pescăreşti
ART. 59
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la propunerea ANPA, stabileşte măsuri privind producţia, comercializarea, procesarea şi prelucrarea produselor obţinute din acvacultură pentru:
a) respectarea standardelor de calitate a produselor din acvacultură pe toată durata procesului de producţie, prelucrare/ procesare şi comercializare, pentru a asigura trasabilitatea, transparenţa pe piaţă şi pentru a face posibilă informarea corespunzătoare a consumatorilor, în special în ceea ce priveşte natura produsului;
b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din acvacultură;
c) încurajarea şi sprijinirea procesării şi prelucrării produselor din acvacultură;
d) îmbunătăţirea calităţii şi promovarea produselor din acvacultură;
e) mărirea gradului de utilizare şi creştere a valorii adăugate a materiei prime obţinute din acvacultură.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale facilitează accesul producătorilor în pieţe locale, în colaborare cu parteneri din mediul economic asociativ, cu respectarea măsurilor privind comercializarea şi procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură stabilite de ANPA.
ART. 60
(1) În scopul măririi gradului de utilizare a materiei prime şi de creştere a valorii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale elaborează cadrul de reglementare pentru susţinerea activităţii de procesare a produselor provenite din acvacultură.
(2) Măsurile de sprijin sunt îndreptate către:
a) diversificarea produselor;
b) îmbunătăţirea calităţii produselor;
c) elaborarea de norme şi standarde;
d) folosirea resurselor excedentare sau subutilizate;
e) utilizarea subproduselor;
f) încurajarea organizaţiilor profesionale şi interprofesionale;
g) funcţionarea optimă a efectivelor piscicole;
h) reducerea impactului asupra mediului înconjurător.
CAP. XII
Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea în domeniul acvaculturii
ART. 61
Pentru atingerea obiectivelor privind creşterea competitivităţii activităţii de acvacultură, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale coordonează, promovează, sprijină şi încurajează cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea în domeniul acvaculturii.
ART. 62
Direcţiile şi obiectivele de cercetare-dezvoltare-inovare pentru domeniul acvaculturii, prevăzute în cadrul Strategiei sectoriale, respectiv Programul sectorial de cercetare-dezvoltare-inovare, sunt aprobate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la propunerea ANPA, cu avizul Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc.
ART. 63
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin ANPA, promovează şi susţine parteneriatele de cercetaredezvoltare-inovare în domeniul acvaculturii între autorităţi, institute de cercetare de profil şi agenţi economici/ organizaţii de producători.
ART. 64
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susţine şi colaborează cu instituţiile de cercetare şi învăţământ din domeniul acvaculturii în vederea furnizării de date ştiinţifice în scopul elaborării politicilor, reglementărilor şi deciziilor pentru dezvoltarea şi asigurarea competitivităţii sectorului.
CAP. XIII
Formarea profesională şi instruirea personalului
ART. 65
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării iniţiază şi susţine programe de formare profesională în domeniul acvaculturii, la toate nivelurile de calificare, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene.
ART. 66
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susţine organizaţiile de producători care derulează programe de formare profesională şi de instruire continuă a personalului care lucrează în acvacultură şi în domeniile conexe, precum prelucrarea, procesarea, comercializarea peştelui provenit din acvacultură şi turismul piscicol, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene.
ART. 67
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale contribuie la finanţarea participării organizaţiilor de producători recunoscute la organisme relevante europene şi internaţionale, cu încadrarea în prevederile bugetare proprii.
CAP. XIV
Răspunderi şi sancţiuni
ART. 68
Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi de către persoane fizice sau juridice atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală.
ART. 69
(1) Pentru a se asigura de respectarea legislaţiei în domeniul acvaculturii, procesării, transportului, comercializării produselor din acvacultură şi activităţilor conexe, ANPA organizează acţiuni permanente de inspecţie şi control.
(2) Persoanele supuse controlului au obligaţia să permită accesul la sediile şi punctele de lucru ale unităţilor controlate, la toate navele/ambarcaţiunile auxiliare, uneltele şi instalaţiile de recoltare, fermele şi instalaţiile de acvacultură, construcţiile-anexe, mijloacele de transport, unităţile de procesare, comercializare şi alimentaţie publică şi să pună la dispoziţia personalului cu drept de inspecţie şi control toate documentele şi mijloacele necesare îndeplinirii funcţiei de inspecţie şi control şi, totodată, să furnizeze date statistice în conformitate cu activităţile prevăzute în programele statistice şi actele juridice comunitare în domeniul sectorului pescăresc.
(3) Procedura de inspecţie şi control se stabileşte de către ANPA, prin ordin al preşedintelui.
ART. 70
Neîndeplinirea de către titularul înregistrării/licenţei de acvacultură a măsurilor legale dispuse de personalul cu drept de inspecţie şi control, la termenele şi în condiţiile stabilite, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.
ART. 71
Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei la 35.000 lei:
a) introducerea în amenajările piscicole, fără avizul ANPA şi al autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, prevăzut la art. 39 alin. (3) şi art. 44, a altor specii decât cele admise prin înregistrarea/licenţa de acvacultură;
b) refuzul de a permite accesul personalului cu drept de inspecţie şi control în zonele prevăzute la art. 69 alin. (2);
c) desfăşurarea activităţii de acvacultură fără a deţine înregistrare/licenţă de acvacultură, conform prevederilor art. 2 pct. 19 şi 20.
ART. 72
Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 40.000 lei la 80.000 lei:
a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
b) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenţa resurselor acvatice vii din cadrul amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
c) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
d) neasigurarea debitului de apă necesar sau a dreptului de servitute în cazuri de forţă majoră, în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole din amenajările piscicole, în aval de o lucrare de barare;
e) aruncarea sau depozitarea rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile amenajărilor piscicole;
f) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice ce au ca sursă de apă amenajările piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
g) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale.
ART. 73
(1) Extragerea peştelui, precum şi a apei din amenajările piscicole fără acordul administratorului fermei piscicole constituie infracţiunea de furt, prevăzută de art. 228 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Tentativa se pedepseşte potrivit art. 232 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 74
(1) Sunt supuse confiscării, potrivit art. 112 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, uneltele, ambarcaţiunile de pescuit cu motoarele şi rezervoarele aferente, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri folosite la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 228 şi 229 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Produsele din acvacultură rezultate din săvârşirea infracţiunilor, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt supuse confiscării în condiţiile art. 249 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) În situaţia în care proprietarul este autor sau, după caz, complice la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de prezenta lege, produsele de acvacultură prevăzute la alin. (2) se valorifică în condiţiile legii.
(4) Valorificarea produselor din acvacultură confiscate se face la preţul pieţei de achiziţie cu ridicata practicat de către operatorul economic căruia îi sunt predate acestea, calculat ca medie aritmetică a ultimelor 3 preţuri de achiziţie obţinute de la furnizorii acestuia, pentru produsele din acvacultură identice. Dovada stabilirii preţului de comercializare a produselor din acvacultură confiscate se face prin documentele fiscale de achiziţie.
(5) Pentru produsele din acvacultură confiscate prevăzute la alin. (2), care necesită depozitare sau distrugere, costurile operaţiunilor sunt imputate făptuitorului.
(6) Confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţiile prevăzute la art. 71 şi 72 se dispune în condiţiile art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Navele sau ambarcaţiunile de pescuit, cu motoarele şi rezervoarele aferente, autovehiculele şi alte bunuri neinterzise de lege la deţinere/utilizare confiscate, care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de prezenta lege, se preiau în folosinţă gratuită de către structura din care face parte organul de inspecţie şi control, pentru a fi folosite în activităţi de combatere a infracţiunilor/contravenţiilor piscicole, până la rămânerea definitivă a unei decizii/hotărâri prin care se dispune restituirea bunurilor confiscate.
(8) Odată cu restituirea bunurilor confiscate, folosite în condiţiile alin. (7), instituţia care a beneficiat de folosinţa acestora restituie proprietarului contravaloarea gradului de uzură de la momentul folosinţei şi până la momentul restituirii. Eventualele pagube aduse bunurilor menţionate mai sus sunt suportate de instituţia din care face parte persoana care a produs paguba.
(9) În cazurile de confiscare a produselor din acvacultură prevăzute la alin. (2), organele de inspecţie şi control dispun de îndată valorificarea lor în condiţiile legii, inclusiv prin donaţie către unităţi de asistenţă socială sau către orice altă entitate de utilitate publică.
(10) Operaţiunile de distrugere a bunurilor interzise de legile în vigoare sunt filmate, iar înregistrările video sunt stocate pentru o perioadă de minimum 3 ani de către organul de inspecţie şi control. De asemenea, bunurile ce necesită condiţii speciale de distrugere sunt predate operatorilor economici specializaţi, urmând a fi încheiat un proces-verbal.
(11) Instituţiile de inspecţie şi control desemnează persoane din rândul personalului propriu care să se ocupe în mod special de valorificarea bunurilor confiscate, iar conducerile instituţiilor de inspecţie şi control încheie parteneriate cu Ministerul Afacerilor Interne în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(12) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedurile necesare punerii în aplicare a dispoziţiilor alin. (1)-(11) se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.
ART. 75
(1) Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să efectueze acte de constatare pentru faptele prevăzute la art. 73 şi persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul ANPA, Gărzii Naţionale de Mediu, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, precum şi ofiţerii şi agenţii din cadrul Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române cu drept de control şi personalul silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, conform prevederilor art. 61 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţiile organelor de constatare a infracţiunilor, prevăzute de Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 70-72 se fac de către personalul prevăzut la alin. (1).
ART. 76
Contravenţiilor prevăzute la art. 70-72 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. XV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 77
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 1 alin. (2) lit. e) şi l), art. 2 pct. 1 şi 2, art. 4 alin. (3) lit. d) şi alin. (5), art. 26 lit. e)-h), art. 43-45, art. 46^1, 46^2, 47 şi art. 61 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
(2) În tot cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „pescuit şi acvacultură“ se înlocuieşte cu sintagma „pescuit“.
ART. 78
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, elaborează şi aprobă, prin hotărâre a Guvernului, normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
SORIN-MIHAI GRINDEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 4 decembrie 2025.
Nr. 206.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
