Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 939 din 27 noiembrie 1946 pentru crearea Regiei Autonome a Exploatarilor Agricole Zootehnice, a Industriilor Agricole si Masinilor
ART. 1 Se înfiinţeazã, pe data prezentului decret-lege, pe lângã şi sub controlul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor "Regia Autonomã a Exploatarilor Agricole, Zootehnice, a Industriilor Agricole şi Maşinilor", cu denumirea prescurtata "R. E. A. Z. I. M.". R. E. A. Z. I. M. este persoana juridicã de drept public, cu patrimoniu şi gestiune proprie, organizatã conform dispoziţiunilor legii de fata. Sediul Regiei este în Capitala tarii. ART. 2 Scopul acestei Regii este de a face exploatarea raţionalã a bunurilor agricole şi a întreprinderilor din patrimoniul sau şi punerea lor în slujba agriculturii tarii. ART. 3 În vederea atingerii scopului sau, R. E. A. Z. I. M.: Va inzestra toate unitãţile tehnice cu mijloace rationale; Va produce şi va aproviziona pe agricultori cu bunuri necesare agriculturii, ca: seminţe, reproducatori, materiale viticole şi horticole şi orice alte bunuri şi mijloace destinate aceluiaşi scop; Va pune la dispoziţia agricultorilor, pentru folosinta, maşinile, uneltele agricole, atelierele, reproducatorii şi orice alte bunuri de care dispune; Va înlesni valorificarea avantajoasã a produselor agriculturii taranesti, prin industrializare, conservare, standardizare şi orice alte mijloace. Va difuza cunoştinţele agricole prin îndrumarea profesionalã, culturalã a agricultorilor din jurul exploataţiilor şi întreprinderilor sale; Va forma muncitori calificaţi; Va servi prin unitãţile ei pentru practica elevilor şi studenţilor din învãţãmântul agricol şi veterinar zootehnic*). ------------------ *) Text corectat potrivit rectificarii publicatã în Monitorul Oficial Nr. 283 din 6 Decembrie 1946.
ART. 4 Planul de producţie, programul de lucru şi repartizarea pe teritoriul tarii a staţiunilor de maşini agricole şi a instalatiunilor de industrializarea produselor agricole se va executa de Regie dupã directivele date de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor prin direcţiile de specialitate. ART. 5 Bunurile care trec asupra Regiei sunt de doua categorii: bunuri date în proprietate şi bunuri în folosinta. a) Trec în proprietatea "R. E. A. Z. I. M.-ului": 1. Toate bunurile, fermele, exploatãrile agricole, viticole, horticole, instalatiunile zootehnice, viticole şi horticole, pãşunile şi fanetele, maşinile şi uneltele agricole, atelierele de reparat maşini, instalatiunile de orice fel, pentru industrializarea, conservarea, standardizarea şi prelucrarea produselor agricole proprietatea Statului, care au fost date în folosinta Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, (M. A. D.), Camerelor Agricole, P. A. R. I. D.-ului prin diferite legi sau jurnal al Consiliului de Miniştri, numai dacã pot constitui obiectul unei exploataţii de sine stãtãtoare, precum şi acelea care pot fi anexate, din punct de vedere administrativ, la alta exploatare. Fac excepţie exploatãrile cu caracter experimental ale Institutelor de cercetãri ştiinţifice pendinte de M. A. D. şi ale Şcolilor de agricultura de toate categoriile. Bunurile provenite de la P. A. R. I. D., care nu sunt indiguite sau supuse operaţiunilor de amelioraţiuni funciare, vor fi exploatate, în vederea pescuitului, de cãtre P. A. R. I. D., atunci când vor fi acoperite cu apa. Exploatarea aceasta se va face de P. A. R. I. D., de comun acord cu administraţia localã a Regiei. 2. Toate bunurile agricole, viticole, horticole, zootehnice, pãşunile şi fanetele cu clãdiri aferente şi inventarul viu şi mort, aflate în proprietatea sau folosinta celorlalte ministere sau instituţii de Stat, afarã de acelea care au caracter de specialitate, în legatura directa cu atribuţiunile autoritãţii respective (poligon de tragere, camp permanent de instrucţie, etc.). Trecerea acestora în proprietatea R. E. A. Z. I. M.-ului, se va face pe baza de jurnal de Consiliu de Miniştri, întocmit de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, la cererea Regiei. 3. Terenurile agricole cu clãdirile aferente şi inventarul viu şi mort, care au fost şi vor fi confiscate şi trecute în patrimoniul Statului, potrivit hotãrârilor rãmase definitive, date pe baza unor legi excepţionale. 4. Toate baracamentele, atelierele fixe şi mobile de reparat maşinile, aflate în folosinta Ministerului de Rãzboi. Trecerea acestora în patrimoniul R. E. A. Z. I. M.-ului se va face pe baza de jurnal al Consiliului de Miniştri, întocmit de M. A. D., la cererea R. E. A. Z. I. M.-ului. 5. Inventarul viu care a intrat în patrimoniul Statului din efectul legii de reforma agrarã din 1945, necesar inzestrarii exploatatiei Regiei. 6. Toate bunurile cuvenite Statului prin efectul legii Nr. 485 din 1944, care au aparţinut Grupului Etnic German. 7. Toate drepturile şi obligaţiunile institutiunilor desfiinţate, prin efectul prezentei legi sau acelea ce sunt în legatura directa cu bunurile trecute în proprietatea R. E. A. Z. I. M.-ului, în afarã de datoriile privind bunurile rezultate din aplicarea legii de reforma agrarã din 1945 şi care urmeazã sa se reglementeze printr-o lege specialã. b) Trec în folosinta R. E. A. Z. I. M.-ului: 1. Toate terenurile agricole aflate în patrimoniul Oficiului Naţional al Colonizarilor, care pana la apariţia legii de fata, nu au fost atribuite, urmând ca Regia sa le restituie Oficiului Naţional al Colonizarilor, atunci când efectiv se vor da la colonizare. 2. Toate bunurile mici rezultate în urma reformei agrare din 1919 - 1921 şi 1945, care nu constituiesc, la publicarea prezentei legi, exploataţii de sine stãtãtoare şi nici nu sunt anexate, din punct de vedere administrativ, la alte exploatãri. ART. 6 Bunurile trecute în proprietatea sau folosinta Regiei vor fi inventariate de o Comisiune centrala, compusa din trei membri: directorul general al Regiei sau delegatul sau, un delegat al Ministerului Agriculturii şi Domeniilor şi un delegat al Ministerului de Finanţe. În mãsura nevoilor, comitetul de direcţie, cu avizul comisiei de la alineatul precedent, va putea infiinta comisiuni locale de inventariere. Inventarul se va întocmi descriptiv şi enumerativ. El va fi evaluat şi centralizat pana la 31 Martie 1947, potrivit instrucţiunilor date de Comisiunea centrala. ART. 7 În raporturile cu autoritãţile şi particularii, precum şi în fata instanţelor judiciare, Regia este reprezentatã prin directorul sau general sau prin inlocuitorul acestuia, ori prin organele de conducere localã, în limita atributiunilor ce li se conferã. ART. 8 Toate autoritãţile Statului, judeţului şi comunei civile şi militare, sunt datoare sa dea concursul lor, la cererea Regiei sau organelor ei subalterne, oricând li se va cere, în interesul serviciului.
CAP. 2 Organele de administrare
ART. 9 Regia este administratã de: a) Consiliul de administraţie; b) Comitetul de direcţie; c) Directorul general. a. Consiliul de administraţie ART. 10 Consiliul de administraţie se compune din 14 membrii anume: 1. Directorul general al Regiei. 2. Directorul general al Institutului de Cercetãri Agronomice al României. 3. Directorul general al Institutului Naţional Zootehnic. 4. Directorul Producţiei Vegetale, directorul Viticulturii şi Horticulturii şi directorul Creşterii Animalelor din M. A. D. 5. Un reprezentant al Ministerului de Finanţe. 6. Doi specialişti în maşini şi industrii agricole din cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor sau Ministerul Educaţiei Naţionale. 7. Patru agricultori mici, cu proprietatea pana la 10 ha, din regiuni tipice ale tarii şi recunoscuţi ca buni gospodari. 8. Un reprezentant al proprietãţii peste 25 ha, recunoscut ca bun gospodar. Membrii de la punctul 6 vor avea o vechime în serviciu de cel puţin 5 ani. ART. 11 Numirea membrilor consiliului de administraţie se face pe o perioada de 4 ani. Atât numirea, cat şi revocarea membrilor consiliului de administraţie, se va face prin decret regal, la propunerea M. A. D. Când din diferite motive s-ar ivi o vacanta în cursul perioadei de 4 ani, membrul ce se va numi în loc vacant, va funcţiona numai pana la îndeplinirea acestei perioade. Completarea vacantelor ivite se va face cu persoane din aceeaşi categorie cu membrul ieşit din consiliu. ART. 12 Membrii consiliului de administraţie nu vor putea face parte din consiliile sau comitetele instituţiilor sau întreprinderilor concurente sau care lucreazã pentru Regie. ART. 13 Consiliul de administraţie va alege la începutul fiecãrui an, din sanul sau un preşedinte, care se confirma prin decizia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. Ministrul agriculturii şi domeniilor sau subsecretarul de Stat de la acelaşi departament, pot lua parte oricând la lucrãrile consiliului de administraţie, în care caz ei prezideazã. Consiliul se întruneşte obligatoriu odatã la trei luni sau ori de câte ori va fi convocat de preşedinte în şedinţa extraordinarã. Şedinţele consiliului de administraţie sunt prezidate de preşedinte sau în lipsa acestuia de cel mai în varsta dintre membrii prezenţi. ART. 14 Deciziunile consiliului de administraţie se vor lua cu majoritate de voturi şi în prezenta a cel puţin 8 membri, printre care, neapãrat, directorul general al Regiei sau inlocuitorul sau. În caz de paritate, votul preşedintelui va decide. ART. 15 Directorul general este referentul consiliului de administraţie şi participa obligatoriu la şedinţa cu vot deliberativ. În caz de împiedicare, va delega pe subdirectorul general, care va avea, de asemenea, vot deliberativ. ART. 16 Membrii consiliului de administraţie vor fi retribuiţi cu jeton de prezenta, conform normelor legale în vigoare. ART. 17 Consiliul de administraţie are urmãtoarele atributiuni: a) Examineazã şi aproba planul de activitate şi de investiţie a Regiei, întocmit de directorul general; b) Întocmeşte bugetul de venituri şi de cheltuieli al Regiei şi-l înainteazã spre aprobare Ministerului Agriculturii şi Domeniilor şi Ministerului de Finanţe; c) Aproba bilanţul împreunã cu contul de profit şi pierderi, inventarul încheiat la sfârşitul anului şi evidenta gestiunii diferitelor fonduri speciale; d) Aproba şi înainteazã Ministerului Agriculturii şi Domeniilor dãrile de seama întocmite de Direcţia Generalã asupra mersului tehnic şi financiar al Regiei; e) Examineazã orice alte lucrãri ce-i vor fi supuse de cãtre comitetul de direcţie sau directorul general; f) Decide asupra viramentelor necesare, în cadrul bugetului de cheltuieli, precum şi asupra deschiderilor de credite suplimentare de la fondul de deschidere de credite; g) Decide asupra propunerilor de a depãşi cheltuielile totale prevãzute de buget, în cazul când s-ar constata ca exista un plus de venituri, care sa acopere plusul de cheltuieli. b. Comitetul de direcţie ART. 18 Comitetul de direcţie se compune din: directorul general al Regiei şi din trei membri din consiliul de administraţie şi anume: Directorul Producţiei Vegetale şi Directorul Creşterii Animalelor din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi reprezentantul Ministerului de Finanţe. Directorul general prezideazã comitetul de direcţie. Comitetul de întruneşte ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui sau. Hotãrârile şi avizele comitetului de direcţie se iau cu majoritate. În caz de paritate, votul preşedintelui decide. ART. 19 Membrii comitetului de direcţie vor fi retribuiţi conform normelor legale în vigoare. ART. 20 Comitetul de direcţie are urmãtoarele atributiuni: a) Aproba angajarea şi efectuarea operaţiunilor de cheltuieli, în limita creditelor bugetare sau extrabugetare, pana la un plafon ce va fi stabilit prin jurnalul Consiliului de Miniştri, cu avizul Ministerului de Finanţe. Peste acest plafon, angajarile vor fi aprobate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. b) Decide efectuarea de împrumuturi pe termen de cel mult 5 ani, pentru sumele necesare exploatarilor. c) Pe baza avizului Consiliului de avocaţi, decide încheierea de tranzacţii pentru stingerea litigiilor pana la un plafon ce va fi stabilit prin jurnal al Consiliului de Miniştri, cu avizul Ministerului de Finanţe şi avizeazã asupra celor de o valoare mai mare, care urmeazã sa fie înaintate Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pentru a fi aprobate de Consiliul de Miniştri; d) Decide încheierea de convenţiuni cu institutiunile publice şi întreprinderile din ţara şi strãinãtate, ce vor trebui aprobate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor; e) Avizeazã asupra proiectului de buget întocmit de directorul general; f) Avizeazã asupra propunerilor de înfiinţarea diferitelor fonduri speciale de care Regia are nevoie, pentru mersul regulat al exploatãri. g) Decide încheierea de împrumuturi pe termen lung pentru investiţii de la institute de credit recomandate de Ministerul Finanţelor. Aceste deciziuni sunt supuse Ministerului Agriculturii şi Domeniilor pentru a fi aprobate prin jurnalul Consiliului de Miniştri, cu avizul Ministerului de Finanţe; h) Decide asupra vânzãrii sau înstrãinãrii imobilelor ce nu mai trebuiesc sau nu mai pot servi scopului Regiei, pentru a fi înaintate Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pe temeiul unei legi de autorizare; i) Avizeazã asupra bilanţului, contului de profit şi pierderi şi contului de executarea bugetului. De asemeni, dispune asupra modului de întocmire a inventarului şi evaluare a bunurilor; j) Avizeazã asupra planului de activitate şi de investitiuni al Regiei, pentru a fi supus consiliului de administraţie spre aprobare; k) Avizeazã asupra darilor de seama întocmite de directorul general asupra mersului tehnic şi financiar al Regiei. ART. 21 Comitetul de direcţie poate trece parte din atribuţiunile sale directorului general. c. Directorul general ART. 22 Directorul general are urmãtoarele atributiuni: a) Hotãrãşte asupra chestiunilor administrative, juridice, financiare, tehnice, comerciale, industriale, de exploatare, control şi inspecţie, date în competinţa Regiei Autonome a Exploatarilor Agricole, Zootehnice, a Industriilor Agricole şi Maşinilor, în conformitate cu legea de fata; b) Are sub ordinele sale întreg personalul Regiei; c) Angajeazã cheltuielile, cum şi aprovizionarea de materiale pana la un plafon ce va fi stabilit prin jurnalul Consiliului de Miniştri; d) Numeşte, angajeazã, înainteazã, transfera, pensioneazã, sancţioneazã şi trimite în fata comisiunilor de disciplina personalul Regiei în conformitate cu dispoziţiunile Statutului funcţionarilor publici, ale legilor de organizare a Corpurilor tehnice şi ale legilor muncitoresti în vigoare; e) Întocmeşte, împreunã cu Direcţiunile Centrale, planul de activitate şi investitiuni. f) Întocmeşte, împreunã cu Direcţiunile Centrale şi judeţene, proiectul de buget anual de venituri şi cheltuieli al Regiei; g) Întocmeşte, împreunã cu Direcţiunea Contabilitãţii, inventarul şi bilanţul pe anul expirat, care, împreunã cu contul de profit şi pierdere, contul de executarea bugetului, raportul comisiunii de control, avizul comitetului de direcţie şi deciziunea consiliului de administraţie, vor fi înaintate Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pentru a fi supuse Înaltei Curţi de Conturi prin Ministerul de Finanţe; h) Încheie, cu avizul Consiliului de avocaţi, tranzacţii pana la un plafon stabilit prin jurnalul Consiliului de Miniştri; i) Controleazã aplicarea bugetului; j) Repartizeazã, cu avizul comitetului de direcţie, între Directiuni şi Servicii, sumele alocate, în conformitate cu trebuinţele fiecãrui serviciu; k) Întocmeşte anual darea de seama a activitãţii tehnice şi financiare şi comerciale a Regiei; l) Trimite delegaţi sau participa personal la congresele şi conferinţele interne sau internaţionale, în care urmeazã a se discuta chestiuni de producţie agricolã, maşini sau industrii agricole şi poate da însãrcinãri speciale pentru diferite studii şi cercetãri. m) Îngrijeşte pentru întocmirea caietelor de sarcini pentru lucrãri, materiale şi servicii; n) Dispune ţinerea licitaţiilor publice, conform normelor stabilite prin legea de fata. o) Vegheazã şi controleazã, personal sau prin delegaţii sãi, ca înregistrãrile contabile în bani şi materiale sa fie ţinute la zi şi ca întocmirea situaţiunilor financiare, a bilanţului, a conturilor anexe şi a inventarului sa se facã la timp; p) Stabileşte normele de funcţionare ale tuturor unitãţilor tehnice; q) Controleazã, prin organele Regiei, mersul normal al tuturor serviciilor; r) Întocmeşte proiectele de convenţie cu instituţiile publice şi întreprinderile din ţara şi strãinãtate şi le înainteazã cu decizia comitetului de direcţie, Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pentru aprobare; s) Întocmeşte darea de seama asupra mersului tehnic şi financiar al Regiei; t) Studiazã personal sau prin diferite Directiuni şi servicii, orice chestiuni de ordin general sau de importanta deosebita care ar putea aduce o ameliorare unitãţilor tehnice ale Regiei; u) Directorul general poate delega parte din atribuţiunile sale subalternilor sãi. ART. 23 Dacã comitetul de direcţie n-a putut fi întrunit, pentru a lua mãsuri sau rezolva chestiuni urgente, care ar atrage dupã sine pericolul unor pierderi sau altor neajunsuri pentru Regie, directorul general este autorizat sa ia, pe propria sa rãspundere, mãsurile pe care le va gãsi cu cale pentru evitarea lor, pe care le va supune apoi spre ratificare comitetului de direcţie la prima lui întrunire. CAP. 3 Organizarea serviciilor
ART. 24 Direcţiunea Generalã este condusã de un director general, ajutat în exercitarea atributiunilor sale de doi subdirectori generali*). Ei vor fi numiţi prin decret regal şi vor putea fi revocaţi, dacã se stabileşte ca au adus prejudicii materiale şi morale Regiei, constatate prin încheierile consiliului de administraţie. -------------------- *) Text corectat potrivit rectificarii publicatã în Monitorul Oficial Nr. 283 din 6 Decembrie 1946.
ART. 25 Pe lângã Direcţiunea Generalã va funcţiona un Corp de inspectori de diverse specialitãţi cu atributiuni de îndrumare şi control, al cãror numãr se va stabili, dupã necesitaţi, prin buget. Vor funcţiona pentru consultare şi consilieri tehnici de diverse specialitãţi, al cãror numãr va fi stabilit prin buget. ART. 26 Direcţiunea Generalã este Compusa din Direcţii şi Servicii centrale, precum şi din directiuni judeţene şi din alte servicii exterioare. ART. 27 Fiecare directiune este condusã de un director de specialitate, ajutat de un subdirector. ART. 28 Direcţiunile şi serviciile centrale ale Directiunii Generale sunt urmãtoarele: A. Direcţia Exploatarilor Agricole şi Zootehnice, care are urmãtoarele servicii: 1. Serviciul agricol, care organizeazã şi conduce productiunea seminţelor selecţionate. 2. Serviciul creşterii animalelor şi reproducatorilor masculi, care organizeazã şi conduce creşterea şi folosirea animalelor de prasila. 3. Serviciul viticol, care organizeazã şi conduce producţia materialului sãditor viticol. 4. Serviciul pomicol şi horticol, care organizeazã şi conduce producţia materialului sãditor pomicol şi horticol. 5. Serviciul industriilor agricole, care organizeazã şi administreazã întreprinderile industriale şi agricole ale Regiei. 6. Serviciul sericicol, apicol şi avicol. 7. Serviciul apãrãrii sãnãtãţii animalelor. 8. Serviciul desfacerii produselor. 9. Serviciul bunurilor în folosinta. B. Direcţia Staţiunilor de Maşini, are urmãtoarele servicii: 1. Serviciul organizãrii: a) Tine fisierul de evidenta a staţiunilor de maşini; b) Colaboreazã la întocmirea planurilor de investiţii; c) Face propuneri de miscarea personalului. 2. Serviciul exploatãrii, care elaboreazã instrucţiuni de organizarea şi funcţionarea maşinilor, în vederea unei exploatãri rationale şi cat mai rentabile. 3. Serviciul tehnic, care conduce atelierele de reparaţiuni şi se îngrijeşte de reparaţiunea maşinilor. C. Direcţia Planificarii, are urmãtoarele servicii: 1. Serviciul centralizarii rezultatelor şi planificarii producţiei. a) Pe baza datelor furnizate de Direcţia Contabilitãţii şi cercetãrile la unitãţile tehnice, stabileşte rentabilitatea fiecãrei unitãţi şi a fiecãrei ramuri de producţie. b) Calculeazã costul producţiei; c) Face propuneri pentru mãrirea rentabilitatii; d) Pregãteşte proiectele de planificare a producţiei. 2. Serviciul terenurilor şi al construcţiilor: a) Pãstreazã arhiva şi planurile cadastrale şi de construcţie existente; b) În colaborare cu Direcţiunea Exploatãrii, întocmeşte planurile de investiţie ce intra în competenta sa; c) Face propuneri şi urmãreşte executarea imbunatatirilor funciare; d) Întocmeşte proiectele de construcţie şi executa construcţiile noi; e) Întocmeşte proiectele şi executa reparaţiile şi reconstructiile. 3. Serviciul bunurilor şi al achiziţiilor: a) În colaborare cu Direcţiunea Exploatarilor, întocmeşte planul de investiţii ce intra în competinţa sa; b) Pe baza planului de investiţie şi în urma angajãrii de fonduri necesare, îndeplineşte formalitãţile pentru achiziţionarea bunurilor necesare Regiei; c) Conduce depozitele centrale şi pregãteşte, în colaborare cu Direcţia Contabilitãţii, instrucţiuni pentru organizarea depozitelor la serviciile exterioare. D. Direcţia Contabilitãţii, are urmãtoarele servicii: 1. Serviciul veniturilor: a) Urmãreşte situaţia financiarã a Regiei, face propuneri pentru procurare de fonduri necesare. b) Organizeazã realizarea bugetului de venituri şi pregãteşte, lucrãrile pentru contractarea de împrumuturi. 2. Serviciul cheltuielilor: A. Secţia cheltuielilor serviciilor centrale: a) Tine contabilitatea serviciilor centrale ale Regiei; b) În colaborare cu Serviciul bunurilor şi al achiziţiilor şi cu secţia cheltuielilor serviciilor exterioare, pregãteşte lucrãrile pentru întocmirea bilanţului Regiei. B. Secţia cheltuielilor serviciilor exterioare: a) Pregãteşte normele pentru ţinerea contabilitãţii serviciilor exterioare; b) Centralizeazã datele privitoare la contabilitatea serviciilor exterioare; c) Tine evidenta executãrii bugetului de cãtre serviciile exterioare; d) Face propuneri pentru utilizarea excedentelor şi acoperirea deficitelor constatate la serviciile exterioare; e) Centralizeazã bilanţurile serviciilor exterioare; f) Face propuneri pentru facerea inspectiilor şi miscarea personalului de contabilitate la serviciile exterioare. 3. Serviciul bugetului şi inventarului: a) Pregãteşte lucrãrile pentru alcãtuirea bugetului Regiei; b) Pregãteşte lucrãrile şi tine inventarul general al Regiei; c) Pregãteşte instrucţiuni pentru întocmirea, ţinerea şi comunicarea la centru a inventarului serviciilor exterioare, în colaborare cu secţia cheltuielilor serviciilor exterioare. E. Direcţia Administrativã, are urmãtoarele servicii: 1. Serviciul personalului: a) Face lucrãrile în legatura cu miscarea personalului. b) Întocmeşte fişierele personalului, alfabetic şi pe servicii, şi pãstreazã arhiva cazierelor personalului; c) Executa lucrãrile în legatura cu mobilizarile pentru lucru. 2. Serviciul calificãrii şi perfecţionãrii cadrelor: a) Urmãreşte activitatea şi calificarea personalului şi face propuneri în vederea perfecţionãrii acestuia; b) Propune organizarea de concursuri între servicii şi între salariaţii Regiei; c) Propune norme de participatiuni la beneficii, prime, taine; d) Organizeazã practica elevilor şi studenţilor la serviciile Regiei; e) În colaborare cu serviciul respectiv din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, pregãteşte întocmirea programului şi planului de îndrumare profesionalã a agricultorilor şi urmãreşte aplicarea acestuia; f) Îngrijeşte de biblioteca Regiei şi executa lucrãri în legatura cu publicarea darilor de seama şi a oricãror alte publicaţiuni ale Regiei; 3. Serviciul social: a) Pregãteşte condiţiunile contractelor de munca; b) Poarta grija îmbunãtãţirii condiţiunilor de munca ale salariaţilor (locuinţe, hrana, asistenta medicalã, etc.); c) Urmãreşte aplanarea diferendelor cu salariaţii. d) Administreazã economatele. 4. Serviciul contencios. 5. Serviciul registraturii şi arhivei. F. Serviciul casieriei. ART. 29 Serviciile exterioare ale Regiei sunt urmãtoarele: a) Inspectoratele regionale pentru controlul tehnic şi financiar al Directiunilor judeţene şi al unitãţilor de productiune. Şefii Inspectoratelor Regionale Agricole, Zootehnice şi Sanitare Veterinare ale Ministerului Agriculturii şi Domeniilor pot fi însãrcinaţi a îndeplini şi funcţia de şefi ai Inspectoratelor regionale ale Regiei; b) Directiuni judeţene de exploatare a bunurilor agricole zootehnice, maşini şi industrii agricole de care depind unitãţile tehnice din judeţul respectiv; Direcţiunile judeţene se vor infiinta, pe mãsura necesitãţilor, prin buget. Directorii Camerelor Agricole judeţene, pot fi însãrcinaţi a îndeplini şi funcţiunea de directori judeţeni ai Regiei. Directorii judeţeni vor fi ajutaţi în îndeplinirea atributiunilor lor de cãtre un subdirector; c) Unitãţi tehnice conduse de câte un administrator, având în administrare bunuri care pot face obiectul unor exploatãri separate. Aceste unitãţi sunt: 1. Fermele, tamaslacurile, hergheliile, oieriile, crescatoriile de pãsãri, pepinierele, viile, livezile de pomi fructiferi, grãdini de zarzavat. Organizarea fiecãrei unitãţi menţionate mai sus, în ceea ce priveşte cadrul activitãţii, ramura de productiune şi personalul, se va face de cãtre Direcţiunea generalã. 2. Staţiunile de maşini agricole, atelierele de reparat maşini, depozitele de piese de schimb, de combustibil şi lubrifianţi. Organizarea acestor unitãţi, în ceea ce priveşte sediul, cadrul activitãţii şi personalul, se va face de cãtre Direcţiunea generalã. Întrebuinţarea maşinilor agricole se va desfasura dupã planul întocmit de comun acord cu şeful ocolului agricol în raza cãruia se gãseşte staţiunea de maşini. Plata muncilor efectuate cu maşinile agricole se poate face de cãtre agricultori pana la 5 hectare şi în natura. 3. Fabricile, instalatiunile de orice fel pentru prelucrarea, industrializarea, conservarea, standardizarea produselor agricole de orice fel, pivnitele, cramele, serele. Organizarea fiecãrei unitãţi menţionatã mai sus, în ceea ce priveşte cadrul activitãţii, ramura productiunii şi personalul, se va face de cãtre Direcţiunea generalã, în cadrul programului, fixat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.
CAP. 4 Dispoziţiuni relative la personal
ART. 30 Personalul Regiei este de doua categorii: a) Personalul recrutat potrivit prevederilor Statutului funcţionarilor publici sau a legilor de organizare a corpurilor tehnice, care este supus drepturilor şi obligaţiunilor prevãzute de aceste legi; b) Personalul angajat potrivit legii contractelor de munca.
CAP. 5 Organizarea financiarã
ART. 31 Toate operaţiunile Regiei şi înregistrãrile contabile se fac dupã normele prevãzute în legile comerciale, acolo unde nu dispune altfel prezenta lege. ART. 32 Regia este obligatã a organiza şi a tine contabilitatea în partida dubla, pe unitãţi şi feluri de exploatare. ART. 33 Bugetul anual de venituri şi cheltuieli va forma o anexa la bugetul general al Statului, în care vor figura numai beneficiile sau subvenţiile date Regiei. ART. 34 Veniturile Regiei provin din vânzarea produselor de orice categorie, chirii, dobânzi, vânzãri de materiale, subvenţii din partea Statului şi alte surse neprevãzute. Subvenţiile din partea Statului, vor fi prevãzute în bugetul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor şi vor acoperi cheltuielile de investiţie, îndrumare, propaganda şi orice alte cheltuieli ce nu fac obiectul exploatãrii şi întreţinerii propriu zise, în mãsura în care ele nu pot fi acoperite din fondurile proprii ale Regiei. ART. 35 Lucrãrile executate de Regie pentru instituţiile publice, vor fi plãtite pe baza justificarii cheltuielilor pentru materiale şi salarii, plus cheltuieli generale. ART. 36 Anul bugetar începe la 1 Aprilie şi pe sfârşeşte la 31 Martie. ART. 37 Operaţiunile de încasãri şi plati se vor face prin: Banca Nationala, Casa de Economii şi Cecuri poştale, Cassa de Depuneri, Administraţiile financiare sau prin Oficiile proprii de casierie ale Regiei. Acestea din urma nu vor pãstra asupra lor decât disponibilul strict necesar. ART. 38 În cursul executãrii bugetului, în caz de nevoie sau pentru a se obţine rezultate mai bune, orice cheltuieli bugetare, cu excepţia celor prevãzute pentru plata personalului administrativ, se pot mari, pe baza propunerilor motivate fãcute de directorul general, cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor şi a Ministerului de Finanţe, dacã vor exista sporuri de venituri corespunzãtoare cheltuielilor. ART. 39 În cazul când în cursul exerciţiului bugetar încasãrile nu ar ajunge pentru acoperirea cheltuielilor curente, Regia poate obţine avansuri de la Stat sau îşi poate procura sumele necesare prin împrumuturi. ART. 40 Pierderile constatate la sfârşitul anului vor fi creanţelor şi datoriilor. Ministerul de Finanţe, la cererea Regiei şi cu avizul Ministrului Agriculturii şi Domeniilor, poate acoperi pierderile ce vor rezulta. ART. 41 La sfârşitul fiecãrui an bugetar, Regia va întocmi inventarul general, care va cuprinde inventarul bunurilor mobile şi imobile, cu evaluarea lor, şi inventarul tuturor reportate în exerciţiul urmãtor. Bunurile mobile se vor socoti cu preţul de cost sau cu preţul zilei, dacã acesta va fi mai mic decât preţul de cost. La bunurile care prin natura lor sunt expuse uzurii şi deprecierii, se va stabili cota de uzura şi depreciere, cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pe baza propunerii Regiei. ART. 42 De asemeni, la sfârşitul exerciţiului, se va întocmi contul de execuţie bugetarã, bilanţul şi contul de profit şi pierderi. Inventarul, bilanţul general, contul de profit şi pierdere şi contul de execuţie bugetarã, însoţite de darea de seama a directorului general, asupra rezultatelor obţinute şi de încheierea comisiunii de control, se vor inainta Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, în termen de trei luni de zile de la expirarea exerciţiului, pentru a fi supuse controlului Înaltei Curţi de Conturi prin Ministerul Finanţelor. ART. 43 Din beneficiile anuale se va crea un fond de rezerva, prin prelevarea unei cote de 10%, pana se va ajunge la 20% din evaluarea bunurilor trecute în inventar. Fondul de rezerva serveşte pentru acoperirea pierderilor produse de cazuri de forta majorã, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor necesare înlocuirii instalatiunilor distruse înainte de termenul de amortizare sau devenite inutilizabile, ca urmare a progreselor tehnice. M. A. D.-ul, în înţelegere cu Ministerul de Finanţe, poate decide, la cererea Regiei, înfiinţarea şi a altor fonduri. ART. 44 Lucrãrile, materialele şi serviciile Regiei se pot executa fie în regie, fie în antrepriza, dupã cum se va hotãrî de organele de administrare competente; ele se vor executa în regie, ori de câte ori capacitatea tehnica şi financiarã a Regiei, asigura executarea în condiţiuni superioare şi avantajoase. ART. 45 Lucrãrile, materialele şi serviciile se pot contracta prin buna învoiala: a) Când pentru efectuarea lor nu se pot obţine concurenţi; b) Când pentru efectuarea lor se cere o capacitate de execuţie fãrã de care nu se poate garanta un bun rezultat; c) Când ele necesita urgenta în executare; d) Când materialele sunt produse de arta, instrumente sau maşini de precizie, a cãror execuţie nu poate fi încredinţatã decât artiştilor sau specialiştilor, când fabricarea materialelor se face exclusiv de proprietarul unui brevet de invenţie sau când vânzarea se face printr-o singura organizaţie; e) Când materialele sunt luate din producţie proprie a întreprinderilor Statului, judeţului sau comunei. f) Când bunul mers al Regiei ar fi periclitat prin întârzierea provocatã de ţinerea unei licitaţii; g) Când în cursul executãrii furniturii se constata ca fiind necesare suplimente ce nu au fost prevãzute şi numai dacã nu depãşesc 30% din valoarea totalã a primei adjudecãri; h) Când lucrãrile, materialele şi serviciile au valoare pana la 50 milioane lei pe fel de material, lucrare sau serviciu, fractionarea lor fiind interzisã; i) Când plata se va face prin darea unor materiale; j) Ori de câte ori organul competent, care a aprobat lucrarea, materialul sau serviciu, va stabili, pe baza unei examinari prealabile, ca este mai avantajos pentru Regie a contracta prin buna învoiala. ART. 46 În toate celelalte cazuri, lucrãrile, materialele şi serviciile, se vor contracta prin licitaţie publica sau restrânsã. ART. 47 Organele competente vor putea hotãrî ca licitaţia sa fie restrânsã la anumite întreprinderi când lucrãrile, materialele sau serviciile sunt urgente şi nu ar putea aştepta îndeplinirea formelor unei licitaţii publice. ART. 48 Licitaţiile se vor anunta prin Monitorul Oficial şi doua ziare principale cel puţin 30 de zile de la data fixatã înainte pentru licitaţie. În cazuri urgente acest termen se poate reduce pana la 10 zile. Licitaţiile restrânse se pot tine pe baza de invitaţii. ART. 49 Licitaţiile se vor tine pe baza de planuri, mãsurãtori, devize sau specificaţii şi caiete de sarcini, cuprinzând toate condiţiunile lucrãrilor, materialelor şi serviciilor şi eventualele avantaje acordate. Licitaţiile se pot tine şi pe loturi, în care caz ofertanţii pot oferi executarea unuia sau a mai multor loturi sau chiar a lucrãrilor, materialelor şi serviciilor, în întregime. ART. 50 Regia poate trata lucrãri, materiale şi servicii prin buna învoiala sau licitaţii pe baza de concurs de proiecte. ART. 51 Licitaţiile se ţin de cãtre Comisiunile de licitaţie, instituite de cãtre directorul general. Comisiunile de licitaţie se compun din cel puţin trei funcţionari ai Regiei. Cel mai înalt în grad prezideazã comisiunea. Concurentii la licitaţii sunt obligaţi a depune o garanţie provizorie de 5% din valoarea ofertei, în numerar, efecte de Stat sau efecte garantate de Stat, la valoarea nominalã, afarã de cazurile când se va prevedea în textul publicatiei de licitaţie o garanţie specialã. Aceasta garanţie rãmasã Regiei, dacã ofertantul, devenit adjudecatar, nu depune garanţia definitiva sau nu semneazã contractul în termenele fixate în condiţiunile de licitaţie. Nu se vor primi la licitaţie întreprinderile şterse de pe lista de întreprinderi ale Statului sau ale Regiei. ART. 52 La data fixatã pentru licitaţii, comisiunea va primi şi deschide ofertele, va verifica garanţiile, va viza ofertele şi anexele lor, încheind proces-verbal, semnat de comisiune şi ofertanţii prezenţi. ART. 53 Rezultatul licitaţiei se prezintã cu referat scris, fãcut de cel care a întocmit caietul de sarcini, organului competent, care adjudeca asupra ofertantului cu oferta cea mai avantajoasã. Dacã din orice motive acesta este decãzut de la adjudecare pentru neîndeplinirea vreunei condiţiuni privitoare la licitaţie, adjudecarea se poate face ofertanţilor urmãtori, în ordinea clasificarii la licitaţie. ART. 54 Licitaţiile se vor anula: a) Dacã s-a constatat ca exista o înţelegere între concurenţi dãunãtoare Regiei; b) Când s-a fãcut sau s-a ţinut fãrã respectarea formelor legale; c) Când preţurile oferite sunt apreciate ca neavantajoase; referentul rãmâne rãspunzãtor pentru daunele produse Regiei; d) Când împrejurãri neprevãzute fac ca furnitura sa nu mai fie necesarã în total sau în parte. ART. 55 Adjudecatarul va depune o garanţie de execuţie de 10 la suta din valoarea contractului în numerar, efecte de Stat sau în efecte garantate de Stat, în valoarea nominalã. Garanţia poate fi înlocuitã prin predare de materiale de egala valoare sau prin compensarea sumelor ce adjudecatarul are de primit de la Regie. Comitetul de direcţie va putea primi drept garanţii şi scrisori de garanţie, eliberate de bãncile desemnate de Ministerul de Finanţe. Aceasta garanţie rãmâne Regiei în caz de neintelegerea totalã sau parţialã din partea contractantului a obligaţiunilor contractuale. Pentru contractele de furnituri, încheiate pe cel puţin 6 luni, având drept obiect predari de materiale în loturi de cel mult doua luni, organul competent va putea aproba de la caz la caz ca garanţia definitiva de 10 la suta sa fie depusa numai la valoarea corespunzãtoare predarilor pe doua luni. ART. 56 Ofertele prezentate la licitaţie leagã pe ofertanţi timp de 10 zile de la data fixatã pentru licitaţii, dacã nu se dispune altfel în textul publicaţiunii. ART. 57 Receptionarea lucrãrilor, materialelor şi serviciilor, se face de comisiuni de recepţie compuse din 3 membri numiţi de organul competent a aproba. În strãinãtate recepţia se poate face printr-o instituţie publica de specialitate sau pe baza de analize efectuate de la laboratorii desemnate de Regie. ART. 58 În nici un contract nu se va stipula obligaţiunea din partea administraţiei de a acorda avansuri. Se excepteazã: 1. Avansurile ce se pot acorda întreprinderilor pe baza de garanţii. Ele nu vor putea depãşi 30 la suta din valoarea contractului. Obligaţiunea de a acorda avansuri va fi înscrisã în caietul de sarcini. 2. Avansurile acordate institutiunilor publice. Aceste avansuri sunt scutite de garanţii. 3. Provizioanele constituite la Casele de Banca însãrcinate cu plata anuitãţilor datoriilor publice. Avansuri care se acorda întreprinderilor particulare potrivit pct. 1 din acest articol, vor fi garantate într-unul din modurile urmãtoare: a) Garanţii reale date de întreprinderile contractante sau de terţi; b) Scrisori de garanţii bancare date de bãncile desemnate de Ministerul de Finanţe; c) Efecte garantate de Stat socotite la valoarea nominalã. Avansurile primite sunt garantate cu un privilegiu asupra întregii averi mobile şi cu ipoteca legalã. Ipoteca legalã se va înscrie la cererea Directiunii generale asupra imobilelor contractantului şi va dobândi rang de la data înscrierii ei în registrele de publicitate respective. ART. 59 Pe baza lucrãrilor executate conform contractului şi pentru servicii efectuate şi materiale predate constatate prin situaţii provizorii, verificate de organele în drept, se pot acorda aconturi. Avansurile şi aconturile insumate nu vor putea trece peste 5/6 din valoarea lucrãrilor, materialelor şi serviciilor efectuate. La fiecare acont se va opri o parte proporţionalã din avans astfel încât la executarea completa a contractului avansul sa fie integral restituit. ART. 60 Materialele, uneltele şi maşinile, care în urma uzurii, degradãrii sau iesirii din uz, prin ramanere în urma fata de progresul tehnic nu se mai pot utiliza cu randament economic, pot fi declasate de directorul general pe baza referatelor unor comisiuni compuse din 3 membri desemnaţi de directorul serviciilor respective. ART. 61 Vânzãrile de produse, concesionarile, închirierile şi arendãrile ce nu depãşesc termenul de un an, se vor face dupã aceleaşi norme, ca şi pentru procurarile de materiale şi lucrãri şi servicii, afarã de cazuri când pentru asemenea operaţiuni sunt fixate preţuri sau tarife. Concesionarile, închirierile şi arendãrile ce depãşesc termenul de un an, se vor face numai prin licitaţie publica.
CAP. 6 Controlul Regiei ART. 62 Manuitorii de bani publici şi materiale vor fi supuşi controlului periodic obligatoriu şi inopinat ce se va face de şefii ierarhici şi de organele de inspecţie şi control. Actele dresate de persoanele şi organele mai sus prevãzute au puterea doveditoare în ce priveşte constatãrile fãcute în ele şi nu se vor putea combate decât prin înscriere în fals sau prin erori ce rezulta din confruntarea cu registrele şi actele justificative ale operaţiunilor. ART. 63 Pe lângã Regie va funcţiona o comisiune permanenta de control. Aceasta comisiune se compune din 3 membri numiţi prin decret regal pe o perioada de 3 ani, şi anume: a) Un membru al Înaltei Curţi de Conturi, în calitate de preşedinte; b) Un delegat al Ministerului Agriculturii şi Domeniilor; c) Un expert contabil numit de Ministerul de Finanţe. Comisiunea va fi ajutata de unul sau mai mulţi secretari. ART. 64 Verificarea inventarului, a operaţiunilor contabile şi de manuirea banilor şi a materialelor ca şi a operaţiunilor financiare, a registrelor şi actelor respective se executa de comisiunea permanenta de control. ART. 65 Membrii şi secretarii Comisiunii de control, vor fi retribuiţi conform normelor legale în vigoare. ART. 66 Inalta Curte de Conturi este organul suprem de control, preventiv şi de gestiune, pe care îl exercita în conformitate cu dispoziţiunile legii sale organice, a legii contabilitãţii publice şi a legii de fata. Pentru controlul Înaltei Curţi de Conturi, Regia va inainta potrivit art. 24 lit. g, anual pana la finele lunii a treia, dupã închiderea exerciţiului bugetar, bilanţul exploatãrii la care se va anexa contul de profit şi pierdere şi procesul-verbal al Comisiunii permanente de control. Odatã cu bilanţul anexele sale se va inainta şi un cont de execuţie a bugetului întocmit în conformitate cu prevederile legii contabilitãţii publice.
CAP. 7 Raspunderi şi sancţiuni
ART. 67 Personalul Regiei este rãspunzãtor pentru stricta şi corecta îndeplinire a serviciului, pentru orice fapt sau omisiuni prin care cu rea vointa sau prin grava neglijenţa sau prin cãlcarea legilor, regulamentelor, instrucţiunilor sau ordinelor primite, ar aduce vreun prejudiciu Regiei, fiind dator a repara aceste prejudicii. Şefii ierarhiei şi organele de inspecţie şi control, sunt solidar rãspunzãtori pentru prejudiciile ce ar rezulta conform alineatului precedent, în cazul când neregulile nu au fost arãtate în actele încheiate cu ocazia inspecţiei sau controlului. Dacã paguba sau lipsa provine din culpa mai multora, toţi sunt rãspunzãtori solidar, pentru despãgubiri. ART. 68 Pe baza constatãrilor organelor competente, directorul general va da deciziune, care va fi executorie provizoriu şi prin care apreciind va imputa în total sau în parte paguba în raport cu vina fiecãruia. Contra deciziunii cel în cauza are drept de apel la Inalta Curte de Conturi, în termen de 10 zile libere de la Comunicare.
CAP. 8 Dispoziţiuni finale şi transitorii
ART. 69 Directorul general va putea sa hotãrascã, care din gestionãrii în bani, valori sau materiale, trebuie sa depunã garanţii fixând în acelaşi timp şi valoarea garanţiei pentru fiecare categorie. ART. 70 Toate veniturile şi creanţele Regiei se vor urmãri conform Codului de procedura fiscalã. ART. 71 Regia are prioritate la obţinerea autorizaţiilor pentru importul maşinilor, uneltelor agricole şi pieselor necesarã acestora, seminţelor şi reproducatorilor. Pentru importul lor va fi necesar întotdeauna avizul tehnic al Regiei. ART. 72 Bunurile mici menţionate la art. 5, lit. b, pct. 2, vor fi organizate în unitãţi tehnice; dacã nu se vor putea organiza sub aceasta forma, ele vor putea fi luate din folosinta Regiei prin jurnal al Consiliului de Miniştri. ART. 73 Instrucţiuni date de Direcţiunea Generalã vor stabili în amãnunt organizarea şi normele de funcţionare ale serviciilor Regiei. ART. 74 Plata salariilor personalului ce va fi detaşat de la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi de la Camerele Agricole se va face pana la 1 Aprilie 1947 de cãtre aceste instituţii. ART. 75 Toate veniturile provenite din exploatare şi lichidarea bunurilor intrate în patrimoniul Statului, ca urmare a aplicãrii legii de reforma agrarã din 1945, precum şi arenda terenurilor care n-au fãcut obiectul unei improprietariri, trec la Regie. ART. 76 Din bunurile care sunt în folosinta Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, Direcţiunea Creşterii Animalelor şi Institutului Naţional Zootehnic, trec în proprietatea R. E. A. Z. I. M.-ului urmãtoarele bunuri cu tot materialul zootehnic aferent: Depozitul de armasari Grasi, jud. Neamt. Depozitul de armasari Anadalchioiu şi Pestera, judeţul Constanta. Depozitul de armasari Brebeni, jud. Olt. Depozitul de armasari Izvin, jud. Timis. Depozitul de armasari Homorod, jud. Tarnava M. Depozitul de armasari Domnita, jud. Brãila. Depozitul de armasari Lucina, jud. Radauti. Ferma Fagarasi, jud. Fagarasi. ART. 77 Veniturile ce revin regiei prin legea de fata prevãzute în bugetele Camerelor Agricole sau oricãror instituţii publice, vor fi trecute în bugetul Regiei. ART. 78 Pe data publicãrii prezentei legi se abroga legea din 22 Aprilie 1940 pentru organizarea serviciului plantelor textile şi legea Nr. 2 din 3 Ianuarie 1945 , pentru organizarea Comisariatului General al Administraţiei Bunurilor Grupului Etnic German. Întregul patrimoniu al acestor instituţii, precum şi toate veniturile create prin legi speciale, pana la data publicãrii prezentei legi, trec asupra Regiei. ART. 79 Toate dispoziţiunile legilor şi regulamentelor contrarii sunt şi rãmân abrogate.
----------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
