Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) Text corectat conform rectificarii apãrute în Monitorul Oficial Nr. 95 din 25 Aprilie 1945.
ART. 1
Sunt vinovaţi de dezastrul tarii cei care:
a) Militand pentru hitlerism sau fascism şi având rãspunderea politica efectivã au permis intrarea armatelor germane pe teritoriul tarii;
b) Dupã 6 Septembrie 1940, au militat pentru pregãtirea sau desãvârşirea faptelor de mai sus prin graiu, prin scris sau prin orice alte mijloace.
ART. 2
Sunt vinovaţi de dezastrul tarii prin sãvârşirea de crime de rãzboi cei care:
a) Au hotãrît declararea sau continuarea rãzboiului contra Uniunii Republicelor Socialiste Sovietice şi Naţiunilor Unite;
b) N-au respectat regulele internaţionale cu privire la conducerea rãzboiului;
c) Au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau ostaticii de razboiu;
d) Au ordonat sau desavarsit acte de teroare, cruzime sau de suprimare asupra populatiunei din teritoriile în care s-a purtat rãzboiul;
e) Au ordonat sau sãvârşit represiuni colective sau individuale în scop de persecutie politica sau din motive rasiale asupra populaţiei civile;
f) Au ordonat sau organizat munci excesive sau deplasãri şi transporturi de persone în scopul exterminarii acestora;
g) Comandantii, directorii, supraveghetorii şi paznicii de inchisori, de lagare de prizonieri sau de internati politici, de deportati sau de deţinuţi politici, de lagare sau detasamente de munca obligatorie, care au supus la tratamente neomenoase pe cei aflaţi sub puterea lor;
h) Ofiţerii de poliţie judiciarã sau anchetatorii cu orice titlu în chestiuni cu caracter politic sau rasial care au comis acte de violenta, torturi sau alte mijloace ilegale de constrângere;
i) Procurorii sau judecãtorii civili ori militari care au ajutat sau sãvârşit - cu intenţie - acte de teroare sau violenta;
j) Au pãrãsit teritoriul naţional pentru a se pune în slujba hitlerismului sau fascismului şi au atacat ţara prin scris, prin graiu, sau în orice alt mod;
k) Şi-au insusit ilicit sau abuziv bunuri private sau politice din teritoriile în care s-a purtat rãzboiul;
l) Au realizat averi în mod ilicit, cu ocazia participãrii la conducerea rãzboiului, în orice calitate, ori profitând de legatura lor cu asemenea persoane sau de legiuirile şi mãsurile de fapt cu caracter hitlerist, legionar sau rasial;
m) Au ordonat sau initiat infiintari de ghetouri, lagare de internare ori deportari din motive de persecutie politica sau rasialã;
n) Au ordonat edictarea de legiuni sau mãsuri nedrepte de conceptie hitlerista, legionara sau rasialã, ori au practicat - cu intenţie - o execuţie excesiva a legilor derivate din starea de rãzboi sau a dispoziţiunilor cu caracter politic sau rasial;
o) S-au pus în slujba hitlerismului sau fascismului şi au contribuit prin fapte proprii la realizarea scopurilor lor politice sau la aservirea vieţii economice a tarii în detrimentul intereselor poporului roman.
ART. 3
Cei vinovaţi de faptele prevãzute la art. 1 şi art. 2 alin. m - o, se vor pedepsi cu detenţiunea grea pe viata sau cu detenţiunea grea de la 5 la 20 ani sau cu detenţiune riguroasã de la 3 la 20 ani.
Cei vinovaţi de faptele prevãzute de art. 2. alin. a - j se vor pedepsi cu moartea sau cu munca silnica pe viata.
Cei vinovaţi de faptele prevãzute de art. 2, alin. k - l se vor pedepsi cu munca silnica pe viata sau cu munca silnica pe timp mãrginit de la 5 la 25 ani sau cu temnita grea de la 3 la 20 ani.
Instigatorii şi coautorii celor vinovaţi pentru faptele prevãzute de prezenta lege se vor pedepsi cu aceleaşi pedepse.
Complicii, favorizatorii şi tainuitorii celor vinovaţi pentru faptele prevãzute de prezenta lege se vor pedepsi cu o pedeapsa mai uşoarã cu un grad decât acea prevãzutã pentru autorul principal.
Pe lângã aceste pedepse, se va pronunţa şi degradatiune civicã, precum şi confiscarea averii în folosul Statului cu titlu de despãgubire.
ART. 4
Ministrul justiţiei va institui un numãr de acuzatori publici însãrcinaţi cu cercetarea şi instruirea celor învinuiţi de sãvârşirea faptelor prevãzute de prezenta lege, precum şi instigatorilor, coautorilor, complicilor, favorizatorilor şi tainuitorilor lor.
Unul dintre acuzatorii publici va avea însãrcinarea de şef al acuzatorilor publici.
Acuzatorii publici vor fi numiţi dintre cetãţenii romani, majori, fãrã deosebire de sex, putând fi numiţi şi dintre functionarii publici.
Numirea se va face prin înalt decret regal, la propunerea ministrului justiţiei.
Organele de cercetare şi instrucţie vor funcţiona pe lângã Ministerul Justiţiei, având sediul în Bucureşti, iar la caz de necesitate şi în oraşele de resedinta ale Curţilor de Apel.
ART. 5
Acuzatorii publici vor cerceta toate cazurile deferite de Consiliul de Miniştri.
Ei se vor putea sesiza şi din oficiu sau dupã trimiterea facuta de Preşedinţia Consiliului de Miniştri pentru cercetãri.
Ei vor putea lua orice mãsuri asigurãtoare asupra bunurilor banuitului şi ale altor persoane fizice sau juridice, mãsuri care vor rãmâne în fiinta pana la judecare. Acuzatorii publici vor putea ridica, în totul sau în parte, mãsurile de asigurare.
ART. 6
Acuzatorii publici au dreptul de a face orice investigatiuni şi culege orice probe, uzand şi de toate drepturile şi puterile acordate de codul de procedura penalã Ministerului public şi judecãtorului de instrucţie.
Ei vor putea fi ajutaţi de magistraţi, grefieri sau jurişti, precum şi de specialişti în domeniul financiar, de experţi şi funcţionari care vor fi numiţi sau delegaţi de ministrul justiţiei.
Acuzatorii publici au dreptul a cere ca dispoziţiunile lor sa fie executate atât de organele puterii judecãtoreşti cat şi de cele ale puterii executive de orice categorie. Ei vor putea cere sa fie asistaţi, în orice împrejurare de organele forţei publice. De asemenea ei vor putea face orice descinderi, perchezitiuni, a ridica orice corpuri delicte, orice acte de la particulari sau de la orice autoritate civilã sau militarã, chiar şi acte cu caracter secret.
Toate autoritãţile publice sunt datoare sa dea concursul acuzatorilor publici sub sancţiunea dispoziţiunilor art. 243 cod penal, pentru functionarii publici care ar nesocoti aceasta îndatorire.
Parchetele militare şi comandamentele garnizoanelor sunt obligate a pune la dispoziţia acuzatorilor publici pe militarii din cadrele active ale armatei. Pentru ofiţerii superiori gradului de cãpitan, se va cere, în acest scop, autorizaţia prealabilã a ministrului de rãzboi.
ART. 7
Mandatele de arestare se vor emite de Consiliul de Miniştri, sau de acuzatorii publici cu încuviinţarea acuzatorului şef.
Arestarile ordonate nu sunt supuse confirmãrii.
Acuzatorii publici vor putea ordonã liberarea celor arestaţi de ei, numai cu încuviinţarea acuzatorului şef.
Consiliul de Miniştri va putea ordonã, în toate cazurile, liberarea celor arestaţi.
ART. 8
În urma cercetãrilor întreprinse, acuzatorul public va întocmi actul de acuzare care se va supune Consiliului de Miniştri pentru aprobare.
Consiliul de Miniştri va decide asupra sesizãri instanţei de judecata cu judecarea pricinei.
Actele acuzatorului public şi ale Consiliului de Miniştri nu pot fi atacate pe nici o cale.
ART. 9
Prin trimiterea în judecata, toate bunurile învinuitului sunt lovite de indisponibilitate. Indisponibilitatea opereazã prin publicarea în Monitorul Oficial a dispozitivului actului de acuzare.
Stingere incriminãrii prin moartea învinuitului, intervenita dupã începerea cercetãrilor, nu impiedeca luarea mãsurilor prevãzute de art. 5 şi nici indisponibilitatea bunurilor, iar cercetãrile şi judecata se vor urma în contra moştenitorilor, pentru confiscarea averii în folosul Statului cu titlu de despãgubire.
ART. 10
Judecarea faptelor prevãzute de prezenta lege se va face de Tribunalul Poporului.
ART. 11
Tribunalul Poporului este compus din:
a) Judecãtori numiţi de ministrul justiţiei dintre magistraţi;
b) Judecãtori ai poporului, cetãţeni romani, majori, bãrbaţi sau femei, aleşi dintre membrii celor şapte grupãri politice care intra în compunerea guvernului de concentrare democratica.
Fiecare dintre aceste grupãri va desemna câte cinci membri, care vor figura pe listele judecãtorilor poporului.
Dacã o grupare nu-şi va desemna membrii sãi în termen de 15 zile de la publicarea prezentei legi, listele se vor forma numai cu persoanele indicate de celelalte grupãri.
Se vor forma liste de judecãtori ai poporului în fiecare din oraşele de resedinta ale Curţilor de Apel.
ART. 12
Ministrul justiţiei va alcãtui unul sau mai multe complete de judecata ale Tribunalului Poporului dupã necesitate.
Completul de judecata va fi format din noua membri dintre care doi vor fi magistraţi numiţi şi şapte vor fi dintre judecãtorii poporului.
Judecãtorii poporului din completul de judecata vor fi traşi la sorţi de ministrul justiţiei, câte unul din lista de cinci judecãtori propuşi de fiecare grupare în parte. Dacã vreuna dintre grupãri nu şi-a desemnat membri, tragerea la sorţi a judecãtorului respectiv se va face dintre membrii desemnaţi de celelalte grupãri.
Completul de judecata va fi prezidat de magistratul numit, care este cel mai mare în grad sau cel mai vechiu în acelaşi grad.
În cazul când vreunul dintre magistraţi este impiedecat de a lua parte la judecata, el va fi înlocuit prin altul de ministrul justiţiei.
În cazul când este impiedecat de a lua parte la judecata vreunul dintre judecãtorii poporului, acesta va fi înlocuit prin altul tras la sorţi din lista membrilor grupãrii din care face parte judecãtorul absent, iar în lipsa membrilor desemnaţi de acea grupare, tragerea la sorţi se va face dintre membrii desemnaţi de celelalte grupãri.
Mai înainte de intrarea în funcţiune, judecãtorii poporului traşi la sorţi vor depune înaintea ministrului justiţiei jurãmântul de credinţa prevãzut pentru corpul judecãtoresc.
Magistraţii numiţi şi judecãtorii poporului traşi la sorţi nu vor putea fi recuzati.
ART. 13
Completele de judecata vor funcţiona în Bucureşti.
Ministrul justiţiei va putea forma complete de judecata şi în oraşele de resedinte ale celorlalte Curţi de Apel. În acest caz aceste complete vor fi competente a judeca pe infractorii care au sãvârşit faptele în cuprinsul circumscripţiei Curţii de Apel respective.
Infractorii care au sãvârşit fapte în afarã hotarelor tarii vor fi judecati de Tribunalul Poporului din Bucureşti.
Instigatorii, coautorii, complicii, favorizatorii şi tainuitorii vor fi judecati de aceeaşi instanta.
ART. 14
Preşedintele deschide şedinţa, dispune sa se facã apelul pãrţilor şi al martorilor, ia interogatoriul de identitate al acuzatului şi ordonã a se da citire actului de acuzare. Apoi procedeazã la interogarea acuzatului şi audierea martorilor dupã care da cuvântul acuzatorului public şi apãrãrii, astfel ca apãrarea sa aibã cea din urma cuvântul.
Preşedintele declara desbaterile închise, dupã care tribunalul pronunţa hotãrîrea sa.
Notele de şedinţa vor fi sumare.
Hotãrîrea va fi motivatã şi va putea fi atacatã cu recurs la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie numai pentru rea compunere a instanţei sau gresita aplicare a pedepsei.
Recursul se declara oral înaintea instanţei de judecata şi va fi judecat în trei zile de la primirea dosarului. Motivele recursului se vor propune şi desvolta prin memoriu scris, depus pana în ziua termenului de judecata.
Recursul suspenda executarea pedepsei numai în cazul când s-a pronunţat pedeapsa cu moartea.
Hotãrîrea va fi executatã de procurorii Tribunalului de judeţ de la resedinta instanţei care a pronunţat-o.
ART. 15
Dispoziţiunile din codul de procedura penalã, cu privire la judecata şi executare în materie criminalã, sunt aplicabile înaintea Tribunalului Poporului ori de câte ori nu sunt contrarii prevederilor prezentei legi.
ART. 16
Orice acte juridice, de orice natura, relative la bunurile celor condamnaţi pe baza prezentei legi, intervenite dupã 23 August 1944, sunt nule de drept, iar bunurile ieşite din patrimoniul lor vor fi supuse confiscãrii pronunţatã de instanta.
Bunurile sau drepturile aparţinând sotiei şi descendenţilor celui condamnat, dobîndite dupã data de 6 Septembrie 1940, sunt supuse aceloraşi dispoziţiuni, afarã de bunurile dobândite prin succesiune.
ART. 17
Acei care vor ascunde în orice mod sau vor da ajutor sa fuga celor prevãzuţi de prezenta lege, precum şi acei care ascund averile lor, vor fi pedepsiţi de Tribunalul Poporului cu închisoare corecţionalã de la 3 la 5 ani.
ART. 18
Dispoziţiunile legilor: Nr. 50 pentru urmãrirea şi pedepsirea criminalilor şi profitorilor de rãzboi şi Nr. 51 pentru urmãrirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii, publicate în Monitorul Oficial din 21 Ianuarie 1945, precum şi orice alte dispoziţiuni contrare, sunt şi rãmân abrogate.
Actele de urmãrire şi instrucţie, cum şi mandatele de arestare, intervenite conform acestor legi pana la data publicãrii prezentului decret-lege, rãmân valabile.
Urmãrirea şi judecarea, în baza prezentului decret-lege a celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de rãzboi se va putea face pana la 1 Septembrie 1945.
------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
