Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 49 din 11 martie 2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
EMITENT: Parlamentul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 244 din 11 martie 2022
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ART. 1
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se desfiinţează Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, denumită în continuare Secţia.
(2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluţionarea acestora.
(3) Cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3.
(4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) şi (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
(5) Soluţiile de clasare, de renunţare la urmărirea penală şi de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secţiei, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 318, art. 328, art. 335 şi art. 339 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.
(6) Actele efectuate şi măsurile luate de procurorii Secţiei în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 304 şi art. 336-339 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.
(7) De la data desfiinţării Secţiei, la judecarea cauzelor transmise potrivit alin. (2) şi (3), precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea. Aceste dispoziţii se aplică şi în ceea ce priveşte cauzele referitoare la infracţiunile prevăzute la art. 3 care se aflau pe rolul instanţelor de judecată la data operaţionalizării Secţiei şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(8) Căile de atac declarate de Secţie pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 2
(1) Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se preiau de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
(2) Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei.
(3) Detaşările în curs ale personalului pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) se menţin în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la împlinirea termenului pentru care acestea au fost dispuse.
ART. 3
(1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi de judecătorii Curţii Constituţionale a României.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt de competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel şi infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe.
(3) Pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2), urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 4 ani, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege, denumiţi în continuare procurori anume desemnaţi.
(4) Procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală şi în alte cauze decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv a parchetelor de pe lângă curţile de apel.
(5) Procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), sunt cercetate şi alte persoane, dacă din motive temeinice privind buna desfăşurare a urmăririi penale, cauza nu poate fi disjunsă.
(6) În situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (2), sunt cercetate şi alte persoane pentru care, potrivit legii, competenţa de efectuare a urmăririi penale aparţine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmărirea penală se efectuează de procurorii anume desemnaţi potrivit prezentei legi din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(7) În cauzele privind infracţiunile prevăzute la alin. (2) preluate în condiţiile art. 325 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, urmărirea penală se efectuează de procurorii anume desemnaţi.
(8) În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
ART. 4
(1) Pot fi desemnaţi să efectueze urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (1) procurori care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) au o vechime de cel puţin 15 ani în funcţia de procuror;
c) au calificativul „foarte bine“ la ultimele două evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
d) au o conduită morală ireproşabilă;
e) au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.
(2) Experienţa profesională semnificativă a procurorilor ce urmează a fi propuşi în vederea desemnării se evaluează inclusiv prin raportare la specificul şi complexitatea cauzelor instrumentate de respectivii procurori, pe baza informaţiilor sau documentelor relevante pentru activitatea acestora, solicitate parchetelor în cadrul cărora au funcţionat.
(3) În vederea desemnării, procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi depun opţiunea la Consiliul Superior al Magistraturii.
(4) Direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi, în vederea verificării îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), solicită unităţilor de parchet la care aceştia au funcţionat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea, precum şi orice alte aspecte relevante.
(5) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii solicită parchetelor la care procurorul a funcţionat în ultimii 5 ani, instanţelor de pe lângă acestea şi baroului opinia cu privire la conduita în exercitarea atribuţiilor profesionale, relaţiile cu procurorii, judecătorii, celălalt personal al parchetului şi al instanţei, avocaţii, justiţiabilii, experţii şi interpreţii, conduita în societate, integritatea, evitarea conflictelor de interese de orice natură şi imparţialitatea, precum şi orice alte aspecte relevante. De asemenea, direcţia de specialitate solicită Inspecţiei Judiciare să comunice datele şi informaţiile privind integritatea şi imparţialitatea procurorului existente în evidenţele acesteia şi ataşează datele şi informaţiile de aceeaşi natură aflate în evidenţele Consiliului Superior al Magistraturii. Inspecţia Judiciară pune la dispoziţia Plenului Consiliului Superior al Magistraturii rezoluţiile de clasare care privesc activitatea procurorului.
(6) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii care vor efectua urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute la art. 3 alin. (1) dintre cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1). Dacă apreciază necesar, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invita procurorii în vederea susţinerii unui interviu.
(7) În termen de 30 de zile de la data primirii propunerilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă asupra acestora. Refuzul desemnării se motivează.
(8) De la data desemnării, procurorii funcţionează în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe posturi anume alocate în acest scop.
(9) La încetarea calităţii de procuror anume desemnat, procurorii anume desemnaţi sunt reîncadraţi pe posturile deţinute anterior.
ART. 5
(1) Pot fi desemnaţi să efectueze urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (2) procurori care funcţionează în cadrul secţiilor de urmărire penală ale parchetelor de pe lângă curţile de apel şi care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au o vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror;
b) au calificativul „foarte bine“ la ultimele două evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
c) au o conduită morală ireproşabilă;
d) au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.
(2) Direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte lista tuturor procurorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) şi, în vederea verificării îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), solicită unităţilor de parchet la care aceştia au funcţionat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea, precum şi orice alte aspecte relevante.
(3) Dispoziţiile art. 4 alin. (2), (3) şi (5)-(7) se aplică în mod corespunzător.
ART. 6
Desemnarea procurorilor pentru a efectua urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (1) sau (2) poate fi reînnoită, pentru o nouă perioadă de 4 ani, dispoziţiile art. 4 şi 5 fiind aplicabile în mod corespunzător.
ART. 7
Procurorii anume desemnaţi potrivit prezentei legi nu pot fi mutaţi într-o altă secţie a parchetului fără acordul acestora.
ART. 8
(1) Încetarea calităţii de procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale a infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) poate fi dispusă în următoarele cazuri:
a) pentru ineficienţă profesională apreciată în funcţie de eficienţa şi calitatea activităţii;
b) la cererea procurorului anume desemnat, pentru motive temeinic justificate;
c) în situaţia aplicării unei sancţiuni disciplinare;
d) imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni de către procurorul anume desemnat;
e) mutarea procurorului într-o altă secţie a parchetului, delegarea, detaşarea sau transferul acestuia;
f) expirarea perioadei de 4 ani, dacă desemnarea nu a fost reînnoită.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizează existenţa unuia dintre cazurile prevăzute la alin. (1) şi, dacă este cazul, formulează propuneri de încetare a calităţii de procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori.
(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune încetarea calităţii prevăzute la alin. (1) în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Încetarea desemnării nu are efectul unei revocări din funcţie şi nu afectează gradul profesional al procurorului dobândit potrivit legii.
ART. 9
Pentru procurorii cu funcţii de conducere care îndeplinesc atribuţiile de procuror ierarhic superior ai procurorilor anume desemnaţi nu este necesară desemnarea potrivit dispoziţiilor art. 4 sau, după caz, ale art. 5, pentru exercitarea controlului ierarhic.
ART. 10
(1) Numărul maxim de procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică desemnaţi în condiţiile art. 4 este de 14, iar numărul maxim al procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel desemnaţi în condiţiile art. 5 este de 3 pentru fiecare dintre acestea.
(2) Evaluarea necesarului de procurori desemnaţi în vederea efectuării urmăririi penale a infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) se realizează o dată la 6 luni, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie formulând propuneri corespunzătoare de modificare a numărului de procurori prevăzut la alin. (1).
ART. 11
(1) În vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2), în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel funcţionează, prin detaşare, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii.
(2) Dispoziţiile art. 120^2 alin. (2), (4) şi (5), art. 120^3 şi art. 120^4 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în cazul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie prevăzuţi la alin. (1).
ART. 12
Procurorul-şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1), precum şi procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (2), efectuează activitatea de urmărire penală, fără a fi necesară desemnarea potrivit art. 4 sau, după caz, art. 5:
a) în situaţia în care procurorul anume desemnat se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mare de 3 luni sau în caz de incompatibilitate, iar în cadrul parchetului nu există un alt procuror anume desemnat potrivit prezentei legi;
b) în situaţia în care procurorul anume desemnat se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mică de 3 luni, efectuarea actelor de urmărire penală nu suferă amânare, iar în cadrul parchetului nu există un alt procuror anume desemnat potrivit prezentei legi;
c) până la desemnarea procurorilor, în condiţiile prezentei legi, pentru efectuarea actelor de urmărire penală care nu suferă amânare.
ART. 13
La judecarea cauzelor în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorii anume desemnaţi potrivit art. 3 alin. (3), precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în respectivele cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele competente pe rolul cărora se află acestea.
ART. 14
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii ce urmează a fi desemnaţi în condiţiile art. 4 şi 5 în maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
ART. 15
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) secţiunea a 2^1-a „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie“, cuprinzând art. 88^1-88^11, din capitolul II al titlului III din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare;
b) art. II şi III din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018;
c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 10 octombrie 2018.
ART. 16
Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 38 alineatul (1), litera f) va avea următorul cuprins:
"f) infracţiunile săvârşite de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;"
2. La articolul 40, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"ART. 40
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe."
ART. 17
(1) Cauzele privind infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, aflate în curs de judecată în primă instanţă la data intrării în vigoare a prezentei legi şi în care nu s-a început cercetarea judecătorească, se soluţionează de către instanţa competentă conform prezentei legi.
(2) Cauzele privind infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, aflate în curs de judecată în primă instanţă la data intrării în vigoare a prezentei legi şi în care s-a început cercetarea judecătorească anterior intrării în vigoare a acesteia, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe.
ART. 18
(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă se suspendă de la momentul intrării în vigoare a prezentei legi până în prima zi lucrătoare după expirarea perioadei prevăzute la art. 1 alin. (2).
(2) Termenele prevăzute de Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru efectuarea actelor de procedură, pentru formularea plângerilor, căilor de atac de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă acestea se întrerup de la momentul intrării în vigoare a prezentei legi. Noi termene, de aceeaşi durată, vor începe să curgă din prima zi lucrătoare după expirarea perioadei prevăzute la art. 1 alin. (2).
(3) În cauzele în care au fost luate măsuri preventive, măsuri asigurătorii sau alte măsuri la care urgenţa se justifică, procurorul general va trimite dosarele către unităţile competente de îndată de la publicarea prezentei legi.
(4) Procurorul-şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică şi procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel vor analiza şi decide asupra măsurilor menţionate la alin. (3), aflate în curs, putând sesiza instanţa cu cereri referitoare la acestea.
ART. 19
(1) Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
(2) Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ION-MARCEL CIOLACU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ROBERT-MARIUS CAZANCIUC
Bucureşti, 11 martie 2022.
Nr. 49.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
