Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE Nr. 2 din 6 iulie 1979  pentru modificarea şi completarea Legii finanţelor nr. 9/1972     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 LEGE Nr. 2 din 6 iulie 1979 pentru modificarea şi completarea Legii finanţelor nr. 9/1972

EMITENT: Marea Adunare Nationala
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 59 din 13 iulie 1979
    Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
    ART. I
    Legea finanţelor nr. 9, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România nr. 136 din 26 noiembrie 1972, se modifica şi se completează avînd următorul cuprins:
    "LEGEA FINANŢELOR
    Dezvoltarea multilaterala şi în ritm susţinut a întregii economii naţionale, pe baza Programului Partidului Comunist Roman de faurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism, necesita perfecţionarea continua a conducerii şi planificarii economico-financiare, ridicarea pe o treapta superioară a eficientei în toate domeniile de activitate.
    În aceste condiţii cresc substanţial rolul şi funcţiile finanţelor, ale întregului mecanism economico-financiar în asigurarea progresului continuu al economiei naţionale, stimularea creşterii producţiei materiale, determinarea optima a proportiilor şi ritmurilor de creştere economică, asigurarea echilibrului financiar, monetar şi valutar, repartizarea judicioasă a venitului naţional pentru fondul naţional de dezvoltare economico-socială şi fondul de consum, precum şi în ridicarea nivelului de trai al întregului popor.
    În procesul elaborării şi îndeplinirii planului naţional unic, a bugetului de stat, a bugetelor de venituri şi cheltuieli, Ministerul Finanţelor, băncile, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, organele de conducere colectivă din unităţile economice, toţi oamenii muncii trebuie să acţioneze sistematic ca fiecare unitate socialistă să-şi desfăşoare activitatea în condiţiile unei înalte eficiente economice, să asigure folosirea integrală şi cu randament sporit a mijloacelor materiale şi băneşti, înfăptuirea ordinii şi disciplinei în utilizarea acestora, reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea producţiei nete, promovarea progresului tehnic, sporirea productivitatii muncii, utilizarea judicioasă a fondurilor destinate investiţiilor, sporirea eficientei exportului şi a acţiunilor de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internationala.
    CAP. 1
    Obiectivele şi principiile de baza ale finanţelor
    ART. 1
    (1) Finanţele participa activ la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare economico-socială a tarii şi de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului.
    (2) Prin intermediul finanţelor se asigura constituirea, repartizarea şi utilizarea planificata a fondurilor băneşti ale societăţii pentru sporirea susţinută a producţiei materiale, creşterea forţelor de producţie, promovarea larga a activităţii de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducerea progresului tehnic, dezvoltarea învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii.
    (3) Finanţele contribuie la elaborarea şi realizarea planului naţional unic, la buna funcţionare a mecanismului economic şi social şi la înfăptuirea autoconducerii muncitoresti, a autogestiunii economico-financiare a unităţilor.
    ART. 2
    (1) Prin intermediul finanţelor se exercită controlul general şi permanent asupra desfăşurării procesului producţiei sociale, în vederea obţinerii unei eficiente economice şi sociale cît mai ridicate în toate domeniile de activitate şi gospodăririi cît mai judicioase a mijloacelor materiale şi băneşti de care dispune societatea.
    (2) Pîrghiile economico-financiare trebuie să stimuleze dezvoltarea producţiei şi desfacerii, a prestărilor de servicii, a exportului, creşterea competitivitatii produselor româneşti pe piaţa externa, folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale şi băneşti de care dispune societatea, accelerarea vitezei de rotaţie a fondurilor, obţinerea de randamente cît mai înalte cu consumuri cît mai reduse de muncă socială şi, pe aceasta baza, sporirea sistematica a venitului naţional.
    ART. 3
    În înfăptuirea politicii economico-financiare, de dezvoltare armonioasă şi echilibrata a economiei naţionale, finanţele au sarcina de a asigura, în cadrul echilibrului general economic, păstrarea echilibrului financiar, monetar şi valutar, de a contribui la consolidarea şi creşterea puterii de cumpărare a monedei naţionale, atît pe plan intern, cît şi faţă de alte monede.
    ART. 4
    (1) Unităţile economice sînt obligate să asigure acoperirea cheltuielilor pe seama veniturilor proprii şi sa restituie, într-un termen cît mai scurt, fondurile băneşti primite, potrivit principiului ca sumele avansate de societate trebuie restituite.
    (2) Fiecare unitate economică, pe baza rezultatelor obţinute, trebuie să contribuie la formarea fondurilor generale necesare societăţii, să-şi constituie fondurile pentru propria dezvoltare, precum şi fondurile destinate cointeresarii materiale a colectivelor de oameni ai muncii, corespunzător programului de creştere a nivelului de trai stabilit de partid şi de stat.
    ART. 5
    (1) Unităţile economice din industria de stat sînt obligate sa plătească la bugetul de stat o parte din valoarea nou creata sub forma de prelevare pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete.
    (2) Prelevarea pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete constituie contribuţia fiecărei unităţi economice de stat la formarea fondurilor necesare dezvoltării generale a societăţii.
    (3) Prelevarea pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete se calculează pe total unitate economică, prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii producţiei nete determinate potrivit legii şi se suporta direct din rezultatele financiare.
    ART. 6
    Potrivit principiilor centralismului democratic şi autogestiunii economico-financiare a unităţilor, prin politica economico-financiară se asigura atît concentrarea şi dirijarea resurselor financiare în direcţia infaptuirii obiectivelor fundamentale ale dezvoltării economico-sociale a tarii, cît şi creşterea iniţiativei, răspunderii şi puterii de decizie şi acţiune ale organelor de conducere colectivă din unităţile socialiste în folosirea părţii din avutia naţionala ce le-a fost încredinţată spre administrare.
    ART. 7
    Relaţiile financiare, precum şi circulaţia bănească, se desfăşoară în mod planificat, pe baza unui sistem unitar de planuri financiare, care cuprinde bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor socialiste şi planurile financiare la nivelul economiei naţionale.
    ART. 8
    (1) Fondurile proprii ale unităţilor socialiste, precum şi orice alte fonduri băneşti, se folosesc numai în conformitate cu prevederile planului naţional unic de dezvoltare economico-socială şi ale bugetului de venituri şi cheltuieli şi cu respectarea normelor şi normativelor stabilite potrivit dispoziţiilor legale.
    (2) Nici o cheltuiala, indiferent de fondurile din care se suporta, nu se aproba şi nu se efectuează dacă nu a fost avizată, în prealabil, potrivit legii, de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv din unităţile socialiste, precum şi de alte organe cu astfel de atribuţii din economie.
    ART. 9
    (1) Colectivele de oameni ai muncii din fiecare unitate socialistă răspund de buna gospodărire a mijloacelor materiale şi băneşti, de desfăşurarea cu eficienta maxima a întregii activităţi, pentru obţinerea unor rezultate economico-financiare superioare prin creşterea producţiei, sporirea productivitatii muncii, reducerea continua a cheltuielilor materiale.
    (2) Organele de conducere colectivă ale unităţilor socialiste răspund de folosirea eficienta a fondurilor încredinţate de societate acestor unităţi şi a celor proprii, de realizarea veniturilor necesare restituirii fondurilor băneşti avansate de societate, de vărsarea sumelor cuvenite bugetului de stat sau organului ierarhic superior, de constituirea fondurilor proprii, de realizarea resurselor valutare planificate, precum şi de administrarea judicioasă şi valorificarea maxima a tuturor resurselor materiale şi băneşti.
    (2) Unităţile socialiste au obligaţia să asigure evidenta stricta şi controlul riguros şi sistematic asupra tuturor mijloacelor materiale şi băneşti, proceselor economice şi rezultatelor obţinute.     CAP. 2
    Formarea şi repartizarea fondurilor băneşti în economia naţionala
    SECŢIUNEA I
    Fondul naţional de dezvoltare economico-socială şi fondul de consum
    ART. 10
    (1) În Republica Socialistă România venitul naţional, cu valoare nou creata în industrie, agricultura, construcţii, transporturi şi în alte domenii, reprezintă sursa de baza a fondurilor băneşti ce se constituie în economie.
    (2) Venitul naţional se repartizează pentru fondul naţional de dezvoltare economico-socială a tarii şi pentru fondul de consum.
    ART. 11
    Fondul naţional de dezvoltare economico-socială în expresie bănească este alcătuit dintr-un sistem unitar şi corelat de fonduri, din care fac parte:
    a) fondul central de dezvoltare economico-socială;
    b) fondul local de dezvoltare economico-socială constituit la unităţile administrativ-teritoriale: judeţe, municipii, oraşe şi comune;
    c) fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităţilor economice de stat: întreprinderi şi centrale;
    d) fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităţilor cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum, precum şi ale celorlalte organizaţii obşteşti;
    e) fondurile utilizate de populaţie pentru construcţii de locuinţe şi gospodăreşti, creşterea producţiei şi a septelului, precum şi pentru alte bunuri cu destinaţii similare.
    ART. 12
    (1) Fondul central de dezvoltare economico-socială se formează în cadrul bugetului republican, din veniturile acestuia.
    (2) Fondul local de dezvoltare economico-socială constituit la unităţile administrativ-teritoriale se formează în cadrul bugetelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor din: veniturile acestora, din resurse în afară bugetului de stat, provenind de la unităţile socialiste, precum şi din contribuţia bănească a populaţiei, potrivit dispoziţiilor legale.
    ART. 13
    Fondul central şi fondul local de dezvoltare economico-socială se utilizează, potrivit prevederilor planului naţional unic şi bugetului de stat, la unităţile socialiste de stat, pentru finanţarea investiţiilor şi mijloacelor circulante, constituirea rezervelor de stat, alte acţiuni şi obiective cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unităţilor social-culturale de stat şi a organelor de stat, precum şi pentru alte scopuri prevăzute prin dispoziţii legale.
    ART. 14
    Fondul de consum revine oamenilor muncii şi membrilor lor de familie, în condiţiile legii, pe următoarele cai: retributia după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii, participarea la beneficii şi retributia socială din fondurile bugetului de stat sau din fondurile proprii ale unităţilor socialiste. SECŢIUNEA II
    Fondurile proprii ale unităţilor economice de stat
    ART. 15
    (1) Fondurile proprii ale unităţilor economice de stat se constituie pe seama beneficiului, amortizarii fondurilor fixe şi altor resurse stabilite de lege.
    (2) Beneficiul este partea din valoarea nou creata în activitatea productiva a unităţilor economice, constituită după repartizarea următoarelor elemente: prelevarea pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete; retribuţiile personalului muncitor şi alte drepturi ale acestuia; cheltuielile de cercetare şi pentru introducerea tehnicii noi; impozitul pe fondul total de retribuire; contribuţia pentru asigurări sociale; alte cheltuieli cu munca vie.
    (3) Cotele de prelevare din valoarea producţiei nete şi modalităţile de plată a prelevarii se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
    (4) Fondurile fixe se supun amortizarii în vederea asigurării reproductiei acestora, stimulării folosirii lor cu eficienta economică sporită, precum şi pentru promovarea susţinută a progresului tehnic şi a creşterii productivitatii muncii sociale.
    (5) Modul de formare, planificarea, destinaţia şi vărsarea beneficiului şi amortizarii fondurilor fixe se stabilesc potrivit legii.
    ART. 16
    (1) Fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităţilor economice de stat se formează şi utilizează, în condiţiile legii, în mod distinct şi sînt următoarele:
    A. La întreprinderi:
    a) fondul de dezvoltare economică;
    b) fondul mijloacelor circulante;
    c) fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social.
    B. La centrale:
    a) fondul pentru finanţarea investiţiilor la întreprinderile noi şi pentru finanţarea dezvoltarilor importante;
    b) fondul de rezerva pentru mijloacele circulante.
    (2) În cazul întreprinderilor subordonate direct ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, fondurilor prevăzute pentru centrale la lit. a) şi b) se constituie la nivelul organelor ierarhic superioare ale acestor întreprinderi.
    ART. 17
    Pentru participarea oamenilor muncii la beneficii, precum şi pentru asigurarea unei părţi din retributia socială din resurse proprii, întreprinderile de stat constituie următoarele fonduri:
    a) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii;
    b) fondul pentru acţiuni sociale.
    ART. 18
    Întreprinderile mai pot constitui, separat de fondurile prevăzute la art. 16 şi 17, următoarele fonduri proprii:
    a) fondul pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducerea progresului tehnic;
    b) fondul pentru protecţia muncii;
    c) alte fonduri prevăzute de dispoziţii legale.
    ART. 19
    Prevederile prezentei legi referitoare la fondurile proprii ale întreprinderii se aplică în mod corespunzător şi centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora pentru activitatea proprie.
    ART. 20
    (1) Fondul de dezvoltare economică al întreprinderii se constituie în limita cheltuielilor de investiţii ale acesteia, stabilite pe baza prevederilor anuale din planul naţional unic şi bugetul de venituri şi cheltuieli - cu excepţia dezvoltarilor importante prevăzute de lege şi a construcţiilor de locuinţe şi a altor investiţii cu caracter social -, precum şi a ratelor scadente ale creditelor bancare primite pentru finanţarea investiţiilor, inclusiv dobinzile aferente acestora.
    (2) Sursele de formare ale acestui fond sînt: amortizarea fondurilor fixe rămasă după restituirea fondurilor primite de la societate pentru investiţii, alte resurse pentru finanţarea investiţiilor cum sînt cele provenite din valorificarea materialelor, pieselor şi agregatelor rezultate din scoaterea din funcţiune a fondurilor fixe, după deducerea cheltuielilor aferente, precum şi beneficiile realizate în cadrul planului şi peste plan, în condiţiile prevăzute de lege.
    ART. 21
    Fondul mijloacelor circulante al întreprinderii se constituie din beneficiile realizate în cadrul planului şi din alte resurse, în condiţiile prevăzute de lege, în limita unei cote din creşterea anuală planificata a mijloacelor circulante totale stabilită odată cu bugetul de stat şi a ratelor de restituit la bugetul de stat din sumele primite de întreprinderile noi pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante în primul an de activitate.
    ART. 22
    (1) Fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social se constituie în limita cheltuielilor pentru aceste obiective, stabilite pe baza prevederilor anuale din planul naţional unic şi bugetul de venituri şi cheltuieli şi a ratelor scadente din creditele bancare primite în completare, inclusiv dobinda aferentă acestora.
    (2) Sursele de formare a acestui fond sînt: amortizarea aferentă locuinţelor şi celorlalte fonduri fixe cu caracter social, sumele rezultate din valorificarea fondurilor fixe cu caracter social scoase din funcţiune, veniturile realizate din manifestări culturale într-o cota stabilită de consiliul oamenilor muncii, beneficiile realizate în cadrul planului şi peste plan şi din alte venituri, în condiţiile prevăzute de lege.
    (3) Fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social se utilizează pentru construirea de locuinţe pentru personalul muncitor, precum şi pentru construirea şi dotarea căminelor muncitoresti, creselor, gradinitelor, cantinelor-restaurant, cluburilor, şi realizarea altor investiţii cu caracter social.
    ART. 23
    (1) Fondul propriu al centralei pentru finanţarea investiţiilor la unităţile noi cu personalitate juridică, inclusiv pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social pentru aceste unităţi, precum şi pentru finanţarea dezvoltarilor importante la întreprinderile subordonate, care sînt în funcţiune, stabilite distinct în planul naţional unic potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege, se constituie în limita necesităţilor de finanţare, stabilite potrivit planului şi prevederilor legale.
    (2) Sursele de formare a acestui fond sînt: partea de amortizare a fondurilor fixe preluată de la întreprinderi, inclusiv diferenţa de amortizare rămasă după constituirea fondurilor proprii de dezvoltare ale întreprinderii, vărsăminte din beneficiile întreprinderilor în subordine pentru restituirea fondurilor primite de la societate pentru finanţarea investiţiilor, alte resurse prevăzute de lege, sume de la bugetul de stat.
    ART. 24
    (1) Disponibilităţile la finele anului din fondul de dezvoltare economică al întreprinderii şi din fondul de investiţii constituit la centrala sau unităţile asimilate, provenite din resursele proprii ale unităţilor economice, se utilizează în anul următor pentru finanţarea investiţiilor reportate, potrivit legii. Diferenţa neutilizata, precum şi aceea din amortizarea rămasă după constituirea fondului propriu de investiţii al centralei, se vărsa la bugetul de stat.
    (2) Sumele rămase neconsumate la finele anului de plan la fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social provenite din resurse proprii se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, potrivit prevederilor din plan.
    ART. 25
    Fondul de rezerva pentru mijloacele circulante ce se constituie la centrale se formează prin preluarea unei cote de 0,5 la suta din creşterea anuală a fondului de mijloace circulante constituit de întreprinderile în subordine şi se utilizează pentru completarea temporară a necesităţilor de mijloace circulante ale întreprinderilor în subordine şi alte cheltuieli prevăzute de lege.
    ART. 26
    (1) Întreprinderile de stat sînt obligate sa restituie fondurile primite pentru finanţarea investiţiilor, precum şi cele pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante la întreprinderile noi în primul an de activitate.
    (2) Pentru întreprinderile noi, obligaţia de restituire a sumelor primite pentru finanţarea investiţiilor începe în anul următor punerii în funcţiune a obiectivelor de investiţii respective.
    (3) Restituirea sumelor primite pentru finanţarea investiţiilor se face din amortizarea fondurilor fixe şi din beneficiile planificate, în cote prevăzute de lege, în măsura în care obligaţia de restituire nu poate fi acoperită în anul de plan din amortizarea fondurilor fixe. Vărsămintele se efectuează la centrala şi se folosesc de către aceasta la constituirea fondului propriu pentru finanţarea investiţiilor.
    (4) Sumele avansate de la bugetul de stat pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante al întreprinderilor noi, în primul an de activitate, se restituie în termenele stabilite potrivit legii prin vărsăminte la bugetul de stat, după darea în funcţiune a unităţii respective, din fondul mijloacelor circulante.
    ART. 27
    (1) Fiecare unitate economică trebuie să desfăşoare o activitate rentabila.
    (2) Pentru activităţi de asigurare şi dezvoltare a bazei de aprovizionare cu materii prime, precum şi pentru activităţi speciale prevăzute de lege, statul poate acorda, în mod excepţional, subvenţii de la buget unităţilor care prin plan nu-şi pot acoperi integral cheltuielile din venituri proprii. Fonduri de la buget se acordă şi pentru lucrări de prospecţiuni şi cercetări geologice aprobate prin planul naţional unic, precum şi pentru efectuarea de cercetări complexe de interes general aprobate potrivit legii.
    (3) Unităţile pentru care se acordă subvenţii de la buget se aproba anual odată cu bugetul de stat.
    (4) La unităţile economice care nu-şi acoperă cheltuielile din venituri proprii, altele decît cele prevăzute la alin. (2), se aplică regimul special de supraveghere economico-financiară stabilit de prezenta lege. SECŢIUNEA III
    Fondurile proprii ale unităţilor cooperatiste şi obşteşti
    ART. 28
    (1) Fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităţilor cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum şi ale celorlalte organizaţii obşteşti sînt următoarele:
    a) fondul de dezvoltare economică;
    b) fondul mijloacelor circulante.
    (2) La cooperativele meşteşugăreşti şi de consum se mai constituie şi fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social.
    (3) Fondurile prevăzute la alin. (1) se constituie din beneficiile realizate, amortizarea fondurilor fixe şi alte resurse proprii.
    (4) La unităţile cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum, fondul de dezvoltare economică se constituie şi din sumele în bani ce se pot depune anual de către fiecare cooperator, care reprezintă partea socială în proprietatea sa din valoarea proprietăţii obşteşti.
    (5) De asemenea, mecanizatorii şi specialiştii agricoli, care lucrează în cooperativele agricole de producţie, pot să depună anual o sumă de bani la fondul de dezvoltare economică a cooperativei, în aceleaşi condiţii şi sa beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi membrii cooperatori.
    ART. 29
    Pentru participarea oamenilor muncii la beneficii, precum şi pentru asigurarea unei părţi din retributia socială din resurse proprii, unităţile cooperatiste şi obşteşti constituie următoarele fonduri:
    A. Unităţile cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum:
    a) fondul de participare la beneficii a cooperatorilor şi a personalului încadrat cu contract de muncă;
    b) fondul de participare la beneficii pentru partea socială, constituit din depunerile în bani ale cooperatorilor;
    c) fondul pentru acţiuni culturale şi sportive;
    d) alte fonduri pentru acţiuni sociale.
    B. Asociaţiile economice intercooperatiste:
    a) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii;
    b) fondul social-cultural şi sportiv.
    C. Asociaţiile cooperativelor agricole de producţie cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de consum:
    - fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii.
    ART. 30
    Unităţile cooperaţiei agricole, pe lîngă fondurile prevăzute la art. 28 şi 29, mai constituie din beneficii următoarele fonduri proprii:
    A. Cooperativele agricole de producţie:
    a) fondul de rezerva pentru producţie şi retribuirea muncii;
    b) fondul intercooperatist de întrajutorare şi consolidare.
    B. Asociaţiile economice intercooperatiste:
    a) fondul de întrajutorare şi rezerva;
    b) cote-părţi cuvenite cooperativelor asociate.
    C. Asociaţiile cooperativelor agricole de producţie cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de consum:
    a) fondul de rezerva;
    b) fondul de asigurare;
    c) cote-părţi cuvenite unităţilor asociate.
    ART. 31
    Modul de constituire şi utilizare a fondurilor prevăzute la art. 28, 29 şi 30 se stabileşte prin statutele organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti.     CAP. 3
    Bugetul de venituri şi cheltuieli şi celelalte planuri financiare. Evidenta avuţiei naţionale
    SECŢIUNEA I
    Bugetul de venituri şi cheltuieli şi celelalte planuri financiare
    ART. 32
    (1) Conducerea activităţii financiare, pe toate treptele organizatorice ale economiei naţionale, se desfăşoară pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli şi a celorlalte planuri financiare, constituite într-un sistem unitar.
    (2) Sistemul planurilor financiare cuprinde:
    a) bugetul de venituri şi cheltuieli al: întreprinderilor; centralelor; instituţiilor social-culturale şi de administraţie; ministerelor şi celorlalte organe centrale; consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene; organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti;
    b) bugetul de stat, compus din: bugetul republican, bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti;
    c) planul de casa;
    d) planurile de credite;
    e) balanţa veniturilor şi cheltuielilor băneşti ale populaţiei;
    f) balanţa de plati externe;
    g) planul financiar centralizat;
    h) planul financiar în profil teritorial al judeţelor şi municipiului Bucureşti.
    ART. 33
    Relaţiile băneşti din economie ce se reflecta în bugetul de venituri şi cheltuieli şi în celelalte planuri financiare se exprima printr-un sistem de indicatori. Indicatorii financiari pentru perioada de 5 ani se aproba prin legea de adoptare a planului cincinal, iar anual prin legea de adoptare a bugetului de stat.
    ART. 34
    Bugetul de venituri şi cheltuieli şi celelalte planuri financiare se întocmesc potrivit principiilor şi criteriilor cuprinse în Legea cu privire la dezvoltarea economico-socială planificata a României, precum şi prevederilor prezentei legi.
    ART. 35
    (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli şi celelalte planuri financiare nu se pot modifica decît în cazurile în care au loc modificări ale planurilor economice, ale preţurilor şi tarifelor, treceri de unităţi, acţiuni sau sarcini între titularii de plan sau între unităţile subordonate acestora, precum şi în alte cazuri bine justificate, potrivit dispoziţiilor legale.
    (2) Modificările indicatorilor financiari pentru perioadele expirate sînt interzise, în afară de cazurile anume autorizate prin dispoziţii legale.
    (3) Sarcinile de plan privind indicatorii financiari se pot modifica numai de către organele care le-au aprobat.
    ART. 36
    (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli se elaborează în strinsa legătură cu indicatorii de plan economici şi cuprinde:
    a) la întreprindere: veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare din activitatea acesteia, încasările din activitatea de comerţ exterior, fondurile proprii ce se constituie la dispoziţia sa, creditele bancare, vărsămintele la bugetul de stat, alte venituri, resurse şi cheltuieli;
    b) la centrala: veniturile, cheltuielile şi ceilalţi indicatori financiari privind activitatea proprie şi aceea a întreprinderilor în subordine, precum şi fondurile care se constituie la dispoziţia sa;
    c) la ministere, celelalte organe centrale şi consilii populare: indicatorii financiari ai activităţii proprii, precum şi cei ai unităţilor economice şi instituţiilor în subordine şi, după caz, ai unităţilor administrativ-teritoriale subordonate.
    (2) Fabricile, uzinele, grupurile de santiere, exploatările şi alte unităţi care evidenţiază şi urmăresc distinct rezultatele activităţii economice proprii, respectiv au contabilitate separată, întocmesc buget de venituri şi cheltuieli, care face parte integrantă din bugetul întreprinderii sau centralei de care aparţin şi cuprinde veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale activităţii proprii.
    (3) Bugetul de venituri şi cheltuieli al întreprinderii se integreaza în sistemul bugetelor de venituri şi cheltuieli ce se întocmesc la nivel de centrala, minister sau alt organ central sau local, în concordanta cu planul naţional unic, bugetul de stat, planurile de credite şi planul financiar centralizat, în scopul asigurării echilibrului financiar pe ansamblul economiei naţionale.
    ART. 37
    Bugetul de venituri şi cheltuieli se elaborează de către organul de conducere colectivă al fiecărei unităţi socialiste, pe baza indicatorilor de plan şi se adoptă, potrivit legii, de către adunarea generală a oamenilor muncii, care stabileşte şi măsurile ce se impun pentru realizarea acestuia.
    ART. 38
    Bugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului şi repartizarea acestora în concordanta cu obiectivele planului naţional unic, pentru finanţarea dezvoltării economiei naţionale, acţiunilor social-culturale, apărării tarii şi a altor nevoi ale societăţii.
    ART. 39
    Planul de casa stabileşte încasările şi plăţile în numerar, sarcina de punere în circulaţie sau de retragere a numerarului, menţinerea circulaţiei băneşti în numerar în limite normale, asigurarea corelării între veniturile băneşti ale populaţiei şi fondul de mărfuri şi servicii, corespunzător nevoilor reale ale economiei.
    ART. 40
    Planurile de credite stabilesc volumul creditelor necesare pentru dezvoltarea producţiei, serviciilor şi circulaţiei mărfurilor, realizarea de obiective de investiţii la unităţile socialiste pentru anumite nevoi ale populaţiei, precum şi resursele de acoperire.
    ART. 41
    (1) Planul de credite pe termen scurt şi planul de casa se elaborează de către Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi băncile specializate, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor, ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi se aproba prin decret.
    (2) Planul de credite pe termen mijlociu şi lung se elaborează de către Ministerul Finanţelor, împreună cu băncile şi Comitetul de Stat al Planificarii, şi se aproba odată cu desfăşurarea pe titulari a indicatorilor din planul naţional unic şi bugetul de stat.
    (3) Planurile de casa şi de credite se elaborează în corelare cu prevederile planului naţional unic şi ale bugetului de stat şi pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli al întreprinderilor, centralelor, ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale.
    ART. 42
    Balanţa veniturilor şi cheltuielilor băneşti ale populaţiei, prin care se fundamentează echilibrul monetar, se elaborează odată cu planul naţional unic cincinal şi anual, de către Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor, Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi celelalte bănci, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale.
    ART. 43
    Balanţa de plati externe cuprinde încasările şi plăţile în valută din activitatea de export-import şi de cooperare economică internationala, din activitatea de turism internaţional, prestări de servicii internaţionale, din creditele externe primite şi acordate, din operaţiunile necomerciale şi din alte acţiuni în relaţiile cu strainatatea.
    ART. 44
    (1) Planul financiar centralizat cuprinde resursele financiare ale economiei naţionale şi destinaţia acestora, pe sectoare şi domenii de activitate, pe ramuri ale economiei naţionale şi constituie principala balanţa financiară de sinteza a economiei, avînd un rol activ în fundamentarea planului naţional unic şi în asigurarea echilibrului financiar.
    (2) Planul financiar centralizat se elaborează de către Ministerul Finanţelor şi Comitetul de Stat al Planificarii în concordanta cu celelalte secţiuni ale planului naţional unic.
    (3) Ministerul Finanţelor, împreună cu băncile, ministerele şi celelalte organe centrale şi locale, ia măsuri pentru realizarea în bune condiţii a planului financiar centralizat şi răspunde de executarea acestuia.
    ART. 45
    Planul financiar în profil teritorial cuprinde indicatorii financiari privind întreprinderile şi instituţiile indiferent de subordonarea acestora, de pe teritoriul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti. SECŢIUNEA II
    Evidenta avutiei naţionale
    ART. 46
    Evidenta avutiei naţionale asigura cunoaşterea situaţiei tuturor bunurilor materiale de care dispune societatea şi a celorlalte elemente componente ale avutiei naţionale, în vederea gospodăririi lor cît mai eficiente, atît pe ansamblul economiei naţionale, cît şi la nivelul fiecărui minister, al celorlalte organe centrale şi locale, unităţilor economice sau social-culturale, pe fiecare lor de producţie şi activitate.
    ART. 47
    (1) Obiectul principal al evidentei avutiei naţionale îl constituie bunurile care se afla în fondul unitar al proprietăţii de stat, bunurile organizaţiilor cooperatiste şi ale altor organizaţii obşteşti, creanţele, din ţara şi străinătate, bunurile de folosinţă îndelungată ale populaţiei.
    (2) Evidenta avutiei naţionale se realizează în expresie bănească şi se asigura pe baza datelor contabile şi statistice, a inventarelor periodice ale bunurilor aparţinînd unităţilor socialiste, recensamintelor, anchetelor selective şi a altor investigaţii cu caracter economico-social.
    ART. 48
    Organele de conducere colectivă ale ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale, unităţilor economice şi instituţiilor sînt obligate sa organizeze şi sa conducă evidenta stricta a patrimoniului fiecărei unităţi socialiste cu ajutorul contabilităţii, se încheie bilanţuri contabile şi să efectueze periodic inventarierea tuturor mijloacelor materiale şi băneşti, a drepturilor şi obligaţiilor, potrivit dispoziţiilor legale.     CAP. 4
    Finanţarea şi creditarea producţiei, circulaţiei mărfurilor şi investiţiilor
    SECŢIUNEA I
    Dispoziţii generale
    ART. 49
    (1) Mijloacele circulante sînt formate din materii prime şi materiale, combustibili, producţie în curs de fabricaţie, semifabricate, produse finite, mărfuri, precum şi din alte valori, stabilite prin dispoziţii legale.
    (2) Necesarul total de mijloace circulante se determina prin bugetul de venituri şi cheltuieli, pe baza stocurilor şi altor cheltuieli de natura mijloacelor circulante, dimensionate în funcţie de sarcinile de plan, normele de stoc şi normativele de mijloace circulante. Unităţile economice pot constitui, temporar, stocuri sezoniere, stocuri rezerva de plan, potrivit balantelor materiale, şi alte stocuri, stabilite prin dispoziţii legale.
    (3) Criteriile de elaborare a normelor de stoc şi normativelor mijloacelor circulante se stabilesc de Consiliul de Miniştri.
    (4) Ministerele, celelalte organe centrale şi locale şi unităţile economice au obligaţia să asigure dimensionarea optima a necesarului de mijloace circulante şi folosirea raţională a fondurilor materiale şi băneşti. Ministerul Finanţelor şi băncile verifica, la elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli, modul de stabilire a nivelului maxim de valori materiale şi a cheltuielilor de natura mijloacelor circulante, precum şi a resurselor de acoperire a acestora.
    ART. 50
    Investiţiile se realizează potrivit prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, în limita fondurilor prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli şi pe baza documentaţiilor tehnico-economice stabilite de lege. Investiţiile trebuie să se materializeze, cu prioritate, în obiective productive, să fie temeinic pregătite şi realizate prin adoptarea celor mai noi şi perfectionate soluţii tehnologice şi constructive, cu costuri reduse, într-un termen cît mai scurt, să aibă la baza fundamentarea asigurării desfacerii pe piaţa interna şi la export a producţiei, obţinerii unui aport valutar corespunzător şi indicatori economici şi financiari imbunătăţiţi faţă de cei care se realizează la capacitatile de producţie existente similare, ţinînd seama şi de evoluţia tehnico-economică în perspectiva.
    ART. 51
    (1) Finanţarea mijloacelor circulante ale unităţilor economice socialiste în funcţiune se asigura din fondurile mijloacelor circulante şi alte resurse temporar aflate la dispoziţia acestora, potrivit legii.
    (2) Acoperirea necesarului de mijloace circulante ale unităţilor economice de stat noi, în primul an de activitate, se asigura de la bugetul de stat.
    (3) Finanţarea investiţiilor unităţilor economice de stat se asigura din fondul propriu de dezvoltare economică, fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social şi fondul propriu al centralei pentru finanţarea investiţiilor, în condiţiile prevăzute de lege.
    (4) În completarea fondurilor prevăzute la alin. (1) şi (3) întreprinderile pot primi credite bancare.
    (5) Creditarea mijloacelor circulante se face pe termen de pînă la 12 luni; peste acest termen se pot acorda credite pentru produsele cu ciclu de producţie mai mare de un an, pentru cheltuielile de organizare a santierelor, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
    (6) Creditarea investiţiilor unităţilor socialiste se face pe termen de pînă la 15 ani; în agricultura acest termen poate fi de pînă la 25 ani.
    ART. 52
    Relaţiile de credit sînt organizate de stat sub forma creditarii bancare directe. Împrumuturile băneşti între unităţile socialiste, în afară cazurilor prevăzute de lege, sînt interzise.
    ART. 53
    Creditul bancar are caracter planificat, se acordă pentru destinaţii precise, trebuie garantat cu valori materiale, cu resurse financiare prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor economice a se realiza în perioadele viitoare, ori în alte condiţii stabilite prin dispoziţii legale şi trebuie rambursat la scadenta.
    ART. 54
    (1) Creditele se acordă unităţilor economice de stat, cooperatiste şi obşteşti, organizate pe principiul autogestiunii economico-financiare şi care au personalitate juridică.
    (2) Băncile pot acorda credite şi unităţilor cu autogestiune economico-financiară fără personalitate juridică, autorizate sa contracteze credite de către unitatea din care fac parte şi care răspunde de utilizarea şi restituirea creditelor la termen.
    (3) Băncile pot acorda credite şi altor unităţi, precum şi persoanelor fizice, în condiţiile prevăzute de lege.
    ART. 55
    (1) Băncile acorda credite în limita planului de credite. Peste volumul aprobat se pot acorda credite numai pentru sarcini noi de plan şi depăşiri de plan, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
    (2) Creditele se acordă unităţilor în cadrul plafoanelor aprobate.
    ART. 56
    (1) Unităţile economice plătesc băncilor dobinzi, pentru creditele primite şi comisioane şi taxe, pentru serviciile ce li s-au prestat de bănci.
    (2) Unităţile socialiste primesc dobinzi pentru disponibilităţile băneşti aflate în conturile lor la bănci.
    (3) Dobinzile, comisioanele şi taxele se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
    ART. 57
    (1) Relaţiile de credit între bănci şi unităţile economice se stabilesc pe bază de contracte, care cuprind volumul creditelor ce urmează a se acordă potrivit dispoziţiilor legale, condiţiile de acordare şi de rambursare a creditelor, nivelul dobinzilor, obligaţiile şi răspunderile unităţilor economice.
    (2) Creditele se aproba de către bănci, pe baza analizei efectuate, în prealabil, asupra situaţiei economico-financiare a unităţii creditate şi a asigurării rambursarii creditelor la termen. În cazul în care nu sînt asigurate condiţii pentru rambursarea creditelor, băncile aproba creditele numai dacă contractele de credite se semnează şi de centralele sau ministerele cărora unităţile în cauza le sînt direct subordonate şi se întocmesc programe de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a acestor unităţi. Băncile pot refuza acordarea creditelor dacă programul de măsuri întocmit nu asigura rambursarea creditelor solicitate.
    ART. 58
    În cazurile în care beneficiarii de credite nu respecta destinaţia creditului şi alte condiţii din contractele de credit, băncile au dreptul sa înceteze creditarea, sesizind organul ierarhic superior în vederea luării măsurilor pentru intrarea în legalitate şi sancţionarea celor vinovaţi.
    ART. 59
    Valorile materiale care constituie garanţia creditelor rămîn în posesia debitorului, acestuia revenindu-i obligaţiile legale în ce priveşte folosirea raţională şi buna lor conservare.
    ART. 60
    (1) Băncile vor refuza acordarea creditelor solicitate de unităţile economice în cazurile în care produsele ce se executa nu au desfacere asigurata prin contracte la intern sau export potrivit destinaţiei stabilite prin plan.
    (2) De asemenea, băncile vor refuza acordarea creditelor pentru produsele care nu au preţuri legal stabilite, investiţiile şi lucrările de construcţii-montaj care nu sînt prevăzute în plan sau nu au asigurate condiţiile legale de execuţie, precum şi în cazurile în care nu sînt create condiţii de utilizare eficienta a fondurilor.
    ART. 61
    (1) Stocurile de valori materiale fără utilizare şi mărfurile greu vandabile nevalorificate în termenele stabilite prin programele de măsuri întocmite de unităţile economice, comenzile sistate sau nelegale, stocurile de produse fără desfacere asigurata, fără preţuri aprobate sau necorespunzătoare calitativ, valorile materiale depozitate şi conservate în condiţii necorespunzătoare, precum şi lucrările fără finanţare asigurata, nu pot forma obiect al garanţiei creditului.
    (2) Creditele curente aferente unor astfel de valori materiale, precum şi cele rămase fără garanţie, devin exigibile şi se trec la credite nerambursate la scadenta pe măsura constatării lor. Unităţile economice, cu sprijinul organelor ierarhic superioare şi bancare, au obligaţia sa ia măsuri pentru valorificarea acestor stocuri şi restituirea creditelor primite.
    (3) Se interzice băncilor sa menţină la creditarea curenta aprovizionarile şi celelalte cheltuieli care sînt aferente producţiei fără desfacere.
    (4) Băncile sînt obligate sa controleze la unităţile economice folosirea creditelor potrivit destinaţiei, existenta garanţiilor materiale, respectarea condiţiilor stabilite prin contractele de credite, precum şi modul în care unităţile economice acţionează pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi respectarea disciplinei financiare. SECŢIUNEA II
    Creditarea producţiei şi circulaţiei mărfurilor
&1. Creditarea industriei, construcţiilor, transporturilor, telecomunicatiilor, a altor prestări de servicii, circulaţiei mărfurilor, precum şi a activităţii de cercetare, proiectare şi inginerie tehnologică
    ART. 62
    Pe baza planului de credite şi a bugetului de venituri şi cheltuieli, băncile pot acorda, după caz, unităţilor economice de stat şi cooperatiste, credite pentru:
    a) efectuarea aprovizionarilor pentru producţia contractată la intern sau la export şi a cheltuielilor necesare îndeplinirii sarcinilor de plan;
    b) stocurile şi cheltuielile sezoniere, formate ca urmare a achiziţionării, contractării şi prelucrării materiilor prime agricole şi a altor produse;
    c) reîntregirea fondurilor încorporate în produse livrate, lucrări executate şi servicii prestate, aflate în curs de încasare;
    d) acoperirea cheltuielilor planificate care depăşesc în unele trimestre veniturile, inclusiv pentru introducerea tehnicii noi;
    e) stocurile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte active, la unităţile producătoare, de desfacere a mărfurilor, turism şi de aprovizionare tehnico-materială;
    f) efectuarea de vinzari de mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii cu plata în rate, pe termenele prevăzute de lege;
    g) activitatea de "service", mărfurile trimise la probe, încercări, depozite sau consignaţie în străinătate şi exponatele la tîrguri sau expoziţii internaţionale, pe o perioadă de maximum 12 luni;
    h) alte destinaţii prevăzute prin dispoziţii legale.
    ART. 63
    Băncile pot acorda unităţilor economice de aprovizionare tehnico-materială şi de desfacere a mărfurilor, de turism şi hoteliere, celor care aprovizioneaza şi prelucreaza materii prime agricole, precum şi celor de colectare şi achiziţii, credite pe măsura efectuării aprovizionarilor şi a cheltuielilor de producţie sau de circulaţie, cu condiţia ca mărfurile şi produsele respective să aibă desfacerea asigurata prin contracte sau către populaţie şi să se încadreze la finele trimestrului în nivelul stocurilor şi cheltuielilor planificate, cu excepţia produselor agricole.
    ART. 64
    (1) Termenele de rambursare a creditelor se stabilesc ţinînd seama de miscarea valorilor materiale, de recuperarea cheltuielilor şi de prevederile din bugetul de venituri şi cheltuieli, în limita termenelor prevăzute de lege. Unităţile economice sînt obligate sa ramburseze creditele la termenele prevăzute în contractele de credit.
    (2) În cazurile justificate economic, băncile vor putea aproba, pe baza unor analize temeinice, prelungirea termenelor de rambursare a creditelor curente o singură dată pe an pentru fiecare credit, în cadrul termenelor prevăzute la art. 51 alin. (5) majorindu-se dobinda, în condiţiile legii.
    ART. 65
    (1) Băncile pot acorda unităţilor economice care au greutăţi financiare temporare din cauze obiective credite pentru nevoi temporare cu dobinda curenta, pe perioada necesară inlaturarii cauzelor care au determinat nevoile respective de fonduri, fără a se depăşi 90 de zile.
    (2) Asemenea credite pot fi acordate pentru aprovizionarea tehnico-materială în vederea îndeplinirii contractelor economice, pentru producţia în curs de fabricaţie, produse finite şi mărfuri, în limitele şi în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor şi centralele băncilor.
    ART. 66
    (1) În cazurile în care, în unele perioade, unităţile economice nu pot asigura efectuarea plăţilor scadente din fondurile proprii, din încasări şi din creditele curente aprobate, băncile pot acorda credite pentru refacerea capacităţii de plată, cu dobinda majorată, pentru plata aprovizionarilor, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate de terţi, efectuate în condiţii corespunzătoare şi potrivit planului şi contractelor economice.
    (2) Asemenea credite se acordă la cererea unităţilor economice, pe baza analizelor făcute împreună cu organele bancare, pe termene de cel mult 6 luni, iar în cazuri justificate, cu aprobarea centralei băncii pînă la 12 luni, stabilite în funcţie de măsurile la care se angajează unitatea economică pentru înlăturarea cauzelor şi restabilirea echilibrului între încasări şi plati.
    (3) Creditele pentru refacerea capacităţii de plată se rambursează pe măsura inlaturarii cauzelor care au determinat lipsa echilibrului dintre încasări şi plati şi cel mai tirziu la scadentele stabilite cu banca.
    (4) Organele de conducere ale centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate ca, pe durata creditarii, să asigure înlăturarea cauzelor care au determinat depăşirea nevoilor planificate de fonduri.
    ART. 67
    (1) În situaţia unităţilor economice care au beneficiat de creditele prevăzute la art. 65 şi 66 şi se menţin totuşi în incapacitate de plată, pe o perioadă de peste 60 de zile, băncile finanţatoare vor institui controlul prealabil asupra plăţilor întreprinderii, cu dreptul de a refuza efectuarea acelor plati care încalcă normele privind gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale şi băneşti, disciplina de plan şi financiară şi vor introduce instrumente de decontare pentru unitatea respectiva, condiţionate de existenta prealabilă a disponibilităţilor de plată.
    (2) Totodată, băncile, împreună cu organul ierarhic superior al întreprinderilor în cauza, vor analiza situaţia economico-financiară a acestora şi vor propune sau determina măsuri economico-financiare menite sa ducă la redresarea activităţii.
    ART. 68
    (1) Situaţia unităţilor economice care în mod frecvent îşi imobilizeaza mijloacele circulante şi nu sînt în măsura sa ramburseze la scadenta creditele primite se analizează, la propunerea băncilor şi împreună cu acestea, de către conducerile unităţilor respective, ale centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale, cu sprijinul Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, Curţii Superioare de Control Financiar, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finanţelor, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
    (2) Rezultatele analizelor se dezbat în consiliile oamenilor muncii din unităţile respective, stabilindu-se măsuri eficiente pentru îmbunătăţirea organizării procesului de aprovizionare, producţie şi desfacere, reducerea costurilor şi îmbunătăţirea calităţii produselor, orientarea producţiei către produse cu desfacere asigurata, precum şi pentru respectarea disciplinei de plan, contractuale şi financiare. Pe baza analizelor efectuate şi a dezbaterilor din consiliile oamenilor muncii, conducerea ministerului, organului central sau local are obligaţia sa stabilească, cu avizul băncii finanţatoare, măsuri pentru redresarea situaţiei economico-financiare a unităţii. Ministerul Finanţelor împreună cu Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale şi Curtea Superioară de Control Financiar sînt obligate sa sprijine şi sa controleze modul de realizare a măsurilor stabilite.
    (3) În situaţii deosebite organele ierarhic superioare vor delega, dintre cadrele lor de conducere, un împuternicit permanent pe lîngă unitatea economică respectiva care să asigure şi sa sprijine direct aplicarea măsurilor de redresare economico-financiară.
    (4) Băncile vor anunta principalii furnizori ai unităţilor economice în cauza despre situaţia economico-financiară a acestora, urmînd ca livrările de mărfuri, executările de lucrări şi prestările de servicii să se efectueze de către furnizori numai pe baza unor instrumente de decontare bancară prin care să se ateste, în prealabil, existenta posibilităţilor de plată.
    ART. 69
    (1) În cazul în care, după aplicarea măsurilor prevăzute la art. 65-68, unităţile economice nu îşi redreseaza situaţia economico-financiară, atunci cînd s-au constatat abateri grave de la normele de gospodărire a fondurilor, precum şi în cazurile prevăzute de art. 27 alin. (4), se instituie regimul special de supraveghere economico-financiară a activităţii unităţii respective.
    (2) Propunerea de instituire a regimului special de supraveghere economico-financiară se face de către Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, Curtea Superioară de Control Financiar şi Ministerul Finanţelor şi se aproba de Consiliul de Miniştri.
    (3) Pe durata regimului special de supraveghere economico-financiară se instituie un consiliu de supraveghere economico-financiară a activităţii întreprinderii format din împuterniciţi ai ministerului de resort, ai băncilor, Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, Ministerului Finanţelor, Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, precum şi din reprezentanţi ai oamenilor muncii din unitatea respectiva. La marile unităţi industriale din consiliul de supraveghere fac parte şi împuterniciţi ai Curţii Superioare de Control Financiar.
    (4) Componenta consiliului de supraveghere, precum şi durata regimului special de supraveghere economico-financiară, se aproba prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
    ART. 70
    (1) Consiliul de supraveghere economico-financiară analizează cauzele activităţii necorespunzătoare a întreprinderii şi stabileşte măsuri de redresare a activităţii economico-financiare care sînt obligatorii pentru conducerea acesteia.
    (2) Măsurile stabilite se vor dezbate în adunarea generală a oamenilor muncii, care trebuie să asigure mobilizarea întregului colectiv de muncă la îmbunătăţirea activităţii de producţie, buna gospodărire a mijloacelor materiale şi financiare, întărirea ordinii şi disciplinei, îndeplinirea la timp şi în cele mai bune condiţii a tuturor sarcinilor ce revin unităţii.
    (3) Consiliul oamenilor muncii are obligaţia sa aducă la îndeplinire toate măsurile stabilite.
    (4) Consiliul oamenilor muncii, împreună cu consiliul de supraveghere economico-financiară, poarta răspunderea pentru redresarea situaţiei economico-financiare a unităţii.
    (5) Pe baza analizelor efectuate, consiliul de supraveghere economico-financiară stabileşte răspunderea persoanelor care au condus unitatea. În cazul în care se constată că situaţia nesatisfacatoare a unităţii economice este determinata de modul cum au acţionat directorul sau alte persoane din conducerea unităţii, se poate propune destituirea acestora, precum şi interdicţia de a ocupa pe timp limitat funcţii de conducere.
    (6) După instituirea regimului special de supraveghere economico-financiară banca reia creditarea curenta a unităţii respective pentru desfăşurarea activităţii acesteia, potrivit planului şi contractelor.
    (7) În perioada de aplicare a regimului special de supraveghere economico-financiară, centralele, ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ierarhic superioare sînt obligate sa ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a întreprinderii, orientarea producţiei către produse cu desfacere asigurata, folosirea judicioasă a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă. &2. Creditarea unităţilor agricole de stat
    ART. 71
    Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara acorda întreprinderilor agricole de stat, asociaţiilor economice dintre unităţile de stat şi cele cooperatiste şi staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, în completarea fondurilor proprii, credite pentru constituirea stocurilor de seminţe, furaje, îngrăşăminte, combustibili, materii şi materiale, piese de schimb şi alte stocuri, constituirea efectivelor de animale, precum şi pentru cheltuieli necesare producţiei, potrivit prevederilor din bugetul de venituri şi cheltuieli şi din planul de producţie al fiecărei unităţi economice.
    ART. 72
    (1) Creditele se acordă pe baza planului de credite şi a contractului de credite pînă la nivelul stocurilor şi al cheltuielilor de producţie planificate, cu condiţia garantarii integrale cu valori materiale şi cu obligaţia realizării veniturilor, care să asigure rambursarea la termen.
    (2) Creditele acordate se rambursează la termenele de obţinere şi valorificare a producţiei.
    ART. 73
    (1) Banca poate acorda credite pentru cheltuieli privind reînsămînţarea suprafeţelor calamitate, fertilizarea suplimentară a culturilor, lichidarea baltirilor şi alte acţiuni pentru înlăturarea efectelor negative provocate de factori naturali, întreprinderilor agricole de stat şi asociaţiilor economice dintre unităţile de stat şi cele cooperatiste, care iau măsuri potrivit regulilor agrozootehnice pentru reducerea pierderilor.
    (2) Staţiunile pentru mecanizarea agriculturii pot primi credite cu dobinda curenta pentru acoperirea cheltuielilor de producţie aferente lucrărilor executate, în cazul neincasarii veniturilor datorită nerealizarii producţiei la unităţile agricole ca urmare a calamităţilor naturale, în condiţiile stabilite de lege. Aceste credite se rambursează în cursul anului de plan şi cel mai tirziu pînă la aprobarea, potrivit legii, a analizei pe bază de bilanţ.
    ART. 74
    Prevederile art. 65-70 se aplică în mod corespunzător şi întreprinderilor agricole de stat, asociaţiilor economice dintre unităţile de stat şi cele cooperatiste şi staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii. &3. Creditarea activităţii de producţie a unităţilor agricole cooperatiste
    ART. 75
    Cooperativele agricole de producţie îşi asigura mijloacele financiare pentru desfăşurarea activităţii de producţie din fondurile proprii şi din veniturile băneşti realizate din valorificarea producţiei.
    ART. 76
    Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda credite în completarea fondurilor proprii, pe bază de contracte, cooperativelor agricole de producţie pentru acoperirea cheltuielilor materiale de producţie, retribuirea muncii, plata contribuţiei la fondul de pensii şi asigurări sociale, prelevări la fondul de dezvoltare economică, precum şi pentru alte obligaţii ce decurg din legi şi contracte încheiate de cooperativele agricole de producţie, prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli.
    ART. 77
    Creditele se stabilesc pe baza contractelor de valorificare a produselor agricole, încheiate de cooperativele agricole de producţie cu unităţile socialiste, în proporţie de pînă la 60 la suta din valoarea producţiei contractate, ţinînd seama de volumul încasărilor posibile de realizat din valorificarea producţiei, care să asigure rambursarea creditelor integral la scadenta. Creditele se acordă, în mod eşalonat, pentru acoperirea cheltuielilor de producţie prevăzute în devizele de cheltuieli, pe culturi şi specii de animale, care au stat la baza întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli.
    ART. 78
    (1) În cazurile în care, în cursul anului, unele cooperative agricole de producţie au nevoie de fonduri suplimentare, banca poate acorda, la cererea justificată a acestora, credite şi peste proporţia stabilită la articolul precedent, dacă exista baza materială şi posibilităţi certe de realizare a veniturilor, de rambursare a creditelor şi de acoperire a celorlalte obligaţii de plată.
    (2) Dacă, în cursul anului, din stadiul vegetatiei şi mersul producţiei zootehnice rezultă că nu se realizează producţia prevăzută şi nu exista garanţia restituirii împrumuturilor, banca sisteaza acordarea creditelor sau le diminuează pînă la nivelul pentru care exista posibilităţi de rambursare.
    ART. 79
    Pînă la definitivarea bugetului de venituri şi cheltuieli, banca poate acorda cooperativelor agricole de producţie credite pentru cheltuieli materiale care privesc producţia anului următor.
    ART. 80
    În vederea dezvoltării unor activităţi cu caracter industrial, de prelucrare a produselor agricole, de construcţii şi prestări de servicii, banca poate acorda credite, în completarea fondurilor proprii, cooperativelor agricole de producţie pentru aprovizionari cu materii prime şi materiale necesare executării unor produse rentabile şi cu desfacere asigurata.
    ART. 81
    Producţia contractată nu poate fi valorificată în alt mod decît cel stabilit cu ocazia acordării creditului. În cazul cînd cooperativele agricole de producţie nu respecta aceasta obligaţie sau schimba destinaţia producţiei contractate, banca este în drept sa ia măsuri pentru rambursarea, înainte de scadenta, a creditelor acordate, din orice disponibilitati ale cooperativelor, iar cînd aceste disponibilitati nu sînt suficiente sa treacă la executarea silită, prin valorificarea produselor existente.
    ART. 82
    Banca poate acorda asociaţiilor economice intercooperatiste şi unităţile economice ale organizaţiilor obşteşti, în completarea fondurilor proprii, credite pentru efective de animale, stocuri de furaje, materii şi materiale, îngrăşăminte chimice, produse şi mărfuri, precum şi pentru alte cheltuieli de producţie prevăzute în planurile de producţie şi în bugetul de venituri şi cheltuieli.
    ART. 83
    În cazul în care, în unele perioade, asociaţiile economice intercooperatiste nu îşi pot efectua plăţile din fonduri proprii, încasări şi din creditele aprobate, acestora li se vor putea acorda credite pentru refacerea capacităţii de plată, cu dobinda majorată, pentru plata aprovizionarilor şi celorlalte obligaţii de plata către terţi, în condiţiile art. 66 din prezenta lege.
    ART. 84
    (1) În cazul în care la unele cooperative agricole de producţie, creditele stabilite pentru producţia contractată şi veniturile posibile de realizat nu asigura sumele de care au nevoie pentru acoperirea cheltuielilor de producţie strict necesare, se pot acorda credite în baza unor aprobări speciale care să permită executarea lucrărilor de întreţinere, recoltare, transport şi depozitare în sectorul vegetal şi de furajare a animalelor.
    (2) Asemenea credite se pot acorda şi cooperativelor agricole de producţie care, datorită unor calamitati naturale, nu realizează productiile şi veniturile necesare asigurării retribuirii cooperatorilor pentru munca prestată, cu condiţia să se ia măsuri potrivit regulilor agrozootehnice pentru reducerea pierderilor.
    (3) Propunerea de acordare a unor astfel de credite se analizează şi se prezintă spre aprobare de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, odată cu planul de credite.
    ART. 85
    Cooperativele agricole de producţie, asociaţiile economice intercooperatiste şi unităţile economice ale organizaţiilor obşteşti garantează creditele cu valori materiale, cu veniturile prevăzute a se realiza şi cu cesiunea în favoarea băncii a drepturilor băneşti pe care le au de încasat. Cooperativele agricole de producţie garantează şi creditele acordate asociaţiilor economice intercooperatiste, proporţional cu părţile lor sociale subscrise.
    ART. 86
    (1) Rambursarea creditelor acordate unităţilor agricole cooperatiste se face direct din sumele încasate de acestea pentru produsele livrate, lucrările executate şi serviciile prestate, din despăgubiri primite şi din orice venituri băneşti realizate.
    (2) Creditele nerambursate la sfîrşitul anului de către asociaţiile economice intercooperatiste, determinate de nerealizarea veniturilor sau depăşirea cheltuielilor, se recuperează de la cooperativele agricole de producţie proporţional cu părţile lor sociale subscrise. &4. Acordarea de credite pentru producţie membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor cu gospodărie individuală
    ART. 87
    (1) Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor cu gospodărie individuală, care contractează cu unităţile socialiste livrarea de produse agricole, credite pînă la 60 la suta din valoarea producţiei contractate.
    (2) Pentru contractele încheiate cu organizaţiile cooperaţiei de consum, cooperatorii şi producătorii cu gospodărie individuală primesc în aceleaşi condiţii avansuri băneşti prin organizaţiile respective.
    ART. 88
    (1) Cooperatorii şi producătorii cu gospodărie individuală garantează creditele de producţie primite cu cesiunea în favoarea băncii a drepturilor băneşti pe care le au de încasat de la unităţile socialiste, precum şi cu bunurile pe care le au în proprietate.
    (2) Rambursarea creditelor se face din sumele ce li se cuvin pentru produsele predate unităţilor socialiste contractante, din despăgubiri şi din alte venituri.
    ART. 89
    (1) Unităţile socialiste contractante garantează, faţă de banca, rambursarea la scadenta a creditelor de producţie, acordate pe baza contractelor încheiate de acestea cu cooperatorii şi producătorii cu gospodărie individuală. Creditele nerambursate la scadenta se recuperează din contul unităţilor socialiste care le-au garantat.
    (2) În cazul în care, în urma verificărilor efectuate de banca, se constată că au fost încheiate contracte fără baza materială sau ca unităţile socialiste nu au urmărit executarea contractelor, banca este în drept sa treacă la recuperarea creditelor de la debitor sau, după caz, de la unităţile socialiste contractante, înainte de scadenta.
    ART. 90
    Contractele de livrare pe baza cărora se acordă credite constituie pentru banca titluri executorii faţă de cooperatori şi producătorii cu gospodărie individuală, precum şi faţa de unităţile socialiste contractante. SECŢIUNEA III
    Finanţarea şi creditarea investiţiilor
&1. Finanţarea şi creditarea investiţiilor unităţilor de stat
    ART. 91
    (1) Investiţiile unităţilor economice de stat, prevăzute în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, se finanţează potrivit prevederilor din bugetul de venituri şi cheltuieli, din fondurile proprii ale întreprinderilor şi centralelor, după caz, constituite potrivit art. 20, 22 şi 23.
    (2) La întreprinderile de stat în funcţiune, la care nevoile de resurse financiare pentru finanţarea investiţiilor depăşesc fondurile constituite în aceste scopuri, băncile pot acorda credite, în completare, rambursabile cu prioritate faţă de celelalte destinaţii din fondurile proprii ce se constituie în perioadele următoare.
    (3) Pentru investiţiile privind construirea şi dotarea cluburilor, bazelor sportive, salilor de festivitati şi altora asemănătoare nu se acordă credite, finanţarea facindu-se din fonduri proprii.
    (4) În cazul în care fondul propriu al centralei pentru finanţarea investiţiilor nu acoperă cheltuielile de investiţii prevăzute a se finanta din acest fond, diferenţa se acoperă, prin redistribuire, din prisosul fondului propriu pentru finanţarea investiţiilor al altor centrale din cadrul aceluiaşi minister, organ central sau local al administraţiei de stat, precum şi din fondul pentru finantarea investiţiilor constituit la nivelul ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat. Atunci cînd şi aceste fonduri sînt insuficiente, diferenţa se acoperă din fondul central sau local de dezvoltare economico-socială, după caz.
    ART. 92
    Investiţiile instituţiilor de stat prevăzute în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială se finanţează din fondul central de dezvoltare economico-socială, cuprins în bugetul republican, sau din fondurile locale de dezvoltare economico-socială, cuprinse în bugetele locale, în funcţie de subordonarea beneficiarului investiţiei.
    ART. 93
    (1) În vederea deschiderii finanţării, centralele, întreprinderile, instituţiile de stat şi ceilalţi beneficiari de investiţii depun la unităţile băncilor finanţatoare proiectele de execuţie legal aprobate, graficele de eşalonare a investiţiei, de livrare a utilajelor şi de asigurare a personalului muncitor, corelate cu termenele de punere în funcţiune, precum şi autorizaţia de construcţie şi alte documente prevăzute de lege. Pentru celelalte cheltuieli de investiţii, la care nu se elaborează proiecte de execuţie, se depune documentaţia aprobată potrivit normelor legale în vigoare.
    (2) Pentru începerea lucrărilor şi pe parcursul executării acestora beneficiarii de investiţii şi organizaţiile executante sînt obligate să prezinte, la cererea băncilor, devizele la proiectele de execuţie, în vederea verificării lor.
    ART. 94
    (1) Băncile finanţează investiţiile dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:
    a) capacitatile de producţie existente sînt folosite potrivit normelor în vigoare;
    b) desfacerea producţiei este asigurata, potrivit documentaţiei aprobate;
    c) obiectivele, capacitatile, cheltuielile de investiţii şi termenele de dare în exploatare se încadrează în prevederile de plan;
    d) începerea lucrărilor are la baza documentaţii tehnico-economice elaborate potrivit normelor şi normativelor legale, precum şi aprobările legale pentru folosirea terenului pe care investiţiile respective se amplaseaza;
    e) mijloacele financiare necesare executării lucrărilor sînt asigurate în cadrul prevederilor anuale de plan;
    f) lucrările şi cheltuielile ce se efectuează sînt prevăzute în documentaţiile tehnico-economice admise la finanţare;
    g) realizarea obiectivelor, rambursarea creditelor şi recuperarea cheltuielilor de investiţii sînt asigurate, potrivit documentaţiei aprobate.
    (2) Băncile finanţatoare au dreptul sa refuze finanţarea în cazurile în care nu sînt respectate condiţiile prevăzute la alineatul precedent, precum şi dispoziţiile legale cu privire la începerea lucrărilor, a căror verificare le revine ca sarcina. Refuzurile neacceptate de titularii de plan se rezolva de către Consiliul de Miniştri, cu avizul Ministerului Finanţelor şi Comitetului de Stat al Planificarii, pe baza propunerii organelor de conducere colectivă ale ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale.
    ART. 95
    (1) Băncile verifica, potrivit legii, legalitatea preţurilor şi tarifelor, precum şi economicitatea cheltuielilor prevăzute în documentaţii şi se pronunţa asupra acestora în termen de 20 de zile de la primirea documentaţiilor însuşite de către organizaţiile executante.
    (2) Reducerile făcute de bănci, la care nu s-au primit obiecţii în termen de 20 de zile de la comunicarea lor, rămîn definitive. Valoarea devizelor de execuţie şi a devizului general se diminuează cu reducerile rămase definitive.
    (3) Divergenţele dintre unităţile băncii şi unităţile socialiste de stat sau organele în subordinea cărora se afla acestea se rezolva de către organele ierarhic superioare.
    ART. 96
    (1) Sînt interzise angajarea de cheltuieli, contractarea de lucrări ori livrări pentru investiţii, înainte de includerea lor în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi de aprobarea documentaţiei tehnico-economice potrivit legii, precum şi începerea de lucrări înainte ca organele bancare să se fi pronunţat asupra legalităţii acestor cheltuieli, în afară de cazurile în care prin dispoziţiile legale se prevede altfel.
    (2) La contractarea şi achiziţionarea utilajelor tehnologice necesare realizării investiţiilor beneficiarii de investiţii au obligaţia să asigure aducerea acestora pe şantier la termene corelate cu cele pentru darea la montaj, sa nu se depăşească normativele de stocare pe santiere, stabilite potrivit dispoziţiilor legale, şi să se evite formarea de stocuri de utilaje disponibile.
    ART. 97
    (1) Livrarea utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor tehnologice, înainte de termenele contractuale, se poate face numai dacă furnizorul a obţinut acordul scris al unităţii beneficiare de investiţii, dat cu acordul băncii finanţatoare, prin care se atesta ca achiziţionarea în devans a utilajelor este justificată economic, fiind asigurate condiţii pentru montarea şi darea lor în exploatare înainte de termenele stabilite prin documentaţia tehnico-economică aprobată.
    (2) În cazul în care furnizorii livreaza anticipat utilajele, maşinile şi instalaţiile fără acordul prealabil al unităţii beneficiare, aceasta este obligată sa refuze plata, pînă la termenul prevăzut în contract.
    ART. 98
    (1) Investiţiile se decontează pe măsura executării lor, cu respectarea prevederilor planului anual de investiţii şi ale bugetului de venituri şi cheltuieli al beneficiarilor, în limita devizului general legal aprobat; este interzisă depăşirea valorii documentaţiei tehnico-economice aprobate pentru investiţia respectiva.
    (2) Materialele pentru investiţii ce se aprovizioneaza de beneficiar, potrivit legii, probele tehnologice, piesele de schimb şi obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata, care constituie prima dotare la întreprinderile noi în construcţie, precum şi utilajele şi instalaţiile tehnologice, se finanţează, pe măsura achiziţionării sau efectuării lor, în cadrul fondurilor prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli al beneficiarilor.
    (3) Pentru cheltuielile privind probele tehnologice, recuperabile din valorificarea produselor obţinute, băncile pot acorda credite pe termen scurt.
    ART. 99
    (1) În cursul execuţiei lucrărilor de investiţii şi la terminarea lor, beneficiarii de investiţii sînt obligaţi să justifice băncilor cheltuirea fondurilor eliberate. La terminarea lucrărilor, beneficiarii sînt obligaţi să efectueze recepţia acestora şi să prezinte băncii pentru justificare şi procesul-verbal de punere în funcţiune aprobat.
    (2) În cazul în care organizaţiile de construcţii-montaj, de prestări de servicii şi de proiectare, precum şi beneficiarii de investiţii pentru lucrările în regie, au încasat sume necuvenite, băncile au dreptul, dacă în termen de 30 de zile de la constatare partea în cauza nu restituie sumele respective, sa emita, în vederea recuperării lor, documente de plată, care se decontează fără acceptarea plătitorului.
    (3) După punerea în funcţiune a obiectivelor de investiţii, băncile vor deconta numai lucrările şi cheltuielile care, potrivit legii, se pot efectua şi după darea în exploatare, consemnate în procesul-verbal de recepţie, în limita devizului general.
    ART. 100
    Creditele pentru investiţii în completarea fondului de dezvoltare economică şi a fondului pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social se acordă de către bănci în aceleaşi condiţii prevăzute de art. 94 alin. (1) pentru finanţarea investiţiilor şi dacă se asigura rambursarea în termenele stabilite de lege.
    ART. 101
    Pe parcursul execuţiei, pentru realizarea investiţiilor prevăzute în planul naţional unic, băncile pot acorda credite şi în următoarele situaţii:
    a) cînd exista un decalaj planificat, pe trimestre, între cheltuielile pentru investiţii şi constituirea fondurilor proprii destinate finanţării acestora;
    b) în cazul în care se depăşeşte planul trimestrial de investiţii, prin execuţia în devans a lucrărilor la unele obiective şi a unor acţiuni de investiţii, sau se achiziţionează utilaje, maşini şi instalaţii tehnologice în condiţiile art. 97 alin. (1), în cadrul prevederilor din planul anual, iar aceasta se justifica din punct de vedere economic, existind condiţii materiale asigurate.
    ART. 102
    (1) În cazul în care, în cursul anului nu se realizează resursele pentru finanţarea investiţiilor la nivelul prevederilor din bugetele de venituri şi cheltuieli, la solicitarea titularilor de plan sau a unităţilor economice, după caz, băncile pot acorda credite cu dobinda majorată, numai dacă din analiza documentaţiei prezentate şi a măsurilor ce se propun a fi luate se creează garanţia rambursarii lor pînă la finele anului de plan. Atunci cînd condiţiile de rambursare nu sînt asigurate, băncile pot acorda astfel de credite numai cu aprobarea Consiliului de Miniştri.
    (2) Creditele nerambursate pînă la sfîrşitul anului se rambursează în anul următor, cu prioritate, din fondul propriu de dezvoltare economică sau din fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social sau fondul propriu pentru investiţii al centralei, după caz.
    ART. 103
    Creditele se rambursează în ratele şi la termenele stabilite prin contractul de credit. Unităţile economice pot rambursa în avans ratele scadente.
    ART. 104
    (1) În cazul în care se intirzie, consecutiv, timp de doi ani, rambursarea ratelor exigibile pentru investiţiile din fondurile proprii de dezvoltare ale întreprinderii, restituirea lor se planifica a se face din fondurile pentru finanţarea investiţiilor constituite la centrale sau la ministere, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, din amortizarea vărsată de unităţile în subordine.
    (2) Pentru investiţiile nepuse în funcţiune la termenele planificate, băncile, ţinînd seama de măsurile luate pentru recuperarea întîrzierilor, pot aproba continuarea creditarii pînă la terminarea şi punerea în funcţiune a investiţiilor, în limita sumelor prevăzute în contractul de credit. Pentru creditele acordate pe perioada de întîrziere băncile finanţatoare percep dobinzi majorate, pînă la punerea efectivă în funcţiune a investiţiilor. &2. Finanţarea şi creditarea investiţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum şi ale celorlalte organizaţii obşteşti
    ART. 105
    Organizaţiile cooperatiste şi unităţile economice ale celorlalte organizaţii obşteşti realizează investiţiile necesare infaptuirii obiectivelor economico-sociale prevăzute în planul naţional unic şi în bugetul de venituri şi cheltuieli din fondurile de dezvoltare economică constituite pe seama veniturilor obţinute din activitatea lor.
    ART. 106
    Băncile pot acorda organizaţiilor cooperatiste şi unităţilor economice ale celorlalte organizaţii obşteşti, în completarea fondurilor proprii, credite pentru realizarea de acţiuni şi obiective noi de investiţii, pentru extinderea şi modernizarea capacităţilor existente, care să asigure creşterea producţiei, prestărilor de servicii, îmbunătăţirea aprovizionarii şi desfacerii şi obţinerea de venituri suplimentare.
    ART. 107
    Finanţarea şi creditarea investiţiilor organizaţiilor cooperatiste şi unităţilor economice ale celorlalte organizaţii obşteşti se fac potrivit normelor generale ce se aplică unităţilor economice de stat. &3. Finanţarea şi creditarea investiţiilor unităţilor agricole cooperatiste
    ART. 108
    (1) Cooperativele agricole de producţie realizează investiţiile, potrivit statutului, din fondul de dezvoltare economică.
    (2) Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de producţie, în completarea fondurilor proprii, potrivit prevederilor din planul naţional unic şi din bugetul de venituri şi cheltuieli, credite pentru realizarea de acţiuni şi obiective de investiţii productive noi, dezvoltări şi modernizări la cele existente, care să asigure creşterea capacităţilor de producţie, prestări de servicii şi executări de lucrări, în vederea obţinerii unor sporuri corespunzătoare ale valorii producţiei nete şi creşterii eficientei întregii activităţi a unităţilor.
    (3) Cooperativelor agricole de producţie li se pot acorda credite şi pentru acţiuni şi obiective de investiţii ce se executa prin asociere sau cooperare.
    (4) Asociaţiilor economice intercooperatiste li se pot acorda credite pentru introducerea mecanizarii, modernizarea utilajelor şi instalaţiilor existente, îmbunătăţirea tehnologiei producţiei şi dezvoltarea activităţilor de prelucrare a produselor agricole.
    ART. 109
    (1) Creditele se acordă pentru executarea amenajărilor de irigaţii şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, plantaţii de vii şi pomi, construcţii agrozootehnice, maşini, utilaje şi instalaţii, cumpărări de animale, construcţii de locuinţe pentru specialişti, pentru alte acţiuni şi obiective stabilite prin dispoziţii legale, inclusiv pentru investiţii cu caracter social.
    (2) Acţiunile şi obiectivele pentru care se acordă creditele şi termenele maxime de rambursare sînt cele prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege.
    (3) Cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste sînt obligate sa participe la acţiunile şi obiectivele de investiţii pentru care se solicita credite, cu mijloace proprii, în proporţie de cel puţin 30 la suta din valoarea investiţiilor.
    (4) Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, poate aproba, în cazuri deosebite, acordarea de credite şi peste 70 la suta din valoarea investiţiei pentru acţiuni şi obiective productive ce condiţioneaza realizarea sarcinilor de plan, în cadrul volumului de credite aprobat pentru cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste.
    ART. 110
    Volumul creditelor ce se acordă cooperativelor agricole de producţie se stabileşte anual prin planul naţional unic şi bugetul de stat şi se repartizează pe acţiuni şi judeţe de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara.
    ART. 111
    Creditele se acordă cooperativelor agricole de producţie care au prevăzut prin bugetul de venituri şi cheltuieli alocari la fondul de dezvoltare economică cel puţin în cota minima prevăzută de statut.
    ART. 112
    (1) Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de producţie mai puţin consolidate credite pentru realizarea acţiunilor şi măsurilor tehnice, organizatorice şi economice prevăzute în programele de redresare, pentru completarea şi aducerea în stare de funcţionare a investiţiilor realizate anterior şi îmbunătăţirea procesului de producţie.
    (2) Creditele se acordă numai dacă exista condiţii de realizare a programelor şi de creştere a producţiei şi veniturilor care să asigure rambursarea la termenele stabilite, pe o perioadă maxima de pînă la 5 ani.
    (3) La acţiunile şi măsurile ce se realizează în baza programelor de redresare, cooperativele agricole de producţie participa cu mijloace proprii pe măsura posibilităţilor pe care le au.
    ART. 113
    (1) Creditele se aproba cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor economice intercooperatiste de către banca, cu respectarea următoarelor condiţii:
    a) fondul de dezvoltare economică prevăzut a se constitui de către acestea să asigure rambursarea creditelor solicitate în cadrul termenelor maxime aprobate;
    b) sa existe certitudinea realizării producţiei şi veniturilor prevăzute în documentaţia tehnico-economică;
    c) să fie asigurată participarea cu fonduri proprii în proportiile stabilite şi exploatarea raţională a mijloacelor de producţie;
    d) sa existe condiţii pentru executarea şi punerea în funcţiune la termen a obiectivelor, iar producţia prevăzută a se realiza să aibă desfacerea asigurata;
    e) documentaţiile tehnico-economice să fie întocmite, avizate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale.
    (2) Pentru aprobarea creditului, cooperativele agricole de producţie trebuie să prezinte băncii angajamentul de a valorifica prin unităţile socialiste contractante producţia marfa agricolă obţinută la obiectivele respective, pînă la restituirea completa a creditului.
    (3) În situaţia în care banca, în urma analizei, constata că nu sînt întrunite condiţiile de creditare şi nu exista garanţia rambursarii împrumutului nu va aproba creditul solicitat.
    ART. 114
    Cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste au obligaţia sa folosească creditele primite în conformitate cu destinaţia stabilită şi răspund de rambursarea lor integrală la scadenta.
    ART. 115
    Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara are dreptul sa sisteze creditarea sau sa recupereze înainte de termen creditele acordate, în cazul în care se constata următoarele situaţii:
    a) schimbarea destinaţiei creditelor acordate sau deficiente în executarea investiţiilor creditate, de natura sa pericliteze punerea în funcţiune la termen a obiectivelor sau realizarea indicatorilor tehnico-economici din documentaţia de creditare;
    b) neparticiparea cooperativelor agricole de producţie cu fondurile proprii cu care s-au angajat la executarea obiectivelor de investiţii creditate;
    c) folosirea mijloacelor de producţie în alte scopuri decît cele pentru care au fost creditate, înstrăinarea, gospodărirea necorespunzătoare a acestora, degradarea sau scoaterea lor din producţie;
    d) neluarea de măsuri pentru înlăturarea deficienţelor semnalate de unităţile bancare.
    ART. 116
    Cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste garantează creditele primite cu valori materiale, mijloace băneşti prevăzute a se realiza şi cu orice alte venituri în bani şi natura, precum şi cu cesiunea în favoarea băncii a drepturilor ce le au de încasat.
    ART. 117
    (1) Rambursarea creditelor se face din fonduri de dezvoltare economică, iar în cazul cînd acestea nu acoperă ratele scadente, diferenţa se achită din celelalte disponibilitati băneşti ale cooperativelor agricole de producţie.
    (2) Pentru investiţiile care se realizează în asociere intercooperatista sau între unităţi cooperatiste şi unităţi de stat, în cazurile cînd beneficiile cuvenite cooperativelor agricole asociate nu asigura rambursarea creditelor şi plata dobinzilor aferente acestora, se folosesc şi disponibilităţile din fondul de dezvoltare economică al asociaţiilor economice intercooperatiste sau al asociaţiilor economice dintre unităţile de stat şi cele cooperatiste. &4. Creditarea investiţiilor realizate de populaţie
    ART. 118
    (1) Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda credite de investiţii destinate dezvoltării producţiei membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor cu gospodărie individuală pentru procurarea de animale de producţie, material săditor, în vederea realizării de plantaţii pomi-viticole, precum şi pentru alte destinaţii agrozootehnice.
    (2) Creditele se acordă pînă la cel mult 70 la suta din valoarea acţiunilor şi obiectivelor de investiţii, cu condiţia ca producătorii sa contracteze cu organizaţiile socialiste livrarea de produse şi produşi, din valorificarea cărora să se asigure rambursarea la termen a creditelor respective.
    (3) Creditele de investiţii pot fi acordate şi producătorilor cu gospodărie individuală din localităţile necooperativizate, constituiţi în asociaţii, pentru realizarea unor obiective de interes comun. Creditele pentru investiţii se acordă cu condiţia să se contracteze cu unităţile socialiste produsele şi produsii din valorificarea cărora să fie asigurată rambursarea la termen a creditelor şi plata dobinzilor.
    (4) Acţiunile şi obiectivele de investiţii, pentru care se acordă credite şi termenele de rambursare, se stabilesc conform anexei nr. 2.
    ART. 119
    (1) Casa de Economii şi Consemnaţiuni poate acorda credite populaţiei pentru construirea de locuinţe proprietate personală, precum şi alte cazuri prevăzute de lege.
    (2) Creditele pentru construirea de locuinţe proprietate personală se garantează prin constituirea de ipoteca asupra locuinţelor respective, în condiţiile stabilite de lege.
    (3) Contractele de împrumut au valoare de înscrisuri autentice şi constituie titluri executorii.
    ART. 120
    (1) Creditele sînt garantate de beneficiari, pentru întreaga lor valoare, prin gaj de valori materiale, garanţii personale şi cesiuni de drepturi de creanţe.
    (2) Pînă la rambursarea integrală a creditelor, locuintele proprietate personală şi alte bunuri dobîndite de populaţie prin folosirea de credite pot fi înstrăinate numai cu acordul prealabil al unităţilor care au acordat credite.     CAP. 5
    Relaţiile financiar-valutare externe
    SECŢIUNEA I
    Dispoziţii generale
    ART. 121
    Producţia pentru export, precum şi efectuarea exporturilor trebuie astfel realizate încît să asigure resursele necesare pentru importuri şi sporirea rezervelor în valută ale statului, sa conducă la îmbunătăţirea continua a eficientei economice, a rentabilitatii unităţilor producătoare şi de comerţ exterior, la creşterea venitului naţional şi, pe aceasta baza, la consolidarea puterii de cumpărare a monedei naţionale, atît pe plan intern cît şi în raport cu alte monede.
    ART. 122
    (1) În înfăptuirea politicii de creştere continua a avutiei naţionale se formează fondul de stat în valută şi rezerva de stat de metale preţioase, care fac parte integrantă din rezervele de stat ale Republicii Socialiste România.
    (2) Modul de constituire, administrare şi utilizare a fondului de stat în valută şi a rezervelor de stat de metale preţioase este stabilit prin lege.
    ART. 123
    Activitatea financiar-valutară se desfăşoară pe baza unui sistem unitar de planuri, care cuprinde:
    a) balanţa de plati externe;
    b) planul de încasări şi plati în valută al întreprinderilor, centralelor, ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale;
    c) balanţa creanţelor şi angajamentelor externe. SECŢIUNEA II
    Balanţa de plati externe; planul de încasări şi plati în valută
    ART. 124
    (1) Balanţa de plati externe se elaborează de către Ministerul Finanţelor, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi bănci, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale, în corelare cu indicatorii planului naţional unic de dezvoltare economico-socială şi bugetului de stat, în condiţii de echilibru valutar.
    (2) Balanţa de plati externe se elaborează pe relaţii, cu desfăşurarea sarcinilor de încasări şi plati în valută pe ministere şi alte organe centrale titulare de plan şi se aproba odată cu planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, anual şi cincinal.
    (3) Repartizarea pe trimestre a indicatorilor balanţei de plati se aproba odată cu indicatorii economici.
    ART. 125
    Planul de încasări şi plati în valută al ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale, centralelor, întreprinderilor şi instituţiilor care, potrivit legii, efectuează încasări şi plati în valută, cuprinde totalitatea încasărilor şi plăţilor în valută şi se elaborează în corelare cu celelalte proiecte de plan economic şi financiar şi balanţa de plati externe.
    ART. 126
    (1) Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale desfăşoară sarcinile planului de încasări şi plati în valută pe întreprinderile de comerţ exterior şi celelalte unităţi în subordine care, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, sînt autorizate sau care au sarcini de încasări şi plati în valută.
    (2) Unităţile economice care realizează obiective complete, lucrări de construcţii-montaj şi alte asemenea lucrări în străinătate desfăşoară sarcinile de încasări şi plati în valută în concordanta cu indicatorii aprobaţi pentru fiecare obiectiv sau grupe de obiective şi santiere.
    ART. 127
    Pentru activitatea de prestări de servicii internaţionale, operaţiuni necomerciale şi cheltuieli pentru activitatea comercială, se pot efectua virari între indicatorii de cheltuieli ai titularilor de plan şi pe trimestre, cu aprobarea Ministerului Finanţelor şi, respectiv, a Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, la cererea justificată a acestora.
    ART. 128
    Unităţile economice producătoare, centralele, întreprinderile de comerţ exterior, ministerele şi celelalte organe centrale şi locale cu sarcini de comerţ exterior răspund de angajarea importurilor şi, respectiv, de efectuarea plăţilor în limita prevederilor planului şi în conformitate cu asigurarea resurselor valutare din export.
    ART. 129
    (1) Banca Română de Comerţ Exterior organizează evidenta privind executarea balanţei de plati externe şi prezintă lunar Ministerului Finanţelor, Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi Comitetului de Stat al Planificarii situaţia realizării acesteia.
    (2) Întreprinderile, centralele, ministerele şi celelalte organe centrale şi locale, răspund de încasarea integrală şi la timp a drepturilor în valută, organizează evidenta executării planurilor de încasări şi plati în valută, întocmesc lunar şi trimestrial situaţia realizării acestora. Organele de conducere colectivă analizează modul de îndeplinire a planurilor de încasări şi plati în valută şi stabilesc măsurile necesare pentru respectarea echilibrului valutar planificat.
    ART. 130
    (1) Ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine întreprinderi care executa obiective complete, lucrări de construcţii-montaj şi alte lucrări asemănătoare în străinătate vor raporta Consiliului de Miniştri, în termen de 30 de zile de la datele prevăzute în contracte pentru încheierea lucrărilor, situaţia fiecărui obiectiv cu valoare de peste 100 milioane lei valuta şi modul cum au fost realizaţi indicatorii economici şi financiari-valutari aprobaţi.
    (2) La lucrările cu valori pînă la 100 milioane lei valuta, analiza modului de realizare a indicatorilor economici şi financiari-valutari aprobaţi se face de către consiliile de conducere ale ministerelor şi celorlalte organe centrale.
    ART. 131
    Ministerul Finanţelor, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Comitetul de Stat al Planificarii şi Banca Română de Comerţ Exterior răspund de realizarea balanţei de plati externe, urmăresc şi analizează periodic modul de realizare a încasărilor din export şi a plăţilor pentru import. Trimestrial, raportează Consiliului de Miniştri asupra modului cum a fost realizat planul de încasări şi plati în valută de către fiecare minister, organ central sau local şi propun măsuri pentru menţinerea echilibrului valutar planificat.
    ART. 132
    În cazul în care încasările din export nu se realizează potrivit planului trimestrial aprobat pe ministere şi celelalte organe centrale şi locale şi dacă se efectuează echilibrul valutar planificat, acestea nu vor putea angaja noi importuri, în limita sumelor nerealizate la încasări. În termen de 3 zile, ministerele şi celelalte organe centrale şi locale vor raporta Consiliului de Miniştri asupra măsurilor luate pentru realizarea încasărilor şi asigurarea echilibrului valutar planificat.
    ART. 133
    (1) În situaţii excepţionale, la cererea ministrului sau conducătorului organului central sau local care nu şi-a realizat încasările în valută planificate, Banca Română de Comerţ Exterior, cu acordul ministrului finanţelor şi al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, poate acorda credite temporare în valută întreprinderilor de comerţ exterior pentru efectuarea de plati în străinătate, pînă la soluţionarea de către Consiliul de Miniştri a cazurilor respective.
    (2) Dobinda şi comisioanele pentru aceste credite se suporta potrivit legii. SECŢIUNEA III
    Balanţa creanţelor şi angajamentelor externe
    ART. 134
    (1) Balanţa creanţelor şi angajamentelor externe cuprinde drepturile şi obligaţiile faţă de străinătate la un moment dat din activitatea de export, import şi cooperare economică internationala, executări de lucrări, prestări de servicii, turism şi din alte activităţi, precum şi creditele externe primite şi acordate, dobinzile şi comisioanele aferente, participatiile la societăţi mixte şi organisme financiar-bancare internaţionale, disponibilităţile în valută în străinătate şi disponibilităţile partenerilor externi la băncile din Republica Socialistă România şi alte drepturi şi obligaţii valutare în relaţiile cu strainatatea.
    (2) Balanţa creanţelor şi angajamentelor externe se elaborează de Ministerul Finanţelor, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi bănci, pe tari şi relaţii, cu eşalonarea pe ani şi se prezintă Consiliului de Miniştri odată cu planurile cincinale şi anuale.
    ART. 135
    (1) Unităţile economice, întreprinderile de comerţ exterior, centralele, ministerele, celelalte organe centrale şi băncile organizează şi ţin evidenta în valută şi în lei, la cursurile legale în vigoare, a creanţelor şi angajamentelor rezultate din activitatea de comerţ exterior şi alte activităţi externe şi răspund pentru încasarea integrală şi la timp a drepturilor în valută, precum şi de onorarea angajamentelor asumate la extern şi raportează Ministerului Finanţelor situaţia creanţelor şi angajamentelor.
    (2) Metodologia de evidenta şi raportare se stabileşte de Ministerul Finanţelor, împreună cu Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Comitetul de Stat al Planificarii, băncile şi Direcţia Centrala de Statistica.
    ART. 136
    Ministerul Finanţelor asigura evidenta centralizata pe economie a creanţelor şi angajamentelor externe, urmăreşte şi analizează periodic modul în care se realizează prevederile balanţei creanţelor şi angajamentelor externe şi împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi băncile prezintă anual Consiliului de Miniştri raportul asupra situaţiei creanţelor şi angajamentelor externe pe relaţii, tari, cu eşalonarea pe ani de încasare şi de plată a acestora. SECŢIUNEA IV
    Relaţiile de credit şi decontare cu strainatatea
    ART. 137
    Relaţiile de credit cu strainatatea se stabilesc pe bază de contracte externe, acorduri, convenţii şi alte înţelegeri, cu respectarea dispoziţiilor legale.
    ART. 138
    Acordarea şi primirea de credite externe se efectuează prin bănci, întreprinderi de comerţ exterior şi alte unităţi economice autorizate, în condiţiile legii.
    ART. 139
    (1) Resursele financiare necesare întreprinderilor pentru acordarea de credite externe, inclusiv cele în cadrul convenţiilor sau acordurilor guvernamentale se asigura prin credite bancare, iar disponibilităţile din credite externe primite se utilizează potrivit prevederilor din planurile de credite.
    (2) Condiţiile şi modalităţile de gestionare şi administrare a resurselor în lei privind creditele externe acordate şi primite se stabilesc prin lege.
    ART. 140
    Întreprinderile de comerţ exterior, celelalte unităţi socialiste autorizate să efectueze operaţii de credit cu strainatatea şi băncile sînt obligate sa ţină evidenta operaţiilor de credit, pe categorii de credite, pe valute, pe termene de încasare a creditelor acordate şi de plată a creditelor primite.
    ART. 141
    Întreprinderile de comerţ exterior şi celelalte unităţi socialiste autorizate să efectueze operaţii de comerţ exterior sînt obligate sa prevadă în contractele de export-import, cooperare economică internationala, turism, prestări de servicii, transporturi şi expeditii internaţionale, garanţii ferme, modalităţi de decontare, condiţii de plată şi de credit, care să asigure încasarea integrală şi la termen a tuturor drepturilor în valută şi realizarea obligaţiilor asumate. Aceste unităţi răspund, în cazul neincasarii sumelor în valută la termenele stabilite prin contractele externe, de executarea garanţiilor şi îndeplinirea actelor procedurale necesare pentru recuperarea tuturor creanţelor şi executarea drepturilor cuvenite.
    ART. 142
    Ministerele, celelalte organe centrale cu activitate de comerţ exterior, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerul Finanţelor, Banca Română de Comerţ Exterior şi celelalte bănci urmăresc încasarea la scadenta a drepturilor rezultate din creditele acordate şi rambursarea ratelor scadente la creditele primite şi acorda sprijinul necesar întreprinderilor de comerţ exterior şi celorlalte unităţi în realizarea obligaţiilor şi drepturilor faţă de străinătate. SECŢIUNEA V
    Finanţarea şi creditarea activităţii de comerţ exterior
    ART. 143
    Necesarul total de mijloace circulante pentru desfăşurarea activităţii întreprinderilor de comerţ exterior, de cooperare economică internationala, de prestări de servicii şi executării de lucrări în străinătate se determina în funcţie de sarcinile de export şi import, precum şi de cele privind celelalte activităţi de comerţ exterior. Necesarul de mijloace circulante se acoperă potrivit art. 51.
    ART. 144
    (1) Banca Română de Comerţ Exterior şi celelalte bănci acorda întreprinderilor de comerţ exterior credite pe termen scurt, mijlociu sau lung, în condiţiile prevăzute în contractele, aranjamentele şi acordurile externe, în contractele interne şi cu respectarea dispoziţiilor legale, pentru:
    a) mărfuri de export livrate de unităţile producătoare, achiziţionate în baze proprii sau lăsate în custodie la întreprinderi producătoare;
    b) cheltuieli legate de aprovizionarea cu materii şi materiale, de prestări şi alte cheltuieli efectuate în ţara, în vederea executării de lucrări în străinătate;
    c) instalaţii complexe, maşini, utilaje şi alte mărfuri livrate la extern cu plata în condiţii de credit;
    d) plata mărfurilor din import, inclusiv pentru avansuri acordate furnizorilor externi, precum şi pentru cheltuielile de circulaţie pe parcurs extern;
    e) alte operaţii de comerţ exterior, inclusiv operaţiile speciale pentru realizarea de aport valutar.
    (2) Creditele se acordă din momentul expedierii mărfurilor la extern sau constituirii stocurilor la întreprinderile de comerţ exterior, inclusiv a celor lăsate în custodie la unităţile producătoare, efectuării cheltuielilor şi plăţilor pentru import şi se rambursează pe măsura încasării valutei la extern, a contravalorii mărfurilor importate de la beneficiarii interni, precum şi din alte surse potrivit dispoziţiilor legale, în termenele prevăzute în contracte sau stabilite de bănci.
    (3) Prevederile art. 49-61 şi 64-70 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi unităţilor de comerţ exterior.
    ART. 145
    Banca Română de Comerţ Exterior şi celelalte bănci verifica îndeplinirea la termen de către toate întreprinderile de comerţ exterior şi unităţile producătoare a obligaţiilor de încasare şi de plată ce rezultă din contractele externe, existenta şi buna depozitare şi conservare a mărfurilor destinate exportului şi executarilor de lucrări în străinătate şi urmăreşte ca aceste unităţi sa încaseze integral şi la termen drepturile în valută şi să efectueze plăţile la extern. SECŢIUNEA VI
    Creditarea unităţilor economice române participante la societăţile mixte
    ART. 146
    Aportul la capitalul social, atît în lei cît şi în valută, al unităţilor economice române participante la societăţile mixte cu sediul în ţara şi străinătate se asigura din fonduri proprii şi prin credite bancare, potrivit prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socială şi balanţei de plati externe.
    ART. 147
    Unităţile economice române participante la societăţile mixte cu sediul în ţara şi străinătate, ministerele şi celelalte organe centrale, răspund de realizarea integrală a indicatorilor economici şi financiari-valutari aprobaţi, precum şi de transferarea în ţara a beneficiilor şi altor drepturi cuvenite, în termen de 30 de zile de la aprobarea bilanţurilor contabile anuale sau în condiţiile prevăzute de legea tarii pe teritoriul căreia societatea îşi are sediul.
    ART. 148
    Ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine unităţi economice participante la societăţi mixte vor prezenta Consiliului de Miniştri, periodic, cu avizul Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerului Finanţelor şi Băncii Române de Comerţ Exterior, rapoarte cu privire la situaţia contului de rezultate şi a modului de îndeplinire a indicatorilor financiari-valutari aprobaţi, rambursarea creditelor şi a dobinzilor aferente, transferul, respectiv, încasarea beneficiilor, precum şi a altor drepturi cuvenite părţii române din activitatea acestor societăţi.     CAP. 6
    Organizarea şi efectuarea plăţilor între unităţile socialiste
    ART. 149
    (1) Unităţile socialiste sînt obligate sa păstreze disponibilităţile băneşti în conturi la bănci şi să efectueze operaţiile de plati şi încasări prin aceste conturi.
    (2) Plăţile dintre unităţile socialiste se efectuează, de regula, prin decontări fără numerar.
    ART. 150
    Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, împreună cu băncile specializate, stabileşte formele şi instrumentele de decontare, fixează limita în care pot fi efectuate plati cu numerar între unităţile socialiste şi elaborează norme privind condiţiile şi termenele de depunere a documentelor de decontare şi a numerarului la bănci, termenele de acceptare şi de plată, limitele în care numerarul poate fi păstrat în casieriile unităţilor socialiste, modul de eliberare a numerarului şi condiţiile de efectuare a plăţilor din încasări.
    ART. 151
    (1) Unităţile socialiste sînt obligate sa prevadă în contractele economice forme şi instrumente de decontare care să asigure încasarea într-un timp cît mai scurt a contravalorii produselor livrate, a lucrărilor executate sau serviciilor prestate.
    (2) Băncile pot dispune înlocuirea formelor şi instrumentelor de decontare alese de unităţile socialiste cu forme şi instrumente care corespund mai bine relaţiilor economice dintre unităţi, în scopul intaririi disciplinei plăţilor.
    ART. 152
    (1) Plăţile din conturile unităţilor socialiste se efectuează cu consimţămîntul acestora, cu excepţia acelor plati care privesc obligaţii constatate prin titluri executorii, precum şi a plăţilor pentru efectuarea cărora dispoziţiile legale prevăd ca se vor deconta fără consimţămîntul unităţilor plătitoare.
    (2) Pentru produsele care, prin natura lor, se consuma imediat după primire, unităţile economice pot stabili prin contracte, cu acordul băncilor, ca decontarea acestora să se efectueze imediat după preluare de către beneficiar. Eventualele diferenţe se vor recupera ulterior.
    ART. 153
    Actele de împrumut, indiferent de denumirea lor şi extrasele de cont de împrumut privind creanţele neachitate la termen sau creanţele pe care banca este indreptatita să le încaseze înainte de termen constituie titluri executorii, fără îndeplinirea altor formalităţi.
    ART. 154
    (1) Plăţile trebuie făcute la data exigibilitatii obligaţiilor, debitorul fiind obligat să le efectueze, iar creditorul fiind dator să le ceara.
    (2) Unităţile socialiste sînt obligate sa ceara beneficiarilor plata produselor după predarea, expedierea sau trecerea în custodie a acestora în condiţiile prevăzute de lege, precum şi plata lucrărilor executate sau serviciilor prestate, după recepţie cu respectarea clauzelor contractuale.
    (3) Beneficiarul este obligat să efectueze plata produselor preluate sau trecute în custodie, a lucrărilor executate şi serviciilor prestate, după recepţia acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de dispoziţiile legale. Aceeaşi obligaţie revine beneficiarului şi în cazul în care, deşi prin contract s-a prevăzut ca plata se face la cererea furnizorului, totuşi acesta nu a cerut-o.
    (4) În cazul mărfurilor care, potrivit contractelor, se expediază direct beneficiarilor finali, plata urmînd a se face printr-o unitate intermediara, achitarea mărfurilor se efectuează de unitatea intermediara, la primirea documentelor de decontare întocmite de furnizor pentru mărfurile efectiv expediate, cu dreptul de a refuza ulterior eventualele diferenţe constatate la primirea, recepţia şi decontarea mărfurilor de către beneficiarii finali.
    ART. 155
    (1) Mărfurile sosite din import se livreaza beneficiarilor interni de către întreprinderile de comerţ exterior importatoare, cu respectarea clauzelor stipulate în contractele interne şi externe încheiate sau cu aprobările date de organele competente.
    (2) Întreprinderile de comerţ exterior vor factura beneficiarilor mărfurile sosite din import, pe baza declaraţiilor vamale de import, a documentelor de transport pe parcurs extern şi în condiţiile stabilite prin contractele interne.
    (3) Beneficiarii de mărfuri din import au obligaţia sa accepte sau sa refuze plata mărfurilor după primirea şi receptionarea lor, în cadrul termenelor legale, pe baza documentelor emise de întreprinderile de comerţ exterior.
    (4) În cazul cînd primirea şi recepţia mărfurilor din import nu se efectuează în termen de cel mult 20 de zile de la data primirii facturilor de la întreprinderile de comerţ exterior, beneficiarii sînt obligaţi sa dispună plata documentelor în cauza, cu dreptul de a refuza ulterior eventualele diferenţe în funcţie de verificare şi recepţie, în cadrul termenelor şi condiţiilor din contractele externe.
    ART. 156
    Livrările de produse, executările de lucrări şi prestările de servicii pe credit între unităţile socialiste sînt interzise, afară de cazurile anume prevăzute prin dispoziţii legale.
    ART. 157
    Instrumentele de decontare emise de creditor şi pentru care debitorul a acceptat plata, precum şi cele emise de debitor în favoarea creditorului sînt, în raporturile de decontare bancară, titluri executorii, pe baza cărora se fac operaţiile de plati între unităţile socialiste.
    ART. 158
    Beneficiarul are dreptul ca, înăuntrul termenului stabilit pentru acceptarea sau pentru depunerea documentelor la banca, sa refuze plata integral sau parţial, după caz, atunci cînd:
    a) livrarea produselor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor nu constituie obiectul unui contract sau nu are alt temei legal, cu condiţia sa nu folosească bunurile pentru care se cere plata;
    b) produsele nu au fost primite pînă la expirarea termenului de acceptare sau altor termene stabilite de banca;
    c) preţurile sau tarifele pe baza cărora s-a stabilit suma de plată sînt mai mari decît cele legale, ori suma de plată a fost stabilită în mod eronat;
    d) nu sînt respectate clauzele contractuale cu privire la cantitate, calitate, termen de livrare, precum şi alte clauze contractuale;
    e) nu s-au primit documentele prevăzute în contract fără de care produsele nu pot fi recepţionate, folosite sau valorificate;
    f) suma pretinsa nu este datorată;
    ART. 159
    (1) Unităţile economice care livreaza produse, executa lucrări sau prestează servicii sînt în drept sa pretindă clienţilor lor, care intirzie în mod repetat plata şi le creează greutăţi financiare, să le asigure anticipat sumele necesare efectuării plăţilor, prin instrumente de decontare bancare prin care să se ateste, în prealabil, existenta posibilităţilor de plată. În asemenea situaţii, băncile sînt obligate ca, la cererea furnizorilor, sa dea relaţii cu privire la posibilităţile de plată ale clienţilor.
    (2) În cazul în care beneficiarii nu asigura anticipat sumele necesare plăţilor, furnizorii pot suspenda livrările de produse, executările de lucrări sau prestările de servicii, încunoştinţînd cu 30 de zile înainte de aplicarea acestei măsuri unitatea beneficiara şi organul sau ierarhic superior.
    ART. 160
    (1) Unităţile socialiste sînt obligate sa ia măsuri în vederea asigurării unui echilibru permanent între plati şi încasări.
    (2) Plăţile din conturile unităţilor socialiste se efectuează în limita disponibilităţilor din aceste conturi şi a creditelor aprobate.
    (3) După epuizarea acestor fonduri plăţile se efectuează în limita încasărilor, în următoarea ordine:
    a) plăţile pentru retribuţii şi alte plati asimilate;
    b) plăţile către buget, plăţile din fondul pentru acţiuni sociale, vărsămintele pentru finanţarea investiţiilor şi plăţile pentru prime de asigurare;
    c) plăţile pentru livrări de mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii;
    d) rambursarea creditelor bancare scadente;
    e) alte plati.
    (4) Plăţile din fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se vor face numai după efectuarea celorlalte plati.
    ART. 161
    La cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste, în cazul epuizarii creditelor aprobate şi al lipsei de disponibilitati, plăţile se efectuează în limita încasărilor în următoarea ordine:
    a) rambursarea creditelor bancare scadente;
    b) plăţile pentru retribuirea în bani a muncii şi pentru celelalte drepturi asimilate;
    c) plăţile către bugetul de stat;
    d) plăţile pentru livrări de mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii, contribuţii la fondurile necesare plăţii pensiilor şi celorlalte drepturi de asigurări sociale, precum şi primele de asigurare;
    e) prelevarile destinate fondului de dezvoltare economică şi altor fonduri ce se constituie potrivit statutelor cooperativei agricole de producţie şi asociaţiei intercooperatiste;
    f) alte plati.
    ART. 162
    (1) În cadrul aceleiaşi categorii prevăzute în ordinea de plati de la art. 160 şi 161, plăţile se efectuează în ordinea cronologică a termenelor de plată, iar în cazul în care au acelaşi termen de plată, în ordinea în care sînt enumerate în aceste texte.
    (2) Sumele datorate cu titlu accesoriu se plătesc în aceeaşi ordine ca şi creanta principala.
    ART. 163
    Livrările de mărfuri, executările de lucrări şi prestările de servicii pentru cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste se fac numai după ce unităţile în cauza s-au asigurat de posibilităţile de plată ale acestor cooperative şi asociaţii.     CAP. 7
    Asigurările de stat
    ART. 164
    Asigurările de stat trebuie să contribuie, prin mijloace specifice, la refacerea bunurilor avariate sau distruse ca urmare a calamităţilor naturii şi accidentelor, la repararea unor prejudicii de care asiguraţii răspund potrivit legii, la înfăptuirea unor măsuri de prevedere şi economisire.
    ART. 165
    (1) Asigurările de stat cuprind ramuri de asigurări de bunuri, de persoane şi de răspundere civilă, sub forma asigurărilor prin efectul legii sau facultative.
    (2) Asigurările prin efectul legii urmăresc, odată cu indemnizarea celor asiguraţi, satisfacerea interesului economic şi social al întregii colectivităţi în apărarea avutiei naţionale, menţinerea continuităţii procesului de producţie şi protejarea victimelor unor accidente şi familiilor lor.
    (3) Asigurările facultative se încheie pentru bunuri, persoane ori riscuri necuprinse în asigurările prin efectul legii sau în completarea acestora.
    (4) Pentru asigurările încheiate cu angajamente în valută, se efectuează operaţii de cedari şi primiri de riscuri şi de prime în reasigurare.
    ART. 166
    (1) Raporturile de asigurare se stabilesc între Administraţia Asigurărilor de Stat, în calitate de asigurator şi unităţile socialiste de stat, organizaţiile cooperatiste sau celelalte organizaţii obşteşti şi persoanele fizice, în calitate de asiguraţi. În schimbul primelor de asigurare plătite de către asiguraţi, în asigurările prin efectul legii sau facultative, asiguratorul preia obligaţia acordării unor despăgubiri sau sume asigurate în cazul producerii anumitor evenimente.
    (2) Categoriile de unităţi, de bunuri şi de persoane ce se asigura, riscurile, tarifele de prime, sumele asigurate şi celelalte norme privind asigurările se stabilesc potrivit dispoziţiilor legale.
    (3) Raporturile de asigurare stabilite cu unităţile socialiste de stat au în vedere acoperirea pagubelor produse de evenimente asigurate, despăgubirile acordate acestor unităţi contribuind la menţinerea continuităţii procesului de producţie.
    (4) Prin raporturile de asigurare cu organizaţiile cooperatiste sau cu celelalte organizaţii obşteşti se urmăreşte protejarea bunurilor ce le aparţin, despăgubirile ce se acordă acestor organizaţii contribuind la reîntregirea proprietăţii obşteşti.
    (5) În raporturile de asigurare cu persoanele fizice se au în vedere refacerea bunurilor, acoperirea unor prejudicii şi crearea unor mijloace suplimentare de prevedere în legătură cu evenimentele privind viaţa şi integritatea persoanelor.
    ART. 167
    Fondul de asigurare constituit din încasările de prime de la asiguraţi se utilizează pentru: plata despăgubirilor şi a sumelor asigurate, finanţarea acţiunilor de prevenire şi combatere a unor pagube, constituirea fondului statutar, a fondului de rezerva în lei şi în valută, a rezervei de prime la asigurările de persoane, acoperirea cheltuielilor specifice şi generale de administraţie, precum şi alte destinaţii prevăzute prin dispoziţii legale.     CAP. 8
    Păstrarea economiilor băneşti ale populaţiei
    ART. 168
    (1) Statul, prin intermediul Casei de Economii şi Consemnaţiuni a Republicii Socialiste România, organizează şi stimuleaza păstrarea economiilor băneşti ale populaţiei.
    (2) Operaţii de păstrare a economiilor băneşti ale populaţiei pot fi efectuate şi de alte instituţii bancare, în limita competentelor stabilite prin statutele lor de organizare şi funcţionare.
    ART. 169
    (1) Depunerile populaţiei la Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi la alte instituţii bancare sînt garantate de stat, iar dreptul titularului asupra depunerilor este ocrotit de lege.
    (2) Depunerile populaţiei nu sînt supuse prescripţiei şi se restituie, la cerere, titularilor depunerilor sau reprezentanţilor legali ai acestora, iar în caz de deces al titularului, moştenitorilor.
    (3) La depunerile populaţiei se acordă dobinzi stabilite prin dispoziţii legale.
    ART. 170
    (1) Statul asigură secretul depunerilor.
    (2) Personalul Casei de Economii şi Consemnaţiuni, al unităţilor care fac operaţii pentru Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi al altor instituţii bancare este obligat sa păstreze secretul în ceea ce priveşte numele depunatorilor şi ale titularilor depunerilor, sumele economisite şi orice alte date în legătură cu operaţiile efectuate pe numele acestora.
    (3) Date informative privind depunerile şi operaţiile efectuate se dau, la cerere, numai titularilor acestora şi reprezentanţilor lor legali, iar în cauze penale, organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti, numai după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva titularilor depunerilor.
    (4) Nici un alt organ nu are dreptul la astfel de informaţii.
    (5) Încălcarea dispoziţiilor privind secretul operaţiilor constituie infracţiunea de divulgare a unor secrete privind interesele obşteşti, prevăzută şi pedepsita de art. 251 din Codul penal.
    ART. 171
    (1) Cetăţenii români care dobîndesc mijloace de plată străine sînt obligaţi să le depună la Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerţ Exterior sau la unităţile autorizate de acestea, în condiţiile prevăzute de lege.
    (2) Sumele în valută de care pot dispune, potrivit legii, dobinditorii de mijloace de plată străine se păstrează pe teritoriul tarii în conturi personale la Banca Naţionala a Republicii Socialiste România sau la Banca Română de Comerţ Exterior.     CAP. 9
    Bugetul de stat
    SECŢIUNEA I
    Dispoziţii generale
    ART. 172
    Bugetul de stat contribuie la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare rapida şi echilibrata a economiei naţionale, de ridicare necontenita a nivelului de trai al populaţiei, constituind o pirghie de influentare asupra planificarii economice şi sociale.
    ART. 173
    (1) Bugetul de stat se întocmeşte anual. Exerciţiul bugetar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.
    (2) La elaborarea bugetului de stat se asigura echilibrul între venituri şi cheltuieli.
    ART. 174
    (1) Veniturile bugetului de stat sînt formate din:
    a) venituri provenite de la unităţile socialiste de stat;
    b) venituri şi alte încasări aferente bugetului asigurărilor sociale de stat;
    c) impozite şi taxe plătite de organizaţiile cooperatiste şi unităţile economice ale celorlalte organizaţii obşteşti;
    d) taxe vamale;
    e) impozite şi taxe de la populaţie;
    f) alte venituri.
    (2) Evaluarile de venituri înscrise în bugetul de stat reprezintă sarcini minime de realizat.
    ART. 175
    (1) Orice suma care se cuvine statului se face venit la buget, dacă dispoziţiile legale nu prevăd altfel.
    (2) În cazul neachitarii la termen a sumelor ce trebuie vărsate la bugetul de stat de către unităţile socialiste, organele financiar-bancare au dreptul de a dispune virarea lor la buget din conturile unităţilor respective.
    (3) Încasarea la bugetul de stat a sumelor datorate şi neachitate la termen de către persoanele fizice, precum şi de către persoanele juridice, altele decît cele de la alineatul precedent, se face prin aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege.
    ART. 176
    (1) Nerespectarea termenelor de plată a sumelor datorate la bugetul de stat atrage obligaţia calculării şi încasării majorărilor de întîrziere prevăzute de lege.
    (2) Majorările de întîrziere nu vor putea depăşi debitul datorat, dacă legea nu prevede altfel.
    ART. 177
    (1) Cheltuielile bugetului de stat se efectuează în concordanta cu obiectivele planului naţional unic.
    (2) Din bugetul de stat se efectuează cheltuieli pentru:
    a) finanţarea economiei naţionale cuprinzînd: obiective şi acţiuni de investiţii care potrivit legii se suporta de la buget, constituirea rezervelor de stat, lucrări de prospecţiuni şi cercetări geologice aprobate prin planul naţional unic, efectuarea de cercetări complexe de interes general şi cele aprobate prin programele prioritare, precum şi alte obiective sau acţiuni cu caracter economic, prevăzute prin dispoziţii legale;
    b) realizarea acţiunilor social-culturale;
    c) acordarea de pensii şi realizarea altor acţiuni din bugetul asigurărilor sociale de stat;
    d) apărarea tarii;
    e) funcţionarea organelor puterii de stat, organelor administraţiei de stat, organelor judecătoreşti şi celor ale procuraturii;
    f) realizarea altor acţiuni şi sarcini prevăzute prin dispoziţii legale.
    ART. 178
    Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul de stat sau efectuată din acesta dacă nu exista prevederi legale pentru asemenea cheltuieli.
    ART. 179
    Sumele aprobate prin bugetul de stat, în limitele cărora se pot efectua cheltuieli, reprezintă credite bugetare care nu pot fi depăşite.
    ART. 180
    Veniturile şi cheltuielile se înscriu în bugetul de stat în ordinea stabilită prin clasificatia bugetară.
    ART. 181
    Unităţile socialiste au obligaţia să efectueze integral şi la termen vărsămintele, impozitele, taxele şi orice alte sume datorate bugetului de stat şi răspund de folosirea mijloacelor băneşti primite de la bugetul statului, de cheltuirea lor cu maximum de utilitate economică şi socială, de respectarea disciplinei de plan şi financiare.
    ART. 182
    Constituirea şi utilizarea de mijloace financiare aparţinînd statului în afară bugetului se pot face numai în condiţiile stabilite prin dispoziţii legale.
    ART. 183
    Bugetul de stat se compune din bugetul republican şi bugetele locale. SECŢIUNEA II
    Bugetul republican
    ART. 184
    (1) Bugetul republican concentreaza principala parte a fondului bugetar şi se administrează de către organele centrale de stat.
    (2) În cadrul bugetului republican se înscrie şi bugetul Marii Adunări Naţionale.
    (3) Bugetul republican cuprinde şi bugetul asigurărilor sociale de stat.
    ART. 185
    (1) Veniturile bugetului republican sînt formate din resurse provenite de la unităţile socialiste de stat de interes republican, precum şi din alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestui buget.
    (2) La bugetul republican se vărsa şi plusurile de venituri provenite de la bugetele centralizate ale judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti, la care veniturile proprii depăşesc cheltuielile planificate, în cuantumul stabilit prin legea de adoptare a bugetului de stat.
    ART. 186
    Din bugetul republican se asigura mijloacele financiare necesare pentru obiective şi acţiuni ce se finanţează din fondul central de dezvoltare economico-socială, pentru alte obiective şi acţiuni cu caracter economic, pentru acţiunile social-culturale ce se realizează prin unităţile socialiste de stat de interes republican, pentru cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a organelor centrale ale puterii de stat, organelor centrale ale administraţiei de stat, organelor judecătoreşti şi celor ale procuraturii, pentru apărarea tarii şi pentru alte destinaţii prevăzute prin dispoziţii legale.
    ART. 187
    (1) Din veniturile bugetului republican se pot atribui sume defalcate bugetelor centralizate ale judeţelor care nu-şi pot acoperi integral cheltuielile planificate cu venituri proprii. Dacă nici pe aceasta cale nu se asigura veniturile necesare, diferenţa pînă la nivelul cheltuielilor planificate se acoperă din bugetul republican.
    (2) Sumele defalcate, precum şi subvenţiile ce se acordă din bugetul republican în completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se aproba anual, pentru fiecare judeţ în parte, prin lege.
    ART. 188
    În bugetul republican se înscrie şi fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Consiliului de Stat care se utilizează pentru suplimentarea, în cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul de stat în vederea finanţării, potrivit dispoziţiilor legale, a acţiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului. SECŢIUNEA III
    Bugetele locale
    ART. 189
    (1) Bugetele locale sin bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.
    (2) Fiecare comuna, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ, precum şi municipiul Bucureşti are bugetul sau propriu, care se adoptă de consiliul popular al unităţii administrativ-teritoriale respective, în condiţiile prezentei legi.
    ART. 190
    (1) Veniturile bugetelor comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti sînt formate din resursele provenite de la unităţile socialiste de stat de interes local, impozite şi taxe plătite de organizaţiile cooperatiste şi unităţile economice ale celorlalte organizaţii obşteşti, impozite de la populaţie, taxe locale şi alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete.
    (2) În vederea infaptuirii autofinantarii în fiecare comuna, oraş, municipiu şi judeţ, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare au obligaţia sa ia măsuri pentru sporirea bazei de venituri proprii prin dezvoltarea continua a activităţilor economice de interes local, a prestărilor de servicii şi a altor activităţi, ţinînd seama de cerinţele populaţiei.
    ART. 191
    Din bugetele comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti se finanţează, în concordanta cu prevederile de plan, obiective şi acţiuni economice, acţiuni social-culturale, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a organelor locale ale puterii de stat, organelor locale ale administraţiei de stat şi alte obiective prevăzute prin dispoziţii legale.
    ART. 192
    Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor pe categorii de bugete locale se face de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pe baza normelor legale, în funcţie de atribuţiile organelor locale şi de subordonarea unităţilor.
    ART. 193
    (1) În situaţiile în care cheltuielile prevăzute în bugetele unor municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti, oraşe sau comune nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, pentru echilibrarea bugetelor locale respective se pot atribui sume defalcate din veniturile bugetului republican încasate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în cauza, ori subvenţii din bugetul unităţii administrativ-teritoriale ierarhic superioare.
    (2) Sumele defalcate din veniturile bugetului republican care se lasă la dispoziţia municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor sau comunelor se stabilesc de consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în limita sumelor aprobate anual prin lege pe judeţe şi municipiul Bucureşti.
    (3) În cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor sau comunelor ale căror venituri proprii depăşesc cheltuielile planificate, diferenţele corespunzătoare se vărsa la bugetul unităţii administrativ-teritoriale ierarhic superioare.
    ART. 194
    Judeţele, municipiul Bucureşti, precum şi municipiile şi oraşele care au în componenta lor şi alte localităţi întocmesc şi bugete centralizate. În aceste bugete centralizate se includ atît bugetul propriu al unităţii administrativ-teritoriale respective, cît şi bugetele comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, ierarhic inferioare, după caz.
    ART. 195
    (1) În bugetele judeţelor şi al municipiului Bucureşti se înscriu fonduri de rezerva bugetară la dispoziţia comitetelor executive ale consiliilor populare respective, care se pot utiliza în condiţiile prezentei legi pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finanţării acţiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului.
    (2) În cazul în care, în cursul anului, fondurile de rezerva bugetară devin insuficiente pentru finanţarea acţiunilor sau sarcinilor noi, iar comitetele executive ale consiliilor populare constata unele disponibilitati de credite bugetare care nu mai sînt necesare pînă la sfîrşitul anului pentru îndeplinirea sarcinilor planificate, fondurile de rezerva bugetară pot fi majorate cu aceste disponibilitati pînă la cel mult 50 la suta din cuantumul lor iniţial aprobat prin buget.
    (3) Nu pot fi folosite cu aceasta destinaţie disponibilităţile de credite bugetare provenite de la cheltuielile pentru retribuţii, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire şi contribuţia pentru asigurările sociale de stat, fondurile pentru investiţii şi reparaţii capitale, cheltuielile pentru care, prin dispoziţiile legale, sînt stabilite surse speciale de finanţare, cheltuielile pentru a căror acoperire s-au acordat suplimentari din fondul de rezerva bugetară prevăzut în bugetul republican, precum şi disponibilităţile la creditele bugetare care, potrivit prezentei legi, se virează la fondul de rezerva bugetară prevăzut în bugetul republican. SECŢIUNEA IV
    Elaborarea, adoptarea şi executarea bugetului de stat. Încheierea exerciţiului bugetar
    ART. 196
    (1) Proiectul bugetului de stat se elaborează pe baza proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli ale ministerelor, celorlalte organe centrale de stat şi ale centralelor, precum şi ale proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli ale judeţelor şi municipiului Bucureşti.
    (2) Organele de conducere colectivă ale ministerelor şi celorlalte organe centrale asigura elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli privind activitatea unităţilor subordonate şi activitatea proprie.
    (3) Comitetele executive ale consiliilor populare elaborează proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli, pe baza proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor direct subordonate, precum şi a proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare.
    ART. 197
    Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli elaborat de ministere, celelalte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti care cuprind indicatorii financiari, atît pe ansamblul activităţii, cît şi pe centrale, se transmit de către acestea Ministerului Finanţelor însoţite de calcule şi indicatori de fundamentare. De asemenea, se transmit Ministerului Finanţelor bugetele de venituri şi cheltuieli de către centrale.
    ART. 198
    Ministerul Finanţelor imbunatateste propunerile de indicatori financiari prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat, centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, împreună cu reprezentanţi ai acestora, ţinînd seama de analizele şi calculele proprii referitoare la nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, de concluziile desprinse din controalele desfăşurate asupra activităţii unităţilor socialiste de stat.
    ART. 199
    (1) Consiliul de Miniştri examinează lucrările prezentate de Ministerul Finanţelor, aducind îmbunătăţiri indicatorilor financiari şi soluţionînd eventualele divergenţe dintre Ministerul Finanţelor şi titularii de plan cu privire la cifrele propuse a fi înscrise în buget şi definitiveaza proiectul bugetului de stat.
    (2) Proiectul bugetului de stat, elaborat de Consiliul de Miniştri, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, se prezintă spre aprobare Marii Adunări Naţionale.
    (3) Proiectul bugetelor locale se supune dezbaterii Camerei legislative a consiliilor populare.
    ART. 200
    (1) Marea Adunare Naţionala adopta legea bugetului de stat.
    (2) După adoptarea legii bugetului de stat, Consiliul de Miniştri elaborează propunerile privind desfăşurarea indicatorilor financiari pe ministere, celelalte organe centrale de stat, pe centrale şi pe comitete executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti care se aproba prin decret al Consiliului de Stat stabilindu-se, totodată, măsurile ce trebuie luate în vederea îndeplinirii în bune condiţii a bugetului de stat.
    ART. 201
    (1) Proiectele bugetelor judeţelor şi al municipiului Bucureşti, îmbunătăţite pe baza legii anuale a bugetului de stat şi a indicatorilor aprobaţi, potrivit art. 200 alin. (2), se prezintă de către comitetele executive spre adoptare consiliilor populare.
    (2) Consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti adopta bugetul centralizat al unităţii administrativ-teritoriale respective, cu repartizarea veniturilor şi cheltuielilor pe bugetele unităţilor administrativ-teritoriale componente, bugetul propriu, precum şi resursele de echilibrare pe unităţi administrativ-teritoriale componente, ori sumele ce urmează a fi încasate din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, după caz.
    (3) Consiliile populare ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti adopta, în limitele stabilite de consiliile populare ierarhic superioare, bugetele locale respective.
    ART. 202
    (1) Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetul de stat se repartizează pe trimestre, în funcţie de sarcinile de plan desfăşurate prin decret al Consiliului de Stat şi de termenele legale de vărsare a veniturilor şi de efectuare a plăţilor.
    (2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor se aproba de către:
    a) Ministerul Finanţelor, pentru bugetul republican la propunerea ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat. De asemenea, Ministerul Finanţelor aproba repartizarea pe trimestre a plusurilor de venituri prevăzute a se vărsa la bugetul republican de către bugetele judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti la care veniturile proprii depăşesc cheltuielile planificate, a sumelor defalcate din veniturile bugetului republican, precum şi a subvenţiilor ce se acordă din bugetul republican bugetelor locale, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti;
    b) comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, pentru bugetele proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale respective, precum şi pentru subvenţiile prevăzute a fi acordate ori sumele ce se preiau de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare;
    c) ordonatorii principali de credite, pentru bugetele unităţilor subordonate.
    ART. 203
    Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat se poate modifica atunci cînd intervin schimbări în eşalonarea sarcinilor de plan, se modifica termenele legale de vărsare a veniturilor sau de efectuare a plăţilor, precum şi în alte cazuri bine justificate, potrivit dispoziţiilor legale.
    ART. 204
    (1) Creditele bugetare aprobate prin bugetul republican pot fi folosite numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanţelor, iar cele înscrise în bugetele locale, în limita disponibilităţilor din contul ordonatorilor respectivi de credite.
    (2) Acordarea fondurilor de la buget se face în limita sumelor şi potrivit destinaţiei aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
    ART. 205
    (1) Este interzisă efectuarea de plati direct din veniturile încasate pentru buget, cu excepţia cazurilor cînd dispoziţiile legale prevăd altfel.
    (2) Orice cheltuiala din sumele primite de la bugetul de stat se poate aproba de ordonatorul de credite şi efectua numai dacă a fost, în prealabil, avizată, potrivit legii, de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv din unităţile socialiste, precum şi de alte organe cu astfel de atribuţii în economie.
    ART. 206
    (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului republican sînt miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de stat.
    (2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sînt preşedinţii comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare.
    (3) Conducătorii unităţilor socialiste de stat cu personalitate juridică finanţate din bugetul republican sau local sînt, după caz, ordonatori secundari sau terţiari.
    ART. 207
    (1) Ordonatorii principali de credite pot aproba efectuarea cheltuielilor numai cu respectarea dispoziţiilor legale şi în limita prevederilor din bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor pe care le conduc şi au dreptul sa repartizeze, în raport cu sarcinile de plan şi cu gradul de folosire a sumelor acordate anterior, credite bugetare unităţilor ierarhic inferioare.
    (2) Ordonatorii secundari au dreptul sa utilizeze, potrivit destinaţiei şi cu respectarea normelor legale, creditele bugetare aprobate pentru unităţile pe care le conduc şi sa repartizeze credite bugetare unităţilor în subordine ai căror conducatori sînt ordonatori terţiari.
    (3) Ordonatorii terţiari utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţii legale.
    ART. 208
    Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept şi conducătorilor direcţiilor, conducătorilor organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat sau ai altor unităţi similare, după caz.
    ART. 209
    Miniştrii, conducătorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare, precum şi conducătorii unităţilor de stat subordonate răspund de folosirea cu economicitate a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduc, de ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea darilor de seama asupra execuţiei bugetare.
    ART. 210
    În cursul executării bugetului de stat, miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de stat, precum şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti au obligaţia ca, atunci cînd fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin bugetul de stat, sa prevadă şi mijloacele necesare compensării veniturilor sau acoperirii sporului de cheltuieli.
    ART. 211
    (1) Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, unităţile economice, instituţiile au obligaţia ca la angajarea cheltuielilor pe seama resurselor prevăzute în bugetul de stat sa analizeze modul de realizare a veniturilor bugetare planificate şi sa acţioneze pentru realizarea prevederilor din bugetul de venituri şi cheltuieli, în condiţiile menţinerii echilibrului planificat în relaţiile cu bugetul de stat.
    (2) În situaţia în care, la finele trimestrelor, veniturile bugetare nu au fost realizate de către unii ordonatori principali de credite la nivelul planificat şi nu se asigura echilibrul pe ansamblul bugetului de stat, Ministerul Finanţelor poate bloca, cu suma nerealizata, prevederile de credite bugetare în perioadele următoare ale ordonatorilor de credite respective. Utilizarea creditelor bugetare blocate se va putea face numai în condiţiile realizării veniturilor la nivelul planului sau cu aprobarea Consiliului de Miniştri la cererea ordonatorului principal de credite, cu propuneri de asigurare a echilibrului planificat în relaţiile cu bugetul de stat.
    ART. 212
    În bugetul de venituri şi cheltuieli al ministerelor, celorlalte organe centrale de stat şi în bugetele locale, precum şi în bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor subordonate acestora se pot efectua virari de credite bugetare, începînd cu trimestrul II al fiecărui an, cu respectarea următoarelor condiţii:
    a) să fie aprobate înainte de angajarea cheltuielilor;
    b) disponibilităţile utilizate sa nu provină de la credite bugetare prevăzute pentru retribuţii, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire şi contribuţia pentru asigurările sociale de stat, investiţii şi reparaţii capitale, din sumele puse la dispoziţie din fondurile de rezerva bugetară sau din alte fonduri a căror destinaţie a fost stabilită prin dispoziţii legale;
    c) sa nu se majoreze creditele bugetare aprobate pentru întreţinerea şi funcţionarea organelor de stat;
    d) sa nu se majoreze sumele prevăzute în buget pentru completarea resurselor proprii ale unor instituţii de stat, cu excepţia situaţiilor în care, pe bază de aprobări legale, se suplimenteaza fondul de retribuire a muncii, aprobat acestora.
    ART. 213
    Virările de credite bugetare se aproba de către:
    a) Ministerul Finanţelor, în situaţiile în care virările de credite se efectuează de la un capitol la altul al clasificaţiei bugetare;
    b) miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de stat, pentru virările de credite bugetare de la un subcapitol la altul în cadrul aceluiaşi capitol, precum şi de la un articol la altul în cadrul aceluiaşi subcapitol al clasificaţiei bugetare;
    c) comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, pentru virările de credite bugetare de la un subcapitol de cheltuieli la altul în cadrul aceluiaşi capitol al clasificaţiei bugetare;
    d) preşedinţii comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare, pentru virările de la un articol la altul în cadrul aceluiaşi subcapitol al clasificaţiei bugetare;
    e) ordonatorii de credite, pentru virările de credite de la un alineat la altul în cadrul aceluiaşi articol al clasificaţiei bugetare în cazul cheltuielilor proprii ale instituţiei.
    ART. 214
    În situaţiile în care, pe baza dispoziţiilor legale, au loc treceri de unităţi, acţiuni sau sarcini de la un titular de plan la altul, ori se introduc în plan lucrări de investiţii din rezervele aprobate în acest scop, Ministerul Finanţelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii financiari ai titularilor de plan, precum şi în volumul şi structura bugetului de stat.
    ART. 215
    (1) În cazul în care, potrivit dispoziţiilor legale, fondul planificat de retribuire a muncii se majorează, creditele bugetare pentru retribuţii, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire şi contribuţia pentru asigurările sociale de stat pot fi suplimentate prin virari de la alte categorii de cheltuieli, cu excepţia celor destinate finanţării investiţiilor.
    (2) Atunci cînd, potrivit dispoziţiilor legale, planul de investiţii se majorează, creditele bugetare cu aceasta destinaţie pot fi suplimentate prin virari de la oricare alta categorie de cheltuieli, cu excepţia celor pentru retribuţii, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire şi contribuţia pentru asigurările sociale de stat.
    ART. 216
    (1) Creditele bugetare rămase nefolosite la finele trimestrelor I, II şi III se blocheaza, cu excepţia celor pentru destinatiile fondului central şi fondului local al unităţilor administrativ-teritoriale de dezvoltare economico-socială sau pentru alte obiective şi acţiuni cu caracter economic.
    (2) Ministerul Finanţelor, pentru unităţile finanţate din bugetul republican şi comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, pentru unităţile finanţate din bugetele locale, pot aproba folosirea în trimestrul următor a creditelor bugetare blocate la finele trimestrelor I, II şi III la cererea justificată a ordonatorilor principali de credite ai bugetului republican respectiv a ordonatorilor de credite ai bugetelor locale.
    (3) Disponibilităţile de la creditele bugetare pentru retribuţii, stabilite potrivit dispoziţiilor legale, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire şi contribuţia pentru asigurările sociale aferente, se trec la fondul de rezerva bugetară prevăzut în bugetul republican. În acelaşi mod se procedează cu: disponibilităţile blocate de la creditele bugetare pentru care nu s-a solicitat sau nu s-a primit, în termen de 45 de zile de la încheierea trimestrului, aprobarea de folosire în perioada următoare; disponibilităţile apărute în cursul anului ca urmare a nerealizarii unor obiective sau sarcini de plan care au stat la baza aprobării fondurilor bugetare; alte disponibilitati prevăzute de lege.
    ART. 217
    (1) Fondurile de rezerva bugetară la dispoziţia comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, constituite potrivit art. 195, pot fi utilizate pentru acţiunile sau sarcinile noi de natura celor cuprinse în fondul local de dezvoltare economico-socială ori în celelalte părţi ale bugetului, în proportiile stabilite pentru acestea prin bugetele anuale.
    (2) În cazuri bine justificate, lucrările finanţate din fondul de rezerva bugetară la dispoziţia comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, neterminate pînă la finele anului, vor putea fi acoperite şi în anul următor pe seama fondului de rezerva bugetară.
    (3) Angajarea fondurilor de rezerva bugetară se poate face începînd cu trimestrul II, după încheierea dării de seama contabile pe trimestrul I, dacă la data angajării s-au realizat integral veniturile proprii planificate în perioada respectiva pe judeţ sau pe municipiul Bucureşti, după caz, şi dacă sînt asigurate condiţiile necesare ca aceste venituri să fie realizate şi pe întregul an.
    (4) Pentru acoperirea cheltuielilor legate de refacerea unor lucrări distruse sau degradate, ca o consecinţa a unor calamitati ale naturii, produse în trimestrul I al anului, precum şi pentru lucrările în continuare prevăzute la alin. (2) comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot angaja fondurile de rezerva bugetară chiar în acel trimestru.
    (5) Este interzisă angajarea de cheltuieli de către comitetele executive ale consiliilor populare din fondurile de rezerva bugetară aprobate în bugetele locale pentru refacerea lucrărilor de construcţii-montaj executate necorespunzător, majorarea subvenţiilor aprobate unităţilor economice sau instituţiilor de stat, precum şi pentru suplimentarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a organelor locale ale administraţiei de stat, cu excepţia reparaţiilor capitale cu caracter urgent la clădirile folosite pentru activităţile administrative şi a lucrărilor de racorduri şi alte instalaţii.
    (6) În cazul neîndeplinirii pe total judeţ a veniturilor proprii planificate, fondul de rezerva bugetară ce poate fi folosit se reduce cu echivalentul veniturilor nerealizate la data angajării fondului de rezerva bugetară.
    ART. 218
    (1) Pentru acoperirea decalajelor temporare apărute în cursul anului între cheltuielile şi veniturile bugetelor comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ale unităţilor administrativ-teritoriale ierarhic superioare pot acorda împrumuturi din resursele disponibile ale bugetelor lor. Dreptul de a aproba aceste împrumuturi poate fi delegat de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ordonatorilor principali de credite sau inlocuitorilor lor de drept.
    (2) În cazul în care decalajele apar şi la nivelul bugetelor judeţelor şi municipiului Bucureşti, acoperirea temporară a acestora se poate face prin acordare de împrumuturi din resursele disponibile ale bugetului republican, de către Ministerul Finanţelor, la cererea justificată a comitetelor executive ale consiliilor populare.
    ART. 219
    Veniturile ce se realizează peste cele stabilite prin bugetul republican vor putea fi folosite în cursul anului, cu aprobarea Consiliului de Miniştri, pentru finanţarea unor sarcini noi privind economia naţionala şi acţiunile social-culturale.
    ART. 220
    (1) Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare pot utiliza sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale peste cele planificate numai cu începere din trimestrul III al anului de plan, pentru acoperirea unor cheltuieli economice şi înfăptuirea anumitor acţiuni social-culturale, introducînd modificările corespunzătoare în bugetele locale în următoarele condiţii:
    a) depăşirea încasărilor să fie realizată pe totalitatea veniturilor proprii planificate în bugetul local respectiv şi să se menţină pînă la finele anului;
    b) plusurile de venituri sa provină din activitatea anului de plan şi sa nu fie rezultatul unor modificări ale legislaţiei sau anumitor subevaluari constatate de organele Ministerului Finanţelor ori de alte organe cu atribuţii de control.
    (2) Modificările efectuate în bugetele locale, potrivit prevederilor acestui articol, se supun ratificării consiliilor populare, la prima sesiune a acestora.
    ART. 221
    Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare pot anula deciziile comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare prin care au fost aprobate, fără respectarea normelor legale, planuri suplimentare de venituri şi cheltuieli, virari de credite, modificări de alocaţii trimestriale sau alte modificări în bugetele locale.
    ART. 222
    (1) Creditele bugetare rămase neutilizate la expirarea exerciţiului bugetar se anulează prin efectul legii.
    (2) Orice suma datorată, dar neplatita de la buget, precum şi orice suma cuvenită dar neincasata la buget pînă la 31 decembrie se plăteşte, respectiv se încasează, în contul bugetului pe anul următor.
    (3) În cazuri excepţionale, Consiliul de Miniştri poate aproba efectuarea unor cheltuieli, după încheierea anului bugetar, din bugetul anului expirat pentru operaţii executate dar nedecontate pînă la finele anului.
    ART. 223
    (1) Excedentul bugetului republican se utilizează pentru acţiuni economice şi social-culturale sau pentru alte acţiuni, în condiţiile stabilite prin lege, ori ca resursa de creditare a economiei naţionale.
    (2) Soldurile anuale ale bugetelor locale se prevăd ca venituri în acele bugete pe anul următor.
    (3) Eventualele diferenţe rezultate în plus sau în minus după încheierea exerciţiului bugetar, faţă de soldurile prevăzute în bugetele locale, se regularizează cu bugetul republican, cu excepţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
    ART. 224
    Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi în urma verificării şi analizarii acestora, Ministerul Finanţelor elaborează lucrările privind contul general de încheiere a exerciţiului bugetar, pe care le prezintă Consiliului de Miniştri.
    ART. 225
    Consiliul de Miniştri analizează lucrările înaintate de Ministerul Finanţelor şi întocmeşte contul general de încheiere a exerciţiului bugetar, pe care îl prezintă, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, spre adoptare Marii Adunări Naţionale, împreună cu coraportul de verificare al Curţii Superioare de Control Financiar.
    ART. 226
    (1) Marea Adunare Naţionala adopta contul general de încheiere a exerciţiului bugetar, cel mai tirziu pînă la finele anului următor celui la care se referă.
    (2) În mod asemănător, consiliile populare aproba conturile generale de încheiere a exerciţiului bugetelor locale, întocmite de către comitetele sau birourile executive respective, după caz.     CAP. 10
    Atribuţii şi raspunderi în elaborarea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bugetului de stat şi a celorlalte planuri financiare
    ART. 227
    (1) Consiliul de Miniştri, organ suprem al administraţiei de stat, exercita conducerea generală a activităţii în domeniul finanţelor, răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, precum şi de realizarea acestuia după adoptarea lui de către Marea Adunare Naţionala.
    (2) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul de Miniştri examinează, periodic, situaţia financiară pe economie şi ramuri sau sectoare de activitate, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, a bugetului de stat şi a celorlalte planuri financiare, efectuează analiza pe ansamblul economiei a rezultatelor activităţii economico-financiare pe bază de bilanţ, stabileşte măsuri pentru menţinerea echilibrului financiar, monetar şi valutar, pentru întărirea continua a rolului finanţelor şi creditului în economie.
    (3) Totodată, Consiliul de Miniştri ia măsuri pentru întărirea răspunderii în gestionarea banului public, instituirea unui regim sever de economii, de reducere a consumurilor, de combatere a oricărei forme de risipa.
    ART. 228
    (1) Ministerul Finanţelor înfăptuieşte politica partidului şi statului în domeniul finanţelor şi acţionează pentru asigurarea echilibrului financiar, monetar şi valutar al tarii.
    (2) În centrul activităţii Ministerului Finanţelor trebuie să stea preocuparea pentru creşterea continua a eficientei în economia naţionala.
    ART. 229
    Ministerul Finanţelor are următoarele atribuţii, raspunzind de îndeplinirea lor:
    a) participa la elaborarea prognozelor şi planurilor cincinale şi anuale de dezvoltare economico-socială a tarii; elaborează, în colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii, planul financiar centralizat, propunerile de plan privind cheltuielile de producţie şi circulaţie, precum şi indicatorii de eficienta economică;
    b) întocmeşte lucrările privind elaborarea proiectului bugetului de stat; urmăreşte şi controlează executarea în bune condiţii a bugetului de stat; îndrumă şi controlează întocmirea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al unităţilor; ia sau propune, după caz, măsuri pentru întărirea răspunderii în gestionarea fondurilor, folosirea raţională a acestora, înlăturarea abaterilor şi întărirea disciplinei de plan şi financiare;
    c) colaborează cu organele centrale de sinteza la elaborarea şi urmărirea executării balanţei veniturilor şi cheltuielilor băneşti ale populaţiei, a planurilor de credite şi de casa, a balanţei de plati externe şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe;
    d) asigura finanţarea ramurilor economiei naţionale pe baza prevederilor planului naţional unic, bugetului de stat şi bugetului de venituri şi cheltuieli; urmăreşte şi determina utilizarea eficienta a fondurilor;
    e) exercita, potrivit legii, în numele statului şi pentru apărarea intereselor acestuia, controlul asupra activităţii economico-financiare a ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, instituţiilor bancare, comitetelor executive ale consiliilor populare, centralelor, întreprinderilor, precum şi a altor unităţi socialiste;
    f) analizează şi avizează indicatorii tehnico-economici prevăzuţi în documentaţia legală pentru obiectivele de investiţii, potrivit legii;
    g) organizează, îndrumă şi controlează stabilirea şi încasarea veniturilor statului datorate de unităţile socialiste; îndrumă şi controlează modul de stabilire a impozitelor, identificarea veniturilor şi încasarea impozitelor şi taxelor de la populaţie;
    h) elaborează, pe baza şi în vederea executării dispoziţiilor legale, norme metodologice cu privire la planificarea financiară, executarea bugetului de stat, stabilirea şi încasarea veniturilor statului, evidenţa contabilă a unităţilor socialiste; stabileşte clasificatia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor;
    i) participa la tratative externe în probleme financiar-valutare, de cooperare economică, precum şi la organizaţiile internaţionale cu caracter financiar;
    j) urmăreşte, împreună cu Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi Banca Română de Comerţ Exterior îndeplinirea obligaţiilor financiare, potrivit contractelor încheiate în cadrul acţiunilor de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică;
    k) reprezintă statul ca subiect de drepturi şi obligaţii în faţa organelor arbitrale, judecătoreşti, precum şi în orice alte situaţii în care acesta participa nemijlocit în nume propriu la raporturi juridice, în cazurile în care legea nu stabileşte, în acest scop, alt organ;
    l) îndeplineşte şi celelalte atribuţii prevăzute în legea sa de organizare şi funcţionare sau în alte dispoziţii legale.
    ART. 230
    Ministerul Finanţelor participa, împreună cu Direcţia Centrala de Statistica, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, băncile şi alte organe centrale interesate la organizarea evidentei avutiei naţionale.
    ART. 231
    Ministerul Finanţelor împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Direcţia Centrala de Statistica, băncile, celelalte organe centrale şi cu ministerele, analizează sistematic, pe baza bilanţurilor contabile, rezultatele activităţii pe ansamblul economiei, pe ramuri şi sectoare de activitate, volumul şi structura stocurilor şi iau sau propun măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare a unităţilor socialiste.
    ART. 232
    Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, Banca de Investiţii şi Banca Română de Comerţ Exterior, ca organe de stat, infaptuiesc şi asigura aplicarea, în activitatea lor, a politicii partidului şi statului în domeniul monetar şi al creditului, potrivit prevederilor prezentei legi şi ale legilor şi statutelor lor de organizare şi funcţionare.
    ART. 233
    (1) Băncile au obligaţia sa controleze, în numele statului şi pentru apărarea intereselor acestuia, modul cum se constituie fondurile băneşti şi se tine evidenta acestora, modul cum sînt folosite mijloacele materiale şi băneşti de unităţile socialiste şi sa ia măsuri pentru identificarea de noi posibilităţi de creştere a veniturilor, încasarea integrală şi la termen a drepturilor în lei şi în valută ale statului, efectuarea cheltuielilor într-un regim sever de economii şi în concordanta cu destinaţia stabilită prin plan, asigurarea restituirii la termen a creditelor acordate.
    (2) Băncile acţionează pentru realizarea sarcinilor ce decurg din planurile de credite şi de casa şi pentru încadrarea circulaţiei băneşti în limitele aprobate. Ele vor elibera fonduri numai în limitele planurilor aprobate şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
    ART. 234
    Băncile, fiecare în sfera sa de activitate, au următoarele atribuţii, raspunzind de îndeplinirea lor:
    a) participa la elaborarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială;
    b) exercita controlul asupra îndeplinirii de către unităţile economice a planurilor de producţie, de circulaţie a mărfurilor şi bugetelor de venituri şi cheltuieli, gospodăririi fondurilor materiale şi băneşti, precum şi asupra folosirii mijloacelor circulante, luînd măsuri operative pentru întărirea disciplinei în domeniul creditului şi al decontărilor;
    c) efectuează operaţii de creditare, decontări şi alte operaţii bancare, precum şi controlul utilizării fondului de retribuire;
    d) efectuează operaţiile privind executarea de casa a bugetului de stat; exercita, potrivit dispoziţiilor legale, controlul realizării veniturilor statului şi al efectuării cheltuielilor de la buget;
    e) participa la elaborarea balanţei de plati externe şi la urmărirea realizării acesteia;
    f) încheie aranjamente bancare în aplicarea acordurilor de plati, convenţiilor de credite şi a altor aranjamente financiare externe; realizează acţiuni de cooperare financiar-bancară.
    ART. 235
    Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, ca banca centrala şi de emisiune, are următoarele atribuţii speciale, raspunzind de îndeplinirea lor:
    a) emite şi pune în circulaţie bilete de banca şi monede metalice, potrivit dispoziţiilor legale;
    b) organizează şi coordonează circulaţia bănească, precum şi activitatea privind creditarea pe termen scurt şi decontările în strinsa concordanta cu cerinţele dezvoltării economiei naţionale; urmăreşte şi analizează fenomenele şi tendintele conjuncturale din sfera circulaţiei băneşti şi a creditului, în procesul realizării planului, actionind pentru asigurarea evoluţiei normale a circulaţiei băneşti şi a creditelor;
    c) elaborează, împreună cu băncile specializate şi alte organe centrale prevăzute de dispoziţiile legale, proiectele planurilor de casa şi de credite pe economie, în baza sarcinilor prevăzute în planul naţional unic şi bugetul de stat;
    d) acorda băncilor specializate credite în completarea fondurilor acestora şi urmăreşte modul cum se administrează aceste mijloace;
    e) organizează operaţiile privind executarea de casa a bugetului de stat, pe baza normelor date cu acordul Ministerului Finanţelor;
    f) stabileşte, modifica sau propune, potrivit dispoziţiilor legale, împreună cu alte organe centrale, în cursul în lei al valutelor străine; organizează şi efectuează, nemijlocit sau prin alte unităţi socialiste, schimbul valutar;
    g) participa, împreună cu alte organe centrale, la elaborarea proiectelor planurilor de repartiţii şi de recuperari de metale preţioase; păstrează şi gestionează rezerva de stat de metale preţioase;
    h) exercita controlul producţiei, prelucrării şi circulaţiei metalelor preţioase, potrivit dispoziţiilor legale;
    i) îndeplineşte şi celelalte atribuţii prevăzute în legea de organizare şi statutul de funcţionare.
    ART. 236
    Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara şi Banca de Investiţii, ca bănci specializate, fiecare în sfera sa de activitate, au următoarele atribuţii specifice în domeniul investiţiilor, raspunzind de îndeplinirea lor:
    a) participa la elaborarea planului de investiţii şi la stabilirea obiectivelor pe centrale şi întreprinderi, actionind în direcţia folosirii la maximum a capacităţilor existente şi utilizării cu înaltă eficienta a fondurilor de investiţii;
    b) efectuează controlul asupra cererilor de mijloace băneşti ale beneficiarilor de investiţii, urmărind utilizarea potrivit normelor şi dispoziţiilor legale a fondurilor puse la dispoziţia lor;
    c) analizează şi avizează documentaţiile tehnico-economice pentru investiţii, în condiţiile legii;
    d) organizează şi efectuează operaţiile de finanţare şi creditare a investiţiilor; controlează constituirea fondurilor de investiţii şi utilizarea lor potrivit destinaţiei stabilite prin plan;
    e) exercita controlul şi acţionează pentru realizarea planului de investiţii;
    f) îndeplinesc şi celelalte atribuţii prevăzute în legile de organizare şi statutele de funcţionare.
    ART. 237
    Banca Română de Comerţ Exterior, ca banca specializată pentru efectuarea operaţiilor cu strainatatea, are următoarele atribuţii specifice, raspunzind de îndeplinirea lor:
    a) organizează şi efectuează încasările şi plăţile privind operaţiile de comerţ exterior, administrează disponibilităţile în mijloace de plată străine; cumpara şi vinde în ţara şi străinătate valute efective, efecte de comerţ, precum şi titluri şi obligaţii străine;
    b) încheie aranjamente de corespondent cu bănci şi instituţii financiare străine;
    c) primeşte şi acorda credite în valută din şi în străinătate în care scop încheie convenţii sau alte aranjamente de credit; acorda credite în valută unităţilor economice române cu activitate de comerţ exterior, precum şi societăţilor mixte cu sediul în ţara, în conformitate cu normele legale;
    d) emite efecte de comerţ în favoarea unor beneficiari din străinătate şi accepta efecte de comerţ emise asupra sa; avalizeaza şi girează efecte de comerţ emise de terţi, emite şi primeşte garanţii pentru aranjamente de plată în străinătate;
    e) îndeplineşte şi celelalte atribuţii prevăzute în legea de organizare şi statutul de funcţionare.
    ART. 238
    În exercitarea atribuţiilor lor, Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi băncile specializate elaborează, pe baza şi în aplicarea dispoziţiilor legale, norme metodologice cu privire la planificarea şi acordarea creditelor pentru producţie şi circulaţia mărfurilor, finanţarea şi creditarea investiţiilor, efectuarea plăţilor fără numerar şi a operaţiilor cu numerar, efectuarea decontărilor externe, calcularea, eliberarea şi controlul utilizării fondului de retribuire şi cu privire la alte operaţii bancare.
    ART. 239
    Casa de Economii şi Consemnaţiuni a Republicii Socialiste România, ca instituţie bancară specializată în relaţiile cu populaţia, are următoarele atribuţii, raspunzind de îndeplinirea lor:
    a) organizează atragerea economiilor băneşti ale populaţiei; efectuează operaţii de primire spre păstrare a acestora şi a sumelor consemnate;
    b) efectuează operaţii de creditare a populaţiei pentru construirea de locuinţe proprietate personală şi pentru cumpărarea de locuinţe din fondul de stat, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege;
    c) efectuează operaţii privind executarea de casa a bugetului de stat şi alte operaţii de încasări şi plati şi asigura deservirea bancară a unităţilor şi organizaţiilor care îşi păstrează mijloacele băneşti în conturi la C.E.C.;
    d) îndeplineşte şi celelalte atribuţii prevăzute în legea de organizare şi statutul de funcţionare.
    ART. 240
    (1) Cooperativele de credit acorda membrilor lor împrumuturi din fonduri proprii, în scopurile şi în condiţiile prevăzute de statutul lor şi de alte dispoziţii legale.
    (2) Cooperativele de credit pot efectua, pe baza convenţiilor încheiate, operaţii de mandat pentru alte instituţii.
    ART. 241
    Administraţia Asigurărilor de Stat are ca atribuţii, de îndeplinirea cărora răspunde, organizarea activităţii asigurărilor de bunuri, persoane şi răspundere civilă, stabilirea sau propunerea de măsuri în scopul dezvoltării continue a acestora, perfecţionarea instrumentelor specifice şi îmbunătăţirea servirii asiguraţilor, precum şi alte sarcini prevăzute de legea de organizare şi funcţionare.
    ART. 242
    (1) Consiliul Financiar-Bancar, organ consultativ al Consiliului de Miniştri, analizează fenomenele şi tendintele ce apar în domeniul financiar, monetar şi valutar, elaborează studii şi analize şi prezintă propuneri de măsuri pentru traducerea în viaţa a politicii financiare şi monetare a partidului şi statului, sporirea eficientei fondurilor materiale şi băneşti, întărirea puterii de cumpărare a monedei naţionale, folosirea activa a pirghiilor financiare.
    (2) Consiliul Financiar-Bancar acţionează şi stabileşte măsuri, potrivit legii, pentru aplicarea cu fermitate a politicii financiare a Partidului Comunist Roman în economie şi pentru folosirea pirghiei finanţelor în controlul activităţii economico-sociale.
    ART. 243
    (1) Curtea Superioară de Control Financiar, organ al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, exercita, potrivit legii sale de organizare şi funcţionare, controlul financiar preventiv şi ulterior, urmărind respectarea hotărîrilor de partid şi legilor tarii, creşterea eficientei economice şi sociale a fondurilor în toate domeniile de activitate, gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale şi băneşti, întărirea disciplinei financiare, sprijinirea unităţilor socialiste în stabilirea de soluţii şi măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea deficienţelor, îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a acestora; exercita atribuţii jurisdicţionale privind răspunderea patrimonială pentru pagube aduse avutului obştesc şi răspunderea administrativă pentru încălcarea dispoziţiilor legale cu caracter financiar.
    (2) Curtea Superioară de Control Financiar orienteaza şi coordonează activitatea de control financiar-bancar, asigurind unitatea de conceptie, de metoda şi de desfăşurare a acesteia.
    ART. 244
    Ministerele şi celelalte organe centrale, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în domeniul financiar, acţionează şi răspund de:
    a) elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi asigurarea îndeplinirii prevederilor acestuia; realizarea integrală, pe ansamblul ministerului şi pe fiecare unitate subordonata a beneficiilor şi a celorlalte acumulari băneşti planificate, a resurselor pentru finanţarea investiţiilor, îndeplinirea la timp şi în proportiile stabilite prin plan a obligaţiilor privind restituirea către societate a sumelor primite pentru investiţii şi mijloace circulante, precum şi a obligaţiilor privind vărsămintele la bugetul statului; constituirea şi utilizarea legală şi eficienta a fondurilor;
    b) creşterea eficientei produselor exportate, lucrărilor executate şi serviciilor externe prestate, înfăptuirea în condiţii de eficienta a acţiunilor de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internationala;
    c) analiza pe bază de bilanţ a activităţii economico-financiare a unităţilor subordonate şi luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea continua a acesteia, pentru creşterea aportului ramurilor la dezvoltarea economică şi socială a tarii;
    d) exercitarea sistematica a controlului asupra activităţii unităţilor subordonate, pentru realizarea veniturilor şi încadrarea în cheltuielile prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli, folosirea cu eficienta ridicată a bazei tehnico-materiale de care dispun;
    e) îndeplinirea altor sarcini prevăzute prin dispoziţii legale.
    ART. 245
    Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi birourile executive ale consiliilor populare ale oraşelor şi comunelor, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în domeniul financiar, acţionează şi răspund, după caz, de:
    a) asigurarea autofinantarii unităţilor administrativ-teritoriale prin sporirea permanenta a veniturilor proprii;
    b) elaborarea şi executarea în bune condiţii a bugetului de venituri şi cheltuieli propriu şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, precum şi ale celorlalte unităţi subordonate; constituirea şi utilizarea legală şi eficienta a fondurilor;
    c) elaborarea şi urmărirea realizării planurilor financiare în profil teritorial;
    d) organizarea, îndrumarea şi controlul activităţii organelor locale de specialitate cu privire la stabilirea şi încasarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri bugetare;
    e) exercitarea sistematica a controlului activităţii economico-financiare a unităţilor subordonate în vederea intaririi autogestiunii şi autogospodaririi, disciplinei de plan şi financiare, precum şi apărării avutului obştesc;
    f) analiza bilanţurilor contabile şi luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea continua a indicatorilor economici şi financiari ai unităţilor subordonate;
    g) îndeplinirea altor sarcini prevăzute de dispoziţiile legale.
    ART. 246
    (1) În îndeplinirea sarcinilor în domeniul finanţelor locale, pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt organizate, ca organe locale de specialitate, administraţiile financiare, care sînt subordonate şi Ministerului Finanţelor.
    (2) Administraţiile financiare au următoarele atribuţii, raspunzind de îndeplinirea lor:
    a) întocmesc lucrările privind elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bugetelor locale;
    b) urmăresc executarea în bune condiţii a bugetului de venituri şi cheltuieli, a bugetelor locale, precum şi modul în care se realizează indicatorii financiari de către unităţile locale, potrivit destinaţiei şi în limitele stabilite, cu respectarea dispoziţiilor legale;
    c) elaborează, în colaborare cu organele de planificare teritorială şi cu unităţile bancare, planul financiar în profil teritorial şi urmăresc periodic realizarea acestuia;
    d) participa la elaborarea proiectelor planurilor de credite şi a planului de casa, precum şi la urmărirea realizării acestor planuri;
    e) efectuează, potrivit dispoziţiilor legale, impunerea persoanelor fizice şi juridice şi stabilesc primele la asigurările prin efectul legii;
    f) urmăresc încasarea integrală a impozitelor, taxelor şi a altor venituri ale bugetelor locale, precum şi a primelor la asigurările prin efectul legii;
    g) organizează operaţiile de finanţare şi cele de evidenta a executării bugetelor locale;
    h) întocmesc dări de seama asupra executării bugetelor locale şi elaborează lucrările privind contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
    i) participa la elaborarea lucrărilor de planificare în profil teritorial;
    j) îndrumă şi controlează activitatea organelor locale de specialitate ierarhic inferioare;
    k) îndeplinesc şi alte atribuţii, potrivit dispoziţiilor legale.
    (3) Pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare municipale şi birourile executive ale consiliilor populare orăşeneşti sînt organizate circumscripţii financiare sau servicii financiare, după caz, care îndeplinesc atribuţiile prevăzute la alineatul precedent, adaptate la specificul lor.
    ART. 247
    (1) Coordonarea în profil teritorial a măsurilor privind aplicarea politicii partidului şi statului în domeniul financiar, monetar şi de credit se realizează prin comisii financiar-bancare teritoriale, ce se organizează în fiecare judeţ şi la municipiul Bucureşti.
    (2) Comisia financiar-bancară teritorială examinează proiectul planului financiar în profil teritorial şi modul de îndeplinire a acestuia; coordonează activitatea de control privind veniturile de stat şi impozitele şi taxele de la populaţie; organizează la unităţile de interes republican şi local acţiuni complexe de analiza şi control privind elaborarea şi fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli, gospodărirea resurselor materiale şi băneşti, respectarea disciplinei de plan şi financiare şi a dispoziţiilor legale în domeniul preţurilor; analizează periodic modul de îndeplinire a planurilor de credite, de casa, utilizarea fondurilor de investiţii şi rezultatele economico-financiare ale unităţilor socialiste din judeţ; examinează probleme privind evidenţa contabilă şi organizează modul de verificare şi analiza de către organele financiar-bancare şi de statistica a bilanţurilor contabile anuale ale unităţilor socialiste; analizează şi alte probleme din domeniul financiar, monetar şi de credit, care prezintă interes deosebit.
    ART. 248
    Centralele şi întreprinderile, în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în domeniul financiar, acţionează şi răspund pentru:
    a) elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi asigurarea îndeplinirii prevederilor acestuia; realizarea integrală a beneficiilor şi a celorlalte acumulari băneşti planificate, a resurselor pentru finanţarea investiţiilor; îndeplinirea la timp şi în proportiile stabilite prin plan a obligaţiilor privind restituirea către societate a sumelor primite pentru investiţii şi mijloace circulante, precum şi a obligaţiilor privind vărsămintele la bugetul statului; constituirea şi utilizarea legală şi eficienta a fondurilor; menţinerea permanenta a capacităţii de plată;
    b) creşterea eficientei produselor exportate, lucrărilor executate şi serviciilor externe prestate; înfăptuirea în condiţii de eficienta a acţiunilor de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internationala;
    c) folosirea cu eficienta maxima, în condiţiile stabilite de lege şi în concordanta cu prevederile planului, a resurselor materiale şi forţei de muncă, a fondurilor de producţie şi de investiţii, asigurind reducerea permanenta a cheltuielilor de producţie şi, îndeosebi, a celor materiale; întărirea continua a autogestiunii economico-financiare;
    d) organizarea evidentei contabile şi exercitarea unui control financiar riguros asupra modului în care sînt aplicate legile şi hotărîrile, dispoziţiile organelor ierarhic superioare şi propriile hotărîri, pentru întărirea răspunderii, a ordinii şi disciplinei în gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti;
    e) îndeplinirea celorlalte atribuţii stabilite prin Legea cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat şi prin alte dispoziţii legale.
    ART. 249
    (1) Organele de conducere colectivă ale unităţilor socialiste asigura participarea nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea întregii activităţi economico-financiare, dezbaterea şi soluţionarea problemelor economice şi financiare importante ale unităţii şi răspund de elaborarea şi înfăptuirea măsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan.
    (2) Consiliile oamenilor muncii au obligaţia să prezinte adunării generale a oamenilor muncii, pentru adoptare, bugetul de venituri şi cheltuieli, analiza activităţii economico-financiare pe bază de bilanţ, sarcinile şi obiectivele pentru perioada următoare şi măsurile organizatorice şi tehnice în vederea realizării lor.
    ART. 250
    (1) Conducătorul unităţii socialiste şi conducătorul compartimentului financiar-contabil răspund faţă de stat şi faţă de colectivul de oameni ai muncii al unităţii, de respectarea disciplinei de plan, contractuale şi financiare, de luarea măsurilor pentru asigurarea integrităţii avutului obştesc, dezvoltarea şi gospodărirea eficienta a resurselor materiale şi băneşti, avînd obligaţia de a refuza, în condiţiile legii, orice operaţie patrimonială care contravine dispoziţiilor legale.
    (2) Angajarea cheltuielilor materiale şi băneşti ale unităţii se face, potrivit legii, numai de către directorul şi conducătorul compartimentului financiar-contabil al acesteia.
    (3) Conducătorul compartimentului financiar-contabil are obligaţia de a exercita controlul financiar preventiv cu privire la indicatorii de eficienta economică asupra documentaţiei tehnico-economice, înainte de prezentarea la aprobare, urmărind, în special, asigurarea desfacerii producţiei pe piaţa interna şi la export, cît şi a competitivitatii acesteia sub aspectul calităţii şi eficientei, obţinerea unor indicatori de eficienta superiori celor realizaţi la capacitatile de producţie existente similare, ţinînd seama şi de evoluţia tehnica şi economică în perspectiva, reducerea costului investiţiilor. Totodată, exercita controlul financiar preventiv asupra documentaţiei prin care se angajează plati în valută, urmărind asigurarea eficientei fondurilor utilizate şi încadrarea în echilibrul financiar şi valutar planificat.
    ART. 251
    Conducătorul unităţii socialiste la numirea în funcţie preia, în condiţiile legii, administrarea patrimoniului unităţii asumîndu-şi prin contract angajamentul şi răspunderea de a gospodari cu grija şi eficient şi de a dezvolta mijloacele materiale şi băneşti ale unităţii.
    ART. 252
    Conducătorul compartimentului financiar-contabil răspunde de activitatea financiar-contabila, în care scop:
    a) asigura, în conformitate cu dispoziţiile legale, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi urmărirea modului de îndeplinire a indicatorilor economico-financiari şi ia sau propune măsuri pentru creşterea rentabilitatii, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, realizarea resurselor de constituire a fondurilor proprii, gospodărirea judicioasă a acestor fonduri, a celorlalte mijloace materiale şi băneşti şi îndeplinirea obligaţiilor financiare ale unităţii;
    b) organizează contabilitatea şi întocmirea bilanţurilor contabile;
    c) asigura îndeplinirea atribuţiilor ce revin compartimentului financiar-contabil cu privire la controlul financiar preventiv, controlul operativ curent şi analiza pe bază de bilanţ a rezultatelor activităţii unităţii; urmăreşte constituirea fondurilor planificate şi utilizarea acestora potrivit destinaţiei, cu respectarea dispoziţiilor legale.
    ART. 253
    (1) Conducătorul compartimentului financiar-contabil, precum şi organele însărcinate cu efectuarea controlului financiar preventiv vor refuza viza pentru comenzile, contractele, documentele de decontare şi alte documente din care decurg obligaţii financiare, pentru aprovizionari peste necesar sau aferente fabricării de produse fără desfacere asigurata, precum şi pentru documentele din care rezultă depăşirea consumurilor normate de materiale şi manopera.
    (2) Organele de control financiar preventiv răspund împreună cu conducerile unităţilor socialiste în cazul în care au acordat viza pentru aprovizionari nerationale sau pentru introducerea în fabricaţie a unor produse fără desfacere asigurata.
    ART. 254
    Conducătorii compartimentelor de aprovizionare, producţie, desfacere, organizarea muncii şi ai celorlalte compartimente, fiecare în sectorul sau de activitate, au obligaţia să se preocupe de creşterea eficientei economice, să respecte disciplina de plan, financiară şi contractuală şi răspund, în condiţiile legii, de stabilirea cererilor şi comenzilor de materiale în stricta concordanta cu producţia planificata, încadrarea în cheltuielile de producţie aprobate, respectarea dispoziţiilor legale privitoare la normele de consum, nivelul stocurilor, calitatea şi desfacerea produselor, încadrarea şi retribuirea personalului, precum şi altor dispoziţii care reglementează activitatea economică.
    ART. 255
    Obligaţiile care revin conducătorului compartimentului financiar-contabil, precum şi conducătorilor celorlalte compartimente se înscriu în contractele ce se încheie la numirea lor în funcţie, pe baza prevederilor prezentei legi şi a altor dispoziţii legale.
    ART. 256
    Conducătorii unităţilor socialiste, celelalte persoane cu funcţii de conducere, precum şi personalul în subordine, fiecare în baza atribuţiilor stabilite, răspund disciplinar, material, civil, contraventional sau penal, după caz, atunci cînd nu respecta obligaţiile ce le revin.     CAP. 11
    Dispoziţii finale
    ART. 257
    (1) Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1973.
    (2) Pe aceeaşi dată se abroga Legea nr. 3/1949 asupra întocmirii, executării şi încheierii bugetului general al Republicii Populare Române, Decretul nr. 265/1949 privind obligativitatea contractelor scrise şi reglementarea plăţilor între întreprinderi şi organizaţii economice, Decretul nr. 485/1954 privind autorizarea Ministerului Finanţelor de a aproba suplimentari la unele planuri financiare, precum şi orice alte dispoziţii contrare. "


    ART. II
    Modificările şi completările dispuse prin prezenta lege se aplică începînd cu activitatea anului 1979.
    Sînt supuse obligaţiei de restituire şi sumele primite în anul 1978 de la centrale sau de la bugetul de stat pentru finanţarea investiţiilor, diminuate cu amortizarea fondurilor fixe şi alte resurse pentru investiţii vărsate la centrale în această perioadă.

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016