Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor
Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAP. I Principii generale ART. 1 Mandatul reprezentativ (1) Deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de legile ţării. (2) În exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului. (3) Orice mandat imperativ este nul.
CAP. II Validarea şi regimul mandatului ART. 2 Procedura validării (1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. (2) Validarea mandatului de deputat sau de senator se face în conformitate cu prevederile regulamentului fiecărei Camere.
ART. 3 Jurământul (1) După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor: "Jur credinţă patriei mele România; Jur să respect Constituţia şi legile ţării; Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu."
(2) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, care se înlocuieşte cu formula: "Jur pe onoare şi conştiinţă"
şi aceasta prefaţează jurământul. (3) Jurământul scris se rosteşte solemn, se semnează de fiecare deputat sau senator şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui Camerei. (4) Refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act. (5) Supleanţii de pe listele oficiale de aleşi şi care sunt chemaţi să ocupe locurile vacante, în condiţiile legii electorale, vor depune jurământul de credinţă după validarea mandatului, potrivit aceleiaşi proceduri şi cu aceleaşi consecinţe juridice.
ART. 4 Declaraţia de avere (1) După întrunirea legală a Camerelor şi înainte de validarea mandatului, fiecare deputat şi fiecare senator este obligat să depună declaraţia de avere în condiţiile prevăzute de lege. (2) Declaraţia de avere se completează, se datează şi se semnează personal şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, care eliberează dovada de primire, pe care titularul o prezintă Comisiei de validare a mandatelor. (3) După validarea mandatelor, declaraţia de avere se publică pe paginile de Internet ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului şi în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. (4) Deputaţii şi senatorii au obligaţia de a declara averea la începutul şi la încheierea mandatului, inclusiv la încetarea acestuia înainte de termen. Deputaţii şi senatorii care, în urma alegerilor, obţin un nou mandat depun numai declaraţia de avere aferentă începutului de mandat, care va fi considerată şi declaraţie de avere pentru sfârşitul mandatului anterior. (5) Deputaţii şi senatorii au obligaţia de a actualiza anual declaraţia de avere, în situaţia dobândirii unor bunuri de natura celor prevăzute în anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 5 Legitimaţia şi însemnul distinctiv (1) După constituirea legală a fiecărei Camere, deputaţilor şi senatorilor li se eliberează legitimaţia de membru al Camerei, semnată de preşedintele acesteia. (2) Deputaţii şi senatorii primesc un însemn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului. (3) Modelul însemnului se stabileşte de Biroul permanent al fiecărei Camere, iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia se asigură din bugetul fiecărei Camere.
ART. 6 Durata mandatului Durata mandatului de deputat sau de senator este egală cu durata mandatului Camerei din care face parte, în afară de cazurile în care mandatul încetează din alte cauze prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege, înainte de termen.
ART. 7 Încetarea mandatului (1) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. (2) Încetarea mandatului datorită incompatibilităţii se face prin notificare scrisă, făcută de deputat sau de senator, înaintată Biroului permanent al Camerei din care face parte şi prezentată plenului Camerei. (3) În cazul în care deputatul sau senatorul aflat în stare de incompatibilitate nu notifică în scris acest lucru şi starea de incompatibilitate continuă să existe, acesta este considerat demis de drept din funcţia de deputat sau de senator, cu data constatării stării de incompatibilitate, situaţie care se aduce la cunoştinţa Camerei din care face parte. Hotărârea Camerei prin care se constată starea de incompatibilitate şi de vacantare a locului de deputat sau, respectiv, de senator se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Deputatul sau senatorul poate demisiona prin notificare scrisă adresată preşedintelui Camerei din care face parte. Preşedintele, în şedinţă publică a plenului Camerei, îl întreabă pe deputat sau pe senator dacă stăruie în demisie şi, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în şedinţa de plen pentru a răspunde, preşedintele declară locul vacant. Hotărârea Camerei prin care s-a luat act de vacantarea locului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) Prevederile alin. (2), (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi în celelalte cazuri de încetare a mandatului de deputat sau de senator, înainte de termen în cazul încetării mandatului pentru pierderea drepturilor electorale. (6) Mandatul de deputat sau de senator se prelungeşte de drept în cazul în care mandatul Camerei din care face parte se prelungeşte de drept în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) şi (4) din Constituţie, republicată.
ART. 8 Regimul juridic (1) Mandatul de deputat sau de senator se supune regimului juridic prevăzut de Constituţie şi de prezenta lege, completat cu dispoziţiile regulamentelor Camerelor Parlamentului. (2) Mandatul de deputat sau de senator nu poate fi întrerupt, suspendat sau revocat.
CAP. III Principii şi reguli de conduită parlamentară ART. 9 Principiul interesului naţional Deputaţii şi senatorii au îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni şi al locuitorilor din circumscripţiile electorale pe care le reprezintă.
ART. 10 Principiul legalităţii şi al bunei-credinţe (1) Deputaţii şi senatorii, în calitatea lor de reprezentanţi aleşi ai poporului român, îşi îndeplinesc îndatoririle şi îşi exercită drepturile în conformitate cu Constituţia, legile ţării şi regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului, pe toată durata mandatului pe care îl deţin. (2) Deputaţilor şi senatorilor le este interzis să îşi asume faţă de persoanele fizice sau juridice obligaţii financiare ori de alt tip, menite să influenţeze exercitarea mandatului cu bună-credinţă, potrivit propriei conştiinţe.
ART. 11 Principiul transparenţei (1) Deputaţii şi senatorii trebuie să dea dovadă de transparenţă în activitatea parlamentară. (2) Deputaţii şi senatorii au obligaţia menţinerii unui dialog permanent cu cetăţenii pe problemele care îi interesează şi care rezultă din asumarea şi exercitarea mandatului de parlamentar.
ART. 12 Principiul fidelităţii Deputaţii şi senatorii sunt datori să manifeste pe durata exercitării mandatului fidelitate faţă de România şi popor şi respect faţă de oameni.
ART. 13 Respectarea regulamentelor Deputaţii şi senatorii sunt obligaţi să respecte prevederile regulamentelor, să se supună normelor de conduită civilizată, de curtoazie şi de disciplină parlamentară şi să nu aibă atitudini sau să folosească expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare sau calomnioase.
CAP. IV Incompatibilităţi, interdicţii şi declaraţia de interese ART. 14 Incompatibilităţi cu caracter general (1) Nimeni nu poate fi în acelaşi timp deputat şi senator. (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
ART. 15 Incompatibilităţi cu funcţii din economie (1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu următoarele funcţii: a) preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţi comerciale, inclusiv la bănci ori la alte instituţii de credit, la societăţi de asigurare şi la cele financiare, precum şi în instituţii publice; b) preşedinte sau secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a); c) reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. a); d) manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale; e) comerciant persoană fizică; f) membru al unui grup de interes economic, definit conform legii.
(2) Procedura de constatare a incompatibilităţii este cea prevăzută în prezenta lege.
ART. 16 Alte incompatibilităţi (1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu funcţiile şi activităţile persoanelor care conform statutului lor nu pot face parte din partide politice. (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu calitatea de membru cu drepturi depline în Parlamentul European. (3) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte. (4) Alte incompatibilităţi cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organică.
ART. 17 Interdicţie publicitară Este interzisă folosirea numelui însoţit de calitatea de deputat sau de senator în orice acţiune publicitară privitoare la orice societate comercială, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop lucrativ.
ART. 18 Procedura declarării incompatibilităţii (1) Deputatul sau senatorul care la data intrării în exerciţiul mandatului şi după validare se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute la art. 15, 16 şi 17 sau în alte legi speciale va informa în scris, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte despre această situaţie. (2) În termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de deputat sau de senator şi funcţia ori funcţiile incompatibile, demisionând potrivit opţiunii sale. (3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă nu şi-a exprimat opţiunea, deputatul sau senatorul este considerat demisionat de drept. Situaţia se aduce la cunoştinţa Camerei, care constată demisia de drept. Hotărârea Camerei de constatare a demisiei şi declararea locului vacant se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Orice stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului de parlamentar trebuie adusă la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei, în scris şi în termen de 30 de zile de la data intervenirii acesteia. (5) Procedura de declarare a stării de incompatibilitate se desfăşoară conform prevederilor prezentei legi şi ale regulamentului fiecărei Camere.
ART. 19 Declaraţia de interese Deputaţii şi senatorii au obligaţia ca în termen de 15 zile de la validare să depună la secretarul general al Camerei din care fac parte declaraţia de interese întocmită pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile legale.
CAP. V Imunitatea parlamentară ART. 20 Scopul imunităţii (1) Imunitatea parlamentară este ansamblul de dispoziţii legale care asigură deputaţilor şi senatorilor un regim juridic derogatoriu de la dreptul comun în raporturile lor cu justiţia şi în scopul de a le garanta independenţa. (2) Imunitatea parlamentară este direct şi indisolubil legată de mandatul de deputat sau de senator.
ART. 21 Caracterele imunităţii (1) Imunitatea parlamentară nu este susceptibilă de suspendare sau de întrerupere şi nu se poate renunţa la aceasta. Imunitatea parlamentară este imperativă şi de ordine publică. (2) Imunitatea parlamentară poate fi ridicată numai de către Camera din care deputatul sau senatorul face parte, în conformitate cu prevederile art. 72 din Constituţie, republicată, şi potrivit procedurii prevăzute de regulamentul fiecărei Camere. (3) Imunitatea parlamentară începe odată cu validarea mandatului de deputat sau de senator şi încetează la data încheierii mandatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege.
ART. 22 Imunitatea pentru opinii politice Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
ART. 23 Regimul în procesul penal (1) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi ori arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte şi numai după ascultarea lor. (2) Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorităţii membrilor Camerei. Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată de către ministrul justiţiei. (4) Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera căreia îi aparţine deputatul sau senatorul în cauză va fi convocată de urgenţă de către preşedintele acesteia. Biroul permanent al Camerei este competent a lua de urgenţă măsura provizorie a revocării reţinerii, pe care o va supune plenului de îndată la întrunirea Camerei. (5) Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului parlamentar, care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările ulterioare, şi cu prealabila aprobare a Biroului permanent al Camerei respective.
ART. 24 Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie (1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiţiei. (2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor săi. (3) Cererea ministrului justiţiei, însoţită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului. (4) Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi. Hotărârea Camerei se comunică de îndată ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 3 zile. Data comunicării către ministrul justiţiei este data intrării în vigoare a hotărârii. (5) În condiţiile în care Parlamentul se găseşte în vacanţă, preşedintele Camerei ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.
ART. 25 Caracterul hotărârilor Camerelor Hotărârile Camerei Deputaţilor şi ale Senatului, ca şi cele ale birourilor permanente respective, adoptate în materie de imunitate parlamentară, sunt definitive şi executorii, obligatorii faţă de orice autoritate publică, şi se execută întocmai şi de îndată. Ministrul justiţiei răspunde de executarea acestor hotărâri.
ART. 26 Protecţia autorităţii (1) Pe durata exercitării mandatului de parlamentar deputaţii şi senatorii sunt purtători ai autorităţii publice de stat. (2) Orice faptă prin care se aduce atingere onoarei ori reputaţiei unui deputat sau senator, ca şi ameninţarea ori actele de violenţă săvârşite împotriva acestuia, în legătură cu exercitarea mandatului, se pedepsesc conform dispoziţiilor Codului penal privind infracţiunile contra autorităţii. (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazurile în care faptele sunt săvârşite împotriva soţiei sau copiilor deputatului ori senatorului în scopul de a exercita presiuni sau de a influenţa deciziile acestuia în exercitarea mandatului. (4) Protecţia juridică penală prevăzută la alin. (2) şi (3) se aplică şi după încetarea mandatului dacă faptele sunt comise în legătură cu exercitarea acestuia.
ART. 27 Regimul mobilizării sau concentrării Pe durata exercitării mandatului de parlamentar deputaţii şi senatorii nu pot fi concentraţi sau mobilizaţi.
CAP. VI Obligaţiile deputaţilor şi senatorilor ART. 28 Izvorul obligaţiilor Îndatoririle fundamentale şi obligaţiile principale ale deputaţilor şi senatorilor sunt cele care decurg din Constituţie, lege, din prezentul statut şi din regulamente.
ART. 29 Participarea la şedinţă (1) Participarea la lucrările Camerei din care fac parte reprezintă pentru deputaţi şi senatori o obligaţie legală, morală şi regulamentară. (2) Se consideră absent motivat deputatul sau senatorul care: a) este membru al Guvernului; b) a primit de la Camera din care face parte sau de la Parlament o însărcinare care îl reţine în afara lucrărilor Parlamentului; c) este în concediu medical; d) are aprobată motivarea absenţei conform regulamentelor Camerelor, pentru rezolvarea unor probleme personale sau a celor ce rezultă din exercitarea mandatului.
(3) Numele deputaţilor şi senatorilor absenţi nemotivat de la lucrările fiecărei Camere, precum şi din comisiile permanente vor fi publicate pe paginile de Internet ale acestora, lunar, potrivit procedurii stabilite de regulamentul fiecărei Camere.
ART. 30 Sancţionarea pentru absenţele nemotivate (1) Deputatul sau senatorul care lipseşte de la 5 şedinţe ale Camerei sau de la 3 şedinţe ale comisiei permanente din care face parte, în aceeaşi sesiune, fără a avea concediu sau peste concediul aprobat, este obligat să justifice în scris absenţele. (2) Deputatul sau senatorul care nu se conformează prevederilor alin. (1) pierde drepturile la indemnizaţie, la diurnă şi la celelalte drepturi băneşti, corespunzător perioadei în care a lipsit. (3) Regulamentele Camerelor stabilesc procedurile de urmat pentru executarea prevederilor alin. (1) şi (2), inclusiv acordarea concediilor cu plata drepturilor băneşti, care nu pot fi mai mari de 8 zile pe durata unei sesiuni şi care se aprobă de preşedintele Camerei pentru cele de până la 4 zile şi de Biroul permanent al Camerei pentru cele de peste 4 zile.
CAP. VII Drepturile deputaţilor şi senatorilor în exercitarea mandatului ART. 31 Sfera şi semnificaţia (1) Drepturile şi libertăţile ce decurg din mandatul de deputat sau de senator sunt specifice acestei demnităţi publice şi se fundamentează pe drepturile şi libertăţile generale ale cetăţeanului, completate cu ceea ce implică în mod special exercitarea mandatului. (2) Drepturile, libertăţile, ca şi obligaţiile deputatului sau senatorului sunt politice şi patrimoniale; prin exercitarea acestora se realizează conţinutul politic al mandatului, precum şi strategia măsurilor de protecţie a mandatului şi a titularului acestuia.
ART. 32 Dreptul de a fi ales în structuri parlamentare Un deputat sau un senator are dreptul să fie ales, în condiţiile regulamentului, ca membru al Biroului permanent al Camerei respective, ca membru sau în conducerea unei comisii permanente, al unei comisii speciale ori al unei comisii de anchetă.
ART. 33 Dreptul de a alege organele de conducere (1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulamentul propriu. Resursele financiare ale fiecărei Camere sunt prevăzute în bugetul propriu pe care şi-l adoptă fiecare Cameră. (2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent, în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de regulamente. Pierderea sprijinului politic atrage încetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent sau de titular al oricărei funcţii obţinute prin susţinere politică. (3) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale, în condiţiile prevăzute de regulamente. Camerele îşi pot constitui comisii comune. Condiţiile de constituire, obiectivele activităţii şi procedurile de lucru ale comisiilor de orice fel se stabilesc în regulamentul fiecărei Camere şi în regulamentul şedinţelor comune ale Camerelor sau ad-hoc pentru comisiile speciale ori de anchetă.
ART. 34 Dreptul de asociere în grup parlamentar Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
ART. 35 Drepturile politice specifice Principalele drepturi politice ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi obligaţiile corelative acestora sunt următoarele: a) dreptul la iniţiativă legislativă; b) dreptul de a iniţia şi de a susţine moţiuni simple sau de cenzură; c) dreptul de a iniţia şi de a susţine hotărâri ale Camerei, în orice problemă de competenţa acesteia; d) dreptul de a face declaraţii politice, de a pune întrebări, de a face interpelări şi alte asemenea intervenţii; e) dreptul de a cere întrunirea în sesiune extraordinară a Camerei sau a structurilor de lucru ale acesteia; f) dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, potrivit art. 146 lit. a)-c) din Constituţie, republicată; g) dreptul de a cere suspendarea din funcţie sau punerea sub acuzare a Preşedintelui României, în condiţiile art. 95 şi 96 din Constituţie, republicată; h) dreptul de a cere punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, în condiţiile art. 109 din Constituţie, republicată; i) dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia, în reglementarea prevăzută de lege şi de regulamentele parlamentare; j) dreptul la cuvânt, libertatea de exprimare şi dreptul de vot.
ART. 36 Modalităţi de exercitare (1) Drepturile pot fi exercitate individual, prin grupurile parlamentare sau prin numărul de parlamentari stabilit de Constituţie, potrivit naturii lor juridice. (2) Drepturile şi libertăţile se exercită în limitele conţinutului legal al mandatului de parlamentar şi numai în formele şi cu procedura prevăzute în regulamentul fiecărei Camere şi în Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. (3) Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice ori al creaţiei intelectuale, precum şi în alte domenii stabilite de lege.
CAP. VIII Exercitarea mandatului în circumscripţia electorală ART. 37 În activitatea din circumscripţiile electorale deputaţii şi senatorii au drepturile şi îndeplinesc obligaţiile pe care le implică exercitarea legală a mandatului de parlamentar, adaptate în mod corespunzător naturii şi formelor specifice ale acestei activităţi din teritoriu.
ART. 38 Birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor (1) În scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, deputaţii şi senatorii primesc lunar o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului, respectiv a senatorului. (2) În limitele sumei prevăzute la alin. (1), deputaţii şi senatorii pot organiza, separat sau prin asociere, birouri parlamentare, ca regulă, în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi. (3) Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot organiza birouri parlamentare şi în alte circumscripţii electorale decât cele în care au fost aleşi. Ceilalţi parlamentari pot organiza, în limita sumei prevăzute la alin. (1), astfel de birouri parlamentare, la solicitarea partidelor politice pe lista cărora au candidat, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau, după caz, al Senatului. (4) În cazul în care spaţiile necesare birourilor parlamentare nu pot fi asigurate de către autorităţile administraţiei locale, acestea se pot închiria de la alte persoane juridice sau fizice. (5) Chiria aferentă spaţiilor, cheltuielile de întreţinere, drepturile băneşti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor şi alte cheltuieli aferente exercitării mandatului se asigură din sumele forfetare alocate deputaţilor şi senatorilor. (6) Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor se face prin încheierea unui contract de muncă pe durată determinată sau a unui contract civil. În cazul angajării pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, încadrarea salariaţilor se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz, la propunerea deputaţilor sau a senatorilor în cauză, iar în cazul contractului civil, acesta se încheie între deputaţii sau senatorii în cauză şi persoana fizică. (7) Modul de utilizare şi justificare a sumei forfetare se stabileşte prin hotărâre a birourilor permanente reunite ale celor două Camere, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (8) Deputaţii şi senatorii pot primi cetăţeni în audienţă şi în alte circumscripţii electorale decât cele în care au fost aleşi, în birourile parlamentare existente, la solicitarea titularilor acestora, sau în alte spaţii publice corespunzătoare.
ART. 39 Obligaţiile autorităţilor locale (1) Autorităţile publice locale şi prefecturile sunt obligate să sprijine organizarea şi funcţionarea birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor, prin asigurarea de spaţii pentru sedii, procurarea mobilierului necesar, inclusiv prin împrumut de folosinţă sau închiriere. (2) Serviciile descentralizate şi deconcentrate ale ministerelor şi ale autorităţilor centrale de reglementare sunt obligate să sprijine prin mijloacele specifice ale activităţii lor organizarea şi funcţionarea legală a birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi activitatea acestora.
ART. 40 Diurna de deplasare şi cheltuielile de cazare (1) Deputaţii şi senatorii prezenţi la lucrările Parlamentului, care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti, primesc o diurnă de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizaţia lunară prevăzută pentru deputat sau senator. (2) Deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti li se asigură pe durata mandatului cazare gratuită sau, la alegere, în cazul în care nu beneficiază de cazare gratuită, li se acordă, pe noapte, pe bază de declaraţie pe propria răspundere dată în condiţiile legii, 70% din tariful minim practicat de unităţile hoteliere şi care este achitat unui deputat sau senator. (3) De aceleaşi diurnă şi drepturi de decontare a cazării la unităţi hoteliere, în alte spaţii de cazare autorizate, sau pe bază de declaraţie conform alin. (2), a 70% din tariful minim aplicat de unităţile hoteliere şi care este achitat unui deputat sau senator în municipiul Bucureşti beneficiază deputaţii şi senatorii care: a) efectuează deplasări în ţară din însărcinarea preşedintelui Camerei Deputaţilor sau al Senatului, a birourilor permanente ale celor două Camere, a birourilor comisiilor permanente sau a liderilor grupurilor parlamentare; b) nu domiciliază în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi, pe timpul deplasării în aceste circumscripţii, în vederea îndeplinirii activităţilor legate de desfăşurarea mandatului; c) se deplasează în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi, în altă localitate decât cea de domiciliu, în vederea îndeplinirii activităţilor legate de desfăşurarea mandatului; d) deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care se deplasează în alte localităţi din ţară, în afara celei de domiciliu, pentru activităţile legate de exercitarea mandatului.
(4) Deputaţii şi senatorii care se deplasează în timpul vacanţelor parlamentare în cadrul circumscripţiilor electorale în care au fost aleşi, în altă circumscripţie sau la Bucureşti pentru îndeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului beneficiază de diurna de deplasare şi cazare conform alin. (1) şi (2), în limita numărului de zile stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv de Biroul permanent al Senatului.
CAP. IX Alte drepturi patrimoniale ale parlamentarilor ART. 41 Dreptul la indemnizaţie (1) Deputaţii şi senatorii primesc, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, o indemnizaţie lunară, stabilită prin lege. (2) Indemnizaţia se primeşte de fiecare parlamentar de la data intrării în exerciţiul mandatului, sub condiţia validării, şi până la data încetării mandatului. (3) Indemnizaţia lunară are regimul juridic prevăzut de lege pentru salariu, cu reducerile şi majorările prevăzute de lege şi de regulamentele celor două Camere. (4) Indemnizaţiile lunare sunt impozabile în condiţiile legii. Acestea vor fi actualizate, în aceleaşi procente, odată cu indexările salariale acordate personalului din sistemul bugetar, sau prin alte prevederi legale. (5) Indemnizaţia lunară a deputaţilor şi senatorilor se cumulează cu pensia sau cu alte venituri şi se supune impozitului pe venit, conform legii. (6) După expirarea mandatului, deputaţii şi senatorii care nu au mai fost aleşi şi nici nu beneficiază de pensie sau de altă sursă de venit beneficiază în continuare, pe o perioadă de cel mult 3 luni, de o indemnizaţie tranzitorie din partea Camerei respective.
ART. 42 Deputaţii şi senatorii membri ai Guvernului (1) Deputaţii şi senatorii pot fi numiţi membri ai Guvernului şi pot fi revocaţi din aceste funcţii în conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale legilor în vigoare. (2) Deputaţilor şi senatorilor care deţin funcţia de membru al Guvernului, în perioada exercitării acesteia, li se aplică, în privinţa salarizării, dispoziţiile Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Deputaţii şi senatorii, membri ai Guvernului, beneficiază de drepturile cuvenite exercitării mandatului de parlamentar, cu excepţia drepturilor pentru decontul de teritoriu şi a diurnei de şedinţă.
ART. 43 Dreptul la cheltuieli de protocol (1) Fondul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Fondul preşedintelui Senatului se aprobă anual, prin bugetul fiecărei Camere. (2) Pentru primirea delegaţiilor străine şi a invitaţilor din ţară sau din străinătate se constituie Fondul de protocol, aprobat anual prin bugetul fiecărei Camere. Baremele de cheltuieli pentru acţiunile de protocol se aprobă de birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
ART. 44 Dreptul la transport gratuit (1) Deputaţii şi senatorii beneficiază, pe perioada mandatului, de transport intern gratuit pe liniile aeriene interne, auto, fluviale şi pe calea ferată, cu orice categorie de trenuri de călători, la clasa I. Biletele de călătorie se vor elibera pe baza legitimaţiei de deputat sau de senator. (2) Deputaţii şi senatorii beneficiază, pe perioada mandatului, de autoturism pentru deplasări în circumscripţia electorală, necesar activităţilor legate de exercitarea mandatului. (3) Deputaţii şi senatorii care folosesc autoturismul proprietate personală pentru a se deplasa săptămânal din localitatea unde domiciliază la Bucureşti şi înapoi, cei care au domiciliul în Bucureşti şi se deplasează, cel mult o dată pe săptămână, în circumscripţia electorală în care au fost aleşi şi înapoi, precum şi cei care efectuează deplasări în ţară, ca urmare a sarcinilor trasate de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, de birourile permanente ale celor două Camere, de comisiile permanente sau de către liderii grupurilor parlamentare, pentru activităţi legate de exercitarea mandatului, vor primi contravaloarea a 9,5 litri de combustibil la 100 km parcurşi. (4) De drepturile prevăzute la alin. (3) beneficiază şi deputaţii şi senatorii care se deplasează din localitatea de domiciliu în localitatea cea mai apropiată de unde se asigură transportul la Bucureşti şi înapoi. (5) La sfârşitul mandatului, deputaţii şi senatorii care nu au mai fost aleşi mai au dreptul de decontare a 6 călătorii, cu mijloacele prevăzute la alin. (1) sau cu autoturismul proprietate personală în condiţiile prevăzute la alin. (3), pentru efectuarea formalităţilor de lichidare, într-o perioadă de maximum 30 de zile.
ART. 45 Dreptul la rambursarea cheltuielilor Cheltuielile efectuate de deputaţi şi de senatori pentru taxe de poştă şi telecomunicaţii interne, efectuate în exercitarea mandatului, se decontează până la limita valorică stabilită de Biroul permanent al Camerei, în funcţie de prevederea bugetară.
ART. 46 Dreptul la vechime în muncă (1) Perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime în muncă şi în specialitate, cu toate drepturile prevăzute de lege. (2) Pe durata exercitării mandatului de deputat sau de senator, contractul de muncă sau raportul de serviciu al titularului se suspendă şi este supus regulilor prevăzute de Codul muncii şi de Statutul funcţionarilor publici, după caz.
ART. 47 Dreptul la asistenţă medicală Deputaţii şi senatorii beneficiază de medicamente, asistenţă medicală şi de concedii de boală potrivit reglementării din sistemul public şi reglementărilor speciale în domeniu.
ART. 48 Dreptul la paşaport diplomatic Deputaţii şi senatorii au dreptul la paşaport diplomatic.
CAP. X Regimul pensionării parlamentarilor ART. 49 Categorii de pensii (1) Deputaţii şi senatorii, la împlinirea condiţiilor de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv stagiul de cotizare şi vârsta de pensionare, beneficiază de pensie în cuantum prevăzut de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, republicată, cu modificările ulterioare, dacă au deţinut cel puţin trei mandate de parlamentar. (2) De pensie beneficiază şi deputaţii şi senatorii care au deţinut două sau un mandat de parlamentar, caz în care cuantumul pensiei, calculată conform alin. (1), se diminuează cu 20% şi, respectiv, 40%. (3) Pentru mandate incomplete, pensiile prevăzute la alin. (2) se diminuează sau se majorează în mod proporţional. (4) La îndeplinirea condiţiilor de pensionare, respectiv stagiul de cotizare şi vârsta de pensionare, deputaţii şi senatorii vor opta pentru pensia calculată conform alin. (1)-(3) din prezentul articol sau pentru pensia calculată în condiţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale altor legi speciale din cadrul sistemului public. (5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător deputaţilor şi senatorilor al căror mandat s-a derulat şi a expirat în perioada 1990-2004. (6) Deputaţii şi senatorii nu pot beneficia din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale decât de o singură pensie. (7) Pensiile stabilite conform prevederilor de mai sus se impozitează în condiţiile legii.
ART. 50 (1) Partea din pensie stabilită potrivit art. 49, care depăşeşte nivelul pensiei rezultate conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat. (2) În condiţiile în care indemnizaţiile deputaţilor şi senatorilor aflaţi în îndeplinirea mandatului se modifică, pensiile deputaţilor şi senatorilor se actualizează corespunzător în termen de maximum 6 luni.
ART. 51 Regimul juridic prevăzut la art. 49 şi 50 se aplică de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
CAP. XI Regimul disciplinei parlamentare ART. 52 Sfera abaterilor disciplinare Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârşite de deputaţi sau de senatori şi dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni: a) încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle deputaţilor şi ale senatorilor prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege; b) nerespectarea prevederilor regulamentului Camerei din care fac parte şi a Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; c) exercitarea abuzivă a mandatului de senator sau de deputat; d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar.
ART. 53 Sfera sancţiunilor disciplinare (1) Sancţiunile disciplinare parlamentare pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 52 sunt următoarele: a) atenţionarea; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului; d) îndepărtarea din sală pe durata şedinţei; e) avertismentul; f) interzicerea de a participa la lucrările Camerei din care face parte, pe o perioadă de cel mult 30 de zile calendaristice.
(2) În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. f), deputatul sau senatorul în cauză nu beneficiază de drepturile băneşti şi materiale ce s-ar cuveni pe durata interzicerii participării la lucrările Camerei respective.
ART. 54 Aplicarea sancţiunilor (1) Sancţiunile prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. a), b) şi c) se aplică de către preşedintele de şedinţă. (2) Sancţiunile prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. d) se aplică la solicitarea preşedintelui de şedinţă sau a unui grup parlamentar de către plenul Camerei prin votul majorităţii celor prezenţi. (3) Abaterile care implică aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. e) şi f) se constată de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar ori la sesizarea personală a unui deputat sau senator. Sesizarea se adresează preşedintelui Camerei respective în termen de cel mult o lună de la data săvârşirii faptei. (4) Comisia juridică soluţionează sesizarea în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea ei. Hotărârea Comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi, în şedinţă secretă. (5) Raportul Comisiei se înaintează de îndată, împreună cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Camerei respective. (6) Biroul permanent al Camerei respective soluţionează cauza în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea raportului. Hotărârea Biroului permanent al Camerei se prezintă în şedinţă publică a Camerei respective.
ART. 55 Contestaţia (1) Împotriva hotărârii Biroului permanent al Camerei, care vizează aplicarea sancţiunilor prevăzute de art. 54 alin. (6), se poate face contestaţie în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării. (2) Contestaţia se soluţionează de către plenul Camerei în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea acesteia, cu votul majorităţii membrilor prezenţi ai Camerei, în şedinţă secretă. (3) Hotărârea plenului Camerei este definitivă şi executorie şi se aduce la cunoştinţă publică în şedinţa de plen.
CAP. XII Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 56 Modificarea regulamentelor (1) Regulamentul Camerei Deputaţilor, Regulamentul Senatului şi Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzător cu dispoziţiile prezentei legi şi în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale pronunţate asupra prevederilor din aceste regulamente şi se vor adapta în mod corespunzător. (2) Camerele vor urmări ca reglementările instituite prin regulamentele proprii să fie concordate şi corelate pe structuri, competenţe, proceduri şi activităţi.
ART. 57 Activitatea Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (1) Toţi deputaţii şi senatorii, în calitate de membri ai Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), plătesc o cotizaţie individuală lunară la bugetul Grupului. Cuantumul acestei cotizaţii se stabileşte, se aprobă şi se modifică, după caz, prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere, la propunerea Comitetului director al GRUI. (2) Modul de utilizare a fondului GRUI, rezultat din cotizaţiile individuale ale membrilor săi, se aprobă de birourile permanente ale celor două Camere, la propunerea Comitetului director şi în conformitate cu normele metodologice de utilizare a fondului, prevăzute în Statutul GRUI.
ART. 58 Modificarea bugetelor Camera Deputaţilor şi Senatul vor introduce în structura bugetară modificările ce decurg prin aplicarea prevederilor prezentei legi.
ART. 59 Intrarea în vigoare Prezenta lege intră în vigoare în conformitate cu art. 78 din Constituţie, republicată, la 3 zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 60 Aplicarea legii (1) Comisia comună specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Statutul deputaţilor şi senatorilor devine comisie permanentă însărcinată cu interpretarea unitară şi aplicarea corectă a prevederilor legii, cu precădere a principiilor şi regulilor de conduită parlamentară şi cu rezolvarea oricăror probleme legate de aplicarea ei. (2) Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Statutul deputaţilor şi senatorilor prezintă anual, în şedinţa comună a celor două Camere, un raport privind aplicarea prezentului statut.
ART. 61 Modificări şi abrogări (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se modifică în mod corespunzător art. 61 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 1 alin. (1) şi (2), art. 16, 17, 18, art. 21 alin. (3^1)-(8), art. 22, 23, art. 24 alin. (1), art. 25, 26, 27, 28 şi art. 37 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, art. 82 alin. din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) lit. j) şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR BOGDAN OLTEANU PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU
Bucureşti, 21 aprilie 2006. Nr. 96.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
