Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 188 din 1 iulie 1930 pentru infiintarea de silozuri
ART. 1 Silozurile, pentru depozitarea şi condiţionarea produselor agricole şi derivatelor lor, vor funcţiona dupã normele prevãzute în legea asupra magazinelor generale din 28 Iunie 1881, modificatã în 6 Iunie 1892, cu derogarile prevãzute în prezenta lege. ART. 2 Silozurile pot fi construite şi exploatate de cãtre Stat direct, sau de una ori mai multe societãţi la cari Statul va fi participant cu minimum 35% din capitalul social în numerar sau cu aport în natura. În cota sa Statul îşi va putea asocia cu aport în numerar sau în natura: Instituţiile cooperative, Camerele de comerţ şi de industrie şi societãţile de credit agricol, asociaţiunile şi sindicatele de producãtori agricoli. ART. 3 Societãţile se înfiinţeazã pe regiuni. În cuprinsul regiunii respective, o singura Societate va beneficia de scutirile, privilegiile şi avantajele prezentei legi. Se poate însã infiinta o singura Societate pentru întreg cuprinsul tarii, în care caz se va bucura în mod exclusiv de toate avantajele legii de fata. Drepturile câştigate se respecta. ART. 4 Societãţile de silozuri, pentru a se putea constitui şi funcţiona, au nevoie, pe lângã îndeplinirea celorlalte formalitãţi cerute de codul de comerţ sau de legea pentru organizarea şi administrarea pe baze comerciale a întreprinderilor şi avutiilor publice, de autorizaţiunea Consiliului de Miniştri. Societatea se înfiinţeazã pentru o durata care sa asigure amortizarea în condiţiuni prielnice, pentru deponentii de mãrfuri, a capitalului investit, dar în nici un caz nu va trece de 50 ani. La expirarea termenului stipulat, silozurile cu toate instalaţiile lor şi inventarul societãţii, trec de drept şi gratuit în proprietatea Statului, Societatea se obliga sa construiascã sau sa amenajeze silozuri în mãsura trebuintelor, Statul rezervandu-şi dreptul de a pretinde mãrirea capacitãţii când necesitãţile publice o vor cere. Aprecierea acestor necesitaţi se va face prin comun acord. În caz de neînţelegere se va recurge la comisia de arbitri prevãzutã la art. 18. Statul va pune la dispoziţia societãţii terenurile necesare construcţiei şi functionarii silozurilor, asigurând totodatã, fãrã taxe speciale, legatura de C.F.R. între acestea şi gara din apropiere. Terenurile alese pentru construirea silozurilor vor fi cat mai apropiate de centrele de C.F. sau de o apa navigabila. Terenurile Statului vor fi cedate contra unui numãr de acţiuni în limitele cotei sale sau contra numerar. Terenurile particulare necesare construirii şi functionarii silozurilor se declara de utilitate publica. Ele vor fi expropriate la cererea colectivã a Ministerelor Agriculturii şi Domeniilor şi de Industrie şi Comerţ dupã normele legilor de expropriere pentru cauza de utilitate publica aflate în vigoare pe teritoriul unde sunt situate. Pentru a înlesni deservirea silozurilor, în regiunea respectiva, societatea va avea dreptul: Sa amenajeze râurile proprii pentru navigabilitate, sa construiascã canaluri şi sa imbunatateasca drumurile de acces. Aceste lucrãri se vor efectua dupã un plan aprobat de Stat, care îşi rezerva dreptul de a decide. ART. 5 Proiectele tehnice complete şi devizele pe baza cãrora se vor construi silozurile vor fi aprobate în prealabil de cãtre Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi celui de Industrie şi Comerţ, cu avizul consiliului superior al silozurilor, prevãzut în prezenta lege. ART. 6 Societãţile de silozuri au dreptul de a elibera recepise-warante cari sa se bucure de privilegiile prevãzute la legea magazinelor generale din 28 Iunie 1881, cu modificãrile din 6 Iunie 1892; Banca Nationala e autorizata sa considere ca intrepozite în sensul art. 20, alin. g, al statutelor sale, toate silozurile aparţinând societãţilor de silozuri autorizate. Banca Nationala poate încheia convenţiuni speciale cu societãţile de silozuri, urmând ca recepisele-warante, eliberate de acestea, sa se bucure de avantajele prevãzute de statutele şi de legea Bãncii Naţionale. Banca Nationala nu va face avansuri asupra altor recepise-warante de cereale şi derivate, decât asupra acelora eliberate de societãţile de silozuri. Drepturile câştigate vor fi respectate. ART. 7 Se vor bucura de avantajele recepisei-warante, prevãzute la art. 6, şi magaziile proprii la inmagazinare pe care societatea le va administra ca accesorii silozurilor. ART. 8 În staţiunile de C.F.R., în apropierea cãror vor funcţiona silozuri, Regia Autonomã a C.F.R. nu va mai putea întrebuinţa magaziile sale proprii decât pentru intrepozitarea strict necesarã pana la expedierea lor. În acelaşi timp Regia Autonomã a C.F.R. nu va putea elibera recepise-warante în sensul art. 6. Pana la începerea functionarii silozurilor într-o staţiune sau regiune, Regia Autonomã C.F.R. este autorizata sa elibereze recepise-warante, care sa se bucure de privilegiile prevãzute de legea din 28 Iunie 1881, iar Banca Nationala este autorizata sa considere ca intrepozite, în sensul art. 20, alin. g al statutelor sale, magaziile C.F.R. Banca Centrala Cooperativa şi Centrala Cooperativa Import şi Export, cu societãţile cooperative afiliate lor, vor acorda avansuri numai pe cerealele şi derivatele lor depozitate în silozuri, cu excepţia zonelor unde ele nu fiinteaza. ART. 9 La constituire societãţii se vor prevedea normele dupã cari se vor stabili tarifele de intrepozitare în silozurile publice. Tarifele minimale vor fi calculate astfel ca sa acopere: a) Cheltuielile de manipulare şi intrepozitare a cerealelor; b) Cheltuielile de personal, şi c) Cheltuielile generale. În aceste din urma cheltuieli se va recunoaşte în special: 1. Cota anuala uniforma de amortizare a investitiunilor pana la epoca când silozurile urmeazã sa reintre în patrimoniul Statului, precum, şi 2. Un beneficiu net minimal care se va stabili prin actul de constituire al societãţii. ART. 10 În cazul când s-ar constata ca tarifele anuale, calculate conform art. 9, ar fi împovãrãtoare pentru deponenti, Statul va putea sa le reducã chiar în cursul anului, respectând însã minimalul prevãzut la art. 9. ART. 11 Toate tarifele silozurilor şi modificãrile lor, înainte de a intra în vigoare, se vor aduce la cunostinta publica prin publicaţii detailate. Ele se vor aplica în mod egal tuturor deponentilor. În manipularea cerealelor, atât la încãrcarea cat şi la descãrcarea din silozuri, nici un fel de preferinta nu poate fi acordatã unui deponent asupra altora. ART. 12 Societãţile de silozuri nu pot sa facã comerţ de cereale pe cont propriu sau în comision. Ele nu pot intra nici într-un fel de participaţie, asociaţie sau tovarasie cu alte instituţiuni sau cu particulari cari fac astfel de operaţiuni. ART. 13 Statul garanteazã actionarilor o renta neta de 7% la capitalul efectiv vãrsat. În timpul perioadei de construcţie a unui siloz, pana la punerea lui în exploatare, procentul de 7% la cheltuielile de construcţie se capitalizeaza la finele fiecãrui an bugetar. În cazul când, la finele anului bugetar, ar rezulta pierdere, Statul se obliga a o acoperi. ART. 14 Societãţile de silozuri vor fi scutite, timp de 15 ani de la înfiinţarea lor, de orice impozite şi de taxe cãtre Stat, judeţ sau comuna, pentru terenurile, clãdirile, registrele, actele şi operaţiunile lor. De asemenea maşinile importate pentru construcţia şi utilajul silozurilor publice vor fi scutite de taxele vamale. ART. 15 Dupã 25 de ani de funcţionare, Statul are dreptul sa rascumpere silozurile, cu întreg inventarul Societãţii, plãtind partea neamortizata din valoarea lor, cu un plus suplimentar de 15% asupra acestei pãrţi neamortizate. În acest caz Statul este obligat sa plãteascã funcţionarilor pe cari i-ar concedia o despãgubire echivalenta cu salariul pe care l-ar primi în timp de un an. ART. 16 În caz de rasboiu, fie ca societatea de silozuri fi impiedecata sa continue exploatarea silozurilor, fie ca Statul ar socoti ca este în interesul sau exploatarea directa, el va lua administraţia întregei întreprinderi, asigurând actionarilor renta minimala de 7% la capitalul vãrsat. În acest caz durata de funcţionare se prelungeşte automat cu timpul cat întreprinderea a fost exploatatã de Stat. ART. 17 Consiliul de administraţie şi comitetul censorilor la societãţile de silozuri vor fi alcãtuite din reprezentanţi ai Statului şi ai actionarilor proporţional cu aportul lor în constituirea capitalului, cu respectarea dispoziţiunilor din codul de comerţ. ART. 18 Eventualele neintelegeri între Stat şi societatea de silozuri, rezultate din aplicarea prezentei legi şi din a statutelor sale, vor fi supuse, în ultima instanta, hotãrîrii unui comitet de arbitri compus dintr-un arbitru desemnat de Stat, dintr-un arbitru desemnat de societatea de silozuri şi dintr-un supra-arbitru desemnat de aceştia. Statutele societãţii vor preciza calea de urmat, în caz ca cei doi arbitri nu se înţeleg în desemnarea supra-arbitrului. Prin derogare de la legea pentru organizarea şi administrarea pe baze comerciale a întreprinderilor şi avutiilor publice, comisarul guvernului, numit pe lângã societate, va inainta cererea sa formulatã, impotriva deciziunilor consiliului de administraţie al societãţii, tot înaintea acestui comitet de arbitri. ART. 19 Supravegherea aplicãrii prezentei legi se va face sub rãspunderea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, de cãtre un consiliu superior al silozurilor publice. Acest Consiliu se compune din: 1. Un membru desemnat de Ministerul Agriculturii; 2. Un membru desemnat de Ministerul de Industrie şi Comerţ; 3. Un membru desemnat de Regia Autonomã C.F.R.; 4. Un membru desemnat de Regia Autonomã a Porturilor; 5. Un membru desemnat de societãţile de silozuri publice. Membrii Consiliului sunt desemnaţi pe termen de 5 ani. -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
