Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ART. 1
(1) Persoanele fizice au dreptul de a li se asigura, în măsura în care este rezonabil, accesul la cel puţin un serviciu funcţional de internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la punct fix.
(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării se definesc caracteristicile serviciului de acces funcţional la internet în bandă largă.
(3) Prin decizie a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, denumită în continuare ANCOM, se stabilesc criteriile de rezonabilitate pentru furnizarea accesului prevăzut la alin. (1), având în vedere, după caz, costurile de instalare a serviciului, poziţionarea faţă de o cale de comunicaţie terestră, condiţiile geografice deosebite, situaţia locativă a persoanelor fizice sau altele asemenea.
ART. 2
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia ca, în limita competenţelor lor, să asigure accesul la serviciile prevăzute la art. 1 alin. (1), în zonele din lista prevăzută la art. 5 alin. (1), fără a afecta în mod semnificativ condiţiile concurenţiale din piaţa de comunicaţii electronice de la nivel naţional sau local.
(2) În scopul prevăzut la alin. (1), autorităţile administraţiei publice centrale sau locale competente pot în special:
a) să stabilească şi să aplice, în mod nediscriminatoriu, proceduri pentru emiterea cu prioritate şi celeritate a autorizaţiilor de construire a reţelelor publice de comunicaţii electronice ori a elementelor de infrastructură fizică destinată instalării unor astfel de reţele;
b) prin derogare de la prevederile art. 6 şi 11 din Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, cu modificările şi completările ulterioare, să stabilească accesul gratuit, în mod nediscriminatoriu, pe proprietatea publică sau privată pe care o deţin ori pe care o au în administrare în vederea instalării de reţele publice de comunicaţii electronice ori de elemente de infrastructură fizică destinată instalării unor astfel de reţele;
c) prin derogare de la prevederile art. 19 din Legea nr. 159/2016, cu modificările şi completările ulterioare, în contractele prin care se încredinţează unui terţ prestarea unui serviciu comunitar de utilitate publică, să prevadă obligaţia acestuia de a acorda, în mod gratuit şi nediscriminatoriu, acces la bunurile ce compun sistemul de utilităţi publice aferent serviciului comunitar de utilitate publică respectiv, în vederea instalării de reţele publice de comunicaţii electronice ori de elemente de infrastructură fizică destinată instalării unor astfel de reţele.
(3) În scopul prevăzut la alin. (1), autorităţile administraţiei publice centrale şi locale competente pot să atragă finanţare publică sau privată pentru implementarea unor proiecte, precum:
a) construirea de elemente de infrastructură fizică destinate instalării de reţele publice de comunicaţii electronice în măsură să furnizeze serviciile prevăzute la art. 1 alin. (1), la care să acorde acces în conformitate cu cadrul legal naţional aplicabil, gratuit sau contra cost, furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice;
b) acordarea de ajutoare de stat.
(4) Ajutoarele de stat prevăzute la alin. (3) lit. b) se acordă pentru următoarele costuri eligibile:
a) costurile de investiţie pentru dezvoltarea unei infrastructuri pasive de bandă largă;
b) costurile de investiţie ale lucrărilor de geniu civil legate de infrastructura de bandă largă;
c) costurile de investiţie pentru dezvoltarea reţelelor de acces de generaţie următoare.
ART. 3
(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 159/2016, cu modificările şi completările ulterioare, condiţiile tehnice şi economice în care se realizează accesul furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice la elemente de infrastructură fizică destinată instalării reţelelor publice de comunicaţii electronice construite în condiţiile art. 2 alin. (3) lit. a) în localităţile în care utilizatorii finali persoane fizice nu au acces la un serviciu de internet în bandă largă la punct fix nu se supun aprobării ANCOM.
(2) Titularii dreptului de administrare ori, după caz, titularii dreptului de concesiune, de închiriere sau de folosinţă cu titlu gratuit ori, în absenţa acestora, autorităţile administraţiei publice care, în numele statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, exercită dreptul de proprietate asupra elementelor de infrastructură fizică prevăzute la alin. (1) acordă acces la aceste elemente de infrastructură fizică, în condiţii obiective, transparente, proporţionale şi nediscriminatorii, în limita capacităţii disponibile, furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice în vederea instalării, întreţinerii, înlocuirii sau mutării unor elemente ale reţelelor publice de comunicaţii electronice. Elementele de infrastructură fizică prevăzute la alin. (1) vor fi proiectate astfel încât să permită instalarea suplimentară a cel puţin două elemente de reţea, precum cabluri şi echipamente, dar fără a se limita la acestea, echivalente cu cele avute în vedere iniţial. În toate situaţiile, accesul la elementele de infrastructură fizică prevăzute la alin. (1) trebuie asigurat cel puţin pentru trei furnizori de reţele publice de comunicaţii electronice care nu fac parte din acelaşi grup.
(3) Tarifele percepute furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice pentru accesul la elementele de infrastructură fizică prevăzute la alin. (1) nu vor depăşi tarifele maxime pentru exercitarea dreptului de acces la imobilele proprietate publică, stabilite potrivit art. 6 din Legea nr. 159/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Pentru a facilita extinderea reţelelor publice de comunicaţii electronice, persoanele prevăzute la alin. (2) pot stabili, cu respectarea principiului nediscriminării, tarife de acces inferioare celor prevăzute la alin. (3) sau pot decide să acorde acces gratuit la elementele de infrastructură fizică prevăzute la alin. (1), luând în considerare şi circumstanţele în care a fost finanţată realizarea elementelor de infrastructură fizică. Finanţarea integrală prin intermediul fondurilor europene nerambursabile constituie, în orice caz, temei suficient pentru aplicarea prezentului alineat.
ART. 4
Suplimentar măsurilor care pot fi luate potrivit prevederilor art. 2, ANCOM impune, cu respectarea prevederilor cap. VI - Serviciul universal din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţii de serviciu universal pentru asigurarea accesului la serviciile prevăzute la art. 1 alin. (1) în zonele din lista prevăzută la art. 5 alin. (1).
ART. 5
(1) ANCOM publică anual, pe pagina proprie de internet, lista zonelor în care, la data de referinţă indicată, nu există acces la serviciile prevăzute la art. 1 alin. (1).
(2) Autorităţile administraţiei publice locale în a căror arie de competenţă teritorială se află zonele incluse în lista prevăzută la alin. (1) au, în termen de 120 de zile de la data comunicării de către ANCOM a informaţiei că aceste zone sunt incluse în lista respectivă, obligaţia de a adopta un plan de măsuri pentru facilitarea extinderii reţelelor publice de comunicaţii electronice în zonă, care poate include una sau mai multe dintre măsurile prevăzute la art. 2 alin. (2) şi (3), indicând şi termenele-limită de realizare a măsurilor propuse.
(3) Prin excepţie de la alin. (1), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ANCOM publică lista localităţilor în care, potrivit informaţiilor pe care le are la dispoziţie, utilizatorii finali persoane fizice nu au acces la un serviciu de internet în bandă largă la punct fix şi comunică această informaţie autorităţilor administraţiei publice locale în a căror arie de competenţă teritorială se află localităţile incluse în listă.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a transmite ANCOM, la solicitarea acesteia, cel mai recent disponibilă nomenclatură stradală corespunzătoare localităţilor din aria de competenţă teritorială.
ART. 6
ANCOM impune, cu respectarea prevederilor cap. VI - Serviciul universal din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţii de serviciu universal pentru asigurarea accesibilităţii, din punct de vedere tarifar, a serviciilor prevăzute la art. 1 alin. (1).
ART. 7
În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modalitatea de finanţare, au obligaţia de al avea conectate la o reţea publică de comunicaţii electronice capabile să furnizeze servicii de internet, la viteze de transfer al datelor şi alte condiţii de calitate adaptate nevoilor specifice, toate clădirile pe care le deţin în proprietate ori le au în administrare şi care au ca destinaţie principală furnizarea de servicii publice, dacă aceste clădiri se află în aria de disponibilitate a cel puţin unei reţele capabile să furnizeze serviciile de internet necesare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ION-MARCEL CIOLACU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU
Bucureşti, 9 iunie 2022.
Nr. 175.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
