Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE Nr. 187 din 23 martie 1945  pentru infaptuirea reformei agrare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE Nr. 187 din 23 martie 1945 pentru infaptuirea reformei agrare

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 68 bis din 23 martie 1945
CAP. 1
Scopul legii (Dispoziţiuni generale)

ART. 1
Reforma agrarã este pentru ţara noastrã o necesitate nationala, economicã şi socialã.
Agricultura României se va sprijini pe gospodãrii puternice, sanatoase şi productive, pe gospodãrii care sunt proprietatea particularã a celor care le stapinesc.
ART. 2
Scopul reformei agrare este:
a) Mãrirea suprafeţelor arabile ale gospodariilor taranesti existente, care au mai puţin de 5 ha;
b) Crearea de noi gospodãrii taranesti individuale pentru muncitorii agricoli fãrã pãmînt;
c) Înfiinţarea prin apropierea oraşelor şi a localitãţilor industriale, a unor grãdini de zarzavaturi pentru aprovizionarea muncitorilor, funcţionarilor şi meseriasilor;
d) Rezervarea unor terenuri pentru şcoli agricole şi ferme experimentale model în vederea ridicãrii nivelului culturilor agricole, a producţiei de seminţe selecţionate, a creşterii vitelor şi creãrii şi desvoltarii industriei agricole, terenuri care vor fi sub administrarea Statului.

CAP. 2
Exproprierea

ART. 3
În scopul infaptuirii reformei agrare, trec asupra Statului pentru a fi împãrţite plugarilor îndreptãţiţi la improprietarire şi pentru a constitui rezervele prevãzute la art. 2, pct. c şi d, urmãtoarele bunuri agricole cu inventarul viu şi mort afectat lor;
a) Paminturile şi proprietãţile agrare de orice fel aparţinînd cetãţenilor germani şi cetãţeni romani, persoane fizice sau juridice, de naţionalitate (origine etnicã) germanã, care au colaborat cu Germania hitlerista.
b) Paminturile şi alte proprietãţi ale criminalilor de razboiu şi ale celor vinovaţi de dezastrul tarii;
c) Paminturile celor care s-au refugiat în ţãrile cu care România este în stare de razboiu ori s-au refugiat în strãinãtate dupã data de 23 August 1944;
d) Terenurile şi toate bunurile agricole ale absenteistilor;
e) Terenurile a celor care în ultimii şapte ani consecutivi nu şi-au cultivat paminturile în regie proprie, cu excepţia loturilor pînã la 10 ha;
f) Bunurile agricole de orice fel ale cetãţenilor romani care s-au înscris voluntari pentru a lupta impotriva Naţiunilor Unite;
g) Bunurile de mana moarta.
h) Prisosul terenurilor agricole constituind proprietãţi ale persoanelor fizice care depãşesc suprafata de 50 ha, şi anume: pãmîntul arabil, livezile, fanetele, baltile şi iazurile artificiale, fie ca servesc sau nu pentru pescuit, mlastinile şi terenurile inundabile.
ART. 4
Constructiunile, conacele, armanele, drumurile, livezile şi orice lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, cu toate instalaţiile lor, vor fi cuprinse în cota de 50 ha, prevãzutã la art. 3, pct. h, proprietarul având dreptul de a alege cota rezervatã pentru dinsul de unde voeşte, dar într-un singur loc.
ART. 5
Se considera ca o singura proprietate agricolã în ce priveşte aplicarea art. 3, pct. h:
a) Terenurile agricole aparţinând aceluiaşi proprietar, aflate în diferite pãrţi ale tarii;
b) Proprietãţile agricole ale soţului şi sotiei.
În cazul când sotia are proprietate separatã de a soţului, mostenita sau primitã ca zestre înainte sau dupã cãsãtorie şi doveditã cu acte, va rãmâne asupra sotiei 10 ha, cu latitudinea din partea soţilor de a-şi rezerva cotele legale din una sau ambele proprietãţi, dupã buna lor învoiala;
c) Proprietãţile agricole ale pãrinţilor şi copiilor minori;
d) Bunurile agricole aflate în coproprietate.
ART. 6
Tractoarele, batozele, locomobilele, seceratoarele şi combinele de pe bunurile agricole prevãzute la art. 3, trec asupra Statului, care va crea centre judeţene de închiriat maşini agricole la dispoziţia agricultorilor. Celelalte unelte agricole şi animale de tracţiune trec asupra Statului, proporţional cu suprafata de teren agricol expropriat şi vor fi date taranilor improprietariti.
ART. 7
Toate bunurile agricole arãtate în art. 3 şi 6 trec imediat, fãrã nicio despãgubire, pe deplin, în proprietatea Statului, pentru scopurile arãtate la art. 2.

CAP. 3
Excepţii dela exproprieri

ART. 8
Sunt exceptate dela expropriere şi lãsate în proprietatea actualilor titulari: orezariile existente, bunurile agricole aparţinând mãnãstirilor, mitropoliilor, episcopiilor, bisericilor, parohiilor şi aşezãmintelor bisericesti, bunurile Domeniilor Coroanei, ale Eforiilor şi Aşezãmintelor spitaliceşti, precum şi cele ale Academiei Romane, Casei Scoalelor şi celorlalte aşezãminte de cultura, ale composesoratelor, urbariatelor, obstiilor şi cooperativelor sãteşti, de asemeni şi fanetele şi pasunele aparţinând comunelor şi în general toate bunurile fãcând parte din patrimoniul Statului.

CAP. 4
Procedura exproprierii şi împroprietãririi

ART. 9
Primãrii comunelor rurale sunt obligaţi ca în termen de 10 zile dela publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial sa întruneascã în adunare generalã pe toţi taranii plugari din comuna respectiva, fãrã pãmânt sau care au pana la 5 ha, teren proprietate, pentru alegerea comitetului local de improprietarire, compus din 7-15 membri.
Rezultatul alegerii va fi înscris într-un proces-verbal semnat de toţi cei prezenţi.
ART. 10
În scopul colaborãrii cu organele de Stat, pentru înfãptuirea reformei agrare, se creiaza comisii de plasa pentru a coordona lucrãrile reformei agrare şi a hotãrî asupra diferendelor între sate şi comune, precum şi între proprietari şi cei îndreptãţiţi la improprietarire, diferende nãscute din aplicarea reformei agrare.
Comisiile de plasa se compun din membrii delegaţi de comitetele locale, fiecare Comitet trimiţând câte doi delegaţi. Comitetele de plasa pot admite îndreptãţiţi la improprietarire şi din alta plasa.
Preşedintele comisiei de plasa pentru reforma agrarã va fi delegat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. El poate fi un magistrat sau jurist.
ART. 11
Comitetele locale pe comune fac tabelele bunurilor agricole care urmeazã a fi trecute asupra Statului, tabelele celor îndreptãţiţi la improprietarire şi la repartizarea de inventar agricol trecut asupra Statului, precum şi tabelele comunelor lipsite de pasune.
ART. 12
La improprietarire vor avea intaietate ostasii care sunt concentraţi sau mobilizati şi toţi cei care au luptat impotriva Germaniei hitleriste.
ART. 13
Prefectura de judeţ, în urma încheierii lucrãrilor de improprietarire, va elibera titlul de proprietate celor improprietariti, precum şi comunelor pentru islazuri, asupra loturilor ce li s-au atribuit.
ART. 14
Mãrimea loturilor gospodariilor noi create ca şi mãrimea loturilor gospodariilor mici, se va determina în raport cu rezerva de pãmânt existenta în raza plasei. De asemenea şi în ce priveşte fanetele şi islazurile.
ART. 15
Mãrimea loturilor de improprietarire nu va trece de 5 ha, în afarã cazurilor de strãmutare în vederea împroprietãririi în alte regiuni, când loturile vor putea fi mai mari. Mãsurarea lor va fi certificatã de cãtre organele Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.
ART. 16
Preţul pãmîntului pentru improprietarire va fi egal cu al unei recolte mijlocii anuale la hectar, socotit astfel:
În grâu: 1.000 kg.
În porumb: 1.200 kg.
Noii improprietariti plãtesc în bani sau în natura 10% din preţul de cumpãrare, restul preţului de cumpãrare va fi plãtit în rate, dupã cum urmeazã:
Pentru cei cu pãmînt puţin, în 10 ani.
Pentru cei fãrã pãmînt, în 20 ani.
În caz de plata în bani, preţul va fi acel al graului pe piata libera la 1 Martie 1945.
ART. 17
Cei fãrã pãmînt pot capata dela prefectura, dupã rezoluţia comisiei de plasa pentru reforma agrarã, o amînare a plãţii primei rate pe un termen pana la 3 ani.
ART. 18
În cazurile în care împãrţirea mosiilor s-a fãcut pana la data publicãrii prezentei legi, comitetul local de improprietarire va întocmi tablouri noi, în conformitate cu legea de fata.
Tabloul celor îndreptãţiţi va fi înaintat la prefectura judeţului respectiv, pentru ca odatã cu eliberarea titlului de proprietate, sa se facã înscrierea proprietãţii în cartea funciarã sau în registrele constatatoare ale proprietãţii.
Toate actele de înscriere sunt scutite de orice impozite, taxe sau timbre.

CAP. 5
Dispoziţiuni finale

ART. 19
Situaţia juridicã a proprietãţilor, pentru aplicarea prezentei legi, este aceea constatatã la data de 23 August 1944, cu excepţia succesiunilor deschise legal ulterior.
Semãnãturile efectuate din toamna anului 1944 urmeazã sa fie recoltate de cei care au semanat.
ART. 20
Gospodãriile create în baza prezentului decret-lege nu pot fi împãrţite, vândute, date în arenda, sau ipotecate, nici în totalitatea lor şi nici în parte. În cazuri excepţionale, gospodãriile noi create pot fi vândute, arendate, împãrţite sau ipotecate, numai cu avizul Ministerului Agriculturii.
ART. 21
Impropretaritul primeşte pãmântul liber de orice datorii şi obligaţii.
Datoriile ipotecare şi tot ceea ce greveazã proprietatea expropriata vor fi regulate prin decret-lege special.
ART. 22
Fermelor constatate de cãtre Ministerul Agriculturii ca ferme model, li se vor crea, prin regulamentul legii, un regim deosebit, dela caz la caz.
ART. 23
Regimul pãdurilor şi viilor va face obiectul unei legi speciale.
ART. 24
Un regulament va stabili toate chestiunile de amãnunt pentru aplicarea prezentei legi.
ART. 25
Pentru aplicarea prezentului decret-lege este însãrcinat ministrul agriculturii şi domeniilor.
ART. 26
Prezentul decret-lege intra în vigoare în ziua publicãrii lui.

-------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Podoleanu Maria
09 Iunie 2023
Unde se pl?teau ratele pentru trenul agricol primit prin legea 187/1945?
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016