Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. I Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, după punctul 40 se introduc două noi puncte, pct. 41 şi 42, cu următorul cuprins: "41. mijloc modern de plată - instrument de plată, în înţelesul menţionat la art. 5 alin. (1) pct. 31 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, care include cardurile de debit, de credit sau preplătite, precum şi soluţiile moderne de plată, care se bazează pe aplicaţii ce facilitează iniţierea unui ordin de plată pentru a se efectua plăţile de tip cont la cont;42. cont de plăţi - are înţelesul menţionat la art. 5 alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 209/2019, cu modificările şi completările ulterioare." 2. La articolul 7 alineatul (7), după litera d) se introduc trei noi litere, lit. e)-g), cu următorul cuprins: "e) criterii cu privire la utilizarea mijloacelor moderne de plată;f) criterii de avertizare timpurie cu privire la capacitatea financiară de a achita obligaţiile fiscale;g) criterii cu privire la informaţiile/faptele înscrise în cazierul fiscal." 3. La articolul 92, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alin. (1^2), cu următorul cuprins: "(1^2) Contribuabilul/Plătitorul persoană juridică este declarat inactiv şi îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii, dacă se află în una dintre următoarele situaţii: a) nu are cont de plăţi în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului; b) nu a depus situaţiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora." 4. La articolul 92, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alin. (4^1)-(4^4), cu următorul cuprins: "(4^1) Dacă un contribuabil/plătitor declarat inactiv nu se reactivează în termen de un an de la data la care a fost declarat în inactivitate, acesta se dizolvă potrivit actului normativ de înfiinţare, cu excepţia societăţilor reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se dizolvă potrivit art. VIII din Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.(4^2) În cazul contribuabilului/plătitorului declarat inactiv care nu se reactivează în termen de un an de la data declarării în inactivitate, organul fiscal are obligaţia de a formula cerere de dizolvare atât în situaţia în care nu figurează cu obligaţii fiscale restante, precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central, cât şi în situaţia în care figurează cu asemenea obligaţii de plată, dacă nu este subiectul unor sesizări penale.(4^3) Prin excepţie de la alin. (4^2), în cazul contribuabilului/ plătitorului care are inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului, formularea cererii de dizolvare se realizează după expirarea termenului de inactivitate temporară, în situaţia în care nu şi-a reluat activitatea.(4^4) În termenele prevăzute la alin. (4^2) şi (4^3) organul fiscal, din oficiu, are obligaţia de a obţine şi utiliza toate informaţiile şi documentele necesare pentru stabilirea obligaţiilor fiscale ale contribuabilului/plătitorului şi de a întreprinde măsuri de recuperare a obligaţiilor fiscale/bugetare, potrivit legii." 5. La articolul 92, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (7^1), cu următorul cuprins: "(7^1) Contribuabilul/Plătitorul declarat inactiv conform alin. (1^2) se reactivează dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (5) şi nu se mai află în situaţia pentru care a fost declarat inactiv, respectiv are cont de plăţi în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului ori şi-a îndeplinit obligaţia de depunere a situaţiilor financiare anuale şi nu se află în nicio altă situaţie dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. d)-g)." 6. La articolul 92, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), (5^1), (6) şi (7^1), contribuabilul/plătitorul pentru care s-a deschis procedura insolvenţei în formă simplificată, contribuabilul/plătitorul care a intrat în faliment sau contribuabilul/plătitorul pentru care s-a pronunţat ori a fost adoptată o hotărâre de dizolvare se reactivează de organul fiscal central, la cererea acestora, după îndeplinirea obligaţiilor declarative." 7. La articolul 186 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, lit. c^1), cu următorul cuprins: "c^1) să prezinte contract de fideiusiune potrivit art. 193^1;" 8. La articolul 192 alineatul (3), după litera e) se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins: "f) debitorul datorează obligaţii fiscale/bugetare restante reprezentând ajutor de stat şi/sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, inclusiv dobânzile aferente datorate de la data plăţii ajutorului până la data recuperării sau a rambursării sale integrale." 9. După articolul 193 se introduce un nou articol, art. 193^1, cu următorul cuprins: "ART. 193^1 Contract de fideiusiune (1) Debitorul persoană juridică trebuie să prezinte un contract de fideiusiune încheiat în formă autentică cu beneficiarul/beneficiarii real/i definit/definiţi potrivit art. 4 din Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: a) în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu, în cazul în care debitorul trebuie să achite obligaţii fiscale administrate de organul fiscal, care nu fac obiectul eşalonării la plată, cu excepţia obligaţiilor prevăzute la art. 184 alin. (6) lit. c) şi d); b) în termen de cel mult 5 zile de la data comunicării certificatului de atestare fiscală, în cazul în care debitorul nu deţine în proprietate bunuri în vederea constituirii de garanţii ori acestea sunt insuficiente; c) în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu, în cazul în care debitorul persoană juridică a fost înfiinţat cu mai puţin de 12 luni anterior depunerii cererii de eşalonare la plată; d) până la împlinirea scadenţei prevăzute de lege inclusiv, în cazul obligaţiilor prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. a); e) până la împlinirea termenului de plată prevăzut de lege, în cazul obligaţiilor prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. b); f) până la împlinirea termenului de plată din graficul de eşalonare, în cazul prevăzut la art. 194 alin. (1) lit. d); g) în termen de 10 zile de la data comunicării acordului de principiu, în cazul în care debitorul a solicitat modificarea deciziei de eşalonare la plată; h) până la data depunerii cererii de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), debitorii prevăzuţi la art. 193 alin. (3), precum şi debitorii persoane juridice la care statul sau o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială este acţionar majoritar nu trebuie să prezinte un contract de fideiusiune. (3) Fideiusorul se obligă să stingă: a) valoarea obligaţiilor fiscale administrate de organul fiscal care nu fac obiectul eşalonării la plată, inclusiv accesoriile aferente, cu excepţia obligaţiilor prevăzute la art. 184 alin. (6) lit. c) şi d), în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a); b) valoarea sumelor eşalonate la plată, precum şi a dobânzilor datorate pe perioada eşalonării la plată, inclusiv accesoriile aferente, pentru care nu au fost constituite garanţii potrivit art. 193, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), c) şi g); c) valoarea obligaţiilor care constituie condiţie de menţinere a eşalonării la plată, inclusiv accesoriile aferente, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. d)-f); d) valoarea obligaţiilor care trebuie achitate pentru menţinerea valabilităţii eşalonării potrivit art. 200 alin. (2) lit. a)-c), inclusiv accesoriile aferente, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h). (4) Contractul de fideiusiune constituie titlu executoriu. (5) După împlinirea termenului prevăzut la art. 194 alin. (1) lit. a), b), d), e), s) sau art. 200 alin. (2), după caz, în situaţia în care debitorul nu a îndeplinit obligaţia respectivă, organul fiscal competent se îndestulează din bunurile fideiusorului de îndată. Dispoziţiile prezentului cod privind executarea silită se aplică în mod corespunzător. (6) Contractul de fideiusiune încetează la data stingerii obligaţiei pe care o garantează. (7) Dispoziţiile prezentului articol sunt aplicabile şi debitorilor persoane fizice care trebuie să prezinte un contract de fideiusiune, în formă autentică, încheiat cu o persoană capabilă de a se obliga, în condiţiile prevăzute la art. 2.285 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare." 10. La articolul 194 alineatul (1), literele e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "e) să se achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac obiectul eşalonării la plată, în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării acestei decizii sau până la finalizarea eşalonării la plată, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea la plată potrivit art. 195;f) să se achite creanţele stabilite de alte organe decât organele fiscale şi transmise spre recuperare organelor fiscale, precum şi amenzile de orice fel, pentru care au fost comunicate somaţii după data comunicării deciziei de eşalonare la plată, în cel mult 60 de zile de la data comunicării somaţiei sau până la finalizarea eşalonării la plată în situaţia în care termenul de 60 de zile se împlineşte după data stingerii în totalitate a obligaţiilor fiscale eşalonate la plată, cu excepţia situaţiei în care contribuabilul a solicitat eşalonarea potrivit art. 195;" 11. La articolul 194 alineatul (1), după litera s) se introduce o nouă literă, lit. ş), cu următorul cuprins: "ş) să prezinte contractul de fideiusiune potrivit art. 193^1." 12. La articolul 195, alineatele (3) şi (8^1) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(3) Cererea se depune până la împlinirea termenului prevăzut la art. 194 alin. (1) lit. a)-c), e)-j) sau n), după caz, ori până la împlinirea termenului prevăzut la art. 200 alin. (2) lit. a) şi se soluţionează de organul fiscal competent prin decizie de modificare a deciziei de eşalonare la plată sau decizie de respingere, după caz. Pentru acordarea modificării eşalonării la plată, organul fiscal analizează îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 186 alin. (1) sau art. 192 alin. (3), după caz. Perioada de eşalonare la plată se stabileşte de organul fiscal competent în funcţie de cuantumul obligaţiilor fiscale rămase de plată din eşalonarea la plată aflată în derulare, precum şi al celor care fac obiectul modificării acesteia şi de capacitatea financiară de plată a debitorului, dar nu poate fi mai mare decât perioada rămasă din eşalonarea la plată deja aprobată. ................................................(8^1) În situaţia debitorilor care deţin bunuri în proprietate, insuficiente pentru a constitui garanţiile în cuantumul prevăzut în prezentul capitol, organul fiscal central poate aproba cererea de modificare a deciziei de eşalonare la plată dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii prevăzute la art. 186 alin. (1). În acest caz: a) penalităţile de întârziere nu se amână la plată, ci se includ în eşalonare, iar decizia de amânare la plată a penalităţilor de întârziere şi a penalităţilor de nedeclarare se anulează; b) debitorul prezintă contractul de fideiusiune potrivit art. 193^1." 13. Articolul 200 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 200 Menţinerea eşalonării la plată (1) Debitorul poate solicita organului fiscal competent menţinerea unei eşalonări a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării condiţiilor prevăzute la alin. (2) şi la art. 194 alin. (1), cu excepţia cazului în care eşalonarea a fost pierdută ca urmare a nerespectării condiţiei prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. k) şi p)-s), precum şi în situaţia în care debitorul datorează sume reprezentând ajutoare de stat sau de minimis stabilite prin decizii de recuperare sau alte titluri de creanţă/titluri executorii primite de către organul fiscal până la data emiterii deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată, după caz, o singură dată într-un an calendaristic sau fracţie de an calendaristic, dacă depune o cerere în acest scop înainte de executarea garanţiei de către organul fiscal competent sau înainte de stingerea tuturor obligaţiilor fiscale care au făcut obiectul eşalonării la plată, după caz. Cererea se soluţionează prin emiterea unei decizii de menţinere a valabilităţii eşalonării sau a unei decizii de respingere, după caz. Pentru acordarea menţinerii eşalonării la plată, organul fiscal analizează îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 186 alin. (1) şi (4) sau art. 192 alin. (3), după caz. Perioada de eşalonare la plată se stabileşte de organul fiscal competent în funcţie de cuantumul obligaţiilor fiscale rămase din eşalonarea la plată a cărei valabilitate a fost pierdută şi de capacitatea financiară de plată a debitorului, dar nu poate fi mai mare decât perioada rămasă din eşalonarea la plată a cărei valabilitate a fost pierdută. (2) Pentru menţinerea valabilităţii eşalonării, debitorul are obligaţia să achite: a) obligaţiile fiscale exigibile de la data comunicării deciziei de pierdere a valabilităţii eşalonării până la data comunicării deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării, cu excepţia celor care au făcut obiectul eşalonării a cărei valabilitate a fost pierdută, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei. Prevederile art. 194 alin. (2) şi (3) sunt aplicabile în mod corespunzător; b) obligaţiile fiscale reprezentând accize exigibile la data comunicării deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei. Prevederile art. 194 alin. (2) şi (3) sunt aplicabile în mod corespunzător; c) obligaţiile fiscale restante care au fost condiţie de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată potrivit art. 194 alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la lit. d) a aceluiaşi articol, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării. Prevederile art. 194 alin. (2) şi (3) sunt aplicabile în mod corespunzător; d) obligaţiile fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat şi/sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, până la data emiterii deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată; e) obligaţiile fiscale restante reprezentând accize care au fost condiţie de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată, până la data emiterii deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată. (3) Pentru menţinerea valabilităţii eşalonării, debitorul are obligaţia să prezinte contractul de fideiusiune potrivit art. 193^1." 14. La articolul 209^1, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (6^1), cu următorul cuprins: "(6^1) Pentru a beneficia de eşalonarea la plată prevăzută la alin. (1) debitorul trebuie să stingă până la depunerea cererii de eşalonare la plată obligaţiile prevăzute la alin. (6) lit. a) şi f)." 15. La articolul 209^1, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(7) Eşalonarea la plată se acordă pentru: a) obligaţiile fiscale principale şi accesorii ale persoanelor fizice în sumă totală cuprinse între 500-100.000 lei; b) obligaţiile fiscale principale şi accesorii ale asocierilor fără personalitate juridică în sumă totală cuprinse între 2.000-100.000 lei; c) obligaţiile fiscale principale şi accesorii ale persoanelor juridice în sumă totală cuprinse între 5.000-400.000 lei." 16. La articolul 209^1, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (7^1), cu următorul cuprins: "(7^1) Prin excepţie de la alin. (7), în cazul în care debitorul înregistrează obligaţii fiscale restante peste plafonul prevăzut la alin. (7) şi are de încasat sume certe şi lichide de la autorităţi sau instituţii publice se acordă eşalonare la plată în condiţiile prezentului capitol, în limita acestor sume, în baza unui document eliberat de autoritatea sau instituţia publică respectivă prin care certifică aceste sume. Prevederile prezentului alineat nu se aplică sumelor aflate în litigiu." 17. La articolul 209^1 alineatul (8), după litera e) se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins: "f) în cazul persoanelor juridice, să fi fost înfiinţate cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii." 18. La articolul 209^4 alineatul (1), literele e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "e) să se achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac obiectul eşalonării la plată, în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării acestei decizii;f) să se achite obligaţiile stabilite de alte organe decât organele fiscale şi transmise spre recuperare organelor fiscale, precum şi amenzile de orice fel pentru care au fost comunicate somaţii după data comunicării deciziei de eşalonare la plată, în cel mult 60 de zile de la data comunicării somaţiei, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea potrivit art. 209^5 alin. (2);" 19. La articolul 209^5 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) obligaţiile fiscale de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii eşalonării la plată, prevăzute la art. 209^4 alin. (1) lit. a)-c), f)-i) şi l);" 20. La articolul 209^10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Pentru menţinerea valabilităţii eşalonării, debitorul are obligaţia să achite obligaţiile fiscale exigibile la data comunicării deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării, cu excepţia celor care au făcut obiectul eşalonării a cărei valabilitate a fost pierdută, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei. Prevederile art. 209^4 sunt aplicabile în mod corespunzător." 21. După articolul 250 se introduce un nou articol, art. 250^1, cu următorul cuprins: "ART. 250^1 Vânzarea la licitaţie, prin mijloace electronice, a bunurilor sechestrate (1) Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitaţie prin mijloace electronice se efectuează publicitatea vânzării cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea licitaţiei. (2) Publicitatea vânzării bunurilor se realizează prin mijloace electronice, denumite în continuare platformă de licitaţii electronice, caz în care se afişează: a) denumirea organului de executare care a sechestrat bunul, precum şi date de contact pentru furnizarea de informaţii suplimentare; b) informaţii privind bunurile pentru care se realizează procedura de publicitate, descrierea lor sumară, precum şi fişiere media relevante pentru vizualizarea acestora; c) preţul de evaluare ori preţul de pornire a licitaţiei, după caz, pentru fiecare bun; d) indicarea, dacă este cazul, a drepturilor reale şi a privilegiilor care grevează bunurile; e) timpul rămas până la începerea licitaţiei; f) invitaţia, pentru toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, să înştiinţeze despre aceasta organul de executare silită înainte de începerea licitaţiei, în cazul bunurilor sechestrate; g) obligaţii ce revin cumpărătorului potrivit prevederilor legale speciale, cum ar fi obligaţiile de mediu, obligaţiile de conservare a patrimoniului naţional sau altele asemenea; h) menţiunea cu privire la faptul că pentru participarea la licitaţie ofertanţii trebuie să plătească o taxă de participare la licitaţie reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei; i) alte informaţii de interes pentru cumpărător, dacă sunt cunoscute de organul fiscal. (3) În perioada de publicitate, orice persoană interesată are posibilitatea optării pentru vizionarea bunurilor la o dată şi întrun interval orar stabilite pe platforma de licitaţii electronice. (4) Despre data şi ora începerii licitaţiei organul de executare silită înştiinţează debitorul, custodele, administratorul-sechestru, precum şi titularii drepturilor reale şi ai sarcinilor care grevează bunul urmărit. (5) Perioada de organizare a licitaţiei prin platforma de licitaţii electronice este cuprinsă între 5 şi 30 de zile. (6) Pentru participarea la licitaţie ofertanţii trebuie să se autentifice în platforma de licitaţii electronice, să aibă confirmată plata taxei de participare la licitaţie şi să înregistreze ofertele în termenul prevăzut la alin. (5). În situaţia în care la licitaţie participă o persoană împuternicită de către ofertant, aceasta declară pe propria răspundere, pe platforma de licitaţii electronice, că, în cazul în care ofertantul pe care îl reprezintă este declarat adjudecatar, aceasta depune împuternicirea, în original sau în formă autentică, la organul de executare, la momentul semnării procesului-verbal de adjudecare, prevederile art. 18 aplicându-se în mod corespunzător. (7) Pentru confirmarea plăţii taxei de participare la licitaţie, platforma de licitaţii electronice verifică automat, după caz: a) creditarea contului indicat pe platformă pentru virarea acesteia, în cazul care plata taxei de participare la licitaţie se realizează prin modalităţile de plată prevăzute la art. 163 alin. (11) lit. d); b) autorizarea plăţii, în cazul în care plata taxei de participare la licitaţie se realizează prin modalităţile de plată prevăzute la art. 163 alin. (11) lit. e); c) blocarea sumelor aferente taxei de participare la licitaţie în contul bancar al ofertantului, prin intermediul cardului bancar. (8) Preţul de pornire a licitaţiei este preţul de evaluare pentru prima licitaţie, urmând ca acesta să fie diminuat pentru următoarele licitaţii în funcţie de procentul stabilit prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. (9) Adjudecarea se face în favoarea participantului care a oferit cel mai mare preţ, dar nu mai puţin decât preţul de pornire. În cazul prezentării unui singur ofertant la licitaţie, acesta se declară adjudecatar dacă oferă cel puţin preţul de pornire a licitaţiei. (10) Taxa de participare la licitaţie, preţul integral sau, după caz, avansul prevăzut la art. 253 alin. (1) se plăteşte în lei în contul indicat pe platforma de licitaţii electronice, prin modalităţile prevăzute la art. 163 alin. (11) lit. d) şi e). (11) La finalizarea licitaţiei se întocmeşte un proces-verbal privind desfăşurarea şi rezultatul licitaţiei, care se semnează cu semnătura electronică extinsă a Ministerului Finanţelor, bazată pe un certificat calificat, care se comunică participanţilor la licitaţie în contul special creat de către aceştia pe platforma de licitaţii electronice. (12) În termen de cel mult 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal de licitaţie, se restituie taxa de participare sau se deblochează suma indisponibilizată în contul bancar participanţilor care au depus oferte de cumpărare şi care nu au fost declaraţi adjudecatari, iar, în cazul adjudecării, taxa se reţine în contul preţului. Taxa de participare nu se restituie ofertantului care a refuzat încheierea procesului-verbal de adjudecare, precum şi adjudecatarului care nu a plătit preţul. Taxa de participare care nu se restituie se face venit la bugetul de stat, cu excepţia cazului în care executarea silită este organizată de organul fiscal local, caz în care taxa de participare se face venit la bugetul local. (13) Valorificarea bunurilor prin platforma de licitaţii electronice se realizează pentru bunuri mobile de valoare semnificativă şi bunuri imobile. Bunurile mobile de valoare semnificativă se stabilesc în funcţie de valoarea de evaluare a acestora. (14) Pasul de licitare al preţului este cuprins între 515% din preţul de pornire a licitaţiei. (15) Procedura de aplicare a prezentului articol se aprobă astfel: a) prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central; b) prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor, în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local. (16) Prevederile prezentului articol se aplică şi pentru valorificarea bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului." 22. La articolul 251, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 251 (1) Vânzarea la licitaţie potrivit art. 250 a bunurilor sechestrate este organizată de o comisie condusă de un preşedinte." 23. La articolul 336 alineatul (2), litera t) se modifică şi va avea următorul cuprins: "t) cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei în cazul săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. z^1);" 24. La articolul 336 alineatul (2), după litera t) se introduce o nouă literă, lit. t^1), cu următorul cuprins: "t^1) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei în cazul săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. z^2);" 25. La articolul 336, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins: "(2^1) În cazul nerespectării de către autorităţile administraţiei publice locale, în calitatea acestora de organ fiscal local, a prevederilor art. 60 alin. (4), art. 68 alin. (2) şi art. 69 alin. (1^1), după constatarea contravenţiei prevăzute la art. 336 alin. (1) lit. z^1), Ministerul Finanţelor, prin structura de specialitate, solicită în scris direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice în a căror rază teritorială se află unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale respective sistarea alimentării atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente, inclusiv a drepturilor cuvenite asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, precum şi a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav şi a plăţilor privind finanţarea sistemului de protecţie socială, după caz, atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii. Alocarea şi utilizarea cotelor defalcate din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost sistate în condiţiile altor acte normative, se menţin. Alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale se reia la data respectării obligaţiilor ce le revin autorităţilor administraţiei publice locale." ART. II Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 1 (1) Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber-profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza şi prin mijloace moderne de plată." 2. La articolul 1, alineatul (1^1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1^1) Beneficiarii de plăţi de natură salarială plătite de angajator, pensii, indemnizaţii şi alocaţii de asistenţă socială plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale sau de la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti au dreptul să primească sumele cuvenite în numerar sau prin mijloace moderne de plată." 3. La articolul 1, după alineatul (1^1) se introduc trei noi alineate, alin. (1^2)-(1^4), cu următorul cuprins: "(1^2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1), persoanele juridice au obligaţia să deţină un cont de plăţi în România sau la o unitate a Trezoreriei Statului. Pentru persoanele juridice nouînfiinţate, deschiderea contului se realizează într-un termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la data înfiinţării.(1^3) Persoanele prevăzute la alin. (1^2) au obligaţia de a deţine cel puţin un cont de plăţi pe toată perioada desfăşurării activităţii.(1^4) Prestatorii de servicii de plată definiţi la art. 2 lit. a), b), d) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, care furnizează servicii de plată pe teritoriul României nu pot refuza o cerere privind deschiderea contului prevăzut la alin. (1^2) şi nici o cerere care vizează deschiderea unui cont de către persoanele fizice, cu excepţia cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispoziţiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare." 4. La articolul 2, după litera e) se introduc două noi litere, lit. f) şi g), cu următorul cuprins: "f) mijloc modern de plată - are înţelesul menţionat la art. 1 pct. 41 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;g) cont de plăţi - are înţelesul menţionat la art. 5 alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare." 5. La articolul 12, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: "(4) Nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (1^2) şi (1^3) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei." ART. III Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 23 decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, alineatele (1) şi (1^2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "ART. 1 (1) Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile şi autorităţile publice definite de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, care încasează impozite, taxe, contribuţii, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi, tarife, alte obligaţii de plată şi sume pentru serviciile prestate sau intermediate, au obligaţia să accepte plăţi efectuate şi prin intermediul mijloacelor moderne de plată. ................................................................................................ (1^2) Persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să accepte plăţi efectuate şi prin intermediul mijloacelor moderne de plată." 2. La articolul 1, după alineatul (1^2) se introduce un nou alineat, alin. (1^3), cu următorul cuprins: "(1^3) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1^2), entităţile care efectuează toate operaţiunile de plată şi încasare exclusiv prin conturi deschise la instituţii de credit nu au obligaţia să accepte plăţi efectuate şi prin intermediul mijloacelor moderne de plată." 3. La articolul 1, alineatele (3), (3^1) şi (3^2) se abrogă. 4. La articolul 1, alineatele (5), (9) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(5) Entităţile prevăzute la alin. (1) şi (1^2) pot oferi serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza contractelor încheiate cu instituţiile acceptante şi pot acorda avansuri în numerar potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă. Acestea afişează la loc vizibil semnul privind acordarea acestui serviciu, precum şi informaţii privind costurile serviciului. ................................................................................................(9) Sunt exceptate de la obligaţia menţionată la alin. (1) şi (1^2) entităţile care au punctele de încasare amplasate în zone nedeservite de reţele de comunicaţii electronice.(10) Entităţile menţionate la alin. (9) au obligaţia de a se conforma cerinţelor menţionate la alin. (1) şi (1^2) în termen de 12 luni de la data la care zona în care sunt amplasate este deservită de reţele de comunicaţii electronice." 5. La articolul 1^1, literele a), b) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "a) instituţie acceptantă - prestator de servicii de plată care oferă servicii de acceptare la plată, aşa cum sunt acestea definite la art. 5 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare;b) instituţie emitentă - prestator de servicii de plată care oferă servicii de emitere de instrumente de plată, aşa cum sunt acestea definite la art. 5 alin. (1) pct. 21 din Legea nr. 209/2019, cu modificările şi completările ulterioare, care emite şi pune la dispoziţia plătitorului mijloace moderne de plată; .................................................................................................. d) comision interbancar - comisionul plătit în mod direct sau indirect, pentru fiecare operaţiune, între prestatorul de servicii de plată al plătitorului şi cel al beneficiarului care participă la operaţiunea de plată;" 6. La articolul 1^1, literele c), e) şi g) se abrogă. 7. La articolul 1^1, după litera g) se introduce o nouă literă, lit. h), cu următorul cuprins: "h) mijloc modern de plată - are înţelesul menţionat la art. 1 pct. 41 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare." 8. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 2 (1) Instituţiile acceptante au obligaţia de a instala terminale de plată şi de a pune la dispoziţie infrastructura necesară acceptării operaţiunilor de plată efectuate prin intermediul mijloacelor moderne de plată, în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării. Instalarea terminalelor de plată şi punerea la dispoziţie a infrastructurii se fac la solicitarea operatorilor economici, instituţiilor publice, persoanelor juridice prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (1^1), precum şi a persoanelor fizice sau juridice, după caz, prevăzute la art. 1 alin. (1^2), în baza contractelor încheiate în acest scop, în toate locurile indicate de aceştia. (2) Operatorii economici, instituţiile publice şi persoanele juridice prevăzute la art. 1 vor întreprinde măsurile necesare pentru a instala terminale de plată şi pentru a permite asigurarea infrastructurii necesare acceptării operaţiunilor de plată efectuate prin intermediul mijloacelor moderne de plată, având posibilitatea de a-şi alege instituţia acceptantă. (3) Cheltuielile cu achiziţionarea, instalarea terminalelor de plată şi conectarea la infrastructura necesară acceptării operaţiunilor de plată efectuate prin intermediul mijloacelor moderne de plată vor fi suportate de către instituţiile acceptante. (4) Cheltuielile cu administrarea şi operarea terminalelor de plată se vor stabili prin contractele încheiate între instituţiile acceptante şi entităţile desemnate potrivit alin. (2). (5) Instituţiile acceptante, prevăzute la alin. (1), vor întreprinde măsurile corespunzătoare pentru asigurarea infrastructurii şi a dotărilor proprii, în vederea ordonării plăţilor prin intermediul mijloacelor moderne de plată şi a realizării transferului între contul de plăţi al plătitorului şi contul beneficiarilor sumelor plătite, până la datele prevăzute la art. 1. (6) Instituţiile publice prevăd în bugetele proprii creditele bugetare aferente cheltuielilor cu administrarea şi operarea terminalelor de plată, programelor informatice şi aplicaţiilor de gestionare a sistemelor electronice aferente mijloacelor moderne de plată la distanţă." 9. Articolele 2^1-2^3 se abrogă. 10. La articolul 3 alineatul (1), literele c)-e) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "c) distrugerea, deteriorarea sau modificarea tehnică a terminalelor de plată sau a infrastructurii necesare acceptării operaţiunilor de plată efectuate prin intermediul mijloacelor moderne de plată, care pot provoca înregistrări eronate sau pot genera fraude;d) nerespectarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (1^2) şi (8);e) refuzul entităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1^2) de a accepta mijloace moderne de plată; ............................................................................................... h) refuzul instituţiilor acceptante de a instala terminale de plată sau de a asigura infrastructura necesară acceptării operaţiunilor de plată efectuate prin intermediul mijloacelor moderne de plată în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1);" ART. IV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2026, organul fiscal respinge cererile de modificare/menţinere a deciziei de înlesnire la plată depuse de debitori potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 5 august 2019, aprobată prin Legea nr. 216/2021, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) În situaţia în care cererea de modificare/menţinere a deciziei de înlesnire la plată este nesoluţionată la data intrării în vigoare a prezentei legi, debitorul are obligaţia să plătească sumele pentru care a solicitat modificarea/menţinerea în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ART. V (1) Cesiunea părţilor sociale ale asociatului unei societăţi cu răspundere limitată care deţine controlul societăţii, în sensul art. 25 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, este opozabilă organului fiscal central în următoarele condiţii: a) în termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea notifică organului fiscal central actul de transmitere a părţilor sociale şi actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociaţi; b) dacă societatea înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării, aceasta sau cesionarul constituie garanţii potrivit art. 211 lit. a) şi/sau b) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care să acopere valoarea obligaţiilor restante cuprinse în certificatul de atestare fiscală emis potrivit alin. (2); c) la înregistrarea cesiunii în registrul comerţului, dacă societatea înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării, se prezintă dovada acordului organului fiscal cu privire la constituirea de garanţii. (2) Prin derogare de la prevederile art. 158 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, certificatul de atestare fiscală poate fi solicitat şi de cedent sau, după caz, de cesionar. (3) Condiţiile prevăzute la alin. (1) se verifică la înregistrarea în registrul comerţului a cesiunii care conduce la întrunirea acestui procent. Pentru verificarea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. c), Oficiul Naţional al Registrului Comerţului solicită certificatul de atestare fiscală de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în condiţiile art. 70^1 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Garanţiile constituite potrivit alin. (1) se eliberează de organul fiscal central la data stingerii obligaţiilor de plată înscrise în certificatul de atestare fiscală eliberat potrivit alin. (1). În cazul în care obligaţiile de plată înscrise în certificatul de atestare fiscală eliberat potrivit alin. (1) nu se sting în termen de 60 de zile de la data înregistrării cesiunii în registrul comerţului, garanţiile constituite potrivit alin. (1) se execută de către organul fiscal central. (5) Procedura de aplicare a prezentului articol, precum şi modalitatea de colaborare între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului se aprobă prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al ministrului justiţiei. ART. VI (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea minimă a capitalului social al societăţilor cu răspundere limitată se stabileşte în funcţie de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar precedent, respectiv, în cazul societăţilor care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei. (2) În cazul societăţilor cu răspundere limitată nou-înfiinţate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 lei. (3) Valoarea minimă a capitalului social se majorează până la finalul exerciţiului financiar următor celui în care se constată creşterea cifrei de afaceri nete raportate prin situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent. (4) Valoarea capitalului social stabilită potrivit alin. (1) rămâne nemodificată, în cazul diminuării cifrei de afaceri nete raportate prin situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent. (5) Cu excepţia cazului în care societatea este transformată într-o societate de altă formă, capitalul social al societăţilor cu răspundere limitată prevăzute la alin. (1) nu poate fi redus sub minimul legal decât dacă valoarea sa este menţinută la un nivel cel puţin egal cu minimul legal prevăzut la alin. (1) prin adoptarea unei hotărâri de majorare de capital în acelaşi timp cu hotărârea de reducere a capitalului. În cazul încălcării acestor dispoziţii, orice persoană interesată se poate adresa instanţei pentru a cere dizolvarea societăţii. (6) Societăţile cu răspundere limitată înregistrate în registrul comerţului îşi vor majora capitalul social stabilit în condiţiile alin. (1) prin modificarea actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (7) În cazul societăţilor cu răspundere limitată care îşi majorează capitalul social până la data de 31 decembrie 2026, conform prevederilor alin. (1), tariful de publicare a actului în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, prin care se prevede această majorare se reduce cu 50% faţă de valoarea în vigoare la momentul publicării. Reducerea se aplică numai în cazul în care modificarea vizează exclusiv majorarea capitalului social pentru implementarea prevederilor alin. (1). (8) În cazul în care societatea cu răspundere limitată nu şi-a completat capitalul social în termenul prevăzut la alin. (6), la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul va pronunţa dizolvarea societăţii. (9) Societatea nu va fi dizolvată dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevăzut de prezenta lege. Prevederile art. 237 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. ART. VII (1) Declararea în inactivitate a contribuabililor/ plătitorilor persoane juridice pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 92 alin. (1^2) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează începând cu data de 1 ianuarie 2026. (2) Prevederile art. I pct. 4 referitoare la completarea art. 92 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică pentru contribuabilii/plătitorii declaraţi inactivi după data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Contribuabilii/Plătitorii declaraţi inactivi potrivit art. 92 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu o inactivitate mai mare de 3 ani la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu figurează cu obligaţii fiscale restante, precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării şi nu sunt subiecţii unor sesizări penale, se dizolvă dacă nu se reactivează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, organul fiscal formulează cerere de dizolvare potrivit actului normativ de înfiinţare, cu excepţia societăţilor reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se dizolvă potrivit art. VIII din prezenta lege. (4) Contribuabilii/Plătitorii declaraţi inactivi potrivit art. 92 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu o inactivitate între 1-3 ani la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu figurează cu obligaţii fiscale restante, precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării şi nu sunt subiecţii unor sesizări penale, se dizolvă dacă nu se reactivează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, organul fiscal formulează cerere de dizolvare potrivit actului normativ de înfiinţare, cu excepţia societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se dizolvă potrivit art. VIII din prezenta lege. (5) Prin excepţie de la alin. (4), în cazul contribuabilului/ plătitorului care are inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului, formularea cererii de dizolvare se realizează după expirarea termenului de inactivitate temporară, în situaţia în care nu şi-a reluat activitatea. (6) Pentru contribuabilii/plătitorii declaraţi inactivi potrivit art. 92 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, organul fiscal are obligaţia de a formula cerere de dizolvare, potrivit actului normativ prin care aceştia au fost înfiinţaţi, cu excepţia societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se dizolvă potrivit art. VIII, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dacă nu se reactivează, în situaţia în care: a) figurează cu obligaţii fiscale restante, precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării; b) nu au fost formulate sesizări penale. (7) În termenul prevăzut la alin. (6) organul fiscal, din oficiu, are obligaţia de a obţine şi utiliza toate informaţiile şi documentele necesare pentru stabilirea obligaţiilor fiscale ale contribuabilului/plătitorului şi de a întreprinde măsuri de recuperare a obligaţiilor fiscale/bugetare, potrivit legii. ART. VIII (1) Dacă o societate reglementată de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, declarată inactivă potrivit art. 92 alin. (4) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, rămâne în inactivitate pentru o perioadă mai mare decât cea prevăzută de lege, societatea se dizolvă potrivit prevederilor prezentului articol. Dispoziţiile art. 237^2 alin. (1), (4) - (7) şi (9) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (2) Lista societăţilor pentru care Oficiul Naţional al Registrului Comerţului urmează să constate, din oficiu, întrunirea condiţiilor pentru dizolvare, potrivit alin. (1), se publică în Buletinul electronic al registrului comerţului cu cel puţin 5 zile calendaristice înainte de data sesizării registratorului. Acestea se afişează şi pe paginile de internet ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în secţiuni dedicate, cu respectarea aceluiaşi termen. La expirarea acestui termen, registratorul constată, prin încheiere, întrunirea condiţiilor pentru dizolvarea societăţii. Încheierea nu are caracter executoriu. Aceasta se publică în Buletinul electronic al registrului comerţului şi se afişează pe paginile de internet ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în secţiuni dedicate, se menţionează în registrul comerţului şi se comunică societăţilor dizolvate. (3) În cazul societăţilor care nu figurează cu obligaţii fiscale restante, precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării, dacă în termen de 20 de zile de la data înscrierii menţiunii de dizolvare în registrul comerţului nicio persoană interesată nu a formulat cerere de numire a lichidatorului, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin registrator, radiază, din oficiu, societatea din registrul comerţului. Prevederile art. 260 alin. (6^1), (6^2) şi (11) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (4) Lista societăţilor pentru care Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin registrator, urmează să dispună radierea, potrivit alin. (3), se publică în Buletinul electronic al registrului comerţului, cu cel puţin 5 zile calendaristice înainte. Lista se afişează şi pe paginile de internet ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în secţiuni dedicate, cu respectarea aceluiaşi termen. (5) Încheierea de radiere, pronunţată potrivit alin. (3), nu este executorie. Aceasta se publică în Buletinul electronic al registrului comerţului şi se afişează pe paginile de internet ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în secţiuni dedicate. (6) Împotriva încheierii prevăzute la alin. (3) societatea sau orice persoană interesată poate formula plângere în termen de 15 zile de la data publicării încheierii în Buletinul electronic al registrului comerţului. Plângerea se depune la oficiul registrului comerţului şi se face menţiune despre aceasta în registrul comerţului. În termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii, oficiul registrului comerţului o înaintează instanţei competente. (7) Hotărârea pronunţată de instanţă în soluţionarea plângerii poate fi atacată numai cu apel, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Apelantul va depune o copie a apelului la oficiul registrului comerţului, pentru menţionare în registrul comerţului. (8) În cazul societăţilor care nu figurează cu obligaţii fiscale restante, precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării, dacă o persoană interesată formulează cerere de numire a lichidatorului, alin. (9)-(14) se aplică în mod corespunzător. (9) În cazul societăţilor care figurează cu obligaţii fiscale restante, precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării, după înscrierea menţiunii de dizolvare în registrul comerţului, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin registrator, numeşte, din oficiu, prin încheiere, un lichidator înscris în Tabloul practicienilor în insolvenţă. Remunerarea lichidatorului se face din averea societăţii dizolvate sau, în lipsă, din fondul de lichidare, constituit potrivit legii. Remuneraţia este în cuantum fix de 1.000 lei, care se va achita după depunerea raportului privind situaţia economică a societăţii şi a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei sau, după caz, la terminarea lichidării, după depunerea cererii de radiere din registrul comerţului. Decontul final al cheltuielilor efectuate de lichidator în legătură cu lichidarea societăţii se face, pentru situaţia în care nu există bunuri în averea societăţii dizolvate, de către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România, la solicitarea lichidatorului. În cazul în care lichidatorul identifică şi valorifică bunuri din averea societăţii aflate în lichidare, cuantumului fix de 1.000 lei i se adaugă un procent de 10% din valoarea sumelor recuperate, cu condiţia ca acestea să depăşească 2.000 lei. (10) În termen de 30 de zile de la numire, lichidatorul trebuie să depună la oficiul registrului comerţului, pentru menţionare în registrul comerţului, un raport privind situaţia economică a societăţii. Dacă, potrivit raportului, debitorul îndeplineşte condiţiile pentru deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă, lichidatorul are obligaţia de a solicita deschiderea acestei proceduri în termen de 5 zile de la data depunerii raportului. (11) În cazul în care, potrivit raportului prevăzut la alin. (10), nu sunt întrunite condiţiile pentru deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă, lichidatorul continuă lichidarea, care nu poate dura mai mult de 3 luni de la data depunerii raportului. (12) În termen de 5 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii depun la registrul comerţului cererea de radiere a societăţii din registrul comerţului, pe baza raportului final de lichidare şi a situaţiilor financiare de lichidare prin care se prezintă situaţia patrimoniului, a creanţelor şi repartizarea activelor rămase, după caz, inclusiv, dacă este cazul, dovada îndeplinirii obligaţiei de calculare, reţinere şi plată a impozitului pe venit din lichidarea societăţii, prevăzută la art. 97 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a impozitului pe veniturile realizate de nerezidenţi din lichidarea unui rezident, prevăzut la art. 223 alin. (1) lit. o) coroborat cu art. 224 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sub sancţiunea unei amenzi de 20 lei pe zi de întârziere, care va fi aplicată, din oficiu sau la sesizarea oricărei părţi interesate, de către registratorul de registrul comerţului. Încheierea prin care se constată încheiată lichidarea şi se dispune radierea societăţii din registrul comerţului se publică în Buletinul electronic al registrului comerţului. (13) Dacă în termen de 5 zile de la expirarea termenului menţionat la alin. (11) oficiul registrului comerţului nu a fost sesizat cu nicio cerere de radiere, registratorul, din oficiu, constată că a expirat termenul legal în care putea fi realizată lichidarea şi dispune radierea societăţii din registrul comerţului. Lista societăţilor pentru care Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin registrator, urmează să dispună radierea se publică în Buletinul electronic al registrului comerţului cu 5 zile calendaristice înainte, se transmite Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi se afişează pe paginile de internet ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în secţiuni dedicate. (14) Prevederile art. 260 alin. (2), (5), (6^1), (6^2), (8), (9), (9^1) şi (11) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (15) În scopul aplicării prevederilor prezentului articol, precum şi ale art. 92 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală comunică, periodic, pe cale electronică, Oficiului Naţional al Registrului Comerţului lista contribuabililor/plătitorilor care pot face obiectul dizolvării. Periodicitatea, structura şi conţinutul listei, condiţiile de comunicare a listei, precum şi orice alte elemente tehnice necesare schimbului de date se stabilesc prin protocol încheiat între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. ART. IX (1) Pentru cererile de acordare a eşalonării la plată/de modificare a deciziei de eşalonare la plată/de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată depuse de debitori potrivit titlului VII - Colectarea creanţelor fiscale, capitolul IV - Înlesniri la plată din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, în vederea aprobării acestora, debitorul are obligaţia prezentării contractului de fideiusiune potrivit art. 193^1 din acelaşi act normativ, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Prevederile art. I pct. 10 referitoare la art. 194 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică pentru cererile de eşalonare la plată aprobate după data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Prevederile art. I pct. 10 referitoare la art. 194 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică pentru somaţiile comunicate după data intrării în vigoare a prezentei legi. (4) Prevederile art. I pct. 13 referitoare la art. 200 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică pentru cererile de menţinere a eşalonării la plată aprobate după data intrării în vigoare a prezentei legi. (5) Prevederile art. I pct. 14 referitoare la art. 209^1 alin. (6^1) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică pentru cererile de acordare a eşalonării la plată, în formă simplificată, depuse de debitori după data intrării în vigoare a acestor dispoziţii. (6) Prevederile art. I pct. 15 referitoare la art. 209^1 alin. (7) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică pentru cererile de acordare a eşalonării la plată, în formă simplificată, depuse de debitori după data intrării în vigoare a acestor dispoziţii. (7) Prevederile art. I pct. 18 referitoare la art. 209^4 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică pentru cererile de acordare a eşalonării la plată, în formă simplificată, aprobate după data intrării în vigoare a acestor dispoziţii. (8) Prevederile art. I pct. 18 referitoare la art. 209^4 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică pentru somaţiile comunicate după data intrării în vigoare a acestor dispoziţii. (9) Prevederile art. I pct. 19 referitoare la art. 209^5 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică pentru cererile de modificare a deciziei de eşalonare la plată, în formă simplificată, depuse de debitori după data intrării în vigoare a acestor dispoziţii. (10) Prevederile art. I pct. 20 referitoare la art. 209^10 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică pentru cererile de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată, în formă simplificată, aprobate după data intrării în vigoare a acestor dispoziţii. ART. X (1) Protocolul prevăzut la art. VIII se încheie între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Ordinul comun prevăzut la art. V se aprobă în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. XI (1) Prevederile art. I pct. 14-20 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi. (2) Prevederile art. II şi III intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026. ART. XII Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. După articolul 25 se introduce un nou articol, art. 25^1, cu următorul cuprins: "ART. 25^1 Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/ constituite şi nu au locul conducerii efective în România (1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 18^1, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România, astfel cum sunt prezentate în contul de profit şi pierdere/situaţia veniturilor şi cheltuielilor/date informative din raportările contabile oficiale întocmite pentru exerciţiul financiar 2024/exerciţiul financiar diferit de anul calendaristic care începe în anul 2024, a căror pondere în totalul cheltuielilor înregistrate în aceleaşi raportări este de peste 1%, consideră deductibile cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România, înregistrate în anul fiscal de calcul, în limita de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate conform reglementărilor contabile în anul fiscal de calcul. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro al cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. (2) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanţă, ca urmare a unor tranzacţii cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România, efectuate pentru obţinerea mărcilor, desenelor şi modelelor industriale, drepturilor de autor şi altele asemenea, înregistrate în România. (3) Nu intră sub incidenţa dispoziţiilor prezentului articol cheltuielile prevăzute la alin. (1) care se capitalizează în valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale, potrivit reglementărilor contabile aplicabile. (4) Cheltuielile excluse potrivit dispoziţiilor prezentului articol nu se iau în calcul la determinarea ponderii prevăzute la alin. (1). (5) În situaţia în care cheltuielile menţionate la alin. (1) nu sunt prezentate detaliat potrivit formatului contului de profit şi pierdere/situaţiei veniturilor şi cheltuielilor/datelor informative din raportările contabile oficiale, ponderea prevăzută la alin. (1) se determină luând în considerare cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanţă, înregistrate cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România, astfel cum sunt înregistrate în evidenţa contabilă a anului 2024. (6) Începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027, ponderea de 1% prevăzută la alin. (1), precum şi cheltuielile în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România, care intră sub incidenţa prezentului articol, se determină de către contribuabili în relaţia cu persoanele afiliate, astfel cum sunt definite la art. 7 pct. 26, pe baza cheltuielilor prezentate în declaraţia fiscală, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor, la propunerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, astfel cum sunt înregistrate în anul fiscal de calcul. Cheltuielile prezentate în declaraţia fiscală efectuate pentru obţinerea mărcilor, desenelor şi modelelor industriale, drepturilor de autor şi altele asemenea, înregistrate în România, nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului alineat. (7) Contribuabilii înfiinţaţi în cursul unui an fiscal, pentru anul fiscal al înfiinţării, aplică prevederile alin. (1) la sfârşitul anului fiscal de calcul, luând în considerare cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanţă, înregistrate cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România, în total cheltuieli, astfel cum sunt înregistrate în evidenţa contabilă. Prevederile prezentului alineat se aplică şi contribuabililor înfiinţaţi în cursul anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, pentru determinarea rezultatului fiscal al anului fiscal 2026/anului fiscal modificat care începe în anul 2026. (8) În cazul grupului fiscal, prevederile alin. (1)-(7) se aplică în mod corespunzător de către membri, în funcţie de situaţia individuală. (9) În sensul prezentului articol, pentru calculul ponderii prevăzute la alin. (1) pentru anul 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026, entităţile afiliate sunt cele definite potrivit reglementărilor contabile aplicabile. (10) Contribuabilii care în anul fiscal de calcul consideră deductibil limitat cheltuielile potrivit alin. (1) şi (6) nu aplică prevederile art. 25 pentru aceste cheltuieli în relaţia cu entităţile afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România. (11) Nu intră sub incidenţa prezentului articol contribuabilii care deţin un acord de preţ în avans sau începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027, solicită Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în condiţiile stipulate la art. 52 potrivit dispoziţiilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, emiterea unui acord de preţ în avans ce are ca obiect tranzacţii derulate cu persoane afiliate nerezidente care generează înregistrarea de cheltuieli prezentate în declaraţiile fiscale, cu perioadă de valabilitate începând cu acest an. În situaţia respingerii acordului de preţ în avans pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit şi, după caz, se percep creanţe fiscale accesorii potrivit dispoziţiilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, de la trimestrul/anul deducerii acestora. (12) Prezentul articol nu se aplică instituţiilor de credit - persoane juridice române, sucursalelor din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine." 2. La articolul 45, după alineatul (23) se introduce un nou alineat, alin. (24), cu următorul cuprins: "(24) Contribuabilii care au scăzut valoarea imobilizărilor în curs de execuţie/activelor potrivit indicatorilor I şi A din cadrul art. 46^2 alin. (2), în vigoare până la data 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026, au obligaţia de a păstra în patrimoniu activele respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul minim pe cifra de afaceri şi, după caz, se percep creanţe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, de la trimestrul/anul scăderii acestora, potrivit art. 46^2 alin. (2), în vigoare până la data 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026. În acest caz, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale rectificative. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi activele care se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii: a) sunt transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii; b) sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii; c) sunt distruse, pierdute, furate sau defecte şi înlocuite, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul activelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare; d) sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligaţii prevăzute de lege." 3. La articolul 67, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) În categoria veniturilor din activităţi independente se cuprind şi cele realizate de contribuabilii care obţin venituri din prestarea de servicii de cazare, precum şi veniturile din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste 7 camere situate în locuinţe proprietate personală, iar pentru stabilirea impozitului sunt aplicabile prevederile art. 68^3." 4. La articolul 68, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 68 (1) Venitul net anual din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri, cu excepţia situaţiilor în care sunt aplicabile prevederile art. 68^1, 68^3 şi 69." 5. După articolul 68^2 se introduce un nou articol, art. 68^3, cu următorul cuprins: "ART. 68^3 Stabilirea impozitului pentru veniturile realizate din prestarea de servicii de cazare (1) Sunt considerate venituri din prestarea de servicii de cazare veniturile obţinute de operatorii economici definiţi potrivit legislaţiei specifice domeniului turismului - contribuabili potrivit prezentului titlu, prin punerea la dispoziţie a unui spaţiu amenajat în scopul înnoptării pentru o perioadă determinată, măsurată în zile. (2) Venitul net anual din prestarea de servicii de cazare se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal. La determinarea venitului brut sunt avute în vedere prevederile art. 68 alin. (2) lit. a), b), d) şi e) şi alin. (3). (3) Nu se cuprinde în venitul brut comisionul reţinut de către entităţile care facilitează închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, inclusiv interfeţele electronice, cum ar fi o piaţă online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare. (4) În situaţia în care sumele sunt încasate în valută, echivalentul în lei al acestora se determină prin utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară anterioară încasării. (5) Veniturile din prestarea de servicii de cazare, realizate într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual. (6) Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, determinat potrivit alin. (2), impozitul fiind final. (7) Pentru determinarea venitului net din prestarea de servicii de cazare, contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă. (8) Contribuabilii au obligaţia să completeze şi să păstreze fişa de ocupare a capacităţii de cazare prevăzută la art. 85 alin. (8). (9) Impozitul anual datorat se stabileşte de contribuabil prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul legal de depunere prevăzut la art. 122 alin. (3). (10) Plata impozitului anual datorat pentru venitul net anual se efectuează la bugetul de stat, până la termenul legal de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzut la art. 122 alin. (3). (11) În cazul în care, în cursul aceluiaşi an fiscal, contribuabilul desfăşoară activităţi independente de prestare de servicii de cazare, precum şi activităţi independente pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor anuale de venit sau în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă, pentru aceste venituri rămân aplicabile prevederile art. 68 şi 69, după caz. (12) Prevederile prezentului articol se aplică şi în situaţia prevăzută la art. 83 alin. (4)." 6. La articolul 69, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât nivelul a 12 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului. Prevederile prezentului alineat se aplică şi în cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma de venit fiind stabilită pentru fiecare membru asociat." 7. Articolul 83 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 83 Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal (1) Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente. (2) Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal din închirierea pe termen scurt a unui număr cuprins între 1 şi 7 camere inclusiv, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, în cursul unui an fiscal. (3) Închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alţi deţinători legali a camerelor situate în locuinţe proprietate personală reprezintă închirierea neîntreruptă a unei camere aceleiaşi persoane, pentru perioade de maximum 30 de zile, într-un an calendaristic. În situaţia în care închirierea se realizează pentru o fracţie de zi, se consideră închiriere pentru o zi. (4) Începând cu anul fiscal în care numărul camerelor închiriate pe termen scurt, situate în locuinţe proprietate personală, este de peste 7 camere, veniturile realizate reprezintă venituri din activităţi independente şi se supun impunerii potrivit prevederilor art. 68^3. (5) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare şi cele din închirierea pe termen scurt de către proprietari a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent. În situaţia în care bunul este deţinut în comun, prin contractul de închiriere sau, după caz, prin actul de modificare a acestuia, se desemnează proprietarul, uzufructuarul sau alt deţinător legal care îndeplineşte obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi. (6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (5) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală." 8. La articolul 84, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(1) Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, din arendarea bunurilor agricole, precum şi din închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alţi deţinători legali a camerelor situate în locuinţe proprietate personală reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. ..................................................................................................(3) Venitul net anual din cedarea folosinţei bunurilor, altul decât cel plătit de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, din arendarea bunurilor agricole, precum şi din închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alţi deţinători legali a camerelor situate în locuinţe proprietate personală se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut." 9. La articolul 84^1, titlul articolului şi alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "ART. 84^1 Reguli privind stabilirea impozitului pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole şi din închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alţi deţinători legali a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă (1) În cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole şi din închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alţi deţinători legali a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. ............................................................................................... (3) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor, altul decât venitul din arendarea bunurilor agricole şi din închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alţi deţinători legali a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, se stabileşte la fiecare plată, de către plătitorii de venit, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra acestuia." 10. Articolul 85 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 85 Reguli de stabilire a impozitului pentru veniturile realizate din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală (1) Contribuabilii care realizează venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, între 1 şi 7 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, alţii decât cei care realizează venituri din activităţi independente pentru care sunt aplicabile prevederile art. 68^3, datorează impozit pe venit. (2) Venitul net anual din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură încasate în cursul anului fiscal. (3) Nu se cuprinde în venitul brut comisionul reţinut de către entităţile care facilitează închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, inclusiv interfeţele electronice, cum ar fi o piaţă online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare. (4) În situaţia în care sumele sunt încasate în valută, echivalentul în lei al acestora se determină prin utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară anterioară încasării. (5) Veniturile din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, realizate într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual. (6) Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, determinat potrivit alin. (2), impozitul fiind final. (7) Pentru determinarea venitului net din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă. (8) Contribuabilii au obligaţia să completeze şi să păstreze fişa de ocupare a capacităţii de cazare, astfel încât să rezulte perioada de ocupare a camerei, precum şi datele de identificare a persoanei/persoanelor care a/au ocupat-o. (9) Modelul, conţinutul, precum şi modalitatea de gestionare a formularului tipizat «Fişa de ocupare a capacităţii de cazare» se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. (10) Impozitul anual datorat se stabileşte de contribuabil prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul legal de depunere prevăzut la art. 122 alin. (3). (11) Impozitul anual datorat se plăteşte integral la bugetul de stat." 11. Articolul 87 se abrogă. 12. La articolul 97, alineatul (8^1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(8^1) Veniturile sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, determinate conform art. 94 şi 95, pentru transferuri/operaţiuni efectuate prin entităţile prevăzute la art. 96^1 alin. (1), se impun prin reţinere la sursă astfel: a) în cazul titlurilor de valoare: (i) prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv de la data dobândirii; (ii) prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii; b) în cazul operaţiunilor cu instrumente financiare derivate: (i) prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate deţinute o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv de la data dobândirii; (ii) prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate deţinute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii. Pentru determinarea perioadei în care au fost deţinute se consideră că titlurile de valoare şi instrumentele financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeaşi ordine în care au fost dobândite, respectiv primul intrat - primul ieşit, pe fiecare simbol." 13. La articolul 116 alineatul (2), litera c) se abrogă. 14. La articolul 116, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins: "(2^1) În cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m), impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei. Câştigul sub nivelul a 200 lei/tranzacţie nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei." 15. La articolul 116, alineatul (3^1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3^1) În aplicarea prevederilor alin. (2^1) se pot emite norme." 16. La articolul 123, alineatele (1^2) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(1^2) Impozitul anual datorat se stabileşte de contribuabili în Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, pentru veniturile realizate în anul fiscal anterior, prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual impozabil determinat potrivit prevederilor art. 119. ...............................................................................................(2) Impozitul anual datorat de contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât cele pentru care este prevăzută reţinerea la sursă potrivit art. 84 şi 84^1, sau din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, precum şi de cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care determinarea venitului net anual se efectuează potrivit prevederilor art. 72^1 se stabileşte prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual." 17. La articolul 133, după alineatul (33) se introduc două noi alineate, alin. (34) şi (35), cu următorul cuprins: "(34) Pentru veniturile din activităţi independente obţinute în anul 2025 din închirierea în scop turistic, pentru care venitul net a fost determinat în sistem real sau pe baza normelor de venit, obligaţiile fiscale sunt cele în vigoare în anul de realizare a venitului. Pierderea reportată, necompensată, precum şi pierderea fiscală înregistrată în anul fiscal 2025 reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.(35) Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor obţinute în anul 2025, din închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistice, potrivit legislaţiei specifice, pentru care determinarea venitului net a fost determinată pe baze de norme de venit, precum şi în cazul în care determinarea venitului net a fost efectuată în sistem real, potrivit prevederilor titlului IV capitolul II - Venituri din activităţi independente, obligaţiile fiscale sunt cele în vigoare în anul de realizare a venitului. Pierderea fiscală înregistrată în anul fiscal 2025 reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului." 18. La articolul 148, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Încadrarea în plafonul anual de cel puţin 12 salarii minime brute pe ţară sau de cel puţin 24 de salarii minime brute pe ţară, după caz, se efectuează prin cumularea veniturilor nete şi/sau a normelor anuale de venit din activităţi independente determinate potrivit art. 68, 68^3 şi 69, a venitului brut realizat în baza contractelor de activitate sportivă potrivit art. 68^1, precum şi a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală determinate potrivit art. 72, 72^1 şi 73, realizate în anul pentru care se datorează contribuţia." 19. La articolul 170, alineatul (1) şi litera c) a alineatului (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(1) Persoanele fizice care în anul fiscal pentru care se depune declaraţia prevăzută la art. 122 au realizat venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b), din una sau mai multe surse, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază anuală de calcul egală cu suma rezultată prin cumularea venitului net anual realizat/brut sau normei anuale de venit, respectiv a normei anuale de venit ajustate, după caz, stabilite potrivit art. 68, 68^1, 68^3 şi 69, după caz, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egale cu nivelul de 72 de salarii minime brute pe ţară. La determinarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale prevăzute la art. 118. .................................................................................................. c) venitul net pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, stabilite potrivit art. 84-85;" 20. La articolul 174, alineatele (4), (5) şi (11) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), persoanele fizice care în cursul anului fiscal obţin exclusiv venituri din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, pentru care plătitorii de venituri au obligaţia calculării, reţinerii, plăţii şi declarării contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în situaţia în care baza anuală de calcul, din una sau mai multe surse de venit cumulate, este mai mică sau egală cu nivelul de 72 de salarii minime brute pe ţară, nu au obligaţia depunerii Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzută la art. 122, în vederea stabilirii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.(5) În cazul veniturilor realizate în baza contractelor de activitate sportivă, plătitorii veniturilor prevăzuţi la art. 68^1 alin. (2) calculează şi reţin contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de către beneficiarul venitului, la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 asupra bazei de calcul egale cu venitul brut, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egale cu nivelul de 72 de salarii minime brute pe ţară. Plătitorul de venit depune declaraţia prevăzută la art. 147 alin. (1) şi plăteşte contribuţia până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinută. ..................................................................................................(11) În situaţia în care, în cursul anului de realizare a veniturilor, persoanele fizice realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate reţinută la sursă, de către plătitorii de venituri prevăzuţi la art. 68^1 alin. (2), este mai mare decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egale cu nivelul de 72 de salarii minime brute pe ţară, acestea au obligaţia recalculării contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice până la termenul prevăzut la art. 122 alin. (3). Pentru diferenţa de contribuţie de asigurări sociale de sănătate rezultată în plus, în urma recalculării, persoana fizică are obligaţia calculării, declarării şi plăţii impozitului pe venit." 21. La articolul 220^8, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alin. (5)-(7), cu următorul cuprins: "(5) Pentru veniturile din activităţi independente obţinute în anul 2025 din închirierea în scop turistic, pentru care venitul net a fost determinat în sistem real sau pe baza normelor de venit, obligaţiile fiscale sunt cele în vigoare în anul de realizare a venitului. (6) Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor obţinute în anul 2025, din închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuinţele proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistice, potrivit legislaţiei specifice, pentru care determinarea venitului net a fost determinată pe baze de norme de venit, precum şi în cazul în care determinarea venitului net a fost efectuată în sistem real, potrivit prevederilor titlului IV capitolului II - Venituri din activităţi independente, obligaţiile fiscale sunt cele în vigoare în anul de realizare a venitului.(7) Pentru veniturile din activităţi independente realizate în anul fiscal 2025, obligaţiile fiscale privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate sunt cele în vigoare la data realizării venitului." 22. La articolul 455, alineatele (2) şi (5^1) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Pentru clădirile aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri. În cazul transmiterii ulterioare altor entităţi a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă asupra clădirii, taxa se datorează de persoana care are relaţia contractuală cu persoana de drept public. ..................................................................................................(5^1) În cazul în care pentru o clădire aflată în domeniul public sau privat al statului ori al unităţii administrativ-teritoriale se datorează impozit pe clădiri, iar în cursul unui an apar situaţii care determină datorarea taxei pe clădiri, diferenţa de impozit pentru perioada pe care se datorează taxa pe clădiri se compensează sau se restituie contribuabilului în anul fiscal următor." 23. La articolul 456, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru: a) clădirile aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice sau agrement, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public; b) clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora; c) clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial, asociaţiilor religioase şi componentelor locale ale acestora, precum şi casele parohiale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice; d) clădirile funerare din cimitire şi crematorii; e) clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe; f) clădirile utilizate de unităţile sanitare publice, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice, precum şi pentru clădirile în care funcţionează cabinete de medicină de familie, potrivit legii, cu excepţia încăperilor folosite pentru altă activitate decât cea de medicină de familie; g) clădirile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; h) clădirile noi realizate ca parte a unor proiecte investiţionale din domeniul industriei prelucrătoare, depozitării şi logisticii, pe baza procesului-verbal de recepţie finală întocmit la terminarea lucrărilor, în condiţiile legii, pentru o perioadă de 2 ani de la recepţia acestora, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc recepţia şi cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; activităţile ce intră sub incidenţa prevederii se stabilesc prin normele metodologice date în aplicarea prezentului cod; i) clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; j) clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice; k) clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infrastructurii metroului, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice; l) clădirile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; m) clădirile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; n) clădirile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi clădirile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale; o) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; p) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război." 24. La articolul 456, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot/poate hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorat/datorate pentru: a) clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca muzee ori case memoriale; b) clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii neguvernamentale şi întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale, primite în folosinţă gratuită; c) clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit şi clădirile utilizate de organizaţiile nonprofit, primite în folosinţă gratuită, folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ; d) clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public; e) clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public; f) clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată, cu modificările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public; g) clădirile rezidenţiale afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 2 ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a produs evenimentul; h) clădirile rezidenţiale la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice, pe baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic, astfel cum este prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele pentru care proprietarii execută pe cheltuiala proprie lucrări pentru instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice certificate de colectare şi tratare a apelor uzate rezultate din consumul propriu; i) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea persoanelor care locuiesc efectiv în localităţile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localităţi din Munţii Apuseni, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Tulcea şi a Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», cu modificările ulterioare, în cazul cărora impozitul se poate reduce cu până la 50%; j) clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară; k) clădirile folosite de proprietar pentru desfăşurarea de activităţi sportive, în cazul cărora impozitul se poate reduce cu până la 50%, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; l) clădirile pentru care proprietarul efectuează pe cheltuială proprie intabularea în cartea funciară, pe o perioadă de 2 ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc intabularea; m) clădirile aflate în proprietatea fundaţiilor înfiinţate prin testament, constituite, conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural; n) clădirile unităţilor sanitare private, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din domeniul sănătăţii, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; o) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) - f) şi j) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat, cu modificările şi completările ulterioare; p) clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; r) clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care nu au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada realizării lucrărilor de renovare sau reabilitare, începând cu data autorizaţiei de construcţie şi până la data procesului-verbal de recepţie finală privind lucrările efectuate, precum şi pe o perioadă de 2 ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care au fost finalizate lucrările de renovare sau reabilitare, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; s) clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, pe o perioadă de 2 ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care au fost finalizate lucrările." 25. La articolul 456, alineatele (2^1), (2^2), (2^3), (3^1), (6) şi (6^1) se abrogă. 26. La articolul 456, alineatele (3), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(3) În cazul clădirilor care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice, impozitul se reduce cu 50%, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat. ..................................................................................................(4) Prin hotărârea prin care s-a stabilit să se acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri, potrivit alin. (2), se dispune şi cu privire la documentele justificative pentru fiecare situaţie în parte, după caz. Scutirea sau reducerea se aplică persoanelor care deţin documente justificative ce sunt depuse la organul fiscal local în termenul stabilit prin hotărârea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi care şi-au îndeplinit obligaţia de plată a impozitului/taxei pentru anul fiscal anterior în termenele prevăzute de lege, începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care a fost emisă hotărârea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.(5) În cazul scutirii prevăzute la alin. (1) lit. o) şi p), aceasta se acordă pentru întreaga clădire de domiciliu deţinută în comun cu soţul sau soţia. În situaţia în care o cotă-parte din clădire aparţine unor terţi, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deţinută de aceşti terţi." 27. La articolul 457, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) Cota impozitului pe clădiri stabilită potrivit alin. (1) pentru anul, nu poate fi mai mică decât cota stabilită pentru anul 2025." 28. La articolul 457, tabelul de la alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "
┌────────────────┬───────────────────────┐
│ │Valoarea impozabilă │
│ ├───────────┬───────────┤
│ │Cu │ │
│ │instalaţii │Fără │
│ │de apă, │instalaţii │
│Tipul clădirii │canalizare,│de apă, │
│ │electrice │canalizare,│
│ │şi │electrice │
│ │încălzire │sau │
│ │(condiţii │încălzire │
│ │cumulative)│ │
├────────────────┼───────────┼───────────┤
│A. Clădire cu │ │ │
│cadre din beton │ │ │
│armat sau cu │ │ │
│pereţi exteriori│ │ │
│din cărămidă │ │ │
│arsă sau din │2.677 │1.606 │
│orice alte │ │ │
│materiale │ │ │
│rezultate în │ │ │
│urma unui │ │ │
│tratament termic│ │ │
│şi/sau chimic │ │ │
├────────────────┼───────────┼───────────┤
│B. Clădire cu │ │ │
│pereţii │ │ │
│exteriori din │ │ │
│lemn, din piatră│ │ │
│naturală, din │ │ │
│cărămidă nearsă,│803 │535 │
│din vălătuci sau│ │ │
│din orice alte │ │ │
│materiale │ │ │
│nesupuse unui │ │ │
│tratament termic│ │ │
│şi/sau chimic │ │ │
├────────────────┼───────────┼───────────┤
│C. Clădire-anexă│ │ │
│cu cadre din │ │ │
│beton armat sau │ │ │
│cu pereţi │ │ │
│exteriori din │ │ │
│cărămidă arsă │535 │469 │
│sau din orice │ │ │
│alte materiale │ │ │
│rezultate în │ │ │
│urma unui │ │ │
│tratament termic│ │ │
│şi/sau chimic │ │ │
├────────────────┼───────────┼───────────┤
│D. Clădire-anexă│ │ │
│cu pereţii │ │ │
│exteriori din │ │ │
│lemn, din piatră│ │ │
│naturală, din │ │ │
│cărămidă nearsă,│335 │201 │
│din vălătuci sau│ │ │
│din orice alte │ │ │
│materiale │ │ │
│nesupuse unui │ │ │
│tratament termic│ │ │
│şi/sau chimic │ │ │
├────────────────┼───────────┼───────────┤
│E. În cazul │ │ │
│contribuabilului│ │ │
│care deţine la │ │ │
│aceeaşi adresă │ │ │
│încăperi │ │ │
│amplasate la │ │ │
│subsol, demisol │75% din │75% din │
│şi/sau la │suma care │suma care │
│mansardă, │s-ar aplica│s-ar aplica│
│utilizate ca │clădirii │clădirii │
│locuinţă, în │ │ │
│oricare dintre │ │ │
│tipurile de │ │ │
│clădiri │ │ │
│prevăzute la │ │ │
│lit. A-D │ │ │
├────────────────┼───────────┼───────────┤
│F. În cazul │ │ │
│contribuabilului│ │ │
│care deţine la │ │ │
│aceeaşi adresă │ │ │
│încăperi │ │ │
│amplasate la │ │ │
│subsol, la │ │ │
│demisol şi/sau │50% din │50% din │
│la mansardă, │suma care │suma care │
│utilizate în │s-ar aplica│s-ar aplica│
│alte scopuri │clădirii │clădirii │
│decât cel de │ │ │
│locuinţă, în │ │ │
│oricare dintre │ │ │
│tipurile de │ │ │
│clădiri │ │ │
│prevăzute la │ │ │
│lit. A-D │ │ │
└────────────────┴───────────┴───────────┘
" 29. La articolul 457, alineatele (7), (8) şi (9) se abrogă. 30. La articolul 458, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Cota impozitului pe clădiri stabilită potrivit alin. (1) pentru anul 2026 nu poate fi mai mică decât cota stabilită pentru anul 2025." 31. La articolul 458, alineatul (3) se abrogă. 32. La articolul 460, alineatele (1) şi (4) se abrogă. 33. La articolul 460, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(10) Cota impozitului pe clădiri stabilită potrivit alin. (1) pentru anul 2026 nu poate fi mai mică decât cota stabilită pentru anul 2025." 34. La articolul 463, alineatele (2) şi (5^1) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Pentru terenurile aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe teren, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe teren. În cazul transmiterii ulterioare altor entităţi a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă asupra terenului, taxa se datorează de persoana care are relaţia contractuală cu persoana de drept public. .................................................................................................(5^1) În cazul în care pentru o suprafaţă de teren aflată în domeniul public sau privat al statului ori al unităţii administrativ-teritoriale se datorează impozit pe teren, iar în cursul unui an apar situaţii care determină datorarea taxei pe teren, diferenţa de impozit pentru perioada pe care se datorează taxa pe teren se compensează sau se restituie contribuabilului în anul fiscal următor." 35. La articolul 464, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 464 (1) Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru: a) terenurile aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice sau agrement; b) terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora; c) terenurile aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase, precum şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice; d) terenurile aparţinând cimitirelor şi crematoriilor; e) terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi terenurile utilizate de către creşe; f) terenurile utilizate de unităţile sanitare publice, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice; g) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigaţie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosinţă a terenului, emis de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară; h) terenurile folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului; i) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale administrate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. şi Compania Naţională de Investiţii Rutiere - S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile ocupate de piste şi terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranţă; j) terenurile pe care sunt amplasate elementele infrastructurii feroviare publice, precum şi cele ale metroului; k) terenurile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; l) terenurile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; m) terenurile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice; n) terenurile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi terenurile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale; o) terenurile aferente clădirilor noi realizate ca parte a unor proiecte investiţionale din domeniul industriei prelucrătoare, depozitării şi logisticii, pentru o perioadă de 2 ani de la recepţia finală a clădirii potrivit procesului-verbal de recepţie întocmit la terminarea lucrărilor, în condiţiile legii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc recepţia şi cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; activităţile ce intră sub incidenţa prevederii se stabilesc prin normele metodologice date în aplicarea prezentului cod; p) terenul aferent clădirii de domiciliu aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; q) terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război." 36. La articolul 464, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot/poate hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe teren datorat/datorate pentru: a) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public; b) terenul aferent clădirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public; c) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, cu modificările ulterioare, pe durata pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public; d) terenul aferent clădirii utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii neguvernamentale şi întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale, primite în folosinţă gratuită; e) terenul aferent clădirii aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, precum şi terenul aferent clădirii utilizate de organizaţiile nonprofit primite în folosinţă gratuită, folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ; f) terenurile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 2 ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a produs evenimentul; g) terenurile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor scheme de ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat; h) terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu aflate în proprietatea persoanelor care locuiesc efectiv în localităţile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 323/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea Guvernului nr. 395/1996, cu modificările ulterioare, în cazul cărora impozitul se poate reduce cu până la 50%; i) terenurile pentru care proprietarul efectuează pe cheltuială proprie intabularea în cartea funciară, pe o perioadă de 2 ani începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc intabularea; j) terenurile fundaţiilor înfiinţate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural; k) terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c), f) şi j) din Legea nr. 168/2020, cu modificările şi completările ulterioare; l) terenurile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice; m) suprafeţele construite ale terenurilor aferente clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, prevăzute la art. 456 alin. (2) lit. t), indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice." 37. La articolul 464, alineatele (2^1), (2^2), (2^3), (4), (6) şi (7) se abrogă. 38. La articolul 465, alineatele (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(3) Prin hotărârea prin care s-a stabilit să se acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe teren, potrivit alin. (2), se dispune şi cu privire la documentele justificative pentru fiecare situaţie în parte, după caz. Scutirea sau reducerea se aplică persoanelor care deţin documente justificative ce sunt depuse la organul fiscal local în termenul stabilit prin hotărârea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi care şi-au îndeplinit obligaţia de plată a impozitului/taxei pentru anul fiscal anterior în termenele prevăzute de lege, începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care a fost emisă hotărârea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. ..................................................................................................(5) În cazul scutirii prevăzute la art. 464 alin. (1) lit. p) şi q), scutirea se acordă pentru terenul aferent clădirii de domiciliu deţinute în comun cu soţul sau soţia. În situaţia în care o cotă-parte din teren aparţine unor terţi, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deţinută de aceşti terţi." 39. La articolul 465, tabelele de la alineatul (4) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(4) (…)
┌────┬───────────────────┬───┬───┬──┬──┐
│Nr. │Zona Categoria de │A │B │C │D │
│crt.│folosinţă │ │ │ │ │
├────┼───────────────────┼───┼───┼──┼──┤
│1. │Teren arabil │75 │56 │51│41│
├────┼───────────────────┼───┼───┼──┼──┤
│2. │Păşune │56 │51 │41│36│
├────┼───────────────────┼───┼───┼──┼──┤
│3. │Fâneaţă │56 │51 │41│36│
├────┼───────────────────┼───┼───┼──┼──┤
│4. │Vie │122│94 │75│51│
├────┼───────────────────┼───┼───┼──┼──┤
│5. │Livadă │143│122│94│75│
├────┼───────────────────┼───┼───┼──┼──┤
│ │Pădure sau alt │ │ │ │ │
│6. │teren cu vegetaţie │75 │56 │51│41│
│ │forestieră │ │ │ │ │
├────┼───────────────────┼───┼───┼──┼──┤
│7. │Teren cu apă │41 │36 │22│0 │
├────┼───────────────────┼───┼───┼──┼──┤
│8. │Drumuri şi căi │0 │0 │0 │0 │
│ │ferate │ │ │ │ │
├────┼───────────────────┼───┼───┼──┼──┤
│ │Teren neproductiv, │ │ │ │ │
│9. │cu excepţia celor │0 │0 │0 │0 │
│ │de la pct. 10 │ │ │ │ │
├────┼───────────────────┼───┼───┼──┼──┤
│ │Plaja folosită │ │ │ │ │
│10. │pentru activităţi │41 │36 │22│0 │
│ │economice │ │ │ │ │
└────┴───────────────────┴───┴───┴──┴──┘
..................................................................................................(7) (…)
┌────┬─────────────────────────┬───────┐
│Nr. │Categoria de folosinţă │Impozit│
│crt.│ │(lei) │
├────┼─────────────────────────┼───────┤
│1. │Teren cu construcţii │60-83 │
├────┼─────────────────────────┼───────┤
│2. │Teren arabil │112-134│
├────┼─────────────────────────┼───────┤
│3. │Păşune │54-75 │
├────┼─────────────────────────┼───────┤
│4. │Fâneaţă │54-75 │
├────┼─────────────────────────┼───────┤
│5. │Vie │129-148│
├────┼─────────────────────────┼───────┤
│6. │Livadă │129-150│
├────┼─────────────────────────┼───────┤
│7. │Pădure sau alt teren cu │22-43 │
│ │vegetaţie forestieră │ │
├────┼─────────────────────────┼───────┤
│8. │Teren cu apă │3-15 │
├────┼─────────────────────────┼───────┤
│9. │Drumuri şi căi ferate │0-0 │
├────┼─────────────────────────┼───────┤
│ │Teren neproductiv, cu │ │
│10. │excepţia celor de la pct.│0 │
│ │11 │ │
├────┼─────────────────────────┼───────┤
│11. │Plaja folosită pentru │3-15 │
│ │activităţi economice │ │
└────┴─────────────────────────┴───────┘
" 40. La articolul 469, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 469 Scutiri (1) Nu se datorează impozitul pe mijloacele de transport pentru: a) mijloacele de transport ale instituţiilor publice; b) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public; c) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare; d) autovehiculele secondhand înregistrate ca stoc de marfă şi care nu sunt utilizate în folosul propriu al operatorului economic, comerciant auto sau societate de leasing; e) un mijloc de transport aflat în proprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la alegerea contribuabilului; f) mijloacele de transport aflate în proprietatea veteranilor de război, văduvelor de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, pentru un singur mijloc de transport." 41. La articolul 469, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot/poate hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport pentru: a) mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol. În cazul scutirii sau reducerii impozitului pe mijloacele de transport acordate persoanelor juridice se vor avea în vedere prevederile legale în vigoare privind acordarea ajutorului de stat; b) navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei, în cazul cărora impozitul se poate reduce cu până la 50%; c) mijloacele de transport ale fundaţiilor înfiinţate prin testament constituite conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural; d) mijloacele de transport ale organizaţiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii; e) un mijloc de transport în cazul celor aflate în proprietatea persoanelor care locuiesc efectiv în localităţile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 323/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea Guvernului nr. 395/1996, cu modificările ulterioare, în cazul cărora impozitul se poate reduce cu până la 50%.(3) Prin hotărârea prin care s-a stabilit să se acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport, potrivit alin. (2), se dispune şi cu privire la documentele justificative pentru fiecare situaţie în parte, după caz. Scutirea sau reducerea se aplică persoanelor care deţin documente justificative ce sunt depuse la organul fiscal local în termenul stabilit prin hotărârea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi care şi-au îndeplinit obligaţia de plată a impozitului/taxei pentru anul fiscal anterior în termenele prevăzute de lege, începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care a fost emisă hotărârea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti." 42. La articolul 469, alineatele (4), (5), (6) şi (7) se abrogă. 43. La articolul 470, alineatul (2), partea introductivă şi tabelul se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia şi norma de poluare, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm^3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
┌────┬─────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬───────┐
│ │ │Lei/200 │Lei/200 │Lei/200 │Lei/200 │Lei/ │
│ │ │cmc sau │cmc sau │cmc sau │cmc sau │auto │
│ │Mijloace de │fracţiune│fracţiune│fracţiune│fracţiune│Hibride│
│Nr. │transport cu │din │din │din │din │cu │
│crt.│tracţiune │aceasta │aceasta │aceasta │aceasta │emisii │
│ │mecanică │Norma de │Norma de │Norma de │Norma de │de CO_2│
│ │ │poluare: │poluare: │poluare: │poluare: │peste │
│ │ │Non-euro,│E4 │E5 │E6 │50 g/km│
│ │ │E0-E3 │ │ │ │ │
├────┴─────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│I. Vehicule │ │ │ │ │ │
│înmatriculate (lei│ │ │ │ │ │
│/200 cmc sau │ │ │ │ │ │
│fracţiune din │ │ │ │ │ │
│aceasta) │ │ │ │ │ │
├────┬─────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│ │Motociclete, │ │ │ │ │ │
│ │tricicluri, │ │ │ │ │ │
│ │cvadricicluri│ │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │ │
│1. │autoturisme │19,5 │18,8 │17,6 │16,5 │16,2 │
│ │cu │ │ │ │ │ │
│ │capacitatea │ │ │ │ │ │
│ │cilindrică de│ │ │ │ │ │
│ │până la 1.600│ │ │ │ │ │
│ │cmc inclusiv │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│ │Motociclete, │ │ │ │ │ │
│ │tricicluri şi│ │ │ │ │ │
│ │cvadricicluri│ │ │ │ │ │
│2. │cu │22,1 │21,3 │19,9 │18,7 │18,4 │
│ │capacitatea │ │ │ │ │ │
│ │cilindrică de│ │ │ │ │ │
│ │peste 1.600 │ │ │ │ │ │
│ │cmc │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│ │Autoturisme │ │ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │ │
│ │capacitatea │ │ │ │ │ │
│3. │cilindrică │29,7 │28,5 │26,7 │25,1 │24,6 │
│ │între 1.601 │ │ │ │ │ │
│ │cmc şi 2.000 │ │ │ │ │ │
│ │cmc inclusiv │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│ │Autoturisme │ │ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │ │
│ │capacitatea │ │ │ │ │ │
│4. │cilindrică │92,2 │88,6 │82,8 │77,8 │76,3 │
│ │între 2.001 │ │ │ │ │ │
│ │cmc şi 2.600 │ │ │ │ │ │
│ │cmc inclusiv │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│ │Autoturisme │ │ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │ │
│ │capacitatea │ │ │ │ │ │
│5. │cilindrică │182,9 │172,8 │154,1 │151,2 │149,8 │
│ │între 2.601 │ │ │ │ │ │
│ │cmc şi 3.000 │ │ │ │ │ │
│ │cmc inclusiv │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│ │Autoturisme │ │ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │ │
│6. │capacitatea │319,0 │297,3 │294,4 │290,0 │275,5 │
│ │cilindrică de│ │ │ │ │ │
│ │peste 3.001 │ │ │ │ │ │
│ │cmc │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│ │Autobuze, │ │ │ │ │ │
│7. │autocare, │31,2 │30,0 │28,1 │26,4 │25,9 │
│ │microbuze │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│ │Alte vehicule│ │ │ │ │ │
│ │cu tracţiune │ │ │ │ │ │
│ │mecanică cu │ │ │ │ │ │
│8. │masa totală │39,0 │37,5 │35,1 │33,0 │32,4 │
│ │maximă │ │ │ │ │ │
│ │autorizată de│ │ │ │ │ │
│ │până la 12 │ │ │ │ │ │
│ │tone inclusiv│ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴───────┘
" 44. La art. 470, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (2^1) şi (2^2), cu următorul cuprins: "(2^1) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii au obligaţia de a colabora în vederea realizării schimbului de date şi informaţii privind norma de poluare prevăzută la alin. (2). Procedura privind schimbul de date şi informaţii se stabileşte pe bază de protocol încheiat între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.(2^2) În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm^3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
┌────┬────────────────────┬────────────┐
│ │Mijloace de │Lei/200 cmc │
│Nr. │transport cu │sau │
│crt.│tracţiune mecanică │fracţiune │
│ │ │din aceasta │
├────┴────────────────────┴────────────┤
│I. Vehicule înmatriculate (lei/200 cmc│
│sau fracţiune din aceasta) │
├────┬────────────────────┬────────────┤
│1. │Tractoare │18 │
│ │înmatriculate │ │
├────┴────────────────────┴────────────┤
│II. Vehicule înregistrate │
├────┬────────────────────┬────────────┤
│ │Vehicule cu │ │
│1. │capacitate │lei/200 cmc │
│ │cilindrică │ │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Vehicule │ │
│ │înregistrate cu │ │
│1.1.│capacitate │2-4 │
│ │cilindrică < 4.800 │ │
│ │cmc │ │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Vehicule │ │
│ │înregistrate cu │ │
│1.2.│capacitate │4-6 │
│ │cilindrică > 4.800 │ │
│ │cmc │ │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Vehicule fără │ │
│2. │capacitate │50-150 lei/ │
│ │cilindrică │an │
│ │evidenţiată │ │
└────┴────────────────────┴────────────┘
" 45. La articolul 470, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) În cazul mijloacelor de transport hibride cu emisii de CO_2 mai mici sau egale cu 50 g/km, impozitul se reduce cu maximum 30%, conform hotărârii consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz." 46. La articolul 470, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins: "(3^1) În cazul autovehiculelor acţionate electric, impozitul pe mijloacele de transport este în valoare de 40 lei/an." 47. Articolul 487^1 se abrogă. 48. La articolul 489, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Cotele adiţionale stabilite conform alin. (1) pot fi de până la 100% faţă de nivelurile maxime stabilite în cadrul prezentului titlu." 49. După articolul 489 se introduce un nou articol, art. 489^1, cu următorul cuprins: "ART. 489^1 Stabilirea scutirilor şi/sau reducerilor de la plata impozitelor şi taxelor locale la nivelul consiliilor locale/ Consiliului General al Municipiului Bucureşti (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot/poate hotărî să acorde scutirea sau reducerea de la plata impozitelor şi taxelor locale pe bază de analize cost-beneficiu, pentru o perioadă determinată de timp, de cel mult 2 ani fiscali, în funcţie de anumite criterii predefinite prin hotărârea adoptată cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, pentru anul fiscal următor. În cadrul acestei perioade se efectuează evaluări intermediare din perspectiva atingerii scopului urmărit la momentul la care a fost luată hotărârea de acordare şi în funcţie de constatări se decide prin hotărâre, după caz, menţinerea pentru restul perioadei rămase sau stoparea acordării pe viitor. (2) Criteriile prevăzute la alin. (1) se stabilesc de către autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (3) Cuantumul total al scutirilor şi/sau reducerilor ce se acordă prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti este de cel mult 5% din totalul veniturilor din impozitele şi taxele locale încasate până în ziua anterioară adoptării hotărârii din anul fiscal precedent celui în care se acordă scutirea." 50. Articolul 491 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 491 Indexarea impozitelor şi taxelor locale (1) În anul fiscal 2026, pentru impozitele şi taxele locale care constau într-o anumită sumă în lei sau care sunt stabilite pe baza unei anumite sume în lei, se aplică nivelurile prevăzute în mod distinct pentru fiecare impozit/taxă în parte, în cadrul prezentului titlu. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), sumele prevăzute în tabelele prevăzute la art. 470 alin. (5) şi (6) se indexează anual în funcţie de rata de schimb a monedei euro în vigoare în prima zi lucrătoare a lunii octombrie a fiecărui an şi publicată în Jurnalul Uniunii Europene şi de nivelurile minime prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Cursul de schimb al monedei euro şi nivelurile minime, exprimate în euro, prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri se comunică pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. (3) Sumele indexate conform alin. (2) se aprobă prin hotărâre a consiliului local şi se aplică în anul fiscal următor. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (4) Hotărârea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti se adoptă cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, pentru anul fiscal următor." 51. La articolul 500^2, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "a) în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local şi plafonul de 2.500.000 lei;b) în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei." 52. La articolul 502, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) Începând cu data de 1 ianuarie 2026 se abrogă următoarele prevederi: a) art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15 mai 2020, cu modificările şi completările ulterioare; b) art. 76 alin. (1) lit. e) şi e^1) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1236 din 22 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare; c) art. 17 alin. (3) din Legea tinerilor nr. 350/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 27 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare." ART. XIII (1) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. XII intră în vigoare după cum urmează: a) prevederile pct. 1, 2, 12-15, 16 referitoare la dispoziţiile art. 123 alin. (1^2), 18-20, 22-43, 44 referitoare la art. 470 alin. (2^2), 45-47 şi 51-52 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026; b) prevederile pct. 3-11 şi 16 referitoare la dispoziţiile art. 123 alin. (2) intră în vigoare la data de întâi a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi. (2) Prevederile art. XII se aplică după cum urmează: a) pentru contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5), prevederile art. XII pct. 1-5 se aplică începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026; b) prevederile art. XII pct. 3-11, 16 şi 18-20 se aplică începând cu veniturile aferente anului 2026; c) prevederile art. XII pct. 12 se aplică câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate obţinute din transferuri/operaţiuni efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2026; d) prevederile art. XII pct. 13 şi 14 se aplică câştigurilor din transferul de monedă virtuală obţinute începând cu data de 1 ianuarie 2026. ART. XIV (1) Ordinul ministrului finanţelor prevăzut la art. XII pct. 1 se emite în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi. (2) Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzut la art. XII pct. 10 se emite în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi. (3) Protocolul prevăzut la art. XII pct. 44 referitor la art. 470 alin. (2^1) se încheie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ART. XV Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2024 privind prorogarea unor termene şi consolidarea capacităţii administrative în domeniul impozitării proprietăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1069 din 24 octombrie 2024, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Articolul I se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. I La articolul IX din Ordonanţa Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 15 iulie 2022, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 370/2022, cu modificările ulterioare, litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins: i) prevederile pct. 106 şi 107-116 se abrogă." 2. După articolul II se introduc trei noi articole, art. III-V, cu următorul cuprins: "ART. III (1) Se instituie Sistemul naţional integrat de gestionare în scop fiscal a datelor şi informaţiilor despre bunurile imobile din România, denumit în continuare Sistemul RO eProprietate, sistem informatic de interes strategic naţional. (2) Ministerul Finanţelor, prin Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare, asigură dezvoltarea, funcţionarea, mentenanţa şi orice alte activităţi legate de administrarea Sistemului RO e-Proprietate. (3) Sistemul RO e-Proprietate reprezintă ansamblul de principii, reguli şi sisteme informatice, infrastructură de comunicaţii, elemente de interconectare şi interoperabilitate cu alte sisteme informatice, platforme hardware şi software pentru stocare, procesare automată, procesare manuală, preluare, afişare şi transmitere de date, având drept scop automatizarea colectării de date şi informaţii despre bunurile imobile, pentru fundamentarea politicilor publice în scop fiscal. ART. IV (1) Autorităţile/Instituţiile publice şi organizaţiile profesionale de interes public sau de utilitate publică care, direct sau prin intermediul structurilor subordonate ori coordonate, deţin orice fel de date sau informaţii cu privire la bunurile imobile au obligaţia de a le pune la dispoziţie/furniza Ministerului Finanţelor, cu titlu gratuit, pentru a fi integrate în cadrul Sistemului RO e-Proprietate. (2) Pe măsura dezvoltării sistemelor informatice, Sistemul RO e-Proprietate se poate interconecta, în condiţiile stabilite prin lege, cu alte sisteme informatice, în scopul furnizării către acesta a datelor şi informaţiilor privind proprietăţile din România. ART. V Procedura de utilizare şi funcţionare a Sistemului RO e-Proprietate, precum şi standardele funcţionale şi structurale, periodicitatea şi modalitatea de transmitere/punere la dispoziţie a datelor şi informaţiilor se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor, care se elaborează în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi." ART. XVI La articolul 2 alineatul (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea şi evidenţierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1138 din 15 decembrie 2023, aprobată prin Legea nr. 7/2025, după litera f) se introduce o nouă literă, lit. g), cu următorul cuprins: "g) Sistemul RO e-Proprietate, prevăzut la art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2024 privind prorogarea unor termene şi consolidarea capacităţii administrative în domeniul impozitării proprietăţii." ART. XVII După articolul 5^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 3 aprilie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc două noi articole, art. 5^3 şi 5^4, cu următorul cuprins: "ART. 5^3 (1) La dosarul pentru concurs, candidaţii înscrişi pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere şi de execuţie, generale şi specifice, din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc au obligaţia de a depune două avize eliberate de unităţi specializate atestate în condiţiile legii, din care să rezulte că sunt apţi din punct de vedere psihologic şi comportamental pentru exercitarea funcţiei publice, respectiv: a) aviz privind evaluarea psihologică complexă; b) aviz psihologic de integritate. (2) Toţi funcţionarii publici din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc sunt supuşi în mod obligatoriu unei testări psihologice periodice, o dată la 2 ani. (3) Neparticiparea fără un motiv justificat la testarea psihologică constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. După încetarea motivului care a condus la neprezentarea la testarea psihologică, funcţionarul trebuie să se prezinte în maximum 30 de zile la testare. (4) În situaţia unui rezultat nefavorabil, autoritatea poate dispune măsuri corespunzătoare, respectiv distribuirea pe o funcţie compatibilă sau încetarea raportului de serviciu, cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare. (5) În situaţia în care există date şi indicii privind abateri de la integritate ale personalului care ocupă funcţiile publice de conducere din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, respectiv ale personalului care ocupă funcţii generale de execuţie din cadrul structurilor de control, la solicitarea conducerii Oficiului, personalul poate face obiectul testării integrităţii, în condiţiile legii. (6) Declanşarea cercetării disciplinare se poate dispune numai în baza constatării unor fapte sau împrejurări obiective, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Testarea psihologică se efectuează de către unităţi specializate atestate în condiţiile legii. (8) Costurile aferente testării psihologice prevăzute la alin. (2) şi (5) sunt suportate de instituţie. ART. 5^4 (1) În aplicarea dispoziţiilor art. 5^3, testarea psihologică se desfăşoară în condiţiile prevăzute de anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi constă în două tipuri de evaluări: a) evaluarea psihologică complexă - care are în vedere analiza nivelului cognitiv, maturitatea socioafectivă/stabilitatea emoţională, conştiinciozitatea şi rezistenţa la stres; b) evaluarea psihologică a integrităţii - care urmăreşte identificarea tendinţelor comportamentale ce pot afecta integritatea profesională. (2) Evaluarea psihologică se finalizează prin emiterea a două avize distincte: unul aferent evaluării psihologice complexe şi unul privind nivelul de integritate al persoanei evaluate. (3) Avizele menţionate la alin. (2) sunt utilizate în scopul evaluării compatibilităţii persoanei cu funcţia publică, fiind opozabile atât candidatului sau funcţionarului evaluat, cât şi instituţiei." ART. XVIII După articolul 20 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 20^1, cu următorul cuprins: "ART. 20^1 (1) În scopul realizării activităţilor de control şi supraveghere vamală, personalul desemnat din cadrul Autorităţii poate să folosească înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera şi să fixeze cu mijloace foto-audio-video din dotare activităţi desfăşurate în spaţii publice, fără consimţământul persoanelor vizate. (2) Autoritatea este autorizată să înregistreze şi să fixeze cu mijloace foto-audio-video din dotare momente operative, pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, fără consimţământul persoanelor vizate, în cazul în care există suspiciuni privind săvârşirea unor fapte de fraudă fiscală şi vamală. (3) Autoritatea poate păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video obţinute potrivit alin. (1) şi (2) pe o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestora, cu excepţia situaţiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen, imaginile şi/sau înregistrările se distrug prin proceduri ireversibile. (4) Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conţinute de imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege şi numai dacă sunt asigurate garanţiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate. (5) Înregistrarea şi fixarea de către personalul vamal menţionat la alin. (1) şi (2) a activităţilor specifice, prin utilizarea mijloacelor foto-audio-video din dotare, precum şi păstrarea înregistrărilor audio şi/sau video şi a imaginilor fotografice astfel obţinute se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE. (6) Procedura privind înregistrarea şi fixarea cu mijloace foto-audio-video din dotare a activităţilor specifice prevăzute la alin. (1) şi (2), stocarea şi accesarea acestora se stabileşte prin ordin al preşedintelui Autorităţii." ART. XIX După articolul 31^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2004 privind Statutul personalului vamal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 23 martie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 243/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 31^3, cu următorul cuprins: "ART. 31^3 (1) În situaţia în care există date şi indicii privind abateri de la integritate ale personalului care ocupă funcţiile publice de conducere din cadrul Autorităţii Vamale Române, respectiv ale personalului care ocupă funcţii generale de execuţie din cadrul structurilor de control, la solicitarea conducerii Autorităţii, personalul poate face obiectul testării integrităţii, în condiţiile legii. (2) Cercetarea disciplinară se declanşează conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare." ART. XX La articolul 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 609/2003, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (2)-(4), cu următorul cuprins: "(2) În situaţia în care există date şi indicii privind abateri de la integritate şi principiile aplicabile conduitei profesionale a funcţionarilor publici care ocupă funcţiile publice de conducere din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, respectiv ale personalului care ocupă funcţii generale de execuţie din cadrul structurilor de control şi de executare silită, la solicitarea conducerii Agenţiei, personalul poate face obiectul testării integrităţii, în condiţiile legii.(3) Costurile evaluărilor se suportă din bugetul Agenţiei, în limita bugetului aprobat, conform procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.(4) Cercetarea disciplinară se declanşează conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare." ART. XXI Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 5 (1) Personalul Agenţiei din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală care ocupă funcţii publice specifice poartă, în timpul serviciului, uniformă, însemne distinctive, ecusoane, înregistratoare audio-video portabile de tip bodycam şi alte mijloace tehnice utilizate ca mijloc individual de apărare, protecţie şi comunicare, care se atribuie gratuit. În anumite situaţii, stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în realizarea atribuţiilor de serviciu, personalul care ocupă funcţii publice specifice poate îmbrăca ţinuta civilă. Personalul Agenţiei din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală în timpul acţiunilor speciale cu risc beneficiază de suportul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române sau, după caz, al Inspectoratului General al Poliţiei Române, la solicitarea preşedintelui Agenţiei, în condiţiile stabilite prin protocolul prevăzut la art. 9." 2. La articolul 5, după alineatul (1) se introduc şase noi alineate, alin. (1^1)-(1^6), cu următorul cuprins: "(1^1) În scopul realizării activităţilor de control antifraudă, personalul desemnat din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală poate să înregistreze şi să fixeze cu mijloacele fotoaudio-video din dotare activităţi desfăşurate în spaţii publice, fără consimţământul persoanelor vizate.(1^2) Agenţia, prin Direcţia generală antifraudă fiscală, este autorizată să înregistreze şi să fixeze, cu mijloace fotoaudio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative, pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, fără consimţământul persoanelor vizate, în cazul în care există suspiciuni privind săvârşirea unor acte şi fapte de evaziune fiscală şi fraudă fiscală. Înregistrările foto-audio-video constituie mijloace de probă.(1^3) Agenţia, prin Direcţia generală antifraudă fiscală, poate păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video obţinute potrivit alin. (1^1) şi (1^2) pe o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestora, cu excepţia situaţiilor în care vor fi utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen, imaginile şi/sau înregistrările se distrug prin proceduri ireversibile.(1^4) Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conţinute de imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege şi numai dacă sunt asigurate garanţiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.(1^5) Înregistrarea şi fixarea de către personalul antifraudă menţionat la alin. (1^1) şi (1^2) a activităţilor specifice, prin utilizarea mijloacelor foto-audio-video din dotare, precum şi păstrarea înregistrărilor audio şi/sau video şi a imaginilor fotografice astfel obţinute se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE.(1^6) Procedura privind înregistrarea şi fixarea cu mijloace foto-audio-video din dotare a activităţilor specifice prevăzute la alin. (1^1) şi (1^2), stocarea şi accesarea acestora se stabileşte prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al preşedintelui Agenţiei în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative." 3. La articolul 6 alineatul (2), după litera r) se introduce o nouă literă, lit. r^1), cu următorul cuprins: "r^1) să utilizeze înregistratoare audio-video portabile de tip bodycam în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu în condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;" 4. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) Nerespectarea dispoziţiei de utilizare sau utilizarea în mod necorespunzător a bodycam reprezintă abatere disciplinară şi este cercetată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare." ART. XXII Măsuri privind instituirea unei taxe logistice pentru gestionarea fluxurilor extracomunitare de bunuri (1) Se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 lei pentru fiecare colet ce conţine bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 euro, denumită în continuare taxă, indiferent de locul punerii în liberă circulaţie în Uniunea Europeană. (2) Taxa se aplică coletelor care conţin bunurile livrate în cazul vânzărilor la distanţă de bunuri importate din teritorii terţe sau ţări terţe, definite conform dispoziţiilor art. 266 alin. (1) pct. 36, respectiv art. 315^2 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Potrivit prezentului act normativ, prin colet se înţelege fiecare expediere ce conţine bunuri cu valoare comercială, aferente unor operaţiuni de vânzare la distanţă de bunuri importate din teritorii terţe sau ţări terţe. (4) Obligaţia de plată a taxei revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entităţii care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanţă de bunuri, după caz. (5) Coletele a căror livrare nu a fost efectuată către destinatarul final din România nu fac obiectul taxei. (6) În cazul coletelor care sunt returnate în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 157/2015, cu modificările şi completările ulterioare, de persoana destinatară din România, taxa nu se rambursează. (7) Coletul care face obiectul acestui act normativ, livrat pe teritoriul României, este însoţit de informaţii cu privire la declaraţia de origine a acestuia, aşa cum a fost transmisă în vederea efectuării formalităţilor vamale simplificate prin declaraţia vamală cu set redus de date - H7, emisă de furnizorul bunurilor, persoana care expediază coletul sau entitatea care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanţă de bunuri, după caz. (8) Obligaţia de colectare, declarare şi virare a taxei revine furnizorilor de servicii poştale, astfel cum sunt definiţi la art. 2 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 187/2013, cu modificările şi completările ulterioare, care predau coletul destinatarului. (9) Furnizorii de servicii poştale menţionaţi la alin. (8) au obligaţia să declare, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a făcut predarea către destinatarul coletului, către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, numărul coletelor, după cum urmează: a) numărul de colete livrate cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene; b) numărul de colete livrate însoţite de informaţii din declaraţia de origine, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene; c) numărul de colete livrate însoţite de informaţii din declaraţia de origine pentru care s-a perceput taxa. (10) Furnizorii de servicii poştale colectează taxa direct de la furnizorul bunurilor, persoana care expediază coletul sau entitatea care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanţă de bunuri sau de la intermediarul logistic beneficiar direct al serviciilor poştale prestate de către aceştia. (11) Taxele colectate vor fi virate la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost predat coletul destinatarului. (12) Furnizorii de servicii poştale au obligaţia să se asigure de încasarea taxei, aceasta reprezentând o condiţie pentru prestarea serviciilor. (13) În situaţia în care furnizorii de servicii poştale nu respectă obligaţia prevăzută la alin. (12), aceştia se subrogă de drept în obligaţiile persoanelor prevăzute la alin. (4). (14) Furnizorii de servicii poştale au obligaţia să identifice, prin sistemele proprii de trasabilitate, coletele supuse taxei. (15) Procedura de declarare se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (16) Furnizorii de servicii poştale păstrează timp de 5 ani evidenţe detaliate ale expedierilor taxate pe care le pun la dispoziţia autorităţilor fiscale şi/sau vamale, după caz, la solicitarea acestora. (17) Furnizorii de servicii poştale au obligaţia declarării taxelor colectate până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost predat coletul destinatarului. (18) Constituie contravenţii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni: a) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (9); b) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (16); c) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (17). (19) Contravenţia prevăzută la alin. 18 lit. a) se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 3.500 lei. (20) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (18) lit. b) se sancţionează cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei. (21) Contravenţia prevăzută la alin. (18) lit. c) se sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă constând în valoarea taxelor nedeclarate, dar nu mai puţin de 1.000 lei. (22) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. (23) Contravenţiilor prevăzute la alin. (18) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (24) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă colectarea taxei şi neplata către bugetul general consolidat al statului, în termen de 30 de zile de la declarare. (25) Monitorizarea implementării taxei logistice pentru gestionarea fluxurilor extracomunitare de bunuri se realizează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, în conformitate cu atribuţiile legale specifice. (26) Atribuţiile Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală în cadrul implementării proiectului privind taxa logistică pentru gestionarea fluxurilor extracomunitare de bunuri se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. ART. XXIII Prevederile art. XXII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026. ART. XXIV Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează: 1. La articolul 67, după alineatul (2^2) se introduc patru noi alineate, alin. (2^3)-(2^6), cu următorul cuprins: "(2^3) Societăţile care distribuie trimestrial dividende, potrivit legii, nu pot acorda acţionarilor sau asociaţilor, după caz, sau altor persoane afiliate, aşa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până la regularizarea diferenţelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.(2^4) Societăţile care, pe baza situaţiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui acţionarilor sau asociaţilor, după caz, sau altor persoane afiliate, aşa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturile luate de la aceştia.(2^5) În cazul nerespectării interdicţiei prevăzute la alin. (2^3) şi (2^4) se dispune atragerea răspunderii solidare a societăţii şi a acţionarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, fără a fi regularizate, sau căruia i s-au restituit împrumuturi, deşi societatea avea activul net sub limita prevăzută de lege. Societatea, împreună cu acţionarii/asociaţii, răspund solidar pentru obligaţiile bugetare restante datorate de societate şi administrate de organul fiscal central, în limita sumelor care au făcut obiectul împrumutului acordat, respectiv restituit.(2^6) Nerespectarea de către societăţi a interdicţiei prevăzute la alin. (2^3) şi (2^4) constituie contravenţie. Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, aceasta se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei de către persoanele cu atribuţii în acest sens din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală." 2. După articolul 69 se introduce un nou articol, art. 69^1, cu următorul cuprins: "ART. 69^1 (1) Societăţile care, la sfârşitul exerciţiului financiar curent, înregistrează profit pentru exerciţiul financiar de raportare, dar înregistrează pierdere contabilă reportată, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot efectua distribuiri de dividende din profitul exerciţiului financiar curent numai după constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii contabile reportate şi constituirea de rezerve în conformitate cu cerinţele statutare. (2) Societăţile care, pe baza situaţiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris pot efectua distribuiri de dividende din profitul exerciţiului financiar curent numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege. (3) Societăţile care, pe baza situaţiilor financiare interimare, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot efectua distribuiri de dividende interimare din profitul exerciţiului financiar curent dacă nu au reîntregit activul net la valoarea minimă prevăzută de lege." 3. La articolul 153^24, după alineatul (4) se introduc unsprezece noi alineate, alin. (4^1)-(4^11), cu următorul cuprins: "(4^1) Nerespectarea de către societate a obligaţiei de reconstituire a activului net până la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social în termenul prevăzut la alin. (4) constituie contravenţie şi se sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei.(4^2) Societăţile aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) care înregistrează datorii faţă de acţionari rezultate din împrumuturi sau alte finanţări acordate de aceştia şi care nu respectă obligaţia prevăzută la alin. (4) în termen de 2 ani de la încheierea exerciţiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile au obligaţia de a majora capitalul social prin conversia acestor creanţe, cu respectarea drepturilor celorlalţi acţionari, prevăzute la art. 216.(4^3) Nerespectarea de către societate a obligaţiei prevăzute la alin. (4^2) constituie contravenţie şi se sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de la 40.000 lei la 300.000 lei.(4^4) Dispoziţiile alin. (1)-(4), (4^1)-(4^3) şi (5) se aplică în mod corespunzător şi societăţilor cu răspundere limitată.(4^5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (4^1) şi (4^3) se fac de către persoanele împuternicite din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Prevederile prezentului alineat se aplică începând cu anul 2027, raportat la situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar care începe la data de 1 ianuarie 2025 sau ulterior acestei date.(4^6) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (4^1) şi (4^3) se prescrie în termen de 12 luni de la data săvârşirii faptelor.(4^7) Pe perioada inactivităţii societăţilor declarate inactive potrivit prevederilor prezentei legi, prevederile alin. (4^1)-(4^6) nu se aplică.(4^8) La societăţile la care statul este acţionar/asociat, în datoriile faţă de acţionari/asociaţi prevăzute la alin. (4^2) nu sunt incluse datoriile faţă de bugetul general consolidat şi împrumuturile pe care societăţile le primesc, cu respectarea legislaţiei în domeniul concurenţei, din veniturile rezultate din privatizare. Prevederile prezentului alineat se aplică şi societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale deţin calitatea de acţionar/asociat.(4^9) Prevederile alin. (4^1) şi (4^2) nu se aplică acţionarilor/asociaţilor care: a) au ca scop sau obiect de activitate efectuarea de investiţii sau administrarea fondurilor de investiţii alternative sau cu capital de risc eligibile şi sunt entităţi care aparţin unor grupuri de tip fonduri de investiţii alternative, fonduri cu capital de risc eligibile sau sunt administratori ai unor asemenea fonduri; b) au ca scop sau obiect principal de activitate efectuarea de investiţii, deţinerea de participaţii în societăţi sau finanţarea cu titlu profesionist a companiilor la care deţin părţi sociale/acţiuni (CAEN 64); c) au calitatea de investitori profesionali, definiţi conform Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE; d) au calitatea de investitori într-un proiect de finanţare participativă, în sensul Regulamentului (UE) 2020/1.503 al Parlamentului European şi al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanţare participativă pentru afaceri şi de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.129 şi a Directivei (UE) 2019/1.937, fie direct, fie indirect, prin intermediul unei entităţi care deţine direct o participaţie întrun asemenea proiect; sau e) sunt persoane fizice care au investit o sumă cuprinsă între 2.500 euro şi 200.000 euro, echivalentul în lei la cursul Băncii Naţionale a României din ziua investiţiei, într-o microîntreprindere sau întreprindere mică, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu deţin, direct sau indirect, mai mult de 25% din capitalul social al societăţii în cauză, cu condiţia ca, în oricare din situaţiile prevăzute la lit. a)-e) din prezentul alineat, împrumuturile să nu fie restituite acţionarilor/asociaţilor într-un termen de 4 ani de la data acordării împrumuturilor. (4^10) Prevederile alin. (4^2) nu se aplică în cazul finanţării societăţilor prin intermediul fondurilor europene sau naţionale alocate din programe destinate sprijinirii sectorului privat şi al finanţărilor acordate de instituţii financiare internaţionale. (4^11) La societăţile la care statul sau unitatea administrativ-teritorială este acţionar/asociat, conversia creanţei acestuia faţă de societate se stabileşte prin hotărâre a Guvernului sau prin hotărâre a Consiliului general/local, după caz, în condiţiile legii." ART. XXV Prin derogare de la prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contravenientul nu beneficiază de posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 67 alin. (2^6) şi art. 153^24 alin. (4^1) şi (4^3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege. ART. XXVI (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, Fondul Român de Contragarantare - S.A. nu mai acordă garanţii în cadrul programelor guvernamentale. Programele guvernamentale derulate prin Fondul Român de Contragarantare - S.A. se derulează, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A. - IFN. (2) Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A. - IFN se substituie în drepturi şi obligaţii pentru toate garanţiile emise de către Fondul Român de Contragarantare - S.A. în numele şi în contul statului, în baza mandatului acordat, în cadrul programelor guvernamentale. (3) Predarea-primirea garanţiilor aflate în soldul Fondului Român de Contragarantere - S.A. se efectuează în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pe bază de protocol de predare-primire încheiat între cele două părţi. ART. XXVII Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2009 privind înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 312/2009, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 7 (1) Fondul este administrat în sistem unitar de un consiliu de administraţie, alcătuit din 3 membri, şi un director general. (2) Consiliul de administraţie poate delega directorului general unele dintre atribuţiile sale, cu excepţia competenţelor care, potrivit art. 142 alin. (2) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi delegate directorilor. (3) Preşedintele consiliului de administraţie nu poate fi şi director general. (4) Preşedintele consiliului de administraţie este desemnat de adunarea generală a acţionarilor, iar directorul general de către consiliul de administraţie. (5) Pe toată durata de funcţionare a Fondului, sistemul de administrare, numărul membrilor şi componenţa consiliului de administraţie se modifică prin actul constitutiv aprobat de către adunarea generală a acţionarilor." 2. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 8 Membrii consiliului de administraţie şi directorul general trebuie să aibă studii superioare şi să posede reputaţie şi experienţă în domeniul economic şi/sau juridic." 3. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 9 Atribuţiile consiliului de administraţie şi ale directorului general sunt prevăzute în actul constitutiv al Fondului." 4. La articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Orice membru al consiliului de administraţie, directorul general, angajaţii Fondului şi orice persoană care sub o formă sau alta participă la conducerea, administrarea sau la activitatea acestuia au obligaţia să păstreze secretul profesional asupra oricăror fapte, date ori informaţii la care se referă alin. (1), de care au luat cunoştinţă în cursul desfăşurării activităţii sale profesionale." ART. XXVIII La data intrării în vigoare a prezentului act normativ se abrogă orice dispoziţie legală contrară prevederilor art. XXVI şi XXVII. ART. XXIX Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 5 alineatul (1), după punctul 42^1 se introduce un nou punct, pct. 42^2, cu următorul cuprins: "42^2. persoana strâns legată de debitor este considerată persoana care, într-o perioadă de 2 ani înaintea deschiderii unei proceduri prevăzute de prezenta lege, a avut cel puţin una dintre următoarele calităţi: a) persoană afiliată în sensul art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; b) membru al organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale debitorului; c) persoană juridică în care directorii, administratorii sau asociaţii/acţionarii debitorului sunt membri în organele de administrare, conducere sau supraveghere; d) persoane care au acces la informaţii fără caracter public cu privire la întreprinderea debitorului şi care au posibilitatea de a controla operaţiunile acestuia, inclusiv în cazul în care sunt într-un raport de muncă cu debitorul, sau care au posibilitatea de a obţine beneficii de pe urma situaţiei financiare a debitorului, în calitate de consilieri externi, contabili sau auditori; e) soţul/soţia sau rudele până la gradul al III-lea inclusiv cu persoanele prevăzute la lit. a) şi b); f) beneficiarul real al debitorului, în sensul art. 4 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare." 2. La articolul 5 alineatul (1), punctul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins: "69. tabelul preliminar de creanţe cuprinde toate creanţele scadente sau nescadente, sub condiţie sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel vor fi menţionate: suma solicitată de către creditor, suma acceptată, rangul de prioritate, iar în situaţia creditorului aflat în procedura insolvenţei se va arăta şi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat. În cazul procedurii simplificate, în acest tabel se vor înregistra şi creanţele născute după deschiderea procedurii şi până la momentul intrării în faliment. Pentru creanţele creditorilor care fac parte din categoria persoanelor strâns legate de debitor, în tabelul preliminar de creanţe se vor menţiona suplimentar înscrisurile care constată creanţa şi datele înscrise în registrele de publicitate." 3. La articolul 6 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, lit. e), cu următorul cuprins: "e) analiza situaţiei economice a debitorului din care să reiasă elemente care să probeze că debitorul nu este în stare de insolvenţă, cu indicarea documentelor pe care această analiză este bazată." 4. La articolul 6, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Raportul şi documentele prevăzute la alin. (2) lit. e) vor fi anexate acordului de restructurare, iar în cazul procedurii concordatului, cererii debitorului privind deschiderea procedurii." 5. La articolul 15^1 alineatul (3), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) verifică şi justifică faptul că debitorul se află în stare de dificultate şi că nu este în stare de insolvenţă;" 6. La articolul 15^1 alineatul (3), după litera a) se introduce o nouă literă, lit. a^1), cu următorul cuprins: "a^1) analizează înscrisurile din care rezultă creanţele împotriva averii debitorului şi întocmeşte lista creanţelor cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii de creanţe şi împărţite în: creanţe a căror realizare va fi afectată de acordul de restructurare, cu indicarea gradului de îndestulare a acestora; creanţe neafectate, împreună cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea să nu fie afectate de acordul de restructurare; creanţele în litigiu şi tratamentul acestora;" 7. La articolul 15^7, la punctul B al alineatului (1), punctul (ii) al literei b) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(ii) de cel puţin o categorie de creanţe cu drept de vot, alta decât o categorie de creanţe care nu ar primi nicio plată în caz de faliment, sub rezerva ca, în cazul în care pentru cel puţin o categorie de creanţe, prin acord, s-a prevăzut o reducere a cuantumului şi/sau a accesoriilor creanţei, votul favorabil aparţine cel puţin uneia dintre aceste categorii;" 8. La articolul 19 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) întocmeşte raportul privind starea de dificultate a debitorului;" 9. La articolul 19 alineatul (1), după litera a) se introduc două noi litere, lit. a^1) şi a^2), cu următorul cuprins: "a^1) justifică, pe baza elementelor incluse în raport, că debitorul nu se află în stare de insolvenţă;a^2) analizează înscrisurile din care constată creanţele împotriva averii debitorului şi întocmeşte lista creanţelor cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii de creanţe şi împărţite în: creanţe a căror realizare va fi afectată de planul de restructurare, cu indicarea gradului de îndestulare a acestora; creanţe neafectate, împreună cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea să nu fie afectate de planul de restructurare; creanţele în litigiu şi tratamentul acestora;" 10. La articolul 23 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) raportul administratorului concordatar prin care se analizează starea de dificultate şi se justifică faptul că debitorul nu se află în stare de insolvenţă, însoţit de documentele care au stat la baza analizei administratorului;" 11. La articolul 23, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) Judecătorul-sindic, prin încheiere executorie, pronunţată în procedură necontencioasă, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 16, deschide procedura de concordat preventiv şi numeşte administratorul concordatar contractat de către debitor sau, dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, respinge cererea de deschidere a procedurii. Încheierea se comunică, în vederea efectuării menţiunii, şi către registrul în care debitorul este înregistrat." 12. La articolul 23, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins: "(6) Încheierea este supusă numai apelului, în termen de 7 zile care curge de la data comunicării pentru debitor şi de la data efectuării menţiunii privind deschiderea procedurii de concordat în registrul în care debitorul este înregistrat, pentru orice altă persoană interesată. Apelul se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere." 13. La articolul 24 alineatul (1), prima liniuţă a literei d) se modifică şi va avea următorul cuprins: " creanţe a căror realizare va fi afectată de planul de restructurare, cu indicarea gradului de îndestulare a acestora; o creanţă afectată a unui creditor cu mai mulţi debitori solidari aflaţi în procedură de concordat va fi înscrisă în lista creanţelor cu valoarea nominală a creanţei deţinute, cu indicarea gradului de îndestulare, creditorul având obligaţia ca, în cazul în care a primit o plată parţială de la un codebitor sau de la un fidejusor, să raporteze orice sumă încasată, în termen de 3 zile de la momentul încasării, lista creanţelor fiind actualizată în mod corespunzător sau, după caz, creanţa va fi înscrisă în lista creanţelor numai pentru partea pe care nu a încasat-o încă;" 14. La articolul 28, la punctul B al alineatului (2), punctul (ii) al literei b) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(ii) de cel puţin o categorie de creanţe cu drept de vot, alta decât o categorie de creanţe care nu ar primi nicio plată în caz de faliment, sub rezerva ca, în cazul în care pentru cel puţin o categorie de creanţe, prin plan, s-a prevăzut o reducere a cuantumului şi/sau a accesoriilor creanţei, votul favorabil aparţine cel puţin uneia dintre aceste categorii." 15. La articolul 34 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, lit. e), cu următorul cuprins: "e) din oficiu sau la cererea oricărei părţi interesate, în situaţia în care planul de restructurare nu a fost depus în termenul prevăzut de art. 24 alin. (1) şi nu a fost formulată o cerere de prelungire a perioadei negocierilor, conform art. 26 alin. (5), sau aceasta nu a fost aprobată de judecătorul-sindic." 16. La articolul 39, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(6) În scopul şi în limitele necesare acoperirii cheltuielilor de procedură, oricând pe parcursul procedurii, în lipsă de lichidităţi în patrimoniul debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va identifica bunuri valorificabile libere de sarcini, care nu sunt esenţiale pentru reorganizare, şi va proceda la valorificarea de urgenţă, pornind de la valoarea de piaţă a acestora, sau, în cazuri excepţionale, temeinic justificate, la minim valoarea de lichidare, stabilite de un evaluator autorizat. Până la desemnarea comitetului creditorilor, decizia de valorificare aparţine administratorului judiciar/lichidatorului judiciar. Propunerea de valorificare, inclusă în raportul prevăzut la art. 59 alin. (1), care se depune la dosarul cauzei şi se publică în extras în BPI, poate fi contestată de orice parte interesată în termen de 3 zile de la data publicării extrasului raportului în BPI. După desemnarea comitetului creditorilor, valorificarea se va face cu acordul comitetului, potrivit prevederilor art. 87 alin. (2)." 17. La articolul 45 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, lit. f^1), cu următorul cuprins: "f^1) desemnarea primului comitet al creditorilor şi confirmarea, prin încheiere, a comitetului creditorilor desemnat de adunarea creditorilor;" 18. La articolul 48, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(8) Cererea prevăzută la alin. (7) va fi depusă la dosarul cauzei, inclusiv în format electronic, în termen de 7 zile de la data publicării în BPI a procesului-verbal al adunării creditorilor şi va fi soluţionată în camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar şi a creditorilor. Citarea părţilor şi comunicarea actelor către aceştia se fac prin BPI." 19. La articolul 50, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea cu următorul cuprins: "ART. 50 (1) Judecătorul-sindic poate desemna, în raport cu numărul creditorilor, un comitet format din 3, 5 sau 7 creditori, dintre cei cu drept de vot, cu creanţele beneficiind de cauze de preferinţă, creanţele salariale, creanţele bugetare şi chirografare cele mai mari, prin valoare. Dacă, din cauza numărului mic de creditori, judecătorul-sindic nu consideră necesară constituirea unui comitet al creditorilor, atribuţiile comitetului vor fi exercitate de adunarea creditorilor. .................................................................................................. (4) În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor alege un comitet format din 3, 5 sau 7 creditori, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot, dintre cei deţinând creanţe ce beneficiază de cauze de preferinţă, creanţe salariale, creanţe bugetare şi creanţe chirografare, cele mai mari în ordinea valorii şi care se oferă voluntar, selecţia fiind efectuată prin întrunirea acestor criterii cumulative pe baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creanţelor prezente. Comitetul astfel desemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecătorulsindic." 20. La articolul 50, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alin. (5^1)-(5^3), cu următorul cuprins: "(5^1) Nu va putea fi desemnat în calitate de membru în comitetul creditorilor mai mult de un creditor care face parte din categoria persoanelor strâns legate de debitor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. 42^2 lit. a)-c) şi f), iar acesta nu va putea deţine calitatea de preşedinte.(5^2) Creditorul care face parte din categoria persoanelor strâns legate de debitor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. 42^2 lit. a)-c) şi f) are obligaţia de a informa administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în legătură cu raportul său cu debitorul. Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar verifică încadrarea unui creditor în categoria persoanelor strâns legate de debitor prin consultarea registrului comerţului, registrului beneficiarilor reali, precum şi registrului acţionarilor societăţii debitoare, ţinut de aceasta sau de o societate independentă, şi informează judecătorul-sindic şi adunarea creditorilor convocată pentru desemnarea comitetului creditorilor, iar ulterior desemnării informează creditorii şi judecătorul-sindic de îndată ce constată calitatea de persoană strâns legată de debitor, în sensul art. 5 alin. (1) pct. 42^2 lit. a)-c) şi f), a unui membru al comitetului creditorilor.(5^3) Dacă în termenul stabilit la art. 48 alin. (8), hotărârea adunării creditorilor nu este contestată, judecătorul-sindic va verifica întrunirea condiţiilor legale şi va confirma, prin încheiere, comitetul propus de creditori." 21. La articolul 51, alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(6) Împotriva acţiunilor, măsurilor şi deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestaţie la judecătorul-sindic, în termen de 7 zile de la data publicării procesului-verbal al comitetului creditorilor în BPI.(7) În cazul în care un membru al comitetului creditorilor votează repetat în situaţie de conflict de interese ori în cazul lipsei repetate nejustificate de la şedinţele comitetului creditorilor, precum şi, în cazul în care se constată, ulterior desemnării, că un membru al comitetului creditorilor face parte din categoria persoanelor strâns legate de debitor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. 42^2 lit. a)-c) şi f), la cererea oricărui creditor sau a administratorului judiciar, judecătorul-sindic îl va înlocui pe respectivul membru al comitetului creditorilor, în mod provizoriu, urmând ca adunarea creditorilor să îl confirme pe cel provizoriu sau să aleagă un alt membru, potrivit criteriilor prevăzute la art. 50 alin (4)." 22. La articolul 57, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i cu aceeaşi majoritate şi onorariul. În cazul în care onorariul se va achita din fondul constituit potrivit prevederilor art. 39 alin. (4), acesta va fi stabilit pe baza criteriilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea creanţelor cu drept de vot pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i cu aceeaşi majoritate şi onorariul. În această din urmă situaţie nu va mai fi necesară confirmarea judecătorului-sindic. Prima şedinţă a adunării creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât şi stabilirea onorariului acestuia.(3) Creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, cel mai târziu la data primei şedinţe a adunării creditorilor având ca ordine de zi confirmarea/desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar, să desemneze un administrator judiciar ori lichidator judiciar în locul administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu şi să îi stabilească onorariul." 23. La articolul 58 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, lit. b^1), cu următorul cuprins: "b^1) evaluarea periodică a menţinerii posibilităţii reale de reorganizare efectivă a activităţii debitorului ori, după caz, motivele care nu mai permit reorganizarea şi, în acest caz, va propune intrarea în faliment;" 24. La articolul 59, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în BPI. Raportul se transmite şi prin poştă electronică, la cerere, oricărui creditor la adresa de e-mail indicată administratorului judiciar." 25. La articolul 66, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 66 (1) Debitorul aflat în stare de insolvenţă este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentei legi, în termen de maximum 45 de zile de la apariţia stării de insolvenţă. La cererea adresată tribunalului va fi ataşată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei." 26. La articolul 66, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) Notificarea organului fiscal competent se realizează cu 15 zile înainte de depunerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei." 27. La articolul 67 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: "c) lista numelor şi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanţele acestora: certe sau sub condiţie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza şi drepturile de preferinţă, precizând, dacă este cazul, şi care dintre creditori intră în categoria persoanelor strâns legate de debitor." 28. La articolul 97, alineatele (1), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "ART. 97 (1) Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar, în cazul procedurii simplificate, va întocmi şi va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăşi 40 de zile de la data desemnării, un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea eventualelor indicii sau elemente preliminare privind persoanele cărora le-ar fi imputabilă şi cu privire la existenţa premiselor angajării răspunderii acestora, în condiţiile prevederilor art. 169-173, potrivit analizei sale. La cererea motivată a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, în cazuri de o complexitate ridicată, termenul poate fi prelungit de către judecătorul-sindic cu o perioadă de maximum 40 de zile. ................................................................................................ (4) În cazul în care prin raportul modificat ori completat sau, după caz, menţinut se propune intrarea în faliment a debitorului, potrivit alin. (2), această propunere va fi supusă aprobării adunării generale a creditorilor la prima şedinţă a acesteia. La şedinţă va putea participa şi administratorul special, fără drept de vot. (5) În cazul în care prin raportul modificat ori completat sau, după caz, menţinut se propune intrarea în faliment a debitorului, administratorul judiciar va publica un anunţ referitor la raport în BPI, cu indicarea datei primei adunări a creditorilor, sau va convoca adunarea creditorilor, dacă raportul va fi depus după data primei adunări. La această adunare va supune votului adunării creditorilor propunerea de intrare în faliment. Creditorii care sunt în acelaşi timp persoane care exercită controlul asupra debitorului sau care au avut calitatea de membru al organelor de administrare, conducere sau supraveghere a debitorului într-o perioadă de 6 luni înainte de deschiderea procedurii nu au drept de vot asupra propunerii de intrare în faliment." 29. La articolul 97, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alin. (1^1)-(1^4), cu următorul cuprins: "(1^1) Raportul prevăzut la alin. (1) va conţine informaţii relevante din perspectiva cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, precum cele referitoare la: a) asociaţii/acţionarii societăţii, modificări ale structurii capitalului social în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii, descrierea modificărilor actului constitutiv, modificări ale componenţei organelor de conducere şi administrare; b) operaţiuni de diminuare a averii debitorului efectuate în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii; c) acte juridice încheiate cu persoanele strâns legate de debitor; d) măsurile întreprinse de organele statutare ale societăţii în vederea prevenirii stării de insolvenţă/a falimentului şi pentru acoperirea pasivului societăţii, inclusiv cele aplicate potrivit art. 73 alin. (1^1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(1^2) Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultării raportului prevăzut la alin. (1) la sediul său, pe cheltuiala solicitantului. Un anunţ referitor la raport se publică în BPI, iar o copie de pe raport se depune la grefa tribunalului şi va fi comunicată debitorului. Raportul se transmite şi prin poştă electronică, la cerere, oricărui creditor la adresa de e-mail indicată administratorului judiciar.(1^3) În termen de 30 de zile de la data publicării în BPI a anunţului, oricare dintre creditori, precum şi debitorul pot formula obiecţiuni atât cu privire la conţinutul raportului, cât şi cu privire la concluziile exprimate de administratorul judiciar. Judecătorul-sindic va înainta obiecţiunile, în termen de 5 zile de la înregistrarea acestora, administratorului judiciar în vederea exprimării unui punct de vedere fundamentat şi le va soluţiona în camera de consiliu, cu citarea creditorilor, a administratorului judiciar şi a administratorului special.(1^4) Raportul modificat sau, după caz, menţinut se depune la grefa tribunalului şi va fi comunicat debitorului. Raportul se transmite şi prin poştă electronică, la cerere, oricărui creditor la adresa de e-mail indicată administratorului judiciar." 30. La articolul 97, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins: "(3^1) Menţinerea posibilităţii reale de reorganizare efectivă este evaluată periodic de către administratorul judiciar, la un interval de maximum 6 luni de la data depunerii raportului prevăzut la alin. (1). Prevederile alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător şi raportului în care, faţă de concluziile evaluării periodice, se propune intrarea în faliment. Evaluarea menţinerii posibilităţii reale de reorganizare efectivă se poate realiza şi în cadrul unui alt raport ce trebuie depus de administratorul judiciar, dacă termenul de depunere al acestuia este, potrivit legii, la o dată anterioară sau ulterioară ce nu poate depăşi 15 zile de la data la care ar trebui prezentată evaluarea." 31. La articolul 97, alineatul (6) se abrogă. 32. După articolul 97 se introduce un nou articol, art. 97^1, cu următorul cuprins: "ART. 97^1 În cazul în care în raportul prevăzut la art. 97 se identifică indicii sau elemente preliminare că unui membru al organelor de administrare sau conducere ale debitorului ori unui asociat/acţionar care exercită controlul asupra deciziilor financiare sau operaţionale ale debitorului i-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvenţă, acesta nu poate avea calitatea de administrator special în procedura insolvenţei debitorului. În cazul în care a fost numit administrator special, acesta va fi înlocuit, în condiţiile legii." 33. La articolul 98, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Adunarea creditorilor va aproba propunerea administratorului judiciar, prevăzută la art. 97 alin. (2), prin votul titularilor a cel puţin două treimi din creanţele prezente la vot. Indiferent de rezultatul votului, propunerea nu va fi aprobată în cazul în care unul sau mai mulţi creditori, deţinând împreună peste 20% din creanţele cuprinse în tabelul preliminar de creanţe, cu excepţia creditorilor care nu au drept de vot asupra propunerii de intrare în faliment potrivit art. 97 alin. (5), îşi anunţă intenţia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare a debitorului." 34. La articolul 102, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 102 (1) Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii. Cererile de admitere a creanţelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului. Sunt creanţe anterioare şi creanţele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului." 35. La articolul 102, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) În termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecţie fiscală vor efectua inspecţia fiscală pe baza analizei de risc, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. La cererea organelor de inspecţie fiscală, judecătorul-sindic poate acorda o singură dată o prelungire a termenului de maximum 60 de zile, pentru motive temeinic justificate. Creditorii bugetari vor înregistra cererea de admitere a creanţei conform evidenţei proprii, în termenul prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. b), dacă este cazul, urmând ca, în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut de lege sau al celui acordat de judecătorul sindic pentru efectuarea inspecţiei fiscale, să se înregistreze fie un supliment al cererii de admitere a creanţei iniţiale, fie cererea de admitere a creanţei, în cazul în care, la data deschiderii procedurii, debitorul nu figura cu obligaţii bugetare restante." 36. La articolul 110, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) La creanţele care beneficiază de o cauză de preferinţă se vor arăta titlul din care izvorăşte dreptul de preferinţă şi, dacă este cazul, motivele pentru care creanţele au fost trecute parţial în tabel sau au fost înlăturate. Pentru creanţele creditorilor care fac parte din categoria persoanelor strâns legate de debitor, în tabelul preliminar de creanţe se vor menţiona suplimentar înscrisurile care constată creanţa şi datele înscrise în registrele de publicitate." 37. La articolul 133 alineatul (4), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: "e) modalitatea de achitare a creanţelor curente. Dacă plata creanţelor curente nu este efectuată în ordinea scadenţei, debitorul va justifica prioritizarea anumitor creanţe curente, cu respectarea principiului maximizării averii prevăzut la art. 4 pct. 1." 38. La articolul 133 alineatul (5), litera C) se modifică şi va avea următorul cuprins: "C) transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului către una ori mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior confirmării planului; în cazul în care persoana către care se propune vânzarea bunurilor ca ansamblu independent este o persoană strâns legată de debitor, prevederile art. 154^1 se aplică în mod corespunzător, iar vânzarea se autorizează prin confirmarea planului de către judecătorul-sindic;" 39. La articolul 137, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 137 (1) Administratorul judiciar va publica în termen de 5 zile de la expirarea termenului pentru depunerea planului un anunţ referitor la acesta în BPI, cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va vota cu privire la plan în adunarea creditorilor, precum şi a faptului că este permisă votarea prin corespondenţă. La cerere, planul se transmite prin poştă electronică oricărui creditor la adresa de e-mail indicată administratorului judiciar." 40. La articolul 141, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: "(4) Dacă prin planul de reorganizare s-a prevăzut lichidarea tuturor sau a unora dintre bunuri, în bloc, ca ansamblu funcţional, iar vânzarea se realizează către o persoană strâns legată de debitor, prevederile art. 154^1 se aplică în mod corespunzător." 41. La articolul 144, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "ART. 144 (1) Debitorul, prin administratorul special, sau, după caz, administratorul judiciar prezintă trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situaţiei financiare a averii debitorului, precum şi faptul că, prin derularea acestuia, se menţine viabilitatea afacerii. Ulterior prezentării către comitetul creditorilor, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, după caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultării rapoartelor. (2) Administratorul judiciar va prezenta şi situaţia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activităţii, în vederea recuperării acestora, care va fi avizată de comitetul creditorilor. De asemenea, va prezenta şi concluziile sale privind modul de derulare a planului, precizând dacă debitorul se conformează acestuia şi/sau se acumulează noi datorii." 42. La articolul 144, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins: "(2^1) În funcţie de concluziile raportului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, alin. (2), administratorul judiciar poate solicita intrarea în faliment." 43. La articolul 145 alineatul (1), litera D se modifică şi va avea următorul cuprins: "D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea debitorului în faliment, potrivit dispoziţiilor art. 92 alin. (5) sau ale art. 97 alin. (3^1);" 44. La articolul 154, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidatorul judiciar a inventarierii şi depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vândute în bloc sau individual. Orice vânzare în bloc a bunurilor, ca ansamblu independent, indiferent dacă se face în reorganizare sau în faliment, poate fi considerată transfer de active, dacă îndeplineşte dispoziţiile art. 270 alin. (7) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Tipul de vânzare a bunurilor, respectiv licitaţie publică, negociere directă sau o combinaţie a celor două, şi regulamentul de vânzare corespunzător modalităţii de vânzare pentru care se optează sunt aprobate de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului judiciar. În cazul licitaţiei publice, publicitatea se va face şi prin afişare pe site-ul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România şi publicare în BPI. În vederea evaluării bunurilor din averea debitorului, cu acordul comitetului creditorilor, lichidatorul judiciar poate să angajeze, în numele debitorului, un evaluator autorizat şi să îi stabilească onorariul. Evaluatorii autorizaţi sunt membri ai Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România, iar evaluarea trebuie efectuată în conformitate cu standardele de evaluare." 45. După articolul 154 se introduce un nou articol, art. 154^1, cu următorul cuprins: "ART. 154^1 (1) Vânzarea bunurilor ca ansamblu independent se poate realiza către o persoană strâns legată de debitor, cu respectarea cel puţin a următoarelor cerinţe: a) să fie deschisă, competitivă, transparentă şi să întrunească condiţiile pieţei; b) persoana strâns legată de debitor să precizeze în ofertă că este persoană strâns legată de debitor, arătând şi elementele de legătură cu acesta, potrivit art. 5 alin. (1) pct. 42^2; c) persoanele care nu sunt strâns legate de debitor au un termen rezonabil pentru a depune oferte, dar nu mai mult de 10 zile; d) informaţia prevăzută la lit. b) să fie adusă la cunoştinţa comitetului creditorilor şi a celorlalţi ofertanţi participanţi la procedura de valorificare; e) raport de evaluare a bunurilor ca ansamblu independent realizat de un evaluator autorizat independent; în cazul în care s-a realizat deja în cadrul procedurii o evaluare a bunurilor ca ansamblu independent, această cerinţă este considerată îndeplinită. (2) Lichidatorul judiciar întocmeşte un raport referitor la procedura de vânzare, prin care se justifică faptul că: a) vânzarea a fost realizată în mod competitiv, transparent, astfel cum rezultă din evidenţa persoanelor contactate şi a ofertelor primite, întocmită de lichidator, şi că vânzarea întruneşte condiţiile pieţei; b) oferta considerată câştigătoare este cea mai bună ofertă depusă; în selectarea ofertei câştigătoare au fost luate în considerare şi ofertele aparţinând unor persoane care nu sunt strâns legate de debitor; c) oferta asigură creditorilor un tratament corect şi echitabil în sensul că aceştia nu primesc mai puţin decât suma evaluată în simularea distribuirilor de care ar beneficia în cazul vânzării fiecărui bun în mod individual, preţul propus fiind cel puţin egal sau mai avantajos decât cel estimat în cazul unei vânzări a bunurilor în mod individual; d) oferta asigură respectarea drepturilor salariaţilor. (3) În cazul vânzării bunurilor ca ansamblu independent către o persoană strâns legată de debitor, lichidatorul judiciar depune la instanţă un raport în care descrie procedura de vânzare şi anexează oferta considerată câştigătoare. Un anunţ privind depunerea raportului se publică în BPI, iar lichidatorul judiciar comunică raportul comitetului creditorilor. În termen de 15 zile de la data publicării anunţului în BPI, creditorii pot formula obiecţiuni pe care judecătorul-sindic le soluţionează deodată, printr-o singură sentinţă, în camera de consiliu, cu citarea creditorilor care le-au formulat, a comitetului creditorilor, a lichidatorului judiciar şi, după caz, a administratorului special. (4) Judecătorul-sindic autorizează vânzarea în bloc a bunurilor ca ansamblu independent către o persoană strâns legată de debitor în cazul în care constată că procedura de selecţie s-a derulat cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2). În caz contrar, judecătorul-sindic respinge cererea de autorizare." 46. La articolul 156, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) În cazul vânzării bunurilor prin licitaţie publică, aceasta se va putea efectua şi potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. În cazul în care adunarea creditorilor nu aprobă un regulament de vânzare, potrivit art. 154 alin. (2), sau în ipoteza în care, deşi a fost aprobat un regulament de vânzare, bunurile nu au fost valorificate într-un termen rezonabil, dar nu mai mare de 12 luni, la cererea lichidatorului judiciar, aprobată de judecătorul-sindic, vânzarea bunurilor se va efectua prin licitaţie publică, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă." 47. La articolul 169 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 169 (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, fără să depăşească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de administrare şi conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, de către orice persoană fizică sau juridică care exercită controlul asupra deciziilor financiare sau operaţionale ale debitorului, indiferent de calitatea formală deţinută, precum şi de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:" 48. La articolul 169 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: "d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu se prezumă. Prezumţia este relativă. În cazul nedepunerii culpabile a situaţiilor financiare şi/sau al neîndeplinirii culpabile a obligaţiilor de depunere a declaraţiilor fiscale, anterior deschiderii procedurii, se prezumă, până la proba contrară, că nu a fost ţinută contabilitatea în conformitate cu legea;" 49. La articolul 169 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, lit. e^1), cu următorul cuprins: "e^1) transferarea activelor sau a unei părţi semnificative din întreprinderea debitorului aflat în dificultate financiară către o persoană strâns legată de debitor, cu nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 73 alin. (2^1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu intenţia de a continua activitatea prin intermediul acestei noi entităţi şi de a sustrage activele de la urmărirea creditorilor debitorului;" 50. La articolul 169, alineatele (2), (7) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar, ori de câte ori identifică persoanele culpabile de starea de insolvenţă a debitorului, va promova acţiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale. De asemenea, poate introduce această acţiune şi orice creditor interesat. .................................................................................................(7) În cazul în care s-a pronunţat o hotărâre de respingere a acţiunii în antrenarea răspunderii patrimoniale, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care nu intenţionează să formuleze apel va notifica în acest sens creditorii. Împotriva acestei hotărâri, calea de atac poate fi exercitată de către orice creditor interesat. ...............................................................................................(10) Persoana împotriva căreia s-a pronunţat o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii nu mai poate: a) să fie desemnată administrator sau, dacă este administrator în alte societăţi, va fi decăzută din acest drept timp de 10 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii; b) să fondeze societăţi sau să dobândească o participaţie de control într-o nouă societate pentru o perioadă de 5 ani." 51. La articolul 172, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 172 (1) Odată cu cererea formulată potrivit prevederilor art. 169 alin. (1) sau ale alin. (2), administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar ori, după caz, creditorul care a formulat cererea va putea cere judecătorului-sindic să instituie măsuri asigurătorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmărite potrivit prevederilor art. 169. Fixarea unei cauţiuni de până la 10% din valoarea pretenţiilor este obligatorie." 52. La articolul 175, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins: "(1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), o procedură de reorganizare judiciară prin continuarea activităţii sau de lichidare pe bază de plan va putea fi închisă în baza raportului administratorului judiciar care constată îndeplinirea tuturor obligaţiilor de plată asumate prin planul confirmat, chiar dacă există una sau mai multe creanţe curente ale căror existenţă şi întindere nu au fost încă stabilite printr-un titlu executoriu sau nu au fost recunoscute de administratorul judiciar, potrivit art. 75 alin. (3), dacă cuantumul cumulat al acestora nu este de natură a determina o stare de dificultate financiară sau de a genera iminenţa insolvenţei ori de a afecta viabilitatea întreprinderii debitorului şi continuarea activităţii acestuia cu îndeplinirea obligaţiilor, în condiţiile legii.(1^2) Prin sentinţa de închidere a procedurii potrivit alin. (1^1), judecătorul-sindic disjunge contestaţia împotriva măsurii administratorului judiciar, în vederea examinării creanţei potrivit dreptului comun, şi dispune trimiterea, la data rămânerii definitive a hotărârii, către instanţa competentă, a contestaţiei împreună cu cererea de plată, pe cale administrativă, fără a dispune formarea unui nou dosar. Societatea reorganizată va continua procesul, în condiţiile legii.(1^3) Societatea reorganizată continuă procesele având ca obiect acţiuni care nu sunt în realizarea creanţei şi nu sunt suspendate în condiţiile art. 75 alin. (1)." ART. XXX (1) Desemnarea aleatorie a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar de către judecătorul-sindic, potrivit legii, se va realiza în sistem informatizat, prin intermediul unei platforme dezvoltate de Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România şi operaţionalizate până la data de 15 aprilie 2026. (2) Criteriile pe baza cărora se va face desemnarea şi care vor fundamenta specificaţiile tehnice ale platformei informatice se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei. ART. XXXI Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor de insolvenţă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 38, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 38 (1) Practicienii în insolvenţă au dreptul la onorarii pentru activitatea desfăşurată, sub forma unor onorarii fixe, onorarii de succes sau o combinaţie a acestora, cu respectarea dispoziţiilor prezentului articol." 2. La articolul 38, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins: "(1^1) În procedura insolvenţei, practicianul în insolvenţă beneficiază de un onorariu fix în primele 18 luni, care se reduce la jumătate în următorul an.(1^2) În procedurile de prevenire a insolvenţei şi în procedura de reorganizare judiciară, practicianul în insolvenţă poate beneficia, în condiţiile legii, de un onorariu de succes pentru reuşita restructurării/reorganizării debitorului şi reinserţia acestuia în activitatea de afaceri al cărui cuantum nu poate depăşi 10% din sumele achitate creditorilor prin acordul/planul de restructurare/planul de reorganizare. Jumătate din cuantumul onorariului de succes aprobat poate fi încasat şi în cursul executării planului, dacă adunarea creditorilor decide astfel, urmând ca diferenţa să fie încasată la închiderea cu succes a procedurii.(1^3) În cazul falimentului, practicianul în insolvenţă poate beneficia şi de un onorariu de succes care nu poate depăşi un procent de 10% din suma rezultată din stingerea creanţelor debitorului, în primii doi ani şi jumătate, iar ulterior doar de un onorariu de succes care nu poate depăşi un procent de 5% din suma rezultată din stingerea creanţelor debitorului." 3. La articolul 38, partea introductivă a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) La stabilirea nivelului onorariului fix se vor avea în vedere următoarele tipuri de factori care reflectă gradul de complexitate a activităţii depuse:" 4. La articolul 38, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins: "(2^1) Nu se va putea calcula şi solicita onorariu de succes în cazul stingerii creanţelor bugetare/fiscale prin dare în plată, compensare, soluţionarea deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare, soluţionarea cererilor de ajustare a bazei impozabile de TVA şi nici printr-o altă modalitate de stingere a creanţelor bugetare/fiscale." 5. La articolul 42, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 42 (1) În procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, practicienii în insolvenţă răspund, în desfăşurarea activităţii lor, disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz." 6. La articolul 73, după litera e) se introduce o nouă literă, lit. e^1), cu următorul cuprins: "e^1) nerespectarea imputabilă a îndatoririlor profesionale prevăzute de lege în cadrul procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în măsura în care fapta practicianului nu constituie o altă abatere disciplinară;" ART. XXXII (1) Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi în temeiul Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, rămân supuse legii aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţiile prevăzute la alin. (2)-(12). (2) Termenul prevăzut la art. 48 alin. (8) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se aplică cererilor de anulare formulate după data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Termenul prevăzut la art. 51 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se aplică contestaţiilor formulate după data intrării în vigoare a prezentei legi. (4) Dispoziţiile art. 59 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta lege, se aplică rapoartelor lunare depuse după data intrării în vigoare a prezentei legi. (5) Dispoziţiile art. 97 alin. (3^1) coroborate cu prevederile art. 58 alin. (1) lit. b^1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost completate prin prezenta lege, se aplică procedurilor în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului nu a fost încă depus la dosarul cauzei. (6) Dispoziţiile art. 102 alin. (1^1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, se aplică cererilor de admitere a creanţei creditorilor bugetari dacă la data intrării în vigoare a prezentei legi nu s-a împlinit termenul de efectuare a inspecţiei fiscale pe baza analizei de risc. (7) Prevederile art. 133 alin. (5) lit. C) coroborate cu dispoziţiile art. 5 alin. (1) pct. 42^2 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost completate prin prezenta lege, se aplică vânzărilor către persoane strâns legate de debitor care au loc după data intrării în vigoare a prezentei legi, dacă până la această dată nu a fost publicat tabelul definitiv de creanţe. (8) Dispoziţiile art. 137 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, se aplică planurilor de reorganizare care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au fost încă depuse la dosarul cauzei. (9) Prevederile art. 141 alin. (4) coroborate cu dispoziţiile art. 5 alin. (1) pct. 42^2 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost completate prin prezenta lege, se aplică vânzărilor către persoane strâns legate de debitor care au loc după data intrării în vigoare a prezentei legi, dacă până la această dată nu a fost încă aprobat planul de reorganizare de adunarea creditorilor. (10) Dispoziţiile art. 144 coroborate cu prevederile art. 58 alin. (1) lit. b^1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, se aplică rapoartelor trimestriale prezentate comitetului creditorilor după data intrării în vigoare a prezentei legi. (11) Dispoziţiile art. 145 alin. (1) lit. D) coroborate cu prevederile art. 97 alin. (3^1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, se aplică procedurilor în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului nu a fost încă depus la dosarul cauzei. (12) Prevederile art. 154^1 coroborate cu dispoziţiile art. 5 alin. (1) pct. 42^2 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost completate prin prezenta lege, se aplică vânzărilor către persoane strâns legate de debitor care au loc după data intrării în vigoare a prezentei legi în cadrul procedurilor de insolvenţă simplificată sau de faliment, în ambele situaţii dacă nu a fost depus încă la dosarul cauzei raportul de evaluare a bunurilor din averea debitorului. ART. XXXIII După articolul 19 din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 19^1, cu următorul cuprins: "ART. 19^1 (1) În scopul realizării activităţilor de control şi de cercetare a evenimentelor, personalul din cadrul Inspecţiei Muncii şi al inspectoratelor teritoriale de muncă care ocupă funcţii publice specifice poartă înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera şi au dreptul ca, pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, să fixeze cu mijloace foto-audio-video din dotare activităţile desfăşurate la locul de muncă controlat, fără consimţământul persoanelor vizate. (2) Autoritatea poate păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video obţinute potrivit alin. (1) pe o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestora, cu excepţia situaţiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen, imaginile şi/sau înregistrările se distrug prin proceduri ireversibile. (3) Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conţinute de imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege şi numai dacă sunt asigurate garanţiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate. (4) Înregistrarea şi fixarea, de către personalul menţionat la alin. (1), a activităţilor specifice, prin utilizarea mijloacelor foto-audio-video din dotare, precum şi păstrarea înregistrărilor audio şi/sau video şi a imaginilor fotografice astfel obţinute se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE. (5) Procedura privind înregistrarea şi fixarea cu mijloace foto-audio-video din dotare a activităţilor specifice prevăzute la alin. (1) şi (2), stocarea şi accesarea acestora se stabileşte prin ordin al ministrului muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale." ART. XXXIV La articolul 260, alineatul (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: "e) prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), se sancţionează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 1.000.000 lei." ART. XXXV Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică, după cum urmează: 1. La articolul 1, alineatele (5^2), (5^3) şi (5^7) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(5^2) Operatorilor economici care deţin licenţă clasa a II-a le este interzisă prestarea oricăror activităţi conexe în domeniul jocurilor de noroc, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, în legătură cu orice operator care oferă pe un domeniu de internet sau subdomenii ale acestuia conţinut integral sau parţial în limba română sau o limbă de circulaţie internaţională şi acceptă operaţiuni de depunere şi retragere fonduri băneşti în lei sau alte monede, inclusiv criptoactive, şi care permite accesarea domeniului de internet sau a platformei de joc de către participanţii la joc de pe teritoriul României, fără a deţine licenţa clasa I şi autorizaţii valabile emise de O.N.J.N.(5^3) Operatorilor economici care deţin licenţa clasa a II-a le este interzisă prestarea oricăror servicii în legătură cu domeniile de internet înscrise pe «lista neagră» publicată de O.N.J.N., dacă accesul la jocurile de noroc pentru participanţii la joc care accesează platforma de joc de pe teritoriul României nu este restricţionat. ................................................................................................(5^7) Ori de câte ori constată că entităţile care nu deţin licenţă clasa I permit accesul la jocurile de noroc pentru participanţii la joc care accesează platforma de joc de pe teritoriul României, operatorii economici prevăzuţi la alin. (5^5) trebuie să blocheze accesul participanţilor la joc la sistemul informatic şi să solicite imediat entităţii care nu deţine licenţa clasa I să remedieze situaţia creată." 2. La articolul 7^1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Organizatorii de jocuri de noroc pot pune la dispoziţia participanţilor la joc terminale de pariere autonome, exclusiv în scopul utilizării pentru activităţi de jocuri de noroc tradiţionale de tip pariuri." 3. La articolul 15 alineatul (2), litera f^1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "f^1) mijloacele de joc tip slot-machines, precum şi terminalele de tip VLT sunt dotate cu un sistem de geolocalizare, care să permită identificarea poziţiei fizice, în perioada în care acestea se află pe teritoriul României, în oricare dintre stările: în exploatare, în stocare, în tranzit sau în mentenanţă;" 4. La articolul 25 alineatul (1), literele m) şi n) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "m) prestarea oricăror activităţi conexe în domeniul jocurilor de noroc, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, în legătură cu orice operator care oferă pe un domeniu de internet sau subdomenii ale acestuia conţinut integral sau parţial în limba română sau o limbă de circulaţie internaţională şi acceptă operaţiuni de depunere şi retragere fonduri băneşti în lei sau alte monede, inclusiv criptoactive, şi care permite accesarea domeniului de internet sau a platformei de joc de către participanţii la joc de pe teritoriul României, fără a deţine licenţa clasa I şi autorizaţii valabile emise de O.N.J.N.;n) prestarea oricăror servicii în legătură cu domeniile de internet înscrise pe «lista neagră» publicată de O.N.J.N., dacă accesul la jocurile de noroc pentru participanţii la joc care accesează platforma de joc de pe teritoriul României nu este restricţionat;" ART. XXXVI Scutirile/Reducerile de la plata impozitelor şi taxelor locale acordate înainte de data de 1 ianuarie 2026 în cadrul schemelor de ajutor de stat rămân valabile în condiţiile stabilite prin schemele de ajutor de stat aflate în desfăşurare. ART. XXXVII Ordinul preşedintelui Autorităţii Vamale Române prevăzut la art. 20^1 alin. (6) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, se emite în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi. ART. XXXVIII În aplicarea art. 5^3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2013, cu modificările şi completările ulterioare, toţi funcţionarii publici care la data intrării în vigoare a prezentei legi ocupă funcţii publice în cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc vor fi supuşi testării psihologice în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi ulterior o dată la doi ani. ART. XXXIX (1) Prezenta lege reglementează unele măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, pentru a consolida capacitatea financiară a României pe termen lung, astfel încât statul român şi unităţile sale administrativ-teritoriale să poată susţine din fonduri publice finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor la un nivel calitativ şi competitiv impus de standardele europene prin regulamentele existente. (2) Pentru atingerea scopului menţionat la alin. (1), prezenta lege reglementează următoarele categorii de măsuri: a) măsuri financiar-fiscale pentru a asigura redresarea financiară şi utilizarea judicioasă şi realistă a resurselor statului român, a gestiona corespunzător prin politici fiscale prudente zonele de optimizare fiscală, a restructura şi gestiona facilităţile fiscale în perioade de deficit bugetar excesiv; b) măsuri în scopul consolidării disciplinei financiar-fiscale, precum şi pentru a valorifica în mod corespunzător resursele statului român şi ale unităţilor sale administrativ-teritoriale; c) măsuri pentru consolidarea capacităţii administrative a unor instituţii/autorităţi publice; d) măsuri pentru creşterea gradului de recuperare a creanţelor datorate bugetului de stat în proceduri administrative şi judiciare şi de responsabilizare a participanţilor în respectivele proceduri; e) măsuri care să faciliteze transparenţa activităţilor derulate la nivelul autorităţilor de stat şi de asigurare a unei colaborări interinstituţionale eficiente. (3) Pentru a asigura scopul menţionat la alin. (1), obiectivele prezentei legi sunt: a) utilizarea eficientă a resurselor statului român prin gestionarea prudentă a zonelor de optimizare fiscală, respectiv pentru a asigura un tratament egal, nediscriminatoriu şi transparent al tuturor plătitorilor de impozite şi taxe; b) restructurarea facilităţilor fiscale, mai ales a acelor categorii de facilităţi fiscale care şi-au atins obiectivele, iar menţinerea acestora nu se mai justifică în perioade de deficit bugetar excesiv; c) reaşezarea sistemului de impunere în sfera taxelor şi impozitelor locale; d) instituirea unor noi reglementări fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit; e) utilizarea eficientă a fondurilor publice alocate pentru finanţarea diferitelor categorii de servicii publice la nivelul autorităţilor publice centrale, autorităţilor publice locale, instituţiilor publice de interes. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SORIN-MIHAI GRINDEANU PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA ABRUDEAN Bucureşti, 15 decembrie 2025. Nr. 239. ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
