Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 62 din 15 aprilie 2019  privind activitatea consulară    Twitter Facebook
Cautare document

 LEGE nr. 62 din 15 aprilie 2019 privind activitatea consulară

EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 299 din 18 aprilie 2019
    Parlamentul României adoptă prezenta lege.
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    Prezenta lege reglementează stabilirea relaţiilor consulare de către România, întinderea şi exercitarea funcţiilor consulare, precum şi organizarea activităţii de prestare a serviciilor consulare şi de acordare a asistenţei şi protecţiei consulare.

    ART. 2
    În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următorul înţeles:
    a) Convenţia de la Viena din 1963 - Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile consulare, încheiată la 24 aprilie 1963, la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 481/1971, publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 28 ianuarie 1972;
    b) serviciu consular - serviciu de interes public prin care, potrivit legii, misiunile diplomatice şi oficiile consulare eliberează sau procură documente oficiale ori prestează anumite formalităţi în acest scop;
    c) protecţie consulară - ansamblul acţiunilor întreprinse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare pentru gestionarea situaţiilor survenite în străinătate care pun în pericol sau afectează viaţa, sănătatea, integritatea fizică, libertatea şi siguranţa cetăţenilor reprezentaţi;
    d) asistenţă consulară - ansamblul demersurilor prin care misiunile diplomatice şi oficiile consulare intervin pe lângă autorităţile statelor acreditare pentru apărarea şi valorificarea drepturilor şi intereselor statului reprezentat, ale persoanelor sale juridice şi, în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. c), ale persoanelor sale fizice;
    e) secţie consulară - compartimentul unei misiuni diplomatice în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea personalul însărcinat şi acreditat să exercite funcţiile consulare;
    f) oficiu consular de carieră - post consular, în înţelesul art. 1 paragraful 1 lit. a) din Convenţia de la Viena din 1963, condus de un funcţionar consular angajat şi trimis în misiune în străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe;
    g) misiune diplomatică/oficiu consular rezident - misiune diplomatică/oficiu consular care îşi are sediul pe teritoriul statului avut în vedere;
    h) diplomat cu atribuţii consulare - membru al personalului diplomatic din cadrul unei misiuni diplomatice însărcinat şi acreditat să exercite funcţii consulare, inclusiv şeful misiunii diplomatice;
    i) funcţionar consular onorific - funcţionar consular care şia asumat cu titlu onorific această funcţie, fără a fi angajat sau remunerat de statul reprezentat;
    j) personal consular angajat pe plan local - membri de familie însoţitori ai personalului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră ori persoane rezidente pe plan local, cetăţeni români sau străini, care sunt angajaţi temporar în cadrul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare de carieră pentru a sprijini activitatea consulară şi care sunt remuneraţi în condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. c) şi alin. (2)-(5) din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 5 alin. (1) din cap. IV al anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
    k) personal consular - totalitatea membrilor unei misiuni diplomatice sau ai unui oficiu consular care desfăşoară activitate consulară;
    l) stat membru - stat membru al Uniunii Europene;
    m) cetăţean nereprezentat - cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, aflat într-o ţară terţă pe teritoriul căreia statul său de cetăţenie nu este reprezentat de o misiune diplomatică ori de un oficiu consular stabilit în mod permanent sau, deşi are o astfel de reprezentanţă pe plan local, nu îi poate furniza protecţie consulară efectivă într-o anumită situaţie;
    n) stat de reşedinţă - statul pe teritoriul căruia îşi are sediul misiunea diplomatică sau oficiul consular;
    o) stat acreditar - orice stat în care o misiune diplomatică sau, după caz, un oficiu consular este acreditat să exercite funcţii consulare, indiferent dacă sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular se află pe teritoriul statului respectiv sau în afara acestuia;
    p) stat-pilot - unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene reprezentate într-o anumită ţară terţă, responsabile de coordonarea şi organizarea asistenţei cetăţenilor nereprezentaţi în situaţii de criză.


    ART. 3
    (1) Prin activitatea consulară se asigură exercitarea şi apărarea în străinătate a drepturilor şi intereselor statului român şi ale persoanelor fizice sau juridice române, potrivit legii, normelor şi principiilor de drept internaţional, cu respectarea reglementărilor interne ale statelor acreditare.
    (2) Activitatea consulară se realizează de către Ministerul Afacerilor Externe, prin exercitarea autorităţii de stat.
    (3) În străinătate, Ministerul Afacerilor Externe prestează activitatea consulară prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

    ART. 4
    (1) În cadrul activităţii consulare, misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră exercită următoarele funcţii:
    a) apără şi promovează drepturile şi interesele statului român, ale persoanelor fizice şi juridice române în statele acreditare;
    b) promovează relaţiile de prietenie între România şi statele acreditare şi favorizează dezvoltarea relaţiilor bilaterale în domeniile juridic, economic, comercial, social, cultural, ştiinţific şi turistic;
    c) se documentează, prin orice mijloace licite, despre mediul economic, comercial, social, cultural, ştiinţific şi turistic din statele acreditare şi furnizează, în condiţiile legii, informaţii în acest sens Centralei Ministerului Afacerilor Externe, altor autorităţi publice române, precum şi persoanelor interesate;
    d) stabilesc legături şi colaborează cu mediul asociativ, cu presa de expresie românească şi cu ceilalţi membri ai comunităţilor româneşti din statele acreditare, acordându-le sprijin pentru păstrarea şi promovarea identităţii, limbii, culturii şi spiritualităţii româneşti;
    e) prestează servicii consulare;
    f) acordă protecţie consulară;
    g) acordă asistenţă consulară;
    h) ţin evidenţa cetăţenilor români care şi-au înregistrat prezenţa pe teritoriul statelor acreditare la misiunile diplomatice şi la oficiile consulare de carieră;
    i) exercită orice altă funcţie prevăzută de legea română, de legislaţia Uniunii Europene şi de celelalte norme de drept internaţional, cu respectarea reglementărilor interne ale statelor acreditare.

    (2) Cu consimţământul statului acreditar, un oficiu consular de carieră poate îndeplini şi acte diplomatice, dacă în ţara respectivă nu este acreditată o misiune diplomatică română şi dacă interesele statului român nu sunt reprezentate în acea ţară de misiunea diplomatică a altui stat.

    ART. 5
    La nivel guvernamental sau, după caz, la nivel departamental, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, pot fi încheiate cu alte state acorduri şi înţelegeri de reprezentare consulară, prin care partea română:
    a) îşi asumă exercitarea în numele altui stat a tuturor sau a unora dintre funcţiile consulare, pe teritoriul unuia sau mai multor state, cu consimţământul acestora;
    b) încredinţează altor state exercitarea în numele părţii române a tuturor sau a unora dintre funcţiile consulare, pe teritoriul unuia sau mai multor state terţe în care România nu este reprezentată printr-o misiune diplomatică sau printr-un oficiu consular de carieră rezident, cu consimţământul statelor acreditare.


    CAP. II
    Stabilirea şi exercitarea relaţiilor consulare
    ART. 6
    (1) Relaţiile consulare cu alte state se stabilesc prin consimţământ reciproc.
    (2) Consimţământul pentru stabilirea de relaţii diplomatice implică şi stabilirea de relaţii consulare, dacă prin înţelegerile bilaterale nu se convine altfel.

    ART. 7
    (1) Ministerul Afacerilor Externe evaluează oportunitatea înfiinţării, a desfiinţării şi a schimbării rangului oficiilor consulare de carieră şi înaintează propuneri în acest sens Guvernului, prin memorandum.
    (2) Pentru înfiinţarea şi schimbarea rangului oficiilor consulare de carieră este necesară obţinerea în prealabil, pe cale diplomatică, a consimţământului statului de reşedinţă.
    (3) Înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangului oficiilor consulare de carieră se fac prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Guvernului.
    (4) Oficiilor consulare de carieră li se atribuie unul dintre rangurile prevăzute la art. 1 paragraful 1 lit. a) din Convenţia de la Viena din 1963.
    (5) Sediul oficiului consular de carieră şi circumscripţia sa consulară se stabilesc şi pot fi modificate ulterior de către Ministerul Afacerilor Externe, cu consimţământul prealabil al statului de reşedinţă.
    (6) Prevederile alin. (1)-(3) şi (5) se aplică în mod corespunzător în cazul deschiderii de către un oficiu consular de carieră, cu rang de consulat general sau de consulat, a unui viceconsulat sau a unei agenţii consulare într-o altă localitate decât cea în care îşi are sediul el însuşi.
    (7) Deschiderea şi închiderea unui birou consular, în înţelesul Convenţiei de la Viena din 1963, ca parte integrantă a unei misiuni diplomatice sau a unui oficiu consular de carieră existent, situat în afara sediului acestora, se fac prin ordin al ministrului afacerilor externe, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    ART. 8
    Localurile consulare în care îşi au sediul oficiile consulare de carieră pot fi imobile aflate în proprietatea statului român sau închiriate de acesta.

    ART. 9
    (1) Personalul oficiului consular de carieră este format din:
    a) funcţionari consulari, în înţelesul art. 1 paragraful 1 lit. d) din Convenţia de la Viena din 1963, acreditaţi în rangul de consul general, consul, viceconsul sau agent consular;
    b) angajaţi consulari, în înţelesul art. 1 paragraful 1 lit. e) din Convenţia de la Viena din 1963;
    c) membri ai personalului de serviciu, în înţelesul art. 1 paragraful 1 lit. f) din Convenţia de la Viena din 1963.

    (2) Oficiul consular de carieră este condus de un şef căruia i se atribuie una dintre clasele prevăzute la art. 9 paragraful 1 din Convenţia de la Viena din 1963, corespunzător rangului oficiului respectiv.
    (3) Consulii generali, şefi ai oficiilor consulare de carieră cu rang de consulat general, sunt numiţi la post prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor externe.
    (4) Funcţionarii consulari, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (3), precum şi angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu sunt numiţi la post prin ordin al ministrului afacerilor externe, cu respectarea procedurii prevăzute de Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare.
    (5) Anterior trimiterii în misiune în străinătate pe posturi care implică desfăşurarea activităţii consulare în cadrul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare de carieră, personalul consular parcurge, la departamentul de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, un stagiu de instruire specifică, cu durata de minimum 30 de zile, în funcţie de postul care urmează să fie ocupat, cu excepţia cazului în care ocuparea unui post este necesară în regim de urgenţă pentru buna desfăşurare a activităţii consulare, iar viitorul titular al acelui post dispune de o pregătire de specialitate adecvată.

    ART. 10
    (1) Ministerul Afacerilor Externe solicită pe cale diplomatică statului de reşedinţă agrementul cu privire la numirea şefului oficiului consular de carieră, dacă prin convenţiile la care România şi statul de reşedinţă sunt părţi sau prin legile, regulamentele ori uzanţele statului de reşedinţă nu se prevede altfel.
    (2) După obţinerea agrementului statului de reşedinţă, ministrul afacerilor externe semnează şi învesteşte cu sigiliul de stat patenta consulară, prin care atestă numirea şefului oficiului consular de carieră, rangul său, sediul oficiului consular şi circumscripţia consulară.
    (3) Dacă postul de şef al oficiului consular de carieră este vacant, desemnarea unui gerant interimar, potrivit art. 15 din Convenţia de la Viena din 1963, se face de către Ministerul Afacerilor Externe. În calitate de gerant interimar poate fi numit un funcţionar consular al oficiului respectiv, un agent diplomatic de la misiunea diplomatică acreditată în acelaşi stat sau un alt angajat al Ministerului Afacerilor Externe.
    (4) Pe perioada în care şeful oficiului consular de carieră se află în concediu sau este împiedicat temporar să îşi exercite funcţiile, acesta desemnează ca gerant interimar un funcţionar consular din cadrul aceluiaşi oficiu. Dacă şeful oficiului consular de carieră nu poate desemna un gerant interimar din cadrul aceluiaşi oficiu, prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

    ART. 11
    Ministerul Afacerilor Externe notifică pe cale diplomatică statul de reşedinţă cu privire la:
    a) numirea personalului consular, sosirea la post, plecarea definitivă sau încetarea funcţiilor, precum şi orice alte schimbări privind statutul acestuia care intervin în cursul activităţii la oficiul consular de carieră;
    b) sosirea şi plecarea definitivă a personalului de serviciu şi a personalului particular;
    c) sosirea şi plecarea definitivă a unei persoane aparţinând familiei personalului prevăzut la lit. a) şi b) sau dacă o persoană devine sau încetează să mai fie membru al familiei;
    d) angajarea şi concedierea persoanelor care sunt domiciliate sau rezidente pe teritoriul statului de reşedinţă.


    ART. 12
    (1) Misiunea diplomatică exercită funcţiile consulare pe întregul teritoriu al statului de reşedinţă şi, dacă este acreditată şi în alte state, al celorlalte state acreditare.
    (2) Ministerul Afacerilor Externe poate propune înfiinţarea de oficii consulare de carieră cu rang de consulat general în capitalele statelor cu volum ridicat de activitate consulară, cu o comunitate românească numeroasă sau unde interesele României o impun.
    În capitalele statelor unde sunt acreditate şi funcţionează concomitent o misiune diplomatică şi un oficiu consular de carieră, funcţiile consulare sunt exercitate în exclusivitate de către oficiul consular de carieră. Dacă circumscripţia oficiului consular de carieră nu acoperă integral teritoriul statului de reşedinţă sau, după caz, ale statelor acreditare, pe teritoriul situat în exteriorul acestei circumscripţii, funcţiile consulare sunt exercitate de misiunea diplomatică.

    (3) Statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe, poate, după notificarea către statele interesate şi dacă niciunul dintre ele nu se opune în mod expres, să însărcineze o misiune diplomatică sau un oficiu consular de carieră stabilit într-un stat să îşi asume exercitarea funcţiilor consulare într-un alt stat.
    (4) Oficiul consular de carieră soluţionează cererile de servicii consulare ale persoanelor care nu îşi au domiciliul sau reşedinţa în interiorul circumscripţiei sale consulare doar în cazuri umanitare şi în alte situaţii în care amânarea prestării serviciilor solicitate ar produce persoanelor în cauză un prejudiciu important şi imediat. În aceste cazuri, oficiul consular de carieră care prestează serviciul consular solicitat procedează ulterior la informarea oficiului competent din punct de vedere teritorial.

    ART. 13
    (1) În exercitarea funcţiilor consulare, misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră pot comunica direct cu autorităţile centrale şi locale competente ale statului acreditar, cu respectarea legilor, a regulamentelor şi a uzanţelor statului acreditar, precum şi a acordurilor internaţionale la care România şi statul respectiv sunt părţi. Dacă acestea nu admit ca oficiile consulare de carieră să se adreseze direct autorităţilor centrale competente ale statului acreditar, comunicarea se va realiza prin intermediul misiunilor diplomatice.
    (2) În situaţia prevăzută la art. 4 alin. (2), oficiul consular de carieră comunică direct cu autorităţile centrale ale statului acreditar.

    ART. 14
    (1) Ministerul Afacerilor Externe primeşte, evaluează şi propune Guvernului, în vederea supunerii aprobării Preşedintelui României, solicitările altor state cu privire la:
    a) înfiinţarea şi schimbarea rangului oficiilor consulare de carieră pe teritoriul României;
    b) deschiderea de către un oficiu consular de carieră existent, cu rang de consulat general sau de consulat, a unui viceconsulat sau a unei agenţii consulare într-o altă localitate de pe teritoriul României decât cea în care îşi are sediul el însuşi.

    (2) Ministerul Afacerilor Externe primeşte şi soluţionează solicitările altor state cu privire la:
    a) deschiderea unui birou consular, în sensul prevăzut la art. 7 alin. (7);
    b) modificările ulterioare aduse sediului şi circumscripţiei consulare a oficiilor consulare de carieră de pe teritoriul României;
    c) agrementul, după caz, şi acreditarea personalului încadrat la oficiile consulare de carieră de pe teritoriul României.

    (3) După primirea patentei consulare de la statul acreditant, ministrul afacerilor externe semnează şi învesteşte cu sigiliul de stat exequaturul prin care şeful oficiului consular de carieră străin este admis să îşi exercite funcţiile consulare pe teritoriul României.

    CAP. III
    Organizarea activităţii consulare
    ART. 15
    (1) Funcţiile consulare prevăzute de prezenta lege se exercită:
    a) la misiunile diplomatice, prin diplomaţii cu atribuţii consulare;
    b) la oficiile consulare de carieră, prin funcţionarii consulari.

    (2) Angajaţii consulari de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră îndeplinesc în cadrul activităţii consulare sarcini de ordin tehnic şi administrativ, fără a deţine şi a exercita drept de decizie şi semnătură în cadrul procedurilor consulare.

    ART. 16
    Activitatea consulară este coordonată metodologic şi evaluată în baza unui set unitar de criterii, cantitative şi calitative, de către departamentul de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Obiectivele, criteriile şi procedura de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.

    ART. 17
    (1) La misiunile diplomatice, activitatea consulară este prestată în cadrul secţiilor consulare, care pot fi încadrate cu diplomaţi cu atribuţii consulare şi cu angajaţi consulari.
    (2) Organizarea şi prestarea activităţii secţiei consulare sunt coordonate de diplomatul cu atribuţii consulare.
    (3) La secţiile consulare încadrate cu cel puţin 5 membri, incluzând angajaţii consulari pe plan local, ministrul afacerilor externe poate numi, prin ordin, un coordonator al secţiei consulare dintre diplomaţii cu atribuţii consulare care au cel puţin 5 ani de experienţă în activitatea consulară, în activităţi cu profil juridic ca magistrat, notar public, avocat ori consilier juridic sau în activităţi profesionale desfăşurate în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale ori locale din România având ca obiect procedurile legale în materie de cetăţenie română, stare civilă, documente de călătorie, acte notariale ori vize. Propunerea de numire este formulată de către departamentul de specialitate din Centrala Ministerului Afacerilor Externe, după consultarea şefului misiunii diplomatice.
    (4) La secţiile consulare încadrate cu cel puţin 2 diplomaţi cu atribuţii consulare, unde nu este numit un coordonator al secţiei consulare în condiţiile prevăzute la alin. (3), şeful misiunii diplomatice deleagă unuia dintre aceşti diplomaţi responsabilitatea de a coordona organizarea şi prestarea activităţii secţiei consulare.
    (5) În perioada în care diplomatul cu atribuţii consulare prevăzut la alin. (2) sau coordonatorul secţiei consulare numit în condiţiile prevăzute la alin. (3) ori, după caz, desemnat în condiţiile prevăzute la alin. (4) se află în concediu de odihnă sau este în imposibilitate de a-şi exercita funcţiile consulare, şeful misiunii diplomatice deleagă temporar responsabilitatea de coordonare a organizării şi prestării activităţii secţiei consulare altui diplomat cu atribuţii consulare sau, în absenţa unui astfel de diplomat, altui diplomat din cadrul misiunii diplomatice, căruia, în aceeaşi perioadă, i se deleagă, cu notificarea prealabilă a statului de reşedinţă, şi exercitarea funcţiilor consulare.
    (6) La birourile consulare prevăzute la art. 7 alin. (7), organizarea şi prestarea activităţii consulare sunt coordonate de diplomatul cu atribuţii consulare sau, după caz, de funcţionarul consular încadrat la acel birou consular. La birourile consulare încadrate cu cel puţin 2 diplomaţi cu atribuţii consulare sau funcţionari consulari, şeful misiunii diplomatice sau, după caz, al oficiului consular deleagă unuia dintre aceşti diplomaţi sau funcţionari consulari responsabilitatea de a coordona organizarea şi prestarea activităţii consulare. Prevederile alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

    ART. 18
    (1) Prin excepţie de la prevederile art. 15 alin. (2), în situaţii în care numărul redus, în raport cu volumul activităţii consulare, al diplomaţilor cu atribuţii consulare din cadrul unei misiuni diplomatice sau al funcţionarilor consulari din cadrul unui oficiu consular conduce la aglomerarea excesivă a sarcinilor acestora şi la disfuncţionalităţi ale activităţii consulare, Ministerul Afacerilor Externe poate aproba exercitarea de către unul sau mai mulţi angajaţi consulari, temporar sau pe durata misiunii în străinătate, a tuturor sau doar a anumitor funcţii consulare, inclusiv prin delegarea dreptului de decizie şi semnătură în cadrul procedurilor consulare, cu menţinerea sarcinilor specifice fiecărui post de angajat consular. Condiţiile în care poate avea loc această delegare a exercitării funcţiilor consulare se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.
    (2) Funcţiile consulare a căror exercitare este prevăzută de legile speciale exclusiv în sarcina şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră se deleagă altor membri ai personalului consular în condiţiile stabilite prin acele legi.

    ART. 19
    Serviciile consulare se prestează la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular. În situaţii temeinic justificate, misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră pot organiza consulate itinerante prin deplasarea personalului consular, împreună cu documentele şi echipamentele de lucru transportabile, în vederea prestării de servicii consulare în afara sediilor reprezentanţelor în cauză, în localităţi sau regiuni unde se înregistrează comunităţi de cetăţeni români, precum şi la domiciliul sau reşedinţa persoanelor netransportabile ori în centre unde sunt deţinute persoane supuse unor măsuri sau pedepse privative de libertate, cu respectarea legilor, a regulamentelor şi a uzanţelor statului acreditar.

    CAP. IV
    Funcţii consulare
    SECŢIUNEA 1
    Cadru juridic şi funcţii generale
    ART. 20
    (1) Activitatea consulară se desfăşoară potrivit legii române şi instrucţiunilor elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în aplicarea acestora, prevederilor legislaţiei Uniunii Europene, normelor de drept internaţional şi practicii internaţionale în materie, cu respectarea reglementărilor interne şi a uzanţelor statelor acreditare.
    (2) În cadrul activităţii consulare, membrii personalului consular cooperează, după caz, cu omologii din statele membre ale Uniunii Europene.

    ART. 21
    În vederea extinderii cadrului juridic bilateral şi multilateral al României, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari sprijină, prin demersuri pe lângă autorităţile statelor acreditare, încheierea de către România a unor tratate şi înţelegeri internaţionale, cu respectarea legislaţiei Uniunii Europene şi a normelor de drept internaţional.

    ART. 22
    (1) La misiunile diplomatice şi la oficiile consulare de carieră în a căror circumscripţie nu îşi desfăşoară activitatea consilieri economici trimişi în misiune în străinătate de către ministerul de resort, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari sprijină comerţul şi cooperarea economică prin acţiuni de prospectare şi promovare în mediul de afaceri sau de comunicare publică a intereselor româneşti, asigurând condiţii favorabile operatorilor economici români şi dezvoltării ansamblului relaţiilor bilaterale cu statele de reşedinţă. Ei nu au dreptul să acţioneze ca operatori economici ori să desfăşoare activităţi cu caracter lucrativ.
    (2) În activitatea specifică, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari sprijină cercurile de afaceri, societăţile comerciale şi celelalte companii străine să facă investiţii de capital în România, să înfiinţeze reprezentanţe pe teritoriul statului român, să încurajeze exporturile de produse româneşti, să dezvolte cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică.

    ART. 23
    În domeniile cultural, ştiinţific şi mediatic, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari sprijină derularea acordurilor culturale şi programele de aplicare a acestora, promovează cunoaşterea şi prezentarea valorilor culturii, ştiinţei şi învăţământului românesc, facilitează participarea la manifestări în statele acreditare, precum festivaluri, congrese, reuniuni, expoziţii sau târguri de carte.

    ART. 24
    (1) Activitatea de informare consulară are drept scop promovarea şi apărarea intereselor naţionale, înfăptuirea obiectivelor politicii externe a statului român, precum şi favorizarea participării României la viaţa internaţională.
    (2) Activitatea de informare consulară trebuie să contribuie la aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene, la extinderea cadrului juridic bilateral şi multilateral, la asigurarea dreptului cetăţenilor români la tratament egal cu cetăţenii altor state, inclusiv la liberă circulaţie.

    ART. 25
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari ţin evidenţa cetăţenilor români domiciliaţi sau rezidenţi în statele acreditare, care se înregistrează la misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră, potrivit legii. De asemenea, sunt luaţi în evidenţă şi cetăţenii români aflaţi în statele acreditare pentru şederi de scurtă durată, care se înregistrează voluntar la misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră, în vederea facilitării eventualelor demersuri de asistenţă şi protecţie consulară.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Servicii consulare
    ART. 26
    (1) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră prestează servicii consulare la cererea cetăţenilor români şi, după caz, a cetăţenilor străini şi a apatrizilor, în condiţiile şi în limitele stabilite de legea română, de legislaţia Uniunii Europene şi de normele de drept internaţional aplicabile, cu respectarea reglementărilor interne ale statelor acreditare.
    (2) Serviciile consulare destinate cetăţenilor români pot fi prestate şi la solicitarea apatrizilor cu domiciliul în România sau a străinilor beneficiari ai statutului de refugiat ori ai protecţiei subsidiare acordate de România, în limitele prevăzute de lege şi în măsura în care reglementările interne ale statului de reşedinţă nu se opun.

    ART. 27
    (1) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari îndeplinesc, la cerere, formalităţile prevăzute în Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul procedurilor de acordare sau redobândire a cetăţeniei române în temeiul prevederilor art. 8^1,10 şi 11 din această lege, precum şi în cadrul procedurii de renunţare la cetăţenia română.
    (2) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari preiau şi soluţionează, cu sprijinul, după caz, al autorităţilor române competente, cereri de verificare a statutului juridic al persoanelor fizice în raport cu statul român.
    (3) În cazul în care un solicitant depune o cerere pentru prestarea unui serviciu consular, altul decât cel prevăzut la alin. (2), dar nu poate dovedi deţinerea cetăţeniei române, iar o astfel de dovadă este necesară pentru soluţionarea cererii respective, diplomatul cu atribuţii consulare sau funcţionarul consular competent efectuează în prealabil, din oficiu, verificările necesare, cu sprijinul, după caz, al autorităţilor române abilitate.

    ART. 28
    (1) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari îndeplinesc procedurile şi actele notariale prevăzute în competenţa misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare de carieră la art. 18 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată.
    (2) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari pot efectua traduceri şi pot aduce la cunoştinţa părţilor care nu vorbesc limba română conţinutul înscrisurilor notariale întocmite în cadrul activităţii consulare, atunci când cunosc limba străină în care sau din care se efectuează traducerea, respectiv limba străină înţeleasă de părţi.
    (3) Metodologia de exercitare a atribuţiilor notariale de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare se stabileşte prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului justiţiei.

    ART. 29
    (1) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari întocmesc acte de stare civilă, eliberează în baza lor certificate de stare civilă, preiau cereri pentru înscrierea de menţiuni în actele de stare civilă, precum şi pentru procurarea din România a duplicatelor certificatelor de stare civilă, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi de celelalte reglementări aplicabile în materie de stare civilă.
    (2) Cetăţenii români care doresc să încheie căsătorii în faţa unor autorităţi străine pot solicita misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare autentificarea unor declaraţii notariale pe propria răspundere, prin care viitorii soţi de cetăţenie română declară că îndeplinesc condiţiile de fond cerute de legea română pentru încheierea unei căsătorii valabile. Aceste declaraţii au valoarea unei dovezi de celibat.
    (3) La cerere, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari pot elibera, pe lângă declaraţiile notariale prevăzute la alin. (2), certificate de cutumă în cuprinsul cărora sunt enumerate condiţiile de fond cerute de legea română pentru încheierea unei căsătorii valabile.

    ART. 30
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari primesc cereri şi eliberează paşapoarte şi alte documente de călătorie cetăţenilor români, străinilor beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare acordate de România şi membrilor de familie ai acestora pentru care s-a solicitat reunificarea sau reîntregirea familiei, apatrizilor cu domiciliul în România, precum şi cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cu aprobarea prealabilă, după caz, a autorităţilor române, respectiv a autorităţilor din statul membru al cărui cetăţean este solicitantul, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi, după caz, de legislaţia Uniunii Europene.

    ART. 31
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari primesc cereri şi îndeplinesc formalităţile prevăzute de lege în cadrul procedurilor de eliberare a cărţilor de identitate şi a cărţilor electronice de identitate, în condiţiile stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 32
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari primesc cereri şi acordă vize, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de legislaţia Uniunii Europene şi de acordurile încheiate cu state terţe de Uniunea Europeană sau, după caz, de România.

    ART. 33
    (1) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari primesc cereri şi îndeplinesc formalităţile necesare pentru procurarea de acte judiciare şi extrajudiciare din ţară sau din străinătate, în condiţiile prevăzute de lege, de convenţiile internaţionale aplicabile, de reglementările interne şi de practica statelor acreditare.
    (2) Pentru actele procurate în condiţiile prevăzute la alin. (1), diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari pot intermedia, după caz, îndeplinirea formalităţilor de aplicare pe aceste acte a apostilei prevăzute de Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare.
    (3) În cazul actelor procurate din străinătate, dacă autorităţile străine competente percep anumite taxe sau tarife pentru eliberarea sau aplicarea apostilei pe actele respective, solicitanţii pot achita sumele aferente prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

    ART. 34
    (1) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari eliberează, la cerere, adeverinţe care atestă autenticitatea permiselor de conducere româneşti şi valabilitatea dreptului de a conduce acordat de autorităţile române, dacă dreptul de a conduce nu este grevat de suspendări sau anulări care necesită clarificări la instituţiile române competente.
    (2) În vederea eliberării adeverinţelor prevăzute la alin. (1), misiunile diplomatice şi oficiile consulare primesc sau, după caz, accesează în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate, constituit de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, informaţii privind datele de identificare ale titularului permisului de conducere românesc, permisul de conducere, precum şi starea dreptului de a conduce.

    ART. 35
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari eliberează, la cerere, adeverinţe cu valoarea juridică a unui certificat de cazier judiciar, în condiţiile prevăzute la art. 29 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 36
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari prestează, în condiţiile prevăzute de lege, următoarele servicii consulare în materie de navigaţie maritimă şi fluvială:
    a) prelungirea valabilităţii carnetelor de marinar;
    b) prelungirea valabilităţii actului de convenţie al unei nave;
    c) certificarea modificărilor survenite în rolul de echipaj al navelor, inclusiv schimbarea comandantului de navă;
    d) înregistrarea şi vizarea protestului de mare, a jurnalului de bord şi a jurnalului de maşini;
    e) eliberarea permisului provizoriu de naţionalitate, pentru navele construite în străinătate, achiziţionate sau cărora li se schimbă clasa.


    ART. 37
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari eliberează, la cerere, paşapoarte mortuare pentru autorizarea transportului funerar către România al persoanelor de cetăţenie sau de origine română, decedate în străinătate, în vederea înhumării pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, precum şi de convenţiile internaţionale la care România este parte.

    ART. 38
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari realizează, la cerere, formalităţile de identificare a persoanelor fizice necesare în cadrul procedurii de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în condiţiile stabilite de Ministerul Afacerilor Externe cu Ministerul Finanţelor Publice.

    ART. 39
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari eliberează, la cerere, certificate de legislaţie cuprinzând extrase din dispoziţiile legii române, în vederea prezentării la autorităţile statelor acreditare.

    ART. 40
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari eliberează, la cerere, în limitele competenţelor de specialitate, adeverinţe privind procedurile consulare îndeplinite, în vederea prezentării la autorităţile române sau ale statelor acreditare.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Protecţia consulară acordată cetăţenilor români
    ART. 41
    (1) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României acordă protecţie consulară, la cerere sau din oficiu, cetăţenilor români aflaţi în străinătate, în limitele admise de lege, de normele şi principiile de drept internaţional şi cu respectarea reglementărilor interne ale statelor acreditare.
    (2) Protecţia consulară se acordă în următoarele situaţii:
    a) crize consulare ce constau în situaţii determinate de calamităţi naturale, conflicte armate, atentate teroriste, alte dezastre şi incidente care, prin natura lor, afectează simultan un număr semnificativ de persoane, printre care se află şi cetăţeni români sau ai altor state membre ale Uniunii Europene, ori generează riscuri majore de securitate la adresa acestora;
    b) cazuri individuale de boli grave, spitalizări, decese, accidente, pierdere, furt sau distrugere a documentelor de călătorie, a biletelor de călătorie, a mijloacelor băneşti, a permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor, minori neînsoţiţi sau supuşi unor măsuri de protecţie instituţională în străinătate, măsuri sau pedepse privative de libertate, limitarea în orice alt mod a libertăţii personale, victime ale unor infracţiuni săvârşite în străinătate, alte incidente similare şi situaţii de urgenţă care necesită ajutor la nivel consular.

    (3) În situaţiile de criză consulară prevăzute la alin. (2) lit. a), misiunile diplomatice şi oficiile consulare acordă protecţie consulară şi următoarelor categorii de membri de familie străini ai cetăţenilor români, în limitele prevăzute de normele şi principiile de drept internaţional şi de legea naţională a persoanelor în cauză: soţul/soţia, ascendenţii şi descendenţii de gradul I ai cetăţenilor români.

    ART. 42
    În situaţiile de criză consulară prevăzute la art. 41 alin. (2) lit. a), acţiunile prin care diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari acordă protecţie consulară includ măsurile de sprijin pentru:
    a) evacuarea din regiunea calamitată sau afectată de alte dezastre;
    b) repatriere, după caz;
    c) asigurarea transportului şi a cazării cu titlu provizoriu, până la repatriere sau până la relocarea într-o zonă sigură;
    d) asigurarea utilităţilor de primă necesitate, precum hrană, îmbrăcăminte, medicamente şi asistenţă medicală în regim de urgenţă.


    ART. 43
    (1) În vederea gestionării situaţiilor de criză consulară prevăzute la art. 41 alin. (2) lit. a), la nivelul Centralei Ministerului Afacerilor Externe se organizează Centrul de crize consulare, fără afectarea încadrării cu personal a ministerului.
    (2) La activitatea Centrului de crize consulare participă membri ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, ai departamentului de specialitate şi, după caz, ai altor structuri ale ministerului. În funcţie de specificul cazurilor gestionate, Centrul de crize consulare cooperează cu alte autorităţi şi instituţii publice, reprezentanţii acestora putând fi invitaţi să participe la activităţile din cadrul centrului.
    (3) În cadrul demersurilor de protecţie consulară pentru gestionarea crizelor consulare, Ministerul Afacerilor Externe poate dispune deplasarea de urgenţă în străinătate, la faţa locului, a unor echipe consulare mobile compuse din angajaţi din Centrala ministerului sau din membri ai personalului consular de la alte misiuni diplomatice sau oficii consulare de carieră.
    (4) Organizarea şi funcţionarea Centrului de crize consulare se reglementează prin ordin al ministrului afacerilor externe.

    ART. 44
    În situaţiile deosebite prevăzute la art. 41 alin. (2) lit. b), acţiunile prin care diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari acordă protecţie consulară includ, în limitele legii, după caz:
    a) sprijin pentru repatriere;
    b) sesizarea autorităţilor competente din statele acreditare şi din România;
    c) obţinerea de la autorităţile locale competente a unor informaţii oficiale privind procedurile declanşate de către acestea pentru investigarea şi soluţionarea situaţiilor semnalate;
    d) consilierea cetăţenilor români cu privire la procedurile legale necesare;
    e) punerea la dispoziţia cetăţenilor români, cu titlu de recomandare, a coordonatelor de contact ale unor avocaţi specializaţi pe legislaţia locală şi cu licenţă de practică la autorităţile locale, precum şi a unor traducători şi interpreţi autorizaţi pe plan local;
    f) sprijin pentru identificarea şi înştiinţarea, prin intermediul autorităţilor abilitate, a familiilor din ţară ale cetăţenilor români în cauză.


    ART. 45
    În cazul decesului unui cetăţean român în străinătate, pe lângă demersurile prevăzute la art. 44, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari intervin, după caz, la autorităţile locale competente pentru îndeplinirea formalităţilor legale aferente, inclusiv pentru procurarea certificatului medical constatator al decesului sau a raportului de autopsie şi pentru înregistrarea decesului la autorităţile locale competente, iar la cerere, pun la dispoziţia familiei persoanei decedate, cu titlu de recomandare, coordonatele de contact ale unor societăţi de pompe funebre autorizate să efectueze transporturi funerare internaţionale.

    ART. 46
    În cazul unui cetăţean român spitalizat în străinătate, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari efectuează demersuri pentru facilitarea transferului pacientului în România printr-un transport asistat medical, în vederea internării întro unitate spitalicească din ţară, numai cu acordul personalului medical curant şi cu aprobarea autorităţilor şi instituţiilor medicale competente din România şi din străinătate.

    ART. 47
    (1) Atunci când cetăţenii români nu îşi pot apăra drepturile sau interesele într-o procedură judiciară derulată în statul acreditar, din cauza absenţei sau din orice altă cauză, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari sprijină, sub rezerva şi în limitele impuse de reglementările interne ale statului acreditar, reprezentarea adecvată în faţa instanţelor judecătoreşti, prin următoarele demersuri:
    a) punerea la dispoziţie, cu titlu de recomandare, a coordonatelor de contact ale unor avocaţi specializaţi pe legislaţia locală şi cu licenţă de practică în statul acreditar;
    b) asigurarea, în calitatea oficială pe care o deţin, a reprezentării directe, exclusiv pentru a solicita adoptarea de măsuri provizorii în vederea apărării drepturilor şi intereselor cetăţenilor români.

    (2) Reprezentarea în condiţiile prevăzute la alin. (1) încetează de îndată ce cetăţeanul român în cauză şi-a desemnat un mandatar sau îşi asigură personal apărarea propriilor drepturi şi interese.

    ART. 48
    (1) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari comunică direct cu cetăţenii români supuşi unor măsuri sau pedepse privative de libertate în străinătate, cu respectarea convenţiilor internaţionale şi a reglementărilor interne ale statelor acreditare, precum şi cu acordul cetăţenilor români în cauză.
    (2) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari pot vizita cetăţenii români supuşi unor măsuri sau pedepse privative şi pot interveni la autorităţile locale pentru numirea de avocaţi din oficiu şi de interpreţi, precum şi pentru ca aceştia să se bucure de drepturile procesuale prevăzute de legislaţia locală şi de un regim de detenţie adecvat şi nediscriminatoriu.

    ART. 49
    (1) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari intervin la autorităţile locale pentru instituirea măsurilor de protecţie corespunzătoare în beneficiul minorilor şi al incapabililor, cetăţeni români aflaţi pe teritoriul statelor acreditare.
    (2) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari sesizează autorităţile române competente cu privire la situaţia minorilor de cetăţenie română aflaţi neînsoţiţi sau supuşi unor măsuri de protecţie instituţională pe teritoriul statelor acreditante, iar atunci când autorităţile române competente decid repatrierea minorilor în cauză, comunică deciziile respective autorităţilor statelor acreditante şi, în cooperare cu acestea, iau măsurile necesare pentru organizarea repatrierii.

    ART. 50
    Ministerul Afacerilor Externe asigură, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor externe, finanţarea acţiunilor de reacţie rapidă şi a altor operaţiuni necesare în vederea gestionării crizelor consulare prevăzute la art. 41 alin. (2) lit. a), precum şi a alertelor consulare instituite în mod preventiv, vizând situaţiile cu potenţial de risc major, specific crizelor consulare, pentru cetăţenii români care călătoresc în străinătate, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie în buget.

    ART. 51
    (1) La cererea cetăţenilor români aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 41 alin. (2) lit. b), care nu dispun de mijloace financiare şi nu pot primi în timp util ajutor material de la familii, asigurători, angajatori sau alte persoane, misiunile diplomatice şi oficiile consulare pot suporta cheltuielile strict necesare pentru gestionarea situaţiilor respective, la care se adaugă, după caz, taxele şi celelalte tarife aferente serviciilor consulare, prevăzute de lege, pe baza unui angajament de rambursare scris, în formă autentică, prin care solicitanţii se obligă să restituie ulterior sumele în cauză. Dispoziţiile art. 73^1 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.
    (2) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare nu pot suporta cheltuieli având ca obiect:
    a) despăgubiri civile, pensii alimentare, amenzi contravenţionale sau penale şi orice alte obligaţii stabilite în sarcina persoanelor în cauză;
    b) repararea mijloacelor de transport sau tractarea acestora;
    c) spitalizare şi alte îngrijiri medicale, în situaţia în care astfel de cheltuieli revin în sarcina unor parteneri externi.

    (3) Angajamentul de rambursare prevăzut la alin. (1) poate fi dat şi de un membru al familiei solicitantului sau de o altă persoană domiciliată în România.
    (4) Angajamentul de rambursare se autentifică, în străinătate, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră, iar în ţară, de către notarii publici.
    (5) Sumele avansate sau cheltuite de misiunile diplomatice şi de oficiile consulare, în condiţiile prezentului articol, se recuperează în România, în valută, în maximum 60 de zile de la data semnării angajamentului de plată, astfel:
    a) de la beneficiari;
    b) de la alte persoane domiciliate în România care s-au obligat prin angajamentul de rambursare să restituie sumele respective.

    (6) Cu sumele în valută, recuperate în condiţiile prevăzute la alin. (5), Ministerul Afacerilor Externe îşi reîntregeşte fondurile alocate în acest scop, pentru anul calendaristic respectiv. În cazul în care recuperarea sumelor se face în anii următori, acestea se recuperează potrivit prevederilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
    (7) Dacă persoanele în cauză nu restituie sumele datorate în termenul prevăzut la alin. (5), Ministerul Afacerilor Externe va transmite organelor fiscale centrale angajamentul de rambursare, care constituie titlu executoriu, însoţit de o cerere de recuperare în care se face conversia în lei a sumei de recuperat, în vederea recuperării debitului în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Debitul va fi calculat la cursul în lei al valutei de referinţă din ziua transmiterii titlului executoriu către organele fiscale centrale.
    (8) Sumele recuperate potrivit alin. (7) de către organele fiscale centrale se fac venit la bugetul de stat.
    (9) Concomitent cu transmiterea debitului la organele fiscale centrale, Ministerul Afacerilor Externe înregistrează suma respectivă în contul de cheltuieli.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Protecţia consulară acordată cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, nereprezentaţi în state terţe, şi membrilor de familie însoţitori ai acestora
    ART. 52
    (1) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României acordă protecţie consulară cetăţenilor nereprezentaţi, în înţelesul art. 2 lit. m), în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenilor români. Protecţia consulară acordată în astfel de cazuri include prestarea serviciului consular de eliberare a documentelor de călătorie provizorii, potrivit prevederilor Deciziei 96/409/PESC a reprezentanţilor guvernelor statelor membre, reuniţi în cadrul Consiliului, din 25 iunie 1996 de instituire a unui document de călătorie provizoriu, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 168 din 6 iulie 1996.
    (2) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României acordă protecţie consulară membrilor de familie ai cetăţenilor nereprezentaţi ai statelor membre ale Uniunii Europene, care nu sunt ei înşişi cetăţeni ai Uniunii Europene şi care îi însoţesc pe cetăţenii nereprezentaţi în state terţe, în aceleaşi condiţii ca şi membrilor de familie ai cetăţenilor români, care nu sunt ei înşişi cetăţeni ai Uniunii Europene, conform legislaţiei în vigoare.
    (3) Cetăţenii nereprezentaţi, solicitanţi ai protecţiei consulare, fac dovada cetăţeniei unui stat membru al Uniunii Europene prin prezentarea unui paşaport valabil sau a unei cărţi de identitate valabile.
    (4) Dacă cetăţeanul nereprezentat nu poate prezenta un paşaport valabil sau o carte de identitate valabilă, cetăţenia sa poate fi dovedită prin orice alte mijloace, după caz, inclusiv prin consultarea autorităţilor din statul membru al cărui resortisant susţine că este solicitantul.
    (5) Pentru membrii de familie menţionaţi la alin. (2), identitatea şi existenţa relaţiei de familie pot fi dovedite prin prezentarea unui paşaport valabil sau a unei cărţi de identitate valabile, însoţite de certificatul de stare civilă corespunzător, sau, după caz, prin orice alte mijloace, inclusiv prin consultarea autorităţilor din statul de origine sau din statul membru ai căror resortisanţi sunt cetăţenii nereprezentaţi.

    ART. 53
    (1) Atunci când misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României primesc o cerere de protecţie consulară din partea unui cetăţean nereprezentat ori sunt informate, direct sau prin orice altă autoritate publică română, cu privire la cazul unui cetăţean nereprezentat aflat într-una din situaţiile prevăzute la art. 41 alin. (2), Ministerul Afacerilor Externe consultă fără întârziere ministerul afacerilor externe al statului membru al cărui resortisant susţine că este persoana sau, după caz, direct ambasada sau consulatul competent al statului membru respectiv, furnizându-le toate informaţiile relevante disponibile, inclusiv cu privire la identitatea persoanei în cauză şi la eventualele costuri ale protecţiei consulare şi cu privire la membrii de familie care necesită, de asemenea, protecţie consulară. Cu excepţia cazurilor urgente, această consultare are loc anterior furnizării de protecţie consulară cetăţeanului nereprezentat. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României facilitează schimbul de informaţii între cetăţeanul nereprezentat şi autorităţile din statul membru al cărui resortisant este acesta.
    (2) La solicitarea statului membru al cărui resortisant este cetăţeanul nereprezentat, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României care şi-au asumat exercitarea protecţiei consulare pentru acesta transmit cererea sa ori transferă cazul statului membru al cărui resortisant este cetăţeanul nereprezentat, în vederea preluării protecţiei consulare în conformitate cu propria legislaţie naţională. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României încetează să se mai ocupe de gestionarea cazului de îndată ce statul membru al cărui resortisant este cetăţeanul nereprezentat confirmă că îi furnizează protecţie consulară.
    (3) În cazul în care un cetăţean român nereprezentat într-o ţară terţă solicită protecţie consulară altui stat membru al Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Externe furnizează autorităţilor diplomatice şi consulare ale statului solicitat toate informaţiile relevante şi asigură contactele necesare cu membrii săi de familie, cu alte persoane sau cu alte autorităţi române abilitate să sprijine demersurile de protecţie consulară.
    (4) În situaţia prevăzută la alin. (3), dacă România este în măsură să asigure prin mijloace proprii protecţie consulară adecvată cetăţeanului român nereprezentat şi, după caz, membrilor săi de familie, Ministerul Afacerilor Externe va solicita statului membru implicat transmiterea cererii sau transferarea cazului, în vederea preluării de către statul român a protecţiei consulare pentru aceste persoane.
    (5) Cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe şi fără a aduce atingere acordurilor permanente de reprezentare consulară prevăzute la art. 5 lit. a), misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României pot încheia cu reprezentanţele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, acreditate în aceleaşi ţări terţe, acorduri practice privind distribuirea responsabilităţilor referitoare la furnizarea de protecţie consulară pentru cetăţenii nereprezentaţi. Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă cu privire la încheierea unor astfel de acorduri şi asigură publicitatea lor, ca măsură de transparenţă în beneficiul cetăţenilor nereprezentaţi.
    (6) În situaţia în care a fost încheiat un acord practic, astfel cum este prevăzut la alin. (5), misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României redirecţionează, după caz, cererea de protecţie consulară a cetăţeanului nereprezentat către misiunea diplomatică sau oficiul consular competent potrivit acordului practic, cu excepţia cazului în care protecţia consulară ar fi astfel afectată, în special dacă urgenţa problemei impune o acţiune imediată din partea misiunii diplomatice sau a oficiului consular de carieră al României.
    (7) În absenţa acordurilor practice prevăzute la alin. (5), dacă un cetăţean nereprezentat solicită simultan protecţie consulară pentru aceeaşi situaţie misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale mai multor state membre ale Uniunii Europene, inclusiv ale României, misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră român sesizat se consultă cu reprezentanţele celorlalte state membre solicitate, pentru a stabili modalitatea de acordare a protecţiei consulare în favoarea cetăţeanului nereprezentat.

    ART. 54
    (1) Ministerul Afacerilor Externe cooperează şi se coordonează cu autorităţile diplomatice şi consulare ale celorlalte state membre şi cu Uniunea Europeană, pentru a asigura protecţia consulară a cetăţenilor nereprezentaţi. Ministerul Afacerilor Externe comunică punctele de contact relevante în acest sens Serviciului European de Acţiune Externă, prin intermediul paginii de internet securizate a organismului european.
    (2) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României cooperează local şi îşi coordonează acţiunile şi planurile locale pentru situaţii de urgenţă împreună cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale altor state membre şi cu delegaţiile Uniunii Europene, pentru a se asigura că cetăţenii nereprezentaţi beneficiază de protecţie consulară, inclusiv în cazul unei crize consulare. Cooperarea locală are în vedere participarea la reuniunile cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale altor state membre şi cu delegaţiile Uniunii Europene, prezidate de către un reprezentant al unui stat membru, în strânsă cooperare cu delegaţia Uniunii Europene, dacă statele membre nu convin altfel, reuniuni care includ schimburi periodice de informaţii privind aspecte relevante pentru cetăţenii nereprezentaţi şi, după caz, încheierea acordurilor practice prevăzute la art. 53 alin. (5).
    (3) În cazul declanşării unei crize consulare într-o ţară terţă, misiunea diplomatică şi oficiile consulare ale României cooperează îndeaproape cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale celorlalte state membre şi cu delegaţia Uniunii Europene acreditată pe plan local, pentru a asigura o asistenţă eficientă cetăţenilor nereprezentaţi, informând în timp util cu privire la capacităţile de evacuare disponibile şi solicitând sprijin, după caz, din partea echipelor de intervenţie existente la nivelul Uniunii Europene, inclusiv experţi consulari, în special din statele membre nereprezentate.
    (4) Dacă România îndeplineşte rolul de stat-pilot sau coordonează acţiunile de protecţie consulară pe teritoriul unui stat terţ, misiunea diplomatică şi oficiile consulare de carieră ale României din statul de reşedinţă răspund de coordonarea asistenţei furnizate cetăţenilor nereprezentaţi, cu sprijinul celorlalte state membre în cauză, al delegaţiei Uniunii Europene şi al Serviciului European de Acţiune Externă. După caz, Ministerul Afacerilor Externe poate solicita sprijinul structurilor de gestionare a crizelor din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă şi al Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene.
    (5) Dacă România nu face parte din statele membre care coordonează acţiunile de protecţie consulară, Ministerul Afacerilor Externe transmite toate informaţiile relevante privind cetăţenii români nereprezentaţi ameninţaţi sau afectaţi de o criză consulară statului-pilot sau statului membru ori statelor membre care coordonează aceste acţiuni pe plan local.

    ART. 55
    (1) Acţiunile de protecţie consulară întreprinse de misiunile diplomatice şi de oficiile consulare de carieră ale României în favoarea cetăţenilor nereprezentaţi şi a membrilor lor de familie, care nu sunt ei înşişi cetăţeni ai Uniunii Europene, în situaţiile de criză consulară prevăzute la art. 41 alin. (2) lit. a), se realizează în limitele permise de competenţele personalului consular român.
    (2) Dacă un cetăţean nereprezentat al altui stat membru solicită unei misiuni diplomatice sau unui oficiu consular de carieră al României acordarea de protecţie consulară în situaţiile prevăzute la art. 41 alin. (2) lit. b), prin demersuri care implică anumite costuri, iar persoana în cauză nu este în măsură să suporte costurile aferente, misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României va solicita cetăţeanului nereprezentat asumarea obligaţiei de rambursare către statul membru al cărui cetăţean este a costurilor care ar fi suportate, în aceleaşi condiţii, de cetăţenii români, prin semnarea unui angajament de rambursare, conform formularelor prevăzute în anexa nr. 1.
    (3) În situaţia prevăzută la alin. (2), inclusiv în cazul arestului sau detenţiei pentru care demersurile de protecţie consulară implică cheltuieli neobişnuit de ridicate, dar esenţiale şi justificate, legate de deplasare, cazare sau servicii de traducere, Ministerul Afacerilor Externe va solicita rambursarea cheltuielilor aferente statului membru al cărui resortisant este cetăţeanul nereprezentat, utilizând formularul prevăzut în anexa nr. 2, pe baza angajamentului de rambursare semnat de cetăţeanul nereprezentat beneficiar, dacă prin înţelegerile sau acordurile încheiate între România şi statul membru în cauză nu se prevede altfel.
    (4) Dacă un cetăţean român nereprezentat într-un stat terţ a beneficiat de protecţie consulară din partea misiunii diplomatice sau a oficiului consular al altui stat membru, iar acest stat solicită rambursarea costurilor aferente, inclusiv în cazurile de arest sau detenţie prevăzute la alin. (3), Ministerul Afacerilor Externe va efectua plata într-un interval rezonabil, fără a depăşi 12 luni. În situaţiile de criză consulară, prevăzute la art. 41 alin. (2) lit. a), Ministerul Afacerilor Externe va da curs cererilor de rambursare ale celorlalte state membre, chiar dacă cetăţenii români nereprezentaţi nu au semnat angajamente de rambursare.
    (5) Sumele prevăzute la alin. (4) se recuperează, în România, de către Ministerul Afacerilor Externe, cu excepţia cazului în care protecţia consulară a fost acordată în una dintre situaţiile de criză consulară prevăzute la art. 41 alin. (2) lit. a), de la cetăţeanul român beneficiar sau, dacă deplasarea în străinătate s-a efectuat în interes de serviciu, de la unitatea trimiţătoare, într-un termen de 60 de zile de la data primirii solicitării de rambursare din partea statului membru care a acordat protecţia consulară. Dispoziţiile art. 51 alin. (7)-(9) se aplică în mod corespunzător, angajamentul de rambursare semnat de cetăţeanul român beneficiar şi transmis de statul membru în cauză constituind titlu executoriu.

    ART. 56
    Prevederile art. 52-55 nu sunt aplicabile oficiilor consulare ale României conduse de funcţionari consulari onorifici. Ministerul Afacerilor Externe asigură informarea celorlalte state membre ale Uniunii Europene în acest sens.

    ART. 57
    Ministerul Afacerilor Externe furnizează Comisiei Europene toate informaţiile relevante privind punerea în aplicare a prezentei legi, în scopul elaborării de către aceasta a raportului prevăzut la art. 19 alin. (1) din Directiva (UE) 2015/637 a Consiliului din 20 aprilie 2015 privind măsurile de coordonare şi cooperare pentru facilitarea protecţiei consulare a cetăţenilor nereprezentaţi ai Uniunii în ţările terţe şi de abrogare a Deciziei 95/553/CE.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Asistenţă consulară
    ART. 58
    Misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României acordă asistenţă consulară, din oficiu sau la cererea autorităţilor române şi a persoanelor fizice sau juridice române, în limitele admise de lege, de normele şi principiile de drept internaţional şi cu respectarea reglementărilor interne ale statelor acreditare.

    ART. 59
    (1) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari transmit pe cale diplomatică sau consulară, dacă prin convenţiile internaţionale la care România este parte nu s-a stabilit altfel, documentele emise în cadrul cooperării judiciare internaţionale, precum cererile de extrădare, cererile de asistenţă judiciară internaţională, cererile privind transferul persoanelor condamnate şi documentaţia privind modalitatea de soluţionare a acestor cereri.
    (2) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari acordă asistenţă autorităţilor judiciare române în cadrul cooperării judiciare internaţionale sau în comunicarea cu alte autorităţi ale statelor acreditare, în limitele competenţelor instituţionale, dacă prin lege, prin legislaţia Uniunii Europene sau prin convenţiile internaţionale la care România este parte nu sau stabilit alte mijloace de cooperare şi comunicare.
    (3) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari asigură comunicarea citaţiilor şi a celorlalte acte de procedură primite de la autorităţile judiciare române membrilor misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României, funcţionarilor români la organizaţiile internaţionale, precum şi membrilor de familie ai acestora care locuiesc împreună cu ei.
    (4) La solicitarea autorităţilor judiciare române competente, în cadrul procedurii de transfer în penitenciare din România al cetăţenilor români condamnaţi în străinătate, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari preiau acordul persoanelor în cauză, prin autentificarea unor declaraţii notariale de consimţământ, şi îndeplinesc alte formalităţi necesare, după caz, în condiţiile prevăzute de lege.

    ART. 60
    (1) Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari acordă asistenţă consulară în domeniul transporturilor navale, aeriene, rutiere şi feroviare, prin demersuri care vizează respectarea drepturilor şi intereselor operatorilor de transport români, ale membrilor echipajelor şi ale pasagerilor de cetăţenie română, inclusiv în ceea ce priveşte mijloacele de transport înmatriculate în România şi încărcătura aparţinând statului român sau unor persoane fizice ori juridice române.
    (2) În raporturile cu autorităţile portuare şi aeroportuare, cu celelalte autorităţi locale competente şi cu operatorii de transport, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari intervin numai în măsura în care reglementările aplicabile pe plan local nu prevăd o modalitate de soluţionare a situaţiilor semnalate sau, deşi o astfel de modalitate de soluţionare este prevăzută, procedurile aferente nu pot fi declanşate din motive obiective ori se înregistrează întârzieri nejustificate în adoptarea unei soluţii.
    (3) În materie de navigaţie maritimă şi fluvială, în cazul navelor de stat şi al navelor militare care navighează sub pavilion românesc, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari intermediază obţinerea de la autorităţile competente ale statelor acreditare a aprobărilor prealabile necesare pentru intrarea şi tranzitarea apelor teritoriale, a strâmtorilor şi a canalelor internaţionale, a altor cursuri de apă, precum şi, după caz, pentru acostarea în porturile maritime şi fluviale ale acestor state.
    (4) În materie de navigaţie aeriană, în cazul aeronavelor române care execută zboruri necomerciale, precum cele prezidenţiale, parlamentare, guvernamentale şi alte zboruri oficiale, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari intermediază obţinerea de la autorităţile competente ale statelor acreditare a aprobărilor prealabile necesare pentru survolarea spaţiului aerian şi, după caz, pentru aterizarea pe teritoriul acestor state. În absenţa unor ataşaţi militari, aceleaşi demersuri se întreprind şi în cazul aeronavelor române care execută zboruri militare, precum cele destinate transportului de trupe, tehnică militară sau armament.
    (5) În materie de transporturi internaţionale feroviare şi rutiere, de călători şi de mărfuri, în cazul unor transporturi militare speciale, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari intermediază obţinerea de la autorităţile competente ale statelor acreditare a aprobărilor prealabile necesare tranzitării teritoriului acestor state.

    ART. 61
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari acţionează pentru apărarea drepturilor şi a intereselor patrimoniale ale statului român. În acest scop, ei intervin pe lângă autorităţile statelor acreditare în vederea dispunerii măsurilor de conservare şi administrare a bunurilor, de clarificare a regimului lor juridic, de intabulare a dreptului de proprietate în registrele de la locul situării lor, iar în caz de litigii, recomandă avocaţi, sprijină pregătirea apărării, facilitează procurarea de documente oficiale şi întreprind orice alte demersuri în limitele competenţelor legale.

    ART. 62
    (1) Bunurile cetăţenilor români pierdute, furate sau rămase în străinătate în urma deceselor proprietarilor, care sunt recuperate pe teritoriul statelor acreditare de autorităţile locale sau de alte persoane fizice ori juridice, iar ulterior sunt puse la dispoziţia misiunilor diplomatice sau a oficiilor consulare de carieră, se restituie de către diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari proprietarilor sau, după caz, moştenitorilor acestora, cu excepţia documentelor oficiale eliberate de autorităţile şi de celelalte instituţii publice române, precum documentele de călătorie, actele de identitate, permisele de conducere sau certificatele de înmatriculare a vehiculelor, care se transmit organelor emitente.
    (2) În termen de 10 zile de la data la care misiunea diplomatică sau oficiul consular a intrat în posesia bunurilor prevăzute la alin. (1) ori, după caz, de la data identificării proprietarilor sau a moştenitorilor lor, aceştia sunt notificaţi în scris de către diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari cu privire la necesitatea întreprinderii, în termenul prevăzut la alin. (5), a demersurilor adecvate pentru preluarea bunurilor de la sediul misiunii diplomatice ori al oficiului consular de carieră depozitar sau pentru expedierea bunurilor către persoanele în cauză, pe cheltuiala acestora. La data transmiterii notificării respective, la sediul şi pe pagina de internet a misiunii diplomatice sau a oficiului consular de carieră depozitar se afişează un anunţ corespunzător privind bunul recuperat, cu menţionarea tuturor elementelor necesare pentru descrierea acestuia.
    (3) Pentru identificarea pe teritoriul României a domiciliului sau a reşedinţei proprietarilor bunurilor prevăzute la alin. (1) ori a moştenitorilor lor, misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră cooperează, după caz, cu structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, în scopul efectuării verificărilor necesare în bazele de date gestionate la nivelul acestora, şi cu Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, în scopul interogării registrelor naţionale notariale relevante. Dacă în evidenţele autorităţilor române nu figurează domiciliul sau reşedinţa proprietarilor ori a moştenitorilor acestora, se face o menţiune corespunzătoare în anunţul afişat la sediul şi pe pagina de internet a misiunii diplomatice sau a oficiului consular de carieră depozitar.
    (4) Dacă pentru păstrarea bunurilor sunt necesare cheltuieli din partea misiunii diplomatice sau a oficiului consular de carieră depozitar, acestea se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Externe şi se recuperează de la proprietari sau, după caz, de la moştenitorii lor, odată cu restituirea bunurilor.
    (5) Bunurile care nu sunt revendicate de persoanele îndreptăţite în termen de un an de la data transmiterii notificării scrise şi a afişării anunţului prevăzut la alin. (2) intră în proprietatea privată a statului şi se valorifică potrivit legii, cu excepţia bunurilor de valoare foarte redusă, care se distrug de către misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră depozitar pe plan local, pe bază de proces-verbal.

    ART. 63
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari întreprind demersurile necesare pentru dezbaterea şi lichidarea moştenirilor vacante din străinătate care se cuvin statului român.

    ART. 64
    Diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari acordă asistenţă consulară, în condiţiile prevăzute de lege, cetăţenilor români care exercită activităţi lucrative în străinătate.

    CAP. V
    Măsuri de facilitare a activităţii consulare
    ART. 65
    (1) În cadrul activităţii consulare, Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră utilizează următoarele sisteme informatice, componente ale platformei unice Sistemul informatic integrat consular ECons:
    a) Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetăţeni, prin care sunt procesate cererile de servicii consulare, se înregistrează cetăţenii români aflaţi în străinătate, se poartă corespondenţa interinstituţională şi se ţine evidenţa cazurilor de asistenţă şi protecţie consulară;
    b) Sistemul informatic de management al documentelor de călătorie E-Pass, prin care sunt procesate cererile de eliberare a paşapoartelor electronice diplomatice şi a paşapoartelor electronice de serviciu, precum şi cererile de eliberare a titlurilor de călătorie pentru cetăţeni români, străini sau apatrizi, respectiv prin care se preiau şi se transmit în Sistemul naţional informatic de evidenţă a paşapoartelor simple cererile de eliberare a paşapoartelor simple electronice şi a paşapoartelor simple temporare, împreună cu documentele şi datele personale necesare soluţionării cererilor şi personalizării documentelor de călătorie solicitate;
    c) Sistemul naţional de informaţii privind vizele, prin care sunt procesate cererile de eliberare a vizelor şi a permiselor de mic trafic de frontieră;
    d) Portalul electronic pentru facilitarea procesului de obţinere a vizelor E-Viza, prin care solicitanţii de vize pot transmite în format electronic cererile şi documentele justificative la misiunile diplomatice şi la oficiile consulare de carieră;
    e) sistemele informatice care deservesc Centrul de Contact şi Suport pentru Cetăţenii Români din Străinătate, destinate furnizării de informaţii privind procedurile consulare pe cale telefonică, prin corespondenţă electronică şi printr-un portal electronic accesibil publicului.

    (2) Metodologia de operare în sistemele informatice prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului afacerilor externe.

    ART. 66
    Ministerul Afacerilor Externe administrează şi asigură funcţionalitatea sistemelor informatice prevăzute la art. 65, precum şi adaptarea acestora la modificările legislative şi procedurale cu incidenţă asupra activităţii consulare, precum şi la evoluţiile tehnologice cu impact asupra sistemelor respective.

    ART. 67
    (1) Pentru aducerea la îndeplinire a funcţiilor consulare, în limitele demersurilor necesare şi proporţionale în raport cu scopul prestării serviciilor consulare şi al acordării protecţiei şi asistenţei consulare, sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Externe care deservesc activitatea consulară pot fi interconectate cu sistemele de evidenţă ale autorităţilor şi instituţiilor publice cu atribuţii conexe în cadrul procedurilor consulare.
    (2) Personalul consular are acces la sistemele de evidenţă prevăzute la alin. (1) exclusiv în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin în cadrul activităţii de prestare a serviciilor consulare şi de acordare a protecţiei şi asistenţei consulare şi prelucrează datele astfel accesibile în conformitate cu reglementările legale având ca obiect protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal.
    (3) În vederea stabilirii metodologiei de cooperare cu autorităţile şi instituţiile publice care deţin atribuţii conexe în cadrul procedurilor consulare, Ministerul Afacerilor Externe poate încheia protocoale interinstituţionale cu aceste autorităţi.

    ART. 68
    Ministerul Afacerilor Externe asigură, în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea contractelor valabile:
    a) dotarea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare de carieră cu echipamentele electronice necesare gestionării sistemelor informatice prevăzute la art. 65;
    b) furnizarea la misiunile diplomatice şi la oficiile consulare de carieră a materialelor necesare prestării serviciilor consulare, precum registrele şi certificatele de stare civilă, colantele de viză, blanchetele paşapoartelor simple temporare şi ale titlurilor de călătorie;
    c) furnizarea către Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte, aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, a blanchetelor necesare personalizării paşapoartelor electronice diplomatice şi de serviciu şi permiselor de mic trafic de frontieră.


    CAP. VI
    Oficii consulare conduse de funcţionari consulari onorifici
    ART. 69
    (1) România poate înfiinţa pe teritoriul altor state, pe bază de reciprocitate, oficii consulare conduse de funcţionari consulari onorifici.
    (2) Oficiile consulare prevăzute la alin. (1) exercită, prin funcţionarii consulari onorifici, funcţiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-d) şi i). Funcţionarii consulari onorifici nu pot presta servicii consulare şi orice alte funcţii care implică exercitarea autorităţii de stat.

    ART. 70
    (1) Înfiinţarea de oficii consulare conduse de funcţionari consulari onorifici şi numirea şefilor acestora se aprobă de către ministrul afacerilor externe, la propunerea misiunilor diplomatice acreditate în statele de reşedinţă ale oficiilor respective.
    (2) La înfiinţarea de oficii consulare conduse de funcţionari consulari onorifici, precum şi la numirea şi acreditarea şefilor acestora se aplică în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (2), (4) şi (5) şi ale art. 10 alin. (1) şi (2).
    (3) Numirea şefilor acestor oficii consulare se atestă prin semnarea de către ministrul afacerilor externe a patentei consulare învestite cu sigiliul de stat, care este valabilă pentru o perioadă de 4 ani.
    (4) Calitatea de şef al unui astfel de oficiu consular poate fi retrasă oricând de către ministrul afacerilor externe prin revocarea patentei consulare şi prin notificarea în acest sens a autorităţilor statului de reşedinţă.

    ART. 71
    (1) În calitate de funcţionari consulari onorifici care conduc astfel de oficii consulare pot fi numite doar persoane domiciliate pe teritoriul statului acreditar, indiferent de cetăţenie.
    (2) Candidaţii la funcţiile desemnate la alin. (1) sunt desemnaţi dintre personalităţile din statul de reşedinţă apropiate de România, care beneficiază de independenţă financiară şi sunt cunoscute pentru un comportament adecvat nivelului de demnitate şi reprezentativitate al funcţiilor propuse.
    (3) Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii consulari onorifici nu primesc din partea statului român salarii, indemnizaţii sau alte venituri. Şefii acestor oficii consulare suportă din bugetul propriu toate cheltuielile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor oficiale şi de reprezentare. Ei îşi stabilesc şi îşi amenajează sediile oficiilor consulare în imobile aflate în proprietatea lor sau închiriate pe cont propriu.

    ART. 72
    (1) Ulterior primirii exequaturului sau admiterii exercitării funcţiei cu titlu provizoriu, şeful unui astfel de oficiu consular încheie cu şeful misiunii diplomatice acreditate în statul de reşedinţă al oficiului consular un protocol conţinând atribuţiile pe care le exercită, drepturile de care se bucură şi obligaţiile ce îi revin.
    (2) Şeful misiunii diplomatice competente, potrivit alin. (1), evaluează anual activitatea oficiului consular condus de funcţionarul consular onorific şi elaborează rapoarte în acest sens, pe care le prezintă Ministerului Afacerilor Externe.
    (3) În situaţia prevăzută la art. 4 alin. (2), funcţionarii consulari onorifici de pe teritoriul statului acreditar în cauză încheie protocolul stabilit la alin. (1) cu şeful oficiului consular de carieră acreditat să îndeplinească acte diplomatice în statul respectiv şi sunt evaluaţi anual de către acesta.

    ART. 73
    (1) Înfiinţarea şi modificările ulterioare aduse sediului, rangului sau circumscripţiei oficiilor consulare străine conduse de funcţionari consulari onorifici pe teritoriul României, acordarea consimţământului prealabil privind numirea funcţionarilor consulari onorifici străini şi acreditarea acestora în România se aprobă de către ministrul afacerilor externe.
    (2) Şefii oficiilor consulare prevăzute la alin. (1) se acreditează prin emiterea unui exequatur, semnat de ministrul afacerilor externe, învestit cu sigiliul de stat şi valabil pentru o perioadă de 4 ani.

    CAP. VII
    Răspundere juridică
    ART. 74
    (1) Şeful misiunii diplomatice, alături de coordonatorul secţiei consulare în sensul art. 17 alin. (2)-(5), şi şeful oficiului consular răspund de modul în care este organizată activitatea consulară în cadrul misiunii diplomatice şi al oficiului consular. Alături de aceştia, în cazul birourilor consulare prevăzute la art. 7 alin. (7), răspunderea pentru modul de organizare a activităţii consulare revine şi coordonatorului desemnat potrivit art. 17 alin. (6).
    (2) Membrii personalului consular răspund de aducerea la îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în prezenta lege.
    (3) În materie de protecţie şi asistenţă consulară, diplomaţii cu atribuţii consulare şi funcţionarii consulari sunt obligaţi să depună toate diligenţele pentru acordarea sprijinului necesar, în limitele competenţelor legale. Ei nu pot fi ţinuţi însă să răspundă pentru obţinerea rezultatelor dorite de beneficiarii protecţiei şi asistenţei consulare, atunci când aceste rezultate depind de decizia unor autorităţi străine sau de voinţa unor terţe persoane fizice ori juridice, potrivit normelor de drept internaţional şi reglementărilor interne aplicabile în statele acreditare.
    (4) În cazul delegării exercitării funcţiilor consulare în condiţiile prevăzute la art. 17, angajaţii consulari în cauză răspund de aducerea la îndeplinire a obligaţiilor corelative exercitării funcţiilor delegate.

    CAP. VIII
    Dispoziţii finale
    ART. 75
    La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
    a) Hotărârea Guvernului nr. 780/1995 privind modul şi condiţiile în care misiunile diplomatice şi oficiile consulare pot să acorde asistenţă, precum şi unele servicii în favoarea cetăţenilor români aflaţi temporar în străinătate, în situaţii deosebite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 10 octombrie 1995;
    b) Hotărârea Guvernului nr. 760/1999 privind aprobarea Regulamentului consular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 27 septembrie 1999, cu modificările ulterioare;
    c) Hotărârea Guvernului nr. 868/2008 privind protecţia cetăţenilor Uniunii Europene prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 28 august 2008.


    ART. 76
    Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

    Prezenta lege transpune prevederile Directivei (UE) 2015/637 a Consiliului din 20 aprilie 2015 privind măsurile de coordonare şi cooperare pentru facilitarea protecţiei consulare a cetăţenilor nereprezentaţi ai Uniunii în ţările terţe şi de abrogare a Deciziei 95/553/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 106 din 24 aprilie 2015.
    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


                    p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
                    EUGEN NICOLICEA
                    PREŞEDINTELE SENATULUI
                    CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

    Bucureşti, 15 aprilie 2019.
    Nr. 62.
    ANEXA 1





    A. Formular comun pentru angajament de rambursare a costurilor asistenţei şi protecţiei consulare în cazul asistenţei financiare ANGAJAMENT DE RAMBURSARE
    a costurilor asistenţei şi protecţiei consulare (asistenţă financiară)
    Subsemnatul (Subsemnata), (domnul/doamna) (numele şi prenumele cu majuscule), ..............................................., titular(ă) al(a) paşaportului nr. ................., emis la (data) .........................., confirm prin prezenta primirea de la Ambasada/(denumirea oficiului de carieră al României) ............................................ la (localitatea/statul de reşedinţă) ................................................., la data de ......................., a sumei de ....................., sub formă de avans în scopul ............................. (inclusiv orice taxe aplicabile), şi/sau mă oblig să rambursez la cerere Ministerului Afacerilor Externe/Guvernului (statului membru de cetăţenie) ..................................., în conformitate cu dreptul intern al acestui stat membru, echivalentul sumei menţionate sau echivalentul tuturor costurilor plătite în contul meu sau care mi-au fost furnizate în avans, inclusiv costurile suportate de membrul (membrii) familiei mele care mă însoţeşte (însoţesc), în (moneda) ...................., la rata de schimb aplicabilă în ziua în care s-a făcut avansul sau în care s-au plătit costurile.
    Adresa mea (*) (cu majuscule) din (ţară) ......................................... este: ............................................
    (*) Dacă nu aveţi un domiciliu stabil, vă rugăm să indicaţi o adresă de contact.

    Data: ....................
    Semnătura: .......................

    B. Formular comun pentru angajament de rambursare a costurilor asistenţei şi protecţiei consulare în cazul repatrierii ANGAJAMENT DE RAMBURSARE
    a costurilor asistenţei şi protecţiei consulare (repatriere)
    Subsemnatul (Subsemnata), (domnul/doamna) (numele şi prenumele cu majuscule) ........................................., născut(ă) în (localitatea) ...................................., (ţara) ..................................., la (data) ....................., titular(ă) al (a) paşaportului nr. ............................., emis la (data) .........................., în (ţara) ........................., şi cu actul de identitate nr. ...................... şi nr. de asigurare socială şi autoritatea competentă (după caz/dacă este relevant) ..............................................., mă angajez prin prezenta să rambursez la cerere Guvernului .........................., în conformitate cu dreptul intern al acestui stat membru, echivalentul tuturor costurilor plătite în contul meu sau care mi-au fost furnizate în avans de către funcţionarul consular al Guvernului ............................, la (data) ............................, în scopul repatrierii sau în legătură cu repatrierea în ............................ a mea şi a membrilor familiei mele care mă însoţesc, şi să plătesc toate taxele consulare aferente repatrierii.
    Acestea sunt:
    (i)(*) Cheltuieli de transport Cheltuieli de şedere Cheltuieli diverse MINUS contribuţia personală taxe CONSULARE: Taxă de repatriere Taxă privind asistenţa medicală Taxă de paşaport/de urgenţă (.... ore, la .... pe oră ...)
    (*) Se elimină menţiunile necorespunzătoare: Funcţionarul consular şi solicitantul ar trebui să parafeze fiecare eliminare pe margine.

    (ii)(*) Toate sumele în contul meu în scopul repatrierii sau în legătură cu repatrierea mea şi a membrilor familiei mele care mă însoţesc, care nu pot fi stabilite în momentul semnării de către mine a prezentului angajament.
    (*) Se elimină menţiunile necorespunzătoare: Funcţionarul consular şi solicitantul ar trebui să parafeze fiecare eliminare pe margine.


    Adresa mea (**) (cu majuscule) din (ţară) ...................................... este: ...........................................
    (**) Dacă nu aveţi un domiciliu stabil, vă rugăm să indicaţi o adresă de contact.

    Data: ....................
    Semnătura: ............................


    ANEXA 2





    Formular de solicitare a rambursării
    SOLICITARE DE RAMBURSARE
    1. Ambasada sau consulatul statului membru solicitant
    2. Ambasada sau consulatul competent sau Ministerul Afacerilor Externe al statului membru al cărui resortisant este cetăţeanul
    3. Identificarea evenimentului (data, locul)
    4. Date privind cetăţeanul (cetăţenii) care beneficiază de asistenţă (se anexează separat)

┌─────────┬────────┬────────────┬─────────┬───────┐
│ │Locul şi│Tipul şi │Tipul de │ │
│Numele şi│data │numărul │asistenţă│Costuri│
│prenumele│naşterii│documentului│acordată │ │
│ │ │de călătorie│ │ │
└─────────┴────────┴────────────┴─────────┴───────┘



    5. Costuri totale
    6. Contul bancar pentru rambursare
    7. Anexat: angajament de rambursare (după caz)
    NOTĂ:
    Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră pot utiliza în cadrul activităţii consulare, după caz, formularele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 redactate în alte limbi oficiale ale Uniunii Europene, în forma sub care acestea figurează în anexele I şi II ale Directivei (UE) 2015/637, în versiunile corespondente ale actului legislativ european elaborate în celelalte limbi oficiale ale Uniunii Europene.

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice