Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 145 din 22 iulie 2019  privind statutul poliţiştilor de penitenciare    Twitter Facebook
Cautare document

 LEGE nr. 145 din 22 iulie 2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare

EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 631 din 30 iulie 2019
    Parlamentul României adoptă prezenta lege.
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    Prezenta lege reglementează statutul funcţionarilor publici cu statut special din cadrul poliţiei penitenciare, denumiţi în continuare poliţişti de penitenciare.

    ART. 2
    (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate fac parte din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului şi constituie sistemul administraţiei penitenciare, denumit în continuare poliţia penitenciară.
    (2) Administraţia Naţională a Penitenciarelor este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.
    (3) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

    ART. 3
    (1) Statutul special al poliţistului de penitenciare este conferit de natura atribuţiilor de serviciu care implică îndatoriri şi riscuri deosebite.
    (2) În exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, poliţistul de penitenciare este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, în limitele competenţelor stabilite prin lege. În executarea misiunilor de pază, escortare, supraveghere şi intervenţie, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, poliţistul de penitenciare poate folosi, în condiţiile legii, tehnica, mijloacele şi armamentul din dotare.
    (3) Autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes personal.

    ART. 4
    (1) Activitatea profesională a personalului din sistemul administraţiei penitenciare se desfăşoară în interesul comunităţii, prin punerea în aplicare a legislaţiei privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în limitele competenţelor stabilite prin lege.
    (2) Personalul din sistemul administraţiei penitenciare este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, prevederile reglementărilor interne şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
    (3) Poliţistul de penitenciare are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispoziţia o formulează în scris şi motivat, poliţistul de penitenciare este obligat să o execute, cu excepţia cazului în care aceasta este vădit ilegală. Poliţistul de penitenciare este obligat să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia aceste situaţii.

    ART. 5
    Exercitarea funcţiei publice din sistemul administraţiei penitenciare se conduce după următoarele principii:
    a) supunerea deplină faţă de lege;
    b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condiţiile prevăzute de lege;
    c) egalitatea şanselor, pe baza meritelor şi capacităţii profesionale;
    d) responsabilitate şi imparţialitate;
    e) eficacitatea şi îndeplinirea atribuţiilor în interes public;
    f) eficienţă în utilizarea resurselor;
    g) ierarhia organizatorică şi funcţională.


    ART. 6
    (1) Valorile etice în sistemul administraţiei penitenciare sunt: integritatea, obiectivitatea, transparenţa, receptivitatea şi responsabilitatea profesională.
    (2) Personalul din sistemul administraţiei penitenciare va promova şi va respecta principiile şi valorile etice ale serviciului public în activitatea profesională şi în relaţiile cu cetăţenii, precum şi măsurile legale referitoare la transparenţa decizională, conflictul de interese şi incompatibilităţi.

    CAP. II
    Clasificarea funcţiilor poliţiştilor de penitenciare. Categorii de funcţii şi grade profesionale
    ART. 7
    Poliţiştii de penitenciare sunt debutanţi sau definitivi.

    ART. 8
    Poliţiştii de penitenciare debutanţi sunt persoanele care ocupă, în urma concursului sau examenului, o funcţie publică în sistemul administraţiei penitenciare, până la definitivare.

    ART. 9
    (1) Poliţiştii de penitenciare se împart în două categorii, în raport cu nivelul minim al studiilor necesare, după cum urmează:
    a) categoria ofiţerilor - cuprinde poliţiştii de penitenciare cu studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă emisă de instituţii acreditate, potrivit legii;
    b) categoria agenţilor - cuprinde poliţiştii de penitenciare cu studii liceale absolvite cu diplomă de bacalaureat.

    (2) Categoriile de poliţişti de penitenciare se împart pe grade profesionale, după cum urmează:
    A. Categoria ofiţerilor de poliţie penitenciară:
    a) chestor şef de poliţie penitenciară;
    b) chestor şef adjunct de poliţie penitenciară;
    c) chestor principal de poliţie penitenciară;
    d) chestor de poliţie penitenciară;
    e) comisar şef de poliţie penitenciară;
    f) comisar de poliţie penitenciară;
    g) subcomisar de poliţie penitenciară;
    h) inspector principal de poliţie penitenciară;
    i) inspector de poliţie penitenciară;
    j) subinspector de poliţie penitenciară.

    B. Categoria agenţilor de poliţie penitenciară:
    a) agent şef principal de poliţie penitenciară;
    b) agent şef de poliţie penitenciară;
    c) agent şef adjunct de poliţie penitenciară;
    d) agent principal de poliţie penitenciară;
    e) agent de poliţie penitenciară.



    ART. 10
    (1) Funcţiile poliţiştilor de penitenciare sunt de conducere şi de execuţie.
    (2) Funcţiile poliţiştilor de penitenciare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi se diferenţiază în cadrul aceleiaşi categorii prin grad profesional şi coeficient de ierarhizare.

    CAP. III
    Cariera poliţiştilor de penitenciare
    SECŢIUNEA 1
    Selecţia poliţiştilor de penitenciare
    ART. 11
    Pot dobândi calitatea de poliţist de penitenciare persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
    a) au cetăţenia română şi domiciliul în România;
    b) cunosc limba română;
    c) îndeplinesc condiţiile de studii şi vechime prevăzute de lege;
    d) au 18 ani împliniţi, capacitate deplină de exerciţiu şi sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei;
    e) nu au antecedente penale sau nu sunt în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
    f) îndeplinesc condiţiile specifice postului;
    g) nu le-au încetat raporturile de serviciu dintr-o funcţie publică, din motive disciplinare, în ultimii 5 ani;
    h) au un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist de penitenciare. Procedura de desfăşurare a verificărilor specifice şi criteriile de apreciere a comportamentului se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei;
    i) nu au fost agenţi sau colaboratori ai organelor de securitate şi nici ai vreunui serviciu de informaţii;
    j) obţin autorizaţie, pentru funcţiile care implică lucrul cu informaţii clasificate, după promovarea concursului.


    ART. 12
    Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în procesul de selecţie a poliţiştilor de penitenciare, garantează aplicarea principiilor de egalitate, merit, capacitate profesională şi de transparenţă.

    ART. 13
    (1) Încadrarea reprezintă numirea ca poliţist de penitenciare şi se poate face prin următoarele modalităţi:
    a) repartizarea cu prioritate pe locurile anume rezervate în acest scop a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ care pregătesc personal pentru poliţia penitenciară - ofiţeri şi agenţi;
    b) concurs, din sursă externă;
    c) transferul cadrelor militare şi poliţiştilor din cadrul altor instituţii publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului.

    (2) Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior pentru pregătirea poliţiştilor de penitenciare - curs de zi, cu diplomă de licenţă, sunt încadraţi ca poliţişti de penitenciare definitivi, fără concurs, în funcţii publice de execuţie şi li se acordă gradul de subinspector de poliţie penitenciară.
    (3) Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior pentru pregătirea poliţiştilor de penitenciare - curs de zi, cu durata studiilor mai mare de 4 ani, care au primit pe perioada studiilor un grad profesional sau militar de ofiţer, sunt încadraţi la absolvire poliţişti de penitenciare definitivi, fără concurs, în funcţii publice de execuţie, li se acordă gradul de subinspector de poliţie penitenciară şi li se ia în calcul, la stabilirea stagiului minim în grad, perioada scursă de la ultima avansare.
    (4) Candidaţii declaraţi „Admis“ în cadrul instituţiilor de învăţământ superior pentru pregătirea poliţiştilor de penitenciare semnează un angajament prin care se obligă să lucreze cel puţin 9 ani în poliţia penitenciară, după absolvirea studiilor.
    (5) Absolvenţii instituţiilor de învăţământ pentru pregătirea agenţilor de poliţie penitenciară, cu durata de cel puţin un an şcolar, sunt încadraţi ca poliţişti de penitenciare definitivi, fără concurs şi li se acordă gradul de agent de poliţie penitenciară.
    (6) Candidaţii declaraţi „Admis“ la instituţiile de învăţământ pentru pregătirea agenţilor de poliţie penitenciară semnează un angajament scris prin care se obligă să lucreze cel puţin 5 ani în poliţia penitenciară, după absolvirea studiilor.
    (7) Persoanele prevăzute la alin. (4) şi (6) care nu respectă angajamentul sunt obligate să restituie cheltuielile de şcolarizare, proporţional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului, cu excepţia cazului în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive neimputabile ori în cazul transferului sau încadrării la alte instituţii publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului. Obligaţia recuperării cheltuielilor de şcolarizare revine unităţii la care cel în cauză era încadrat la data încetării raporturilor de serviciu.
    (8) Persoanele care deţin grade militare sau profesionale, în activitate sau în rezervă, superioare celor acordate la absolvire nu pot candida pentru admiterea în instituţiile de învăţământ pentru pregătirea poliţiştilor de penitenciare.

    ART. 14
    (1) Încadrarea ca poliţist de penitenciare prin modalitatea prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. c) se aprobă la cerere, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane prevăzute la art. 20, în raport cu funcţia pe care se solicită transferul, cu respectarea condiţiilor obligatorii cumulative pentru numirea în acea funcţie, precum şi a următoarelor condiţii:
    a) atribuţiile de serviciu ale funcţiei pe care se solicită transferul să fie similare cu cele ale funcţiei anterioare sau, după caz, să corespundă specialităţii studiilor;
    b) transferul să se facă pe funcţii din aceeaşi categorie şi de acelaşi fel, respectiv funcţii de execuţie sau, după caz, funcţii de conducere; în cazul persoanelor care ocupă funcţii de conducere, transferul se poate face pe funcţii de conducere de nivel minim, conform domeniului de activitate, sau pe funcţii de execuţie;
    c) persoana care solicită transferul să susţină şi să promoveze o evaluare a cunoştinţelor profesionale;
    d) să existe acordul instituţiei de unde se transferă şi al celei unde se transferă.

    (2) În situaţia în care mai multe persoane îndeplinesc condiţiile pentru transferul pe aceeaşi funcţie, efectuarea transferului se face în funcţie de rezultatul evaluării cunoştinţelor profesionale prevăzute la alin. (1) lit. c).
    (3) Procedura efectuării transferului, documentele necesare, modul de desfăşurare a evaluării şi de încadrare a personalului se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.

    ART. 15
    Organizarea şi desfăşurarea concursului prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. b) se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei; la concurs poate participa, în calitate de observator, câte un reprezentant al organizaţiilor sindicale ale poliţiştilor de penitenciare, reprezentative la nivelul sistemului penitenciar. Perioada în care poliţistul de penitenciare participă la concurs, în calitate de observator desemnat de organizaţia sindicală, este asimilată timpului efectiv lucrat şi se pontează în mod corespunzător, în limita duratei normale a timpului de muncă. Pe această perioadă nu se acordă drepturi de cazare, diurnă sau transport.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Numirea poliţiştilor de penitenciare
    ART. 16
    (1) Numirea în funcţii publice de execuţie a candidaţilor admişi la concursul din sursă externă se face ca poliţişti de penitenciare debutanţi, cu o perioadă de stagiu, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (5) şi (6). În situaţia ofiţerilor şi agenţilor admişi la concurs în funcţii publice de execuţie din sectorul siguranţa deţinerii şi aplicarea regimurilor, aceştia vor fi încadraţi ca debutanţi, cu excepţia persoanelor prevăzute la alin. (6).
    (2) Perioada de stagiu este de 12 luni pentru ofiţeri, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de iniţiere.
    (3) Perioada de stagiu este de 6 luni pentru agenţi, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de iniţiere.
    (4) Perioada de stagiu constituie vechime în muncă, în serviciu şi în specialitate.
    (5) Candidaţii admişi la concurs, care au cel puţin 3 ani vechime efectivă într-un post cu acelaşi nivel de studii şi aceeaşi specialitate cu a postului scos la concurs, sunt încadraţi ca poliţişti de penitenciare definitivi, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
    (6) Candidaţii admişi la concurs, care au cel puţin 3 ani vechime efectivă ca militar activ şi/sau funcţionar public cu statut special în instituţii de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sunt încadraţi ca poliţişti de penitenciare definitivi, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
    (7) Candidaţilor admişi la concurs şi încadraţi ca poliţişti de penitenciare li se acordă grade profesionale, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
    (8) Ofiţerii în activitate sau în rezervă nu pot fi încadraţi în poliţia penitenciară în funcţii vacante prevăzute cu grade profesionale de agent de poliţie penitenciară - agent şef principal de poliţie penitenciară.

    ART. 17
    (1) Poliţiştii de penitenciare debutanţi au obligaţia să urmeze, în perioada de stagiu, un curs de pregătire şi specializare organizat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, denumit curs de iniţiere.
    (2) Poliţiştii de penitenciare definitivi au obligaţia să urmeze un curs de perfecţionare corespunzător postului în care au fost numiţi, cu excepţia celor încadraţi potrivit prevederilor art. 13 alin. (2), (3) şi (5).

    ART. 18
    (1) După efectuarea perioadei de stagiu, activitatea poliţistului de penitenciare debutant este evaluată de şeful ierarhic, care propune sau nu definitivarea în funcţie.
    (2) Pe baza propunerilor de definitivare în funcţie formulate de şefii ierarhici, numirea poliţistului de penitenciare debutant ca poliţist de penitenciare definitiv din poliţia penitenciară se face potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
    (3) Poliţistul de penitenciare debutant nemulţumit de evaluarea prevăzută la alin. (1) poate solicita reevaluarea de către o comisie formată din 3 poliţişti de penitenciare din cadrul unităţii, care au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani. Comisia este numită de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (4) Poliţistul de penitenciare debutant care nu absolvă cursul de pregătire şi specializare prevăzut la art. 17 alin. (1) sau, în urma evaluării prevăzute la alin. (1) sau (3), primeşte calificativul „nesatisfăcător“ este declarat necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu încetează.

    ART. 19
    (1) Personalul din sistemul administraţiei penitenciare, numit poliţist de penitenciare definitiv, depune jurământul de credinţă în faţa directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, a directorilor unităţilor din subordinea acesteia, în prezenţa a 2 martori, dintre care unul este conducătorul compartimentului în care a fost numit poliţistul de penitenciare definitiv, iar celălalt, un alt poliţist de penitenciare definitiv.
    (2) Jurământul de credinţă are următorul conţinut: „Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică.“ Refuzul depunerii jurământului se consemnează în scris şi atrage revocarea actului de numire în funcţie.
    (3) Jurământul, semnat de poliţistul de penitenciare definitiv, de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, de directorul unităţii din subordinea acesteia, se depune la dosarul profesional al poliţistului de penitenciare.
    (4) Poliţistul de penitenciare definitiv din cadrul Ministerului Justiţiei depune jurământul de credinţă în faţa ministrului justiţiei sau a unui reprezentant al Ministerului Justiţiei împuternicit prin ordin al ministrului justiţiei.

    ART. 20
    Numirea în funcţie şi încetarea raporturilor de serviciu, precum şi celelalte modificări ale raporturilor de serviciu pentru funcţiile din sistemul administraţiei penitenciare, denumite competenţe de gestiune a resurselor umane, se dispun după cum urmează:
    a) pentru funcţiile de director general, director general adjunct, director în sistemul administraţiei penitenciare şi director de direcţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin ordin al ministrului justiţiei;
    b) pentru directorii adjuncţi din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi pentru celelalte funcţii de conducere şi de execuţie din aparatul central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prin decizie a directorului general;
    c) pentru funcţiile de conducere din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b), precum şi pentru funcţiile de execuţie din aceste unităţi, prin decizie a directorului unităţii.


    ART. 21
    (1) Ofiţerii de poliţie penitenciară se numesc în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult două grade faţă de cele pe care le au.
    (2) Prin excepţie, în situaţii temeinic justificate, numirea ofiţerilor de poliţie penitenciară în funcţii prevăzute în statele de organizare cu mai mult de două grade profesionale faţă de cele pe care aceştia le au se poate face cu aprobarea ministrului justiţiei, pentru personalul aflat în competenţa sa, respectiv a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru ceilalţi ofiţeri.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Organizarea şi desfăşurarea perioadei de stagiu, a cursurilor de pregătire şi specializare şi evaluarea debutanţilor
    § 1. Dispoziţii generale
    ART. 22
    (1) Perioada de stagiu are ca obiectiv însuşirea specificului activităţii sistemului penitenciar, formarea şi evaluarea abilităţilor profesionale ale poliţiştilor de penitenciare debutanţi în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei.
    (2) Parcurgerea perioadei de stagiu pentru poliţiştii de penitenciare debutanţi este obligatorie.

    ART. 23
    Stagiul poliţiştilor de penitenciare debutanţi se desfăşoară în 3 etape, astfel:
    a) debutul în carieră;
    b) cursul de iniţiere;
    c) formarea deprinderilor practice.


    ART. 24
    (1) Perioada de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat de directorul unităţii în care este încadrat poliţistul de penitenciare debutant, la propunerea şefului ierarhic al acestuia, a îndrumătorului şi a ofiţerului responsabil cu formarea profesională din unitate.
    (2) Prin programul de desfăşurare a perioadei de stagiu se stabilesc următoarele:
    a) planificarea activităţilor ce urmează să fie desfăşurate, în funcţie de nivelul cunoştinţelor teoretice şi al deprinderilor practice dobândite anterior;
    b) cursul de iniţiere la care trebuie să participe poliţistul de penitenciare debutant;
    c) alocarea a minimum 30 de ore lunar, din timpul normal de lucru, studiului individual.

    (3) Poliţistul de penitenciare debutant îşi desfăşoară activitatea conform programului de lucru al compartimentului din care face parte.
    (4) Poliţistului de penitenciare debutant i se asigură dreptul de a asista la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către poliţiştii de penitenciare definitivi din cadrul altor compartimente.
    (5) Activitatea prevăzută la alin. (4) se desfăşoară sub coordonarea unui poliţist de penitenciare definitiv desemnat de conducătorul compartimentului respectiv.

    ART. 25
    (1) Poliţistul de penitenciare debutant are următoarele drepturi specifice:
    a) să fie îndrumat în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu pe parcursul perioadei de stagiu;
    b) să îndeplinească atribuţii de serviciu al căror nivel de dificultate şi complexitate să corespundă nivelului de pregătire dobândit pe parcursul perioadei de stagiu;
    c) să i se asigure timpul necesar pregătirii individuale, în scopul dobândirii cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice necesare exercitării funcţiei;
    d) să participe la activităţi profesionale, în vederea desăvârşirii formării profesionale iniţiale;
    e) să i se asigure accesul la sursele de informare necesare specializării sale.

    (2) Poliţistul de penitenciare debutant are următoarele obligaţii specifice:
    a) să îşi perfecţioneze pregătirea profesională teoretică şi să îşi formeze deprinderile practice necesare exercitării funcţiei încredinţate;
    b) să consulte îndrumătorul pentru realizarea lucrărilor repartizate de conducătorul compartimentului;
    c) să participe la formele de pregătire profesională organizate pentru poliţiştii de penitenciare debutanţi;
    d) să îşi ţină evidenţa activităţilor desfăşurate în cadrul programelor de formare stabilite, într-un caiet de stagiu.


    ART. 26
    (1) Pe parcursul perioadei de stagiu activitatea poliţistului de penitenciare debutant se desfăşoară sub îndrumarea unui poliţist de penitenciare definitiv, de regulă din cadrul aceluiaşi compartiment, denumit în continuare îndrumător.
    (2) Îndrumătorul este numit de directorul unităţii, la propunerea conducătorului compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare debutant.
    (3) În situaţia în care, în unitatea în care a fost încadrat poliţistul de penitenciare debutant, nu există niciun poliţist de penitenciare definitiv care să îşi desfăşoare activitatea în domeniul de activitate al poliţistului de penitenciare debutant, la solicitarea directorului unităţii, Administraţia Naţională a Penitenciarelor va proceda la desemnarea unui îndrumător dintr-o altă unitate.
    (4) Îndeplinirea atribuţiilor de îndrumător este o îndatorire de serviciu şi se trece în fişa postului.
    (5) Un îndrumător poate coordona activitatea mai multor poliţişti de penitenciare debutanţi, fără ca numărul acestora să fie mai mare de 5.

    ART. 27
    (1) Îndrumătorul este desemnat de către directorul unităţii dintre poliţiştii de penitenciare definitivi care îndeplinesc următoarele condiţii:
    a) au grad profesional mai mare decât poliţistul de penitenciare debutant;
    b) au fost apreciaţi cu calificativul de cel puţin „foarte bun“ în ultimii 2 ani.

    (2) Nu poate avea calitatea de îndrumător poliţistul de penitenciare care:
    a) se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
    b) este soţ, soţie ori rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu poliţistul de penitenciare debutant;
    c) este director sau director adjunct al unităţii.

    (3) Dacă îndrumătorul devine incompatibil cu această calitate în timpul coordonării stagiului de practică al poliţistului de penitenciare debutant, directorul unităţii va stabili, la propunerea conducătorului compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea acesta, un alt poliţist de penitenciare care să preia aceste atribuţii.

    ART. 28
    Ofiţerul responsabil cu formarea profesională din unitate instruieşte îndrumătorul desemnat privind atribuţiile, metodele şi mijloacele utilizate în transmiterea informaţiilor.

    ART. 29
    Îndrumătorul are următoarele atribuţii:
    a) îndrumă, monitorizează şi verifică poliţistul de penitenciare debutant în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor primite;
    b) instruieşte poliţistul de penitenciare debutant cu privire la modul de desfăşurare a activităţilor de serviciu şi desfăşoară activităţi de serviciu cu rol demonstrativ;
    c) monitorizează activitatea profesională şi conduita poliţistului de penitenciare debutant îndrumat şi ia măsuri de îmbunătăţire a pregătirii acestuia;
    d) întocmeşte, împreună cu şeful compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare debutant, planul lunar al pregătirii profesionale pe care o efectuează acesta;
    e) urmăreşte respectarea planului de pregătire lunar de către poliţistul de penitenciare debutant;
    f) întocmeşte referatul cu privire la activitatea de integrare socioprofesională a poliţistului de penitenciare debutant, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.



    § 2. Debutul în carieră
    ART. 30
    (1) Debutul în carieră are durata de două săptămâni şi este destinat familiarizării poliţistului de penitenciare debutant cu aspectele profesionale ale funcţiei pe care a ocupat-o prin concurs sau examen.
    (2) Pe perioada debutului în carieră, poliţistului de penitenciare debutant nu i se va încredinţa nicio responsabilitate, iar activitatea sa este coordonată de către îndrumător.
    (3) Pentru fiecare categorie de poliţişti de penitenciare debutanţi se întocmeşte de către ofiţerul responsabil cu formarea profesională din unitate un program de pregătire pentru debutul în carieră, care cuprinde teme specifice tuturor domeniilor de activitate din penitenciar.
    (4) După finalizarea perioadei prevăzute la alin. (1) şi până la începerea cursului de iniţiere, poliţistul de penitenciare debutant îşi va desfăşura activitatea în cadrul compartimentului în care este încadrat, cu îndeplinirea îndatoririlor prevăzute în fişa postului. Documentele întocmite de către debutant vor fi avizate de către îndrumător.


    § 3. Cursul de iniţiere
    ART. 31
    (1) Cursul de iniţiere a poliţiştilor de penitenciare debutanţi se organizează în centrele de formare profesională din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, sub coordonarea Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna.
    (2) În situaţia în care într-una sau mai multe unităţi se încadrează mai mult de 15 poliţişti de penitenciare debutanţi din acelaşi domeniu de activitate sau în raport cu numărul locurilor de cazare disponibile în centrul de formare profesională unde se organizează cursul, cursul de iniţiere se poate organiza şi în alte unităţi decât cele prevăzute la alin. (1).
    (3) Perioada de desfăşurare a cursului şi locul de organizare, precum şi planul de învăţământ care cuprinde graficul desfăşurării cursului, baza de calcul al timpului de învăţământ, repartiţia timpului pe categorii de pregătire şi module de învăţământ, precum şi date privind desfăşurarea examenului de absolvire se stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (4) Cursul de iniţiere se finalizează cu susţinerea de către poliţiştii de penitenciare debutanţi a unui examen de absolvire, în perioada stabilită în planul de învăţământ al cursului.
    (5) Examenul de absolvire se desfăşoară în unităţi nominalizate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    ART. 32
    (1) Cursurile de iniţiere a poliţiştilor de penitenciare debutanţi constau în cursuri de pregătire teoretică şi practică a căror durată este stabilită prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (2) Planul de învăţământ al cursului de iniţiere este întocmit pentru fiecare serie de poliţişti de penitenciare debutanţi de către Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna şi este aprobat de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    ART. 33
    (1) Examenul de absolvire a cursului de iniţiere se susţine din următoarele domenii:
    a) pregătire de specialitate, potrivit specificului domeniului de activitate al poliţistului de penitenciare debutant;
    b) pregătire juridică;
    c) management penitenciar, numai pentru ofiţerii debutanţi.

    (2) La absolvirea cursului de iniţiere, Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna eliberează un certificat de absolvire.
    (3) Definitivarea în funcţie a poliţistului de penitenciare debutant este condiţionată de promovarea examenului de absolvire a cursului de iniţiere.
    (4) Poliţistul de penitenciare debutant care nu a promovat examenul de absolvire a cursului de iniţiere se poate prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia. În cazul în care poliţistul de penitenciare debutant nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în sesiunea de reexaminare, el este declarat necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu al acestuia încetează.


    § 4. Examenul de absolvire a cursului de iniţiere
    ART. 34
    (1) Examenul de absolvire a cursurilor de iniţiere constă în:
    a) susţinerea unei probe scrise sau on-line, după caz;
    b) susţinerea unei probe orale sau practice, după caz.

    (2) Pentru ofiţerii debutanţi, în cadrul probelor prevăzute la alin. (1) sunt incluse şi subiecte din domeniul managementului penitenciar.
    (3) Proba on-line prevăzută la alin. (1) lit. a) constă în rezolvarea de către cursanţi a unui test pe platforme on-line.
    (4) Disciplinele din care se întocmesc subiecte pentru susţinerea probelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin planul de învăţământ prevăzut la art. 32 alin. (2).
    (5) Tipurile de probe care sunt susţinute de către cursanţi în cadrul fiecărui examen de absolvire, precum şi graficul de desfăşurare a examenului se stabilesc prin decizie emisă de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (6) Pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de absolvire, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, emisă cu cel puţin 15 zile înainte de începerea examenului de absolvire, se numesc următoarele comisii:
    a) comisia centrală de absolvire;
    b) comisia de examinare pentru verificarea competenţelor profesionale, denumită comisia de examinare, pentru fiecare centru de examen şi, după caz, pentru fiecare domeniu de activitate al cursanţilor;
    c) comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, pentru fiecare centru de examen şi, după caz, pentru fiecare domeniu de activitate al cursanţilor.

    (7) Comisia centrală de absolvire este compusă dintr-un număr de 5 membri, iar celelalte comisii sunt compuse dintr-un număr de 3 membri, unul dintre membrii acestor comisii fiind desemnat preşedinte al comisiei. În cazul comisiilor prevăzute la alin. (6) lit. b) şi c), membrii acesteia trebuie să fie specialişti din domeniul de activitate al cursanţilor. Membrii comisiilor trebuie să aibă calitatea de poliţist de penitenciare.
    (8) Procedura de organizare şi desfăşurare a sesiunii de reexaminare este aceeaşi cu cea prevăzută pentru examenul de absolvire.
    (9) Fraudarea sau tentativa de fraudare a examenului de absolvire atrage excluderea celui în cauză din examen, fără posibilitatea de reexaminare. Se consideră fraudă sau tentativă de fraudă încercarea de a folosi sau folosirea surselor de informare sau comunicare, copierea şi comunicarea între cursanţi.

    ART. 35
    (1) În comisiile de examen nu se numesc persoane care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul IV inclusiv în rândul cursanţilor.
    (2) Fiecare persoană desemnată în comisii semnează o declaraţie pe propria răspundere, în care precizează că nu se află în vreuna dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) şi că va respecta confidenţialitatea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul comisiilor.
    (3) O persoană poate deţine calitatea de membru într-o singură comisie.

    ART. 36
    (1) Comisia centrală de absolvire coordonează desfăşurarea examenului de absolvire, asigurând aplicarea dispoziţiilor legale privind organizarea şi desfăşurarea acestuia. Preşedintele comisiei centrale de absolvire propune directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în cazuri justificate, operarea unor schimbări în componenţa comisiilor.
    (2) Comisiile de examinare asigură:
    a) elaborarea subiectelor şi baremelor de corectare şi notare pentru proba scrisă;
    b) elaborarea subiectelor pentru proba orală sau practică, după caz;
    c) corectarea şi notarea lucrărilor scrise, conform baremelor;
    d) notarea răspunsurilor date de cursanţi la proba orală, precum şi a prestaţiilor acestora la proba practică, după caz, în baza unui punctaj de evaluare elaborat de comisie.

    (3) Comisiile de soluţionare a contestaţiilor asigură soluţionarea contestaţiilor formulate de cursanţi cu privire la rezultatele obţinute la probele examenului de absolvire a cursului de iniţiere.

    ART. 37
    (1) Subiectele pentru proba scrisă sau proba on-line, indiferent de structura subiectelor şi modalitatea de desfăşurare a probei, sunt întocmite în concordanţă cu tematica pentru examenul de absolvire, fiind astfel formulate încât să permită verificarea cunoştinţelor şi competenţelor cursanţilor.
    (2) Timpul destinat susţinerii de către cursanţi a probei scrise sau a probei on-line este de cel mult 3 ore şi jumătate şi este stabilit de către preşedintele comisiei centrale de absolvire în funcţie de complexitatea subiectelor, precum şi de modalitatea de organizare şi desfăşurare a probei.
    (3) Din momentul primirii subiectelor, cursanţii mai pot părăsi sala doar în cazuri excepţionale, însoţiţi de unul dintre supraveghetori, până la înapoierea în sală.
    (4) Cursanţii care nu se află în sală în momentul primirii subiectelor din motive imputabile lor pierd dreptul de a susţine proba aflată în desfăşurare.

    ART. 38
    (1) Pentru susţinerea probei scrise, membrii comisiei de examinare stabilesc două variante de subiecte. Fiecare variantă, semnată de membrii comisiei, se introduce într-un plic care se sigilează. Baremul de corectare şi notare final se afişează la sediul centrului de examen, după expirarea timpului stabilit pentru desfăşurarea probei.
    (2) Cursanţii ocupă locurile în sală în ordinea înscrisă în tabel numai după ce le-a fost stabilită identitatea şi au lăsat, în afara sălilor de examen, toate materialele sau obiectele pe care le au asupra lor: cărţi, caiete, notiţe, serviete, telefoane mobile şi orice aparatură electronică. La susţinerea probei scrise este interzisă utilizarea de către cursanţi a oricăror materiale care pot constitui surse de informare.
    (3) Pentru redactarea lucrărilor de către cursanţi se utilizează foi tipizate şi ştampilate, cu colţ negru pentru secretizare. La redactarea lucrărilor cursanţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră. Se interzice înscrierea oricărui semn distinctiv care ar permite identificarea lucrării, sub sancţiunea anulării acesteia.
    (4) Responsabilul de sală distribuie cursanţilor ciorne ştampilate, precum şi, suplimentar, foi ştampilate.
    (5) În cazul în care unii cursanţi doresc să îşi transcrie lucrarea, vor primi alte foi tipizate. Transcrierea nu trebuie să depăşească ora-limită stabilită. Foile tipizate de pe care s-a făcut transcrierea se anulează, sub semnătura responsabilului de sală, imediat ce a fost distribuită şi secretizată o nouă foaie tipizată.
    (6) Corectarea şi notarea lucrărilor scrise se realizează de către comisia de examinare, în perioada stabilită în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire.
    (7) Lucrările scrise se corectează şi se notează de fiecare membru al comisiei de examinare, individual, inclusiv de către preşedintele comisiei, cu note de la 1 la 10, respectându-se baremele de corectare şi notare. Preşedintele comisiei calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor acordate de fiecare corector, cu două zecimale, fără rotunjire.
    (8) În cazul în care preşedintele comisiei constată la una dintre lucrări o diferenţă egală sau mai mare de un punct între notele acordate de membrii comisiei, acesta recorectează lucrarea în prezenţa acestora şi stabileşte nota finală a lucrării.

    ART. 39
    (1) Pentru desfăşurarea probei on-line, spaţiul destinat desfăşurării acesteia va fi amenajat astfel încât fiecare cursant să susţină proba individual şi în condiţii de confidenţialitate. Specialistul informatician din unitatea organizatoare, împreună cu preşedintele comisiei de examinare, are obligaţia de a verifica spaţiul amenajat şi staţiile de lucru cu privire la starea de funcţionare şi asigurarea corectitudinii probei.
    (2) Subiectele şi baremele de corectare şi notare pentru proba on-line sunt elaborate de specialiştii din sistemul penitenciar şi gestionate de compartimentul de resurse umane din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
    (3) Numărul minim de întrebări care se regăseşte în baza de date este de 300, câte 100 pentru fiecare dintre domeniile prevăzute la art. 33 alin. (1). Fiecare întrebare va avea 3 răspunsuri, dintre care numai unul corect.
    (4) Chestionarele vor fi selectate automat de platforma on-line şi vor conţine câte 30 de întrebări pentru fiecare dintre domeniile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) şi b) şi 10 întrebări pentru domeniul prevăzut la art. 33 alin. (1) lit. c).
    (5) Înaintea începerii probei on-line, cursanţii vor fi instruiţi cu privire la procedurile de urmat în vederea completării şi înregistrării rezultatelor, nerealizarea acestei proceduri atrăgând după sine nevalidarea probei on-line.
    (6) La ora stabilită în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire, subiectele devin vizibile cursanţilor pe platforma on-line, numărul de întrebări fiind cel stabilit de comisia centrală de absolvire.
    (7) În timpul alocat cursanţii rezolvă testele-grilă on-line, conform instrucţiunilor primite.
    (8) Notarea se realizează automat de către platforma on-line.
    (9) Fiecare cursant va imprima testul-grilă rezolvat în sala de examen, care include numele şi prenumele cursantului şi nota obţinută. Acestea sunt primite de către responsabilul de sală, pe bază de proces-verbal, şi predate, ulterior, preşedintelui comisiei de examinare.
    (10) Rapoartele notelor obţinute la proba on-line vor fi transmise de către specialistul informatician, în prezenţa tuturor membrilor comisiei de examinare, preşedintelui comisiei centrale.

    ART. 40
    (1) În cazul în care, din motive tehnice, proba on-line nu poate fi susţinută sau este întreruptă, aceasta se va susţine sau, după caz, va fi reluată imediat după remedierea problemelor care au determinat întreruperea ei.
    (2) În cazul în care, din motive tehnice, proba on-line nu se poate desfăşura în maximum 2 ore de la ora stabilită în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire, respectiv nu se poate relua în maximum 2 ore, aceasta se amână de către preşedintele comisiei centrale de absolvire pentru ziua următoare.

    ART. 41
    (1) Procesele-verbale cu rezultatele probei scrise sau ale probei on-line se afişează la sediul centrului de examen şi al unităţilor în care sunt încadraţi cursanţii, la data şi potrivit celor stabilite în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire a cursului.
    (2) Cursanţii nemulţumiţi de nota obţinută la proba scrisă sau la proba on-line pot formula contestaţie, solicitând recorectarea lucrărilor.
    (3) Contestaţiile sunt depuse personal sau transmise prin fax de către cursanţi la biroul resurse umane al unităţii unde s-a susţinut examenul, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea rezultatelor probelor.
    (4) Birourile resurse umane transmit contestaţiile înregistrate, cu rezoluţia directorului unităţii, către preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor.
    (5) Contestaţiile depuse în afara termenului prevăzut la alin. (3) se resping.

    ART. 42
    (1) În cazul înregistrării unei contestaţii, lucrarea respectivă se recorectează de către comisia pentru soluţionarea contestaţiilor.
    (2) În vederea recorectării, preşedintele comisiei de examinare resigilează lucrările prin lipirea colţului drept, acoperă cu etichete notele acordate iniţial şi numerele de ordine şi renumerotează lucrările în prezenţa membrilor comisiei de examinare.
    (3) Preşedintele comisiei de examinare predă lucrările sigilate, pe bază de proces-verbal, preşedintelui comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor.
    (4) Lucrările se corectează şi se notează de membrii comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor, cu respectarea procedurii şi a baremului de corectare şi notare folosit la proba contestată.
    (5) În cazul în care preşedintele comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor constată diferenţe de un punct sau mai mari între notele acordate de membrii comisiei, recorectează lucrarea în prezenţa acestora, stabileşte nota finală a lucrării şi o înscrie distinct în borderoul centralizator.

    ART. 43
    (1) Proba orală sau practică se desfăşoară în perioada stabilită în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire.
    (2) Subiectele pentru proba orală sau practică se stabilesc de către comisia de examinare în baza temelor incluse în planul de învăţământ, precum şi a recomandărilor primite de la direcţiile de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, după caz.
    (3) În cazul poliţiştilor de penitenciare debutanţi care vor desfăşura activităţi de aplicare a regimului penitenciar şi siguranţei deţinerii, proba practică va consta în parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoştinţelor. Circuitul practic de verificare a cunoştinţelor reprezintă un itinerar în cadrul căruia se regăsesc mai multe sarcini de aplicare a regimului penitenciar şi siguranţei deţinerii care trebuie executate de către fiecare cursant, acestea fiind corelate cu atribuţiile incluse în fişa postului şi în concordanţă cu planul tematic. Parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoştinţelor se va realiza în minimum 10 minute.
    (4) Verificarea cunoştinţelor la proba orală sau practică se desfăşoară cu bilete de examen, elaborate de comisiile de examinare. Fiecare bilet are acelaşi număr de subiecte, cu grad de dificultate apropiat şi care permite tratarea lor integrală în maximum 30 de minute. Numărul de bilete de examen este cu cel puţin 20% mai mare decât numărul cursanţilor care susţin proba orală sau practică în aceeaşi zi, la o comisie de examinare.
    (5) După ce i s-a verificat identitatea, preşedintele comisiei de examinare solicită cursantului să aleagă unul dintre bilete. În situaţia în care cursantul constată că nu poate să rezolve subiectele de pe biletul ales, poate să solicite al doilea bilet, caz în care membrii comisiei de examinare scad un punct din nota acordată pentru răspunsul prezentat. Fiecărui cursant i se acordă 5 minute pentru pregătirea răspunsurilor la subiectele de pe biletele de examen.
    (6) Cursanţii prezintă răspunsurile la subiectele de pe biletele de examen, în ordinea intrării lor în sala de examinare. Proba orală sau practică a examenului de absolvire se înregistrează audiovideo.
    (7) Membrii comisiei de examinare pot interveni cu întrebări suplimentare pentru clarificarea unor aspecte din răspunsurile prezentate de cursanţi.
    (8) Răspunsurile date de cursanţi la subiectele de pe biletele de examen se notează de preşedintele şi ceilalţi membri ai comisiei de examinare cu note de la 1 la 10. Notarea se face în baza punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare.
    (9) Notele acordate de fiecare membru al comisiei se înscriu într-un proces-verbal de către preşedintele comisiei respective. Acesta calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor acordate, cu două zecimale, fără rotunjire.
    (10) La sfârşitul fiecărei zile în care se desfăşoară proba orală sau practică se afişează rezultatele obţinute la sediul centrului de examen şi al unităţilor în care sunt încadraţi cursanţii.

    ART. 44
    Împotriva notei obţinute la proba orală sau practică cursanţii pot formula contestaţie, prevederile art. 41 şi 42 fiind aplicabile în mod corespunzător. Soluţionarea contestaţiei se realizează pe baza înregistrării audiovideo a probei şi a punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare.

    ART. 45
    (1) Nota finală la examenul de absolvire o reprezintă media aritmetică a rezultatelor probei scrise sau on-line şi rezultatelor probei orale sau practice, cu două zecimale, fără rotunjire. Pentru a fi declaraţi „Promovat“ la examenul de absolvire, cursanţii trebuie să obţină cel puţin nota 5,00 la fiecare probă.
    (2) Procesul-verbal final privind desfăşurarea examenului de absolvire se afişează la data şi locul stabilite în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire.
    (3) Procesul-verbal final cuprinde: numele şi prenumele cursanţilor, mediile obţinute la fiecare probă de examen, nota finală a examenului de absolvire şi una dintre menţiunile: „promovat“, „nepromovat“, „neprezentat“, „eliminat din examen“.
    (4) Borderourile de notare şi procesul-verbal final sunt transmise preşedintelui comisiei centrale de absolvire.

    ART. 46
    (1) Sesiunea de reexaminare se organizează şi se desfăşoară în baza deciziei directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării examenului de absolvire.
    (2) În cazul în care, în perioada prevăzută la alin. (1), intervine suspendarea raporturilor de serviciu ale cursantului, sesiunea unică de reexaminare se va organiza în termen de cel mult 30 de zile de la data revenirii acestuia în activitate.
    (3) La sesiunea de reexaminare pot participa cursanţii care se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) au fost declaraţi „Nepromovat“ în condiţiile art. 45 alin. (1);
    b) le-au fost anulate lucrările în condiţiile art. 38 alin. (3).

    (4) În cazul cursanţilor care au lipsit motivat de la probele examenului de absolvire, precum şi în cazul celor care au întrerupt examenul de absolvire din motive obiective şi neimputabile lor, se va relua examenul de absolvire cu proba sau probele respective.


    § 5. Formarea deprinderilor practice
    ART. 47
    (1) După absolvirea cursului de iniţiere, poliţistul de penitenciare debutant este repartizat în activitate sub directa îndrumare a îndrumătorului, principalul scop fiind formarea deprinderilor practice.
    (2) În etapa formării deprinderilor practice, şeful compartimentului în care este încadrat poliţistul de penitenciare debutant, împreună cu îndrumătorul şi ofiţerul cu formarea profesională, va întocmi, lunar, un program de pregătire pentru formarea deprinderilor practice.


    § 6. Evaluarea activităţii poliţiştilor de penitenciare debutanţi
    ART. 48
    (1) La sfârşitul perioadei de stagiu, şeful ierarhic din cadrul compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare debutant, denumit în continuare evaluator, va întocmi raportul de evaluare a activităţii acestuia, prin care face propuneri cu privire la definitivarea sau nedefinitivarea în funcţie a poliţistului de penitenciare debutant. În cazul în care compartimentul în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare debutant nu este organizat sub forma unei direcţii, serviciu sau birou, calitatea de evaluator o are directorul adjunct al unităţii.
    (2) Nu poate avea calitatea de evaluator persoana care a avut calitatea de îndrumător al persoanei evaluate.

    ART. 49
    (1) Evaluarea activităţii poliţistului de penitenciare debutant constă în aprecierea modului de dobândire a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice necesare îndeplinirii atribuţiilor aferente funcţiei încredinţate şi a cunoaşterii specificului activităţii penitenciare.
    (2) Evaluarea activităţii poliţistului de penitenciare debutant se face în termen de 5 zile lucrătoare de la terminarea perioadei de stagiu.

    ART. 50
    Evaluarea activităţii poliţiştilor de penitenciare debutanţi se face pe baza:
    a) referatului cu privire la activitatea de integrare socioprofesională întocmit de îndrumător;
    b) raportului de stagiu întocmit de poliţistul de penitenciare debutant;
    c) certificatului de absolvire a cursului de iniţiere;
    d) raportului de evaluare întocmit de evaluator.


    ART. 51
    (1) Referatul cu privire la activitatea de integrare socioprofesională se întocmeşte de către îndrumător, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, cu 5 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu, şi cuprinde următoarele elemente:
    a) descrierea activităţii desfăşurate de poliţistul de penitenciare debutant;
    b) nivelul de însuşire de către poliţistul de penitenciare debutant a legislaţiei specifice activităţii desfăşurate;
    c) aptitudinile pe care le-a dovedit poliţistul de penitenciare debutant în modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu;
    d) conduita poliţistului de penitenciare debutant în timpul serviciului;
    e) concluzii privind desfăşurarea perioadei de stagiu şi recomandări privind definitivarea sau nedefinitivarea în funcţie a poliţistului de penitenciare debutant.

    (2) Referatul va fi înaintat persoanei care are calitatea de evaluator.

    ART. 52
    (1) În cazul modificării, suspendării sau încetării raportului de serviciu al îndrumătorului sau când îi este retras dreptul de a desfăşura activităţi ca îndrumător, acesta întocmeşte referatul parţial pentru perioada de stagiu parcursă de poliţistul de penitenciare debutant până în acel moment.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) directorul unităţii numeşte un alt îndrumător pentru perioada de stagiu rămasă.
    (3) Referatul parţial se înaintează noului îndrumător şi este avut în vedere la evaluarea activităţii poliţistului de penitenciare debutant, la terminarea perioadei de stagiu.

    ART. 53
    (1) Poliţistul de penitenciare debutant întocmeşte raportul de stagiu, cu 5 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.
    (2) Raportul de stagiu cuprinde descrierea activităţii desfăşurate de poliţistul de penitenciare debutant pe parcursul perioadei de stagiu, prin prezentarea atribuţiilor de serviciu, a modalităţilor de îndeplinire a acestora, precum şi a eventualelor dificultăţi întâmpinate.
    (3) Raportul de stagiu se înaintează evaluatorului de către poliţistul de penitenciare debutant.

    ART. 54
    (1) La finalul perioadei de stagiu, evaluatorul întocmeşte raportul de evaluare a perioadei de stagiu, prevăzut în anexa nr. 3.
    (2) La întocmirea raportului de evaluare a perioadei de stagiu, evaluatorul:
    a) analizează referatul îndrumătorului şi raportul de stagiu al poliţistului de penitenciare debutant;
    b) verifică existenţa certificatului de absolvire a cursului de iniţiere;
    c) notează criteriile de evaluare prevăzute în anexa nr. 3 în funcţie de gradul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu;
    d) stabileşte calificativul de evaluare;
    e) face propuneri cu privire la definitivarea sau nedefinitivarea în funcţie a poliţistului de penitenciare debutant.


    ART. 55
    (1) Notarea criteriilor de evaluare şi stabilirea calificativului de evaluare se fac astfel:
    a) criteriile de evaluare se notează de la 1 la 5, nota 1 fiind cea mai mică, iar nota 5 fiind cea mai mare;
    b) se calculează media aritmetică a notelor acordate pentru fiecare criteriu de evaluare;
    c) calificativul de evaluare se obţine încadrând media finală după cum urmează: între 1,00-3,00 - calificativ „nesatisfăcător“; între 3,01-5,00 - calificativ „satisfăcător“.

    (2) Semnificaţia calificativelor de evaluare este următoarea:
    a) „nesatisfăcător“ - poliţistul de penitenciare debutant nu a făcut dovada cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice necesare exercitării funcţiei;
    b) „satisfăcător“ - poliţistul de penitenciare debutant a făcut dovada că deţine cunoştinţele teoretice şi deprinderile practice necesare exercitării funcţiei.


    ART. 56
    (1) Raportul de evaluare a perioadei de stagiu se aduce la cunoştinţă, pe bază de semnătură, poliţistului de penitenciare debutant.
    (2) Poliţistul de penitenciare debutant nemulţumit de rezultatul evaluării perioadei de stagiu poate solicita reevaluarea, în condiţiile prezentei legi.

    ART. 57
    Alte atribuţii ale comisiilor de examen, precum şi reguli suplimentare de natură a asigura buna organizare şi desfăşurare a examenului de absolvire se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Evidenţa poliţiştilor de penitenciare
    ART. 58
    (1) Pentru fiecare poliţist de penitenciare se va întocmi şi gestiona un dosar profesional confidenţial, în condiţiile dispoziţiilor legale privind evidenţa funcţiilor şi a poliţiştilor de penitenciare.
    (2) Modul de gestionare şi evidenţă a datelor privind poliţiştii de penitenciare se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei.
    (3) Se interzice introducerea în dosarul profesional a oricăror menţiuni sau documente referitoare la opiniile politice sau sindicale, la religie ori credinţă, la orientarea sexuală, origine socială sau referitoare la orice alte elemente discriminatorii, precum şi a oricăror altor documente care nu sunt prevăzute la alin. (2).
    (4) Poliţistul de penitenciare are acces la propriul dosar profesional, fără nicio îngrădire, iar la cerere i se pot elibera copii de pe actele din dosar.
    (5) Emiterea, folosirea, evidenţa şi gestionarea legitimaţiilor de serviciu pentru personalul din sistemul administraţiei penitenciare se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Evaluarea activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare
    § 1. Dispoziţii generale
    ART. 59
    (1) Evaluarea profesională a poliţiştilor de penitenciare este desfăşurată în scopul aprecierii conduitei profesionale manifestate, a competenţei profesionale, a rezultatelor activităţii desfăşurate, a preocupării pentru perfecţionarea pregătirii, precum şi a potenţialului de dezvoltare a carierei.
    (2) Evaluarea activităţii profesionale se realizează cu imparţialitate şi obiectivitate, analizându-se nivelul/gradul de îndeplinire a obiectivelor şi responsabilităţilor profesionale în strânsă legătură cu potenţialul profesional şi conduita interpersonală manifestate de persoanele evaluate şi avându-se în vedere specificul muncii, postul ocupat şi aportul concret al acestora la îndeplinirea atribuţiilor specifice.
    (3) Activitatea de evaluare este un proces permanent care începe prin stabilirea de către evaluator a obiectivelor individuale, este urmat de monitorizarea gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite, se continuă cu evaluarea performanţelor profesionale anuale şi stabilirea obiectivelor pentru următorul an.
    (4) Evaluarea activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare se face anual, pe baza criteriilor şi a procedurii prevăzute în prezenta lege.
    (5) Calificativele care pot fi acordate în urma evaluării activităţii sunt „excepţional“, „foarte bun“, „bun“, „satisfăcător“ şi „nesatisfăcător“.

    ART. 60
    (1) Poliţistul de penitenciare notat cu „nesatisfăcător“ sau „satisfăcător“ nu poate fi avansat în funcţie sau grad profesional în anul următor.
    (2) Ofiţerul sau agentul de poliţie penitenciară notat cu calificativul „nesatisfăcător“ este trecut într-o funcţie inferioară, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. În cazul în care poliţistul de penitenciare nu acceptă trecerea în funcţia inferioară se dispune încetarea raportului de serviciu al acestuia, conform competenţelor de gestiune a resurselor umane.
    (3) Ofiţerilor sau agenţilor de poliţie penitenciară notaţi cu calificativul „nesatisfăcător“, în anul următor trecerii într-o funcţie inferioară, potrivit prevederilor alin. (2), le încetează raporturile de serviciu, conform competenţelor de gestiune a resurselor umane.

    ART. 61
    În înţelesul prezentei secţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) evaluat - poliţistul de penitenciare definitiv ori preotul asimilat ofiţerului de penitenciare, supus evaluării;
    b) evaluator - persoana care are atribuţii de conducere sau coordonare directă a activităţii evaluatului;
    c) contrasemnatarul - persoana care este şeful ierarhic al evaluatorului;
    d) perioada evaluată - perioada în care poliţistul de penitenciare a desfăşurat activitate profesională şi care se supune evaluării;
    e) indicator de evaluare - element caracteristic al capacităţilor sau abilităţilor personale, profesionale şi/sau manageriale ale evaluatului;
    f) obiectiv individual - expresia scrisă a rezultatelor care trebuie atinse de evaluat în timpul perioadei evaluate în cadrul unor activităţi declarate ca importante. Obiectivele trebuie să fie specifice, măsurabile/cuantificabile, realizabile, relevante şi prevăzute cu termene de realizare; obiectivele individuale nu reprezintă activităţi propriu-zise;
    g) evaluare intermediară - analiza efectuată de către evaluator şi evaluat asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite, cauzelor care au generat eventuala întârziere în îndeplinirea acestora şi modalităţilor de îmbunătăţire a performanţelor profesionale;
    h) interviu - etapă a procesului de evaluare ce reprezintă un schimb de opinii între evaluat şi evaluator în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a indicatorilor de evaluare şi obiectivelor individuale.


    ART. 62
    În situaţia în care un poliţist de penitenciare îndeplineşte temporar atribuţiile altei funcţii, acesta este evaluat, evaluează sau, după caz, contrasemnează fişe de evaluare, conform competenţelor specifice acestei funcţii, cu respectarea prevederilor prezentei legi.


    § 2. Evaluarea anuală a activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare
    ART. 63
    (1) Perioada supusă evaluării anuale a performanţelor profesionale este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie a anului anterior.
    (2) Evaluarea anuală a performanţelor profesionale se realizează pentru poliţiştii de penitenciare care au desfăşurat activitate profesională minimum 6 luni în perioada prevăzută la alin. (1).
    (3) Pentru poliţiştii de penitenciare ale căror raporturi de serviciu se nasc în timpul anului şi şi-au desfăşurat activitatea efectiv minimum 6 luni, perioada supusă evaluării curge de la această dată până la 31 decembrie.

    ART. 64
    (1) Evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale poliţiştilor de penitenciare mutaţi, detaşaţi sau delegaţi în cadrul sistemului administraţiei penitenciare se face în unităţile unde îşi desfăşoară activitatea la data de 31 decembrie.
    (2) Evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale poliţiştilor de penitenciare detaşaţi sau delegaţi în afara sistemului administraţiei penitenciare se face de către instituţiile în care îşi desfăşoară activitatea la data de 31 decembrie, cu respectarea prevederilor prezentelor criterii.


    § 3. Evaluarea parţială a performanţelor activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare
    ART. 65
    Poliţiştilor de penitenciare li se întocmesc evaluări parţiale în cursul anului, la modificarea sau încetarea raporturilor de serviciu, punerea la dispoziţie sau suspendarea din funcţie/a raporturilor de serviciu a/ale persoanei evaluate, cu excepţia cazului de arestare preventivă sau arest la domiciliu. În cazul arestării preventive şi arestului la domiciliu, evaluarea se realizează la încetarea stării de arest.

    ART. 66
    (1) Evaluarea parţială nu face obiectul contestaţiei. Poliţistul de penitenciare nemulţumit de rezultatul evaluării parţiale poate formula obiecţii scrise, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă a calificativului acordat.
    (2) Fişa de evaluare parţială şi obiecţiile, în cazul în care sunt formulate, fac parte integrantă din fişa de evaluare anuală a poliţiştilor de penitenciare şi se anexează la aceasta.
    (3) După finalizare, evaluarea parţială se depune la structura de resurse umane din unitatea în care îşi desfăşoară activitatea evaluatul. Evaluarea parţială se transmite noului evaluator.


    § 4. Evaluarea intermediară a activităţii profesionale individuale a poliţiştilor de penitenciare
    ART. 67
    (1) Evaluarea intermediară se realizează în cazul în care evaluatorul identifică la persoana evaluată potenţiale riscuri de neîndeplinire a obiectivelor stabilite sau când evaluatorul ori persoana evaluată consideră necesară analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor.
    (2) În urma evaluării intermediare obiectivele individuale pot fi modificate sau completate.

    ART. 68
    (1) Evaluarea intermediară se face prin analiza de către evaluator şi a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite, a cauzelor care au generat eventuala neîndeplinire a acestora şi a modalităţilor de îmbunătăţire a performanţelor profesionale.
    (2) Evaluarea intermediară şi observaţiile formulate se consemnează în spaţiul destinat în fişa de obiective individuale, care face parte din fişa de evaluare.
    (3) Evaluarea intermediară nu se finalizează prin acordarea unui calificativ şi nu face obiectul contestaţiei.

    ART. 69
    (1) Evaluarea intermediară se realizează în cursul anului trimestrial sau semestrial, observaţiile şi concluziile fiind consemnate în spaţiul special destinat.
    (2) După fiecare evaluare intermediară se înscrie data şi se semnează de către evaluator şi evaluat.


    § 5. Criteriile de evaluare a activităţii profesionale
    ART. 70
    (1) Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare sunt prevăzute în fişa de evaluare, care reprezintă formularul tipizat prin care se realizează evaluarea anuală/parţială a activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare. Fişa de evaluare este cuprinsă în anexa nr. 4.
    (2) Criteriile de evaluare sunt bazate pe:
    a) obiective individuale;
    b) indicatori de realizare a obiectivelor individuale (sau de performanţă).

    (3) Obiectivele individuale sunt stabilite de către evaluator pentru anul următor în cadrul unui formular tipizat, denumit fişa de obiective individuale, care face parte din fişa de evaluare. În situaţii temeinic justificate, obiectivele pot fi schimbate în cursul perioadei evaluate de către evaluator cu aducerea lor la cunoştinţa evaluatului. Modelul fişei de obiective individuale pentru anul următor este prevăzut în anexa nr. 5.
    (4) După stabilirea obiectivelor individuale, evaluatorul trebuie să se asigure de faptul că acestea au fost corect transmise şi înţelese de către cel evaluat.
    (5) Indicatorii de evaluare trebuie să fie corelaţi direct cu obiectivele individuale şi să indice gradul de îndeplinire a acestora.


    § 6. Competenţa efectuării evaluării activităţii profesionale
    ART. 71
    (1) Pentru directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, evaluator este ministrul justiţiei sau, după caz, persoana din conducerea Ministerului Justiţiei căreia i s-a delegat prin ordin coordonarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Evaluarea activităţii profesionale a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nu este supusă contrasemnării.
    (2) Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este evaluator, iar ministrul justiţiei sau, după caz, persoana din conducerea Ministerului Justiţiei căreia i s-a delegat prin ordin coordonarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:
    a) directorii generali adjuncţi din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
    b) directorii unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
    c) şefii structurilor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor din subordinea directă a directorului general;
    d) ofiţerii coordonatori ai compartimentelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor din subordinea directă a directorului general.

    (3) Directorul general adjunct care le coordonează activitatea este evaluator şi directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:
    a) şefii structurilor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor din subordinea directă a acestui director general adjunct;
    b) ofiţerii coordonatori ai compartimentelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor din subordinea directă a acestui director general adjunct.

    (4) Pentru poliţiştii de penitenciare din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, din subordinea şefilor de structuri şi a coordonatorilor compartimentelor prevăzuţi la alin. (2) şi (3), evaluator este persoana care conduce structura în care îşi desfăşoară activitatea evaluatul sau care coordonează activitatea acesteia şi contrasemnatar este şeful ierarhic al evaluatorului.
    (5) Directorul unităţii este evaluator şi şeful structurii sau coordonatorul compartimentului de profil din Administraţia Naţională a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:
    a) directorii adjuncţi ai unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
    b) şefii structurilor din subordinea directă a directorilor unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
    c) ofiţerii coordonatori ai compartimentelor din subordinea directă a directorilor unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    (6) Pentru ofiţerii şi agenţii din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (5), evaluator este persoana care conduce/este desemnată să coordoneze structura în care îşi desfăşoară activitatea evaluatul şi contrasemnatar este şeful ierarhic al evaluatorului.
    (7) Pentru şefii structurilor/coordonatorii compartimentelor de prevenirea criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, evaluatorul este şeful ierarhic, stabilit cu atribuţii prin fişa postului, iar contrasemnatar este directorul Direcţiei prevenirea criminalităţii şi terorismului.
    (8) Pentru poliţiştii de penitenciare din cadrul structurilor de prevenire a criminalităţii în mediul penitenciar din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, evaluator este persoana care conduce/este desemnată să coordoneze structura în care îşi desfăşoară activitatea evaluatul şi contrasemnatar este unul dintre şefii serviciilor din cadrul direcţiei de specialitate, potrivit competenţelor stabilite prin fişa postului.

    ART. 72
    (1) În situaţia în care, din motive temeinic justificate, evaluatorul nu poate realiza evaluarea anuală sau atribuţiile funcţiei evaluatorului nu sunt exercitate, contrasemnatarul devine evaluator.
    (2) În situaţia în care raporturile de serviciu ale evaluatului au fost modificate pe parcursul perioadei evaluate, la întocmirea fişei de evaluare anuală se iau în considerare evaluările parţiale, proporţional cu perioadele evaluate.


    § 7. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare a personalului
    ART. 73
    Conducerea unităţii ia măsuri ca în perioada 1-31 decembrie să se desfăşoare următoarele activităţi pregătitoare:
    a) emiterea deciziei privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare anuală a personalului pe anul în curs, care cuprinde: baza legală, etapele activităţii, stabilirea nominală a evaluatorilor şi a personalului care urmează a fi evaluat, precum şi nominalizarea evaluatorilor pentru anul următor şi a personalului pentru care urmează să fie stabilite obiectivele individuale;
    b) completarea de către structurile de resurse umane şi formare profesională a lit. A din formularul tipizat Fişă de evaluare, prevăzut în anexa nr. 4, şi distribuirea acestora în vederea realizării activităţii de evaluare;
    c) completarea de către structurile de resurse umane şi formare profesională a lit. A din formularul tipizat Fişă de obiective individuale, prevăzut în anexa nr. 5, şi distribuirea acestora către evaluatori în vederea stabilirii obiectivelor individuale pentru anul următor;
    d) instruirea evaluatorilor pe bază de semnătură.


    ART. 74
    (1) Activitatea de evaluare a personalului se desfăşoară în perioada 1 ianuarie-15 martie, după cum urmează:
    a) până la data de 31 ianuarie:
    - completarea fişei de evaluare de către evaluator;
    – desfăşurarea interviului;
    – stabilirea obiectivelor individuale pentru anul următor;
    – înaintarea fişelor de evaluare contrasemnatarului;

    b) până la data de 10 februarie - contrasemnarea fişelor de evaluare;
    c) până la data de 20 februarie - aducerea la cunoştinţă a fişei de evaluare;
    d) până la data de 15 martie - soluţionarea contestaţiilor.

    (2) După finalizarea activităţii de evaluare, până la data de 25 martie, structura de resurse umane din unitate întocmeşte şi înaintează Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - Direcţia management resurse umane: raportul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare, situaţia statistică privind evaluarea personalului, întocmită conform anexei nr. 6, tabelul nominal cu întregul personal evaluat şi calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul „nesatisfăcător“ şi măsurile luate conform legii în legătură cu acesta din urmă.
    (3) Până la data de 5 aprilie, Direcţia management resurse umane întocmeşte: raportul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare la nivelul sistemului penitenciar, situaţia statistică privind evaluarea personalului, întocmită conform anexei nr. 6, precum şi tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul „nesatisfăcător“ şi măsurile luate conform legii în legătură cu acesta din urmă.


    § 8. Procedura de evaluare
    ART. 75
    Evaluatorul realizează evaluarea şi acordă punctaje rezultatelor obţinute de evaluat, raportat la obiectivele individuale/indicatorii de evaluare prevăzuţi în fişa de evaluare.

    ART. 76
    (1) Evaluatorul are datoria de a nu se lăsa influenţat de aprecierile altor persoane şi de a evalua nepărtinitor, fără prejudecăţi, severitate sau indulgenţă inutile fiecare obiectiv/indicator cuprins în fişa de evaluare.
    (2) În cadrul interviului, pentru o evaluare cât mai corectă a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale, evaluatorul, împreună cu evaluatul, poate să analizeze documentele relevante întocmite la nivelul unităţii penitenciare sau în afara ei, dar în legătură cu aceste obiective.
    (3) Evaluatorul şi evaluatul pot solicita şi folosi documente care conţin informaţii cu privire la activitatea supusă evaluării, cu respectarea cadrului legal privind accesul la informaţii clasificate. În etapa interviului, evaluatorul, dar şi evaluatul se pot folosi de propriile constatări scrise întocmite cu privire la activitatea evaluată sau constatările scrise ale altor persoane sau structuri. Evaluaţii pot să întocmească o analiză a propriei activităţi în scopul prezentării ei în timpul discuţiilor purtate cu evaluatorul.

    ART. 77
    (1) Prin evaluarea anuală, parţială sau intermediară, evaluatorul va urmări:
    a) transmiterea către evaluat a unui feedback atât pozitiv, cât şi negativ acolo unde este cazul;
    b) ascultarea punctelor de vedere ale evaluatului;
    c) motivarea evaluatului;
    d) aprecierea corectă şi realistă a performanţelor.

    (2) După finalizarea etapei interviului, fişele de evaluare se transmit prin structura de resurse umane către contrasemnatar.

    ART. 78
    (1) În procesul de evaluare, contrasemnatarul este responsabil de corectitudinea şi realismul calificativelor acordate evaluaţilor. El monitorizează întregul proces, are un rol proactiv şi ia măsuri astfel încât:
    a) obiectivele individuale stabilite de evaluator să respecte cerinţa de a fi specifice, măsurabile/cuantificabile, realizabile, relevante şi prevăzute cu termene de realizare;
    b) evaluatorii să îşi înţeleagă rolul şi să fie familiarizaţi cu legislaţia aferentă procesului de evaluare.

    (2) Dacă este cazul, contrasemnatarul se poate consulta cu evaluatorii anterior demarării evaluării finale, evaluării parţiale, respectiv evaluării intermediare, pentru realizarea unui schimb de opinii cu privire la procesul de evaluare şi cunoaşterea nivelului de performanţă atins de personalul din subordine.
    (3) Dacă, din motive temeinic justificate, contrasemnatarul nu poate contrasemna fişa de evaluare sau atribuţiile funcţiei contrasemnatarului nu sunt exercitate, conducătorul unităţii în al cărei stat de organizare se regăseşte funcţia contrasemnatarului desemnează o persoană care realizează această activitate.

    ART. 79
    În activitatea de evaluare calificativele trebuie să reflecte cu acurateţe nivelul real al performanţelor profesionale individuale. Calificativele „excepţional“ şi „nesatisfăcător“ se acordă doar în situaţii temeinic justificate.

    ART. 80
    (1) Fişa de evaluare se aduce la cunoştinţa evaluatului după contrasemnare, de regulă de către evaluator.
    (2) În cazul în care persoana evaluată refuză să semneze de luare la cunoştinţă, dovada comunicării rezultatului evaluării activităţii profesionale se face prin proces-verbal constatator semnat de evaluator şi doi ofiţeri sau agenţi, dintre care unul va fi obligatoriu din structura de resurse umane şi formare profesională.
    (3) Pentru persoanele care nu sunt prezente în instituţie, aducerea la cunoştinţă a calificativului se realizează printr-un curier al unităţii, telefonic, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin e-mail, păstrându-se confirmarea de trimitere ori primire. În situaţia în care evaluatul refuză primirea documentului se întocmeşte un proces-verbal conform prevederilor alin. (2).


    § 9. Interviul de evaluare
    ART. 81
    Obiectivele interviului de evaluare sunt următoarele:
    a) realizarea unui cadru organizat pentru discutarea de către evaluator şi evaluat a problematicii supuse evaluării;
    b) fundamentarea mai exactă a datelor privind performanţa profesională a personalului, în scopul sporirii acurateţei procesului de evaluare;
    c) recunoaşterea rezultatelor activităţii desfăşurate;
    d) clarificarea aşteptărilor pe care le au atât şeful direct, cât şi subordonatul faţă de modul de îndeplinire a atribuţiilor profesionale;
    e) facilitarea autoevaluării personalului şi dezvoltarea unei imagini de sine realiste;
    f) îmbunătăţirea procesului de comunicare între evaluat şi evaluator;
    g) obţinerea suportului emoţional şi a sprijinului direct din partea şefului ierarhic;
    h) identificarea factorilor care au influenţat performanţa personalului;
    i) creşterea motivării şi a satisfacţiei în muncă;
    j) identificarea celor mai potrivite căi pentru dezvoltarea personalului şi a carierei profesionale a acestuia;
    k) lămurirea unor aspecte de natură profesională insuficient cunoscute/clarificate;
    l) eliminarea potenţialelor surse de eroare în apreciere şi limitarea, pe cât posibil, a contestării rezultatelor aprecierii.

    ART. 82
    Pregătirea interviului de evaluare va cuprinde:
    a) studierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor personalului evaluat, a nivelului de îndeplinire a obiectivelor individuale, a indicatorilor de evaluare, precum şi a cerinţelor cuprinse în fişa postului;
    b) evidenţierea aspectelor cuprinse în fişa de evaluare care pot genera confuzii şi interpretări;
    c) planificarea personalului pentru interviu şi comunicarea acesteia.


    ART. 83
    Desfăşurarea interviului se bazează pe următoarele cerinţe:
    a) pe durata desfăşurării interviului se recomandă imprimarea unui caracter de discuţie informală şi încurajarea exprimărilor deschise. Dialogul dintre evaluat şi evaluator se va desfăşura într-un interval rezonabil de timp;
    b) se vor avea în vedere următoarele aspecte:
    (i) enumerarea celor mai importante rezultate ale activităţii în perioada evaluată;
    (ii) prezentarea principalelor deficienţe ale activităţii în perioada evaluată;
    (iii) prezentarea factorilor care au influenţat pozitiv sau negativ performanţa profesională în perioada evaluată;
    (iv) argumentarea eventualelor opinii ale personalului evaluat, referitor la obiectivele anului următor;
    (v) alte aspecte considerate relevante de către evaluat sau evaluator

    c) evaluatorul va oferi evaluatului posibilitatea de a-şi susţine argumentat obiecţiile privind modul de apreciere şi de a prezenta aspectele pe care le consideră relevante pentru activitatea sa;
    d) în cadrul discuţiei purtate este obligatorie respectarea principiului legalităţii, responsabilităţii, imparţialităţii şi a ierarhiei organizatorice şi funcţionale, prin urmărirea nivelului de îndeplinire a obiectivelor individuale, a indicatorilor de evaluare şi a cerinţelor cuprinse în fişa postului.


    ART. 84
    Pentru parcurgerea acestei etape, în situaţii justificate, pot fi utilizate şi mijloace de comunicare la distanţă, evaluatul semnând ulterior fişa de evaluare. În acest caz, interviul se înregistrează, aspect care se consemnează la acest capitol.


    ART. 85
    (1) În funcţie de rezultatele concrete ale activităţii profesionale, pregătirea şi conduita profesională a personalului, evaluatorul care desfăşoară interviul de evaluare poate prelua sau adapta dintre întrebările prevăzute în anexa nr. 7.
    (2) În cazul în care evaluatul nu poate participa la interviu direct, atunci se poate folosi o formă electronică de susţinere a acestuia prin videoconferinţă.


    § 10. Contestaţia la evaluarea performanţelor profesionale
    ART. 86
    (1) În situaţia în care persoana evaluată este nemulţumită de calificativul acordat, are dreptul de a contesta rezultatul evaluării performanţelor profesionale anuale, menţionând explicit şi motivat obiectivele individuale/indicatorii de evaluare ale căror punctaje acordate le consideră necorespunzătoare realităţii.
    (2) Termenul de depunere a contestaţiei este de 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoştinţă a fişei de evaluare.
    (3) Opţiunea de a face contestaţie se consemnează în fişa de evaluare, iar contestaţia scrisă se depune personal sau on-line pe adresa oficială de e-mail a unităţii şi se înregistrează la secretariatul unităţii unde îşi desfăşoară activitatea evaluatul, în termenul prevăzut la alin. (2). Contestaţia depusă după expirarea acestui termen nu se ia în considerare şi se clasează, aspect care se comunică evaluatului în scris.

    ART. 87
    Suspendarea termenului prevăzut la art. 86 alin. (2) intervine când evaluatul se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) se află în străinătate;
    b) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
    c) este arestat preventiv;
    d) forţă majoră;
    e) carantină.


    ART. 88
    Soluţionarea contestaţiei se efectuează de către o comisie formată din 3 membri, din care unul este preşedinte, numită după cum urmează:
    a) prin ordin al ministrului justiţiei, pentru poliţiştii de penitenciare prevăzuţi la art. 71 alin. (1) şi (2);
    b) prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru poliţiştii de penitenciare prevăzuţi la art. 71 alin. (3), (4), (6) şi (7);
    c) prin decizie a directorului unităţii, pentru poliţiştii de penitenciare prevăzuţi la art. 71 alin. (5).


    ART. 89
    (1) Termenul de soluţionare a contestaţiilor este de 10 zile lucrătoare de la data numirii comisiei, concluziile consemnându-se într-un proces-verbal semnat de comisie.
    (2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor poate solicita evaluatorului şi/sau contrasemnatarului, precum şi altor persoane, după caz, informaţii scrise privind activitatea evaluatului.
    (3) În urma analizării documentaţiei, comisia de soluţionare a contestaţiilor ia una dintre următoarele hotărâri:
    a) menţine punctajele şi calificativul acordat;
    b) modifică punctajele la unii indicatori de evaluare/unele obiective individuale, cu menţinerea calificativului acordat;
    c) modifică unele punctaje şi se stabileşte un alt calificativ.

    (4) În situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. b) şi c), modificările punctajelor se motivează explicit în procesul-verbal. Modificarea punctajului se face prin încercuirea marcajului „x“ acordat de evaluator/contrasemnatar şi marcarea cu „x“ de culoare roşie în căsuţa corespunzătoare indicatorului de evaluare/obiectivului individual în dreptul nivelului considerat corespunzător persoanei evaluate.
    (5) Hotărârea comisiei, consemnată în procesul-verbal şi în fişa de evaluare, se aduce la cunoştinţa persoanei care a numit comisia de soluţionare a contestaţiilor şi a evaluatului, în termen de 10 zile lucrătoare de la soluţionare, şi este definitivă.
    (6) În cazul în care contestatarul refuză să semneze de luare la cunoştinţă a hotărârii comisiei sau lipseşte din unitate, se procedează conform prevederilor art. 80 alin. (2) şi (3).

    ART. 90
    Poliţistul de penitenciare nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei la evaluarea performanţelor profesionale anuale se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.


    § 11. Dispoziţii finale
    ART. 91
    Fişele de evaluare a activităţii profesionale anuale, împreună cu anexele acestora, însoţite, după caz, de evaluările parţiale, respectiv, obiecţiile scrise şi/sau procesele-verbale privind soluţionarea contestaţiilor, sunt introduse în dosarele profesionale ale celor evaluaţi, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data finalizării activităţii de evaluare. În acelaşi termen, calificativele acordate vor fi consemnate în documentele de evidenţă nominală şi aplicaţia informatică.

    ART. 92
    Imprimatele-tip necesare realizării evaluării activităţii profesionale se asigură de către Direcţia economico-administrativă din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin grija Direcţiei management resurse umane.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Avansarea poliţiştilor de penitenciare
    ART. 93
    (1) În cariera profesională, în urma rezultatelor obţinute la evaluarea activităţii profesionale, poliţiştii de penitenciare au dreptul de a avansa în funcţie şi în grad profesional conform prevederilor prezentei legi.
    (2) Avansarea în funcţii publice de execuţie vacante a poliţiştilor de penitenciare, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, se face pe bază de concurs, în limita posturilor prevăzute în statele de organizare.
    (3) Avansarea poliţiştilor de penitenciare într-o funcţie imediat superioară la aceeaşi poziţie din stat se face fără examen, pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
    (4) Avansarea în gradele profesionale se face de către:
    a) Preşedintele României, pentru gradele de chestor de poliţie penitenciară, chestor principal de poliţie penitenciară,
    chestor şef adjunct de poliţie penitenciară şi chestor şef de poliţie penitenciară, la propunerea ministrului justiţiei;

    b) ministrul justiţiei, pentru ofiţerii din sistemul administraţiei penitenciare;
    c) directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru agenţii din sistemul administraţiei penitenciare.

    (5) Poliţiştii de penitenciare se avansează în gradul profesional următor dacă au împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut şi la ultimele două evaluări ale activităţii profesionale anuale din cadrul stagiului minim în gradul deţinut au obţinut calificativul de cel puţin „bun“.
    (6) Poliţiştii de penitenciare pot fi avansaţi în gradul profesional următor înaintea împlinirii stagiului minim, dacă au fost apreciaţi în ultimul an cu calificativul „excepţional“ şi dacă au efectuat jumătate din stagiul minim în grad. Persoanele prevăzute la art. 108, la împlinirea stagiului minim în gradul profesional, pot fi avansate în gradul profesional următor fără a fi necesară îndeplinirea condiţiei privind existenţa evaluării activităţii profesionale anuale.
    (7) Pentru obţinerea gradului profesional de chestor de poliţie penitenciară este necesară promovarea examenului organizat în acest scop.
    (8) Comisarii şefi de poliţie penitenciară în activitate, care au o vechime în gradul profesional de minimum 5 ani şi au fost încadraţi, în această perioadă, cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliţie penitenciară şi care au fost apreciaţi în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puţin „foarte bun“, la încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare, în condiţiile legii, pot fi avansaţi în gradul profesional de chestor de poliţie penitenciară şi le vor înceta raporturile de serviciu cu noul grad profesional, potrivit competenţelor şi criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
    (9) Personalul care a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, poliţist de penitenciare sau cadru militar în activitate, în sistemul administraţiei penitenciare, căruia i-au încetat raporturile de serviciu sau a fost trecut în rezervă/retragere, poate fi avansat în gradul militar imediat următor, în cadrul aceleiaşi categorii, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. Competenţa avansării în gradele de general în rezervă revine Preşedintelui României, respectiv ministrului justiţiei pentru celelalte grade în rezervă.

    ART. 94
    Stagiul minim în gradele profesionale este:
    A. Categoria ofiţerilor de poliţie penitenciară:

┌─────────────────────────────────┬────┐
│a) chestor şef adjunct de poliţie│2 │
│penitenciară │ani;│
├─────────────────────────────────┼────┤
│b) chestor principal de poliţie │2 │
│penitenciară │ani;│
├─────────────────────────────────┼────┤
│c) chestor de poliţie │2 │
│penitenciară │ani;│
├─────────────────────────────────┼────┤
│d) comisar şef de poliţie │3 │
│penitenciară │ani;│
├─────────────────────────────────┼────┤
│e) comisar de poliţie │3 │
│penitenciară │ani;│
├─────────────────────────────────┼────┤
│f) subcomisar de poliţie │4 │
│penitenciară │ani;│
├─────────────────────────────────┼────┤
│g) inspector principal de poliţie│3 │
│penitenciară │ani;│
├─────────────────────────────────┼────┤
│h) inspector de poliţie │3 │
│penitenciară │ani;│
├─────────────────────────────────┼────┤
│i) subinspector de poliţie │4 │
│penitenciară │ani.│
└─────────────────────────────────┴────┘



    B. Categoria agenţilor de poliţie penitenciară:

┌─────────────────────────────────┬────┐
│a) agent şef de poliţie │4 │
│penitenciară │ani;│
├─────────────────────────────────┼────┤
│b) agent şef adjunct de poliţie │4 │
│penitenciară │ani;│
├─────────────────────────────────┼────┤
│c) agent principal de poliţie │4 │
│penitenciară │ani;│
├─────────────────────────────────┼────┤
│d) agent de poliţie penitenciară │4 │
│ │ani.│
└─────────────────────────────────┴────┘





    ART. 95
    (1) Acordarea gradelor profesionale următoare, în cadrul aceleiaşi categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor şi în limita gradului maxim prevăzut pentru funcţia pe care o deţine poliţistul de penitenciare sau pentru funcţia rezervată în condiţiile art. 108.
    (2) Poliţistul de penitenciare cu gradul de comisar şef de poliţie penitenciară, care a dobândit titlul ştiinţific de doctor în specialitatea funcţiei pe care o deţine sau într-o specialitate înrudită, este exceptat de la aplicarea prevederilor art. 93 alin. (7).
    (3) Acordarea gradelor profesionale se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-au îndeplinit condiţiile legale privind avansarea în gradul profesional.

    ART. 96
    (1) Trecerea agenţilor în categoria ofiţerilor de poliţie penitenciară se realizează prin concurs organizat anual, în limita posturilor prevăzute în statele de organizare ale unităţilor de penitenciare, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta lege.
    (2) Condiţiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul pentru trecerea în categoria ofiţerilor de poliţie penitenciară, funcţii de execuţie, sunt:
    a) să fie declaraţi „apt medical“ şi „apt“ la testarea psihologică organizată în acest scop;
    b) să aibă vechime efectivă în poliţia penitenciară de minimum 2 ani;
    c) să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
    d) să fi obţinut calificativul de cel puţin „foarte bun“ la ultima evaluare anuală a performanţelor activităţii profesionale;
    e) îndeplinesc condiţiile specifice postului.

    (3) Agenţilor prevăzuţi la alin. (1) li se acordă gradul profesional în funcţie de vechimea efectivă în poliţia penitenciară, astfel:
    a) sub 5 ani - subinspector de poliţie penitenciară;
    b) între 5 şi 10 ani - inspector de poliţie penitenciară;
    c) peste 10 ani - inspector principal de poliţie penitenciară.


    ART. 97
    (1) Funcţiile de conducere vacante din poliţia penitenciară se pot ocupa prin concurs/examen, dintre ofiţerii şi agenţii de poliţie penitenciară în activitate. Agenţii de poliţie penitenciară pot ocupa prin concurs funcţii de conducere vacante până la nivelul de şef serviciu sau echivalent.
    (2) Condiţiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor vacante de director general, director general adjunct, director de direcţie în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi de director de unitate sunt următoarele:
    a) să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, emisă de instituţii acreditate potrivit legii, în domeniul specific funcţiei sau în domeniul managementului;
    b) să îndeplinească condiţiile specifice postului;
    c) să aibă minimum 10 ani vechime efectivă în poliţia penitenciară - pentru funcţiile de director general, director general adjunct şi director de unitate, respectiv să aibă minimum 10 ani vechime efectivă în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - pentru directorii de direcţie;
    d) să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
    e) să fi obţinut în ultimii 3 ani calificativul de cel puţin „foarte bun“ la evaluarea anuală a performanţelor activităţii profesionale;
    f) să aibă minimum 4 ani vechime efectivă în funcţii de conducere din poliţia penitenciară;
    g) să fie declaraţi „apt medical“ şi „apt“ la testarea psihologică organizată în acest scop.

    (3) Condiţiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de director adjunct din poliţia penitenciară sunt următoarele:
    a) să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, emisă de instituţii acreditate potrivit legii, în domeniul specific funcţiei sau în domeniul managementului;
    b) să îndeplinească condiţiile specifice postului;
    c) să aibă minimum 7 ani vechime efectivă în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei;
    d) să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
    e) să fi obţinut în ultimii 3 ani calificativul de cel puţin „foarte bun“ la evaluarea anuală a performanţelor activităţii profesionale;
    f) să aibă minimum 3 ani vechime efectivă în funcţii de conducere din poliţia penitenciară;
    g) să fie declaraţi „apt medical“ şi „apt“ la testarea psihologică organizată în acest scop.

    (4) Condiţiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de şef serviciu şi şef secţie exterioară în poliţia penitenciară sunt următoarele:
    a) să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, emisă de instituţii acreditate potrivit legii, în domeniul specific funcţiei sau în domeniul managementului;
    b) să îndeplinească condiţiile specifice postului;
    c) să aibă minimum 3 ani vechime efectivă în sistemul penitenciar;
    d) să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
    e) să fi obţinut în ultimii 2 ani calificativul de cel puţin „foarte bun“ la evaluarea anuală a performanţelor activităţii profesionale;
    f) să fie declaraţi „apt medical“ şi „apt“ la testarea psihologică organizată în acest scop.

    (5) Condiţiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării altor funcţii de conducere din poliţia penitenciară sunt următoarele:
    a) să îndeplinească condiţiile specifice postului;
    b) să aibă minimum 3 ani vechime efectivă în sistemul penitenciar;
    c) să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
    d) să fi obţinut în ultimii 2 ani calificativul de cel puţin „foarte bun“ la evaluarea anuală a performanţelor activităţii profesionale;
    e) să fie declaraţi „apt medical“ şi „apt“ la testarea psihologică organizată în acest scop.

    (6) Funcţiile de conducere până la nivelul maxim de şef serviciu sau echivalent, rămase vacante ca urmare a neocupării, în condiţiile stabilite la alin. (4) şi (5), se pot ocupa prin concurs din sursă externă sau prin transferul cadrelor militare şi al poliţiştilor din cadrul altor instituţii de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului.
    (7) La concursul prevăzut la alin. (6) pot participa persoanele care îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 11 şi alin. (4) şi (5) ale prezentului articol. Numirea în funcţii de conducere a candidaţilor admişi la concurs se face ca poliţişti de penitenciare definitivi.
    (8) Directorul general, directorii generali adjuncţi şi directorii de unitate din poliţia penitenciară se numesc pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile legii, pentru încă un mandat de 4 ani.
    (9) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (8), pe durata exercitării mandatului postul ocupat anterior devine temporar vacant şi se păstrează. După încheierea mandatului, ofiţerul revine pe postul ocupat anterior.
    (10) În cazul în care, în timpul mandatului, ofiţerul dobândeşte un grad profesional superior celui prevăzut pentru funcţia rezervată, la încheierea mandatului i se asigură în limita funcţiilor existente numirea într-o funcţie corespunzătoare gradului profesional dobândit, care nu este prevăzută cu mandat, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.

    ART. 98
    (1) Funcţiile de execuţie vacante din poliţia penitenciară se pot ocupa prin concurs, dintre agenţii şi ofiţerii în activitate, din cadrul aceleiaşi categorii.
    (2) Condiţiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul prevăzut la alin. (1) în vederea ocupării unor funcţii de execuţie sunt:
    a) să aibă vechime efectivă în poliţia penitenciară de minimum 2 ani;
    b) să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
    c) să fi obţinut în ultimii 2 ani calificativul de cel puţin „foarte bun“ la evaluarea anuală a performanţelor activităţii profesionale;
    d) îndeplinesc condiţiile specifice postului;
    e) să fie declaraţi „apt medical“ şi „apt“ la testarea psihologică organizată în acest scop.

    (3) Funcţiile de execuţie vacante din poliţia penitenciară se pot ocupa prin concursul din sursă externă prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. b).
    (4) Administraţia Naţională a Penitenciarelor decide cu privire la modul de ocupare a funcţiilor de execuţie vacante, în funcţie de modalităţile de ocupare a acestora prevăzute la alin. (1) şi (3).
    (5) Funcţiile de execuţie neocupate în urma concursurilor prevăzute la alin. (1) şi (3) se pot ocupa prin transferul cadrelor militare şi al poliţiştilor din cadrul altor instituţii de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului, prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. c).

    ART. 99
    (1) Evoluţia în carieră a poliţiştilor de penitenciare este reglementată prin prezenta lege şi este detaliată în Ghidul carierei, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
    (2) Modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor se stabileşte prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Pregătirea şi perfecţionarea profesională a poliţiştilor de penitenciare
    ART. 100
    Pregătirea şi perfecţionarea poliţiştilor de penitenciare se fac pe baza cerinţelor generale ale practicii administraţiei penitenciare şi a cerinţelor specifice necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu corespunzătoare funcţiilor din sistemul administraţiei penitenciare.

    ART. 101
    (1) Metodologia de organizare şi desfăşurare a pregătirii profesionale a poliţiştilor de penitenciare şi criteriile de evaluare a rezultatelor acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
    (2) În cazurile în care pregătirea şi perfecţionarea profesională se desfăşoară în altă localitate decât cea de domiciliu, poliţiştii de penitenciare beneficiază de drepturile de delegare prevăzute de prezenta lege.
    (3) Pentru trimiterea la cursuri de formare sau specializări în străinătate, organizate sau finanţate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, poliţiştii de penitenciare susţin un concurs, organizat potrivit ordinului ministrului justiţiei.

    ART. 102
    Poliţiştii de penitenciare care urmează o formă de pregătire sau perfecţionare profesională cu o durată ce depăşeşte 3 luni şi care primesc, în această perioadă, drepturile salariale vor semna un angajament scris prin care se obligă să lucreze cel puţin 5 ani în sistemul administraţiei penitenciare, după terminarea formelor de pregătire sau perfecţionare profesională.

    ART. 103
    (1) Poliţistul de penitenciare care nu respectă angajamentul prevăzut la art. 102 este obligat să restituie cheltuielile de şcolarizare, proporţional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului de 5 ani.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive neimputabile poliţistului de penitenciare sau în cazul transferului.

    CAP. IV
    Drepturile, condiţiile de muncă şi îndatoririle poliţiştilor de penitenciare
    SECŢIUNEA 1
    Drepturile poliţiştilor de penitenciare
    ART. 104
    Poliţistul de penitenciare are dreptul la:
    a) salariu lunar, potrivit legii;
    b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
    c) uniformă şi echipament specific şi drepturi de hrană, în condiţiile legii şi ale hotărârii Guvernului;
    d) asistenţă medicală şi psihologică, medicamente, proteze şi dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale, în mod gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate;
    e) locuinţe de serviciu şi de intervenţie, în condiţiile legii;
    f) concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite şi concedii fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    g) concedii medicale, concedii de maternitate, pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani sau a copilului cu handicap până la vârsta de 3 ani, concediu paternal, precum şi pentru alte situaţii, în condiţiile stabilite de lege;
    h) bilete de odihnă, bilete de tratament balnear şi bilete de recuperare fizică şi psihică, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    i) pensii, în condiţiile legii;
    j) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite de lege;
    k) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;
    l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziţionat personal, în condiţiile legii;
    m) despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale instituţiei, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile sale, ale soţului/soţiei şi ale copiilor aflaţi în întreţinerea sa sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. Despăgubirile menţionate se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    n) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni medicale dobândite în timpul exercitării profesiei, dacă nu pot fi tratate în ţară, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    o) asistenţa juridică asigurată în mod gratuit de unitate, la cerere, prin avocat, în cazul cercetării penale, urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în cazurile şi condiţiile stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. În situaţia în care se constată vinovăţia poliţistului de penitenciare, acesta este obligat să restituie toate cheltuielile efectuate de unitate.


    ART. 105
    (1) Poliţistul de penitenciare are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, în cazul deplasării în interes de serviciu, în cazul mutării în alte localităţi, în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea, în limita a 70 km dus şi 70 km întors, şi, o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
    (2) Poliţistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea, dacă în localitatea în care se află locul de muncă:
    a) acesta, soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinere au o locuinţă proprietate personală ori, după caz, le-a fost atribuită o locuinţă de către autorităţile administraţiei publice locale;
    b) acesta sau soţul/soţia beneficiază de locuinţă de serviciu;
    c) beneficiază de compensarea chiriei în condiţiile art. 111.

    (3) Poliţistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea, dacă acesta, soţul/soţia acestuia sau copiii aflaţi în întreţinere au înstrăinat o locuinţă proprietate personală, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, după data încadrării în sistemul administraţiei penitenciare.
    (4) În cazul deplasării cu autoturismul, poliţiştilor de penitenciare li se decontează contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcurşi pe distanţa cea mai scurtă dintre localităţi.

    ART. 106
    Pentru apărarea intereselor profesionale, economice, sociale şi culturale, personalul din sistemul administraţiei penitenciare are dreptul la asociere sindicală sau în alte organizaţii profesionale, dreptul la grevă, precum şi la libertatea întrunirilor, cu condiţia asigurării a cel puţin unei treimi din activitate şi a garantării drepturilor deţinuţilor şi a siguranţei locurilor de detenţie.

    ART. 107
    (1) Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, pe de o parte, şi organizaţiile sindicale reprezentative cel puţin la nivel de grup de unităţi ale poliţiştilor de penitenciare sau reprezentanţii poliţiştilor de penitenciare, pe de altă parte, pot încheia acorduri colective care să cuprindă numai măsuri referitoare la:
    a) constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă;
    b) sănătatea şi securitatea în muncă;
    c) programul zilnic de lucru;
    d) perfecţionarea profesională;
    e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.

    (2) Acordul colectiv se încheie cu reprezentanţii poliţiştilor de penitenciare, desemnaţi în condiţiile legii, în cazul în care organizaţia sindicală nu este reprezentativă la nivel de grup de unităţi sau poliţiştii de penitenciare nu sunt organizaţi în sindicate.
    (3) Acordul colectiv se încheie pe o perioadă de cel puţin un an şi poate fi modificat, completat ori prelungit prin acte adiţionale, cu acordul părţilor.
    (4) Încheierea, modificarea, completarea ori prelungirea acordului colectiv se face la iniţiativa scrisă a oricărei părţi, în urma unor negocieri între părţile acordului.
    (5) Negocierile cu privire la încheierea, modificarea, completarea sau prelungirea acordului nu vor putea începe mai târziu de 10 zile şi nici mai devreme de 3 zile de la înregistrarea solicitării.
    (6) Dispoziţiile legale privind părţile, negocierea, conflictul colectiv de muncă, încheierea, efectele contractelor colective de muncă, cu excepţia celor referitoare la înregistrarea şi publicarea contractelor colective de muncă, se aplică în mod corespunzător şi acordurilor colective încheiate în condiţiile prezentului articol.
    (7) Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor furnizează organizaţiilor sindicale reprezentative sau reprezentanţilor poliţiştilor de penitenciare informaţiile necesare pentru încheierea acordului colectiv.

    ART. 108
    (1) Perioada suspendării raportului de serviciu pentru îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în cadrul unei organizaţii sindicale constituie vechime în muncă, în serviciu şi în specialitate, în condiţiile legii. Persoana beneficiază de toate drepturile care rezultă din calitatea de poliţist de penitenciare, cu excepţia drepturilor salariale.
    (2) Persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere salarizată în cadrul unei organizaţii sindicale i se menţin postul şi funcţia în cadrul poliţiei penitenciare, deţinute la momentul suspendării din funcţie, are dreptul de a avansa în gradul profesional, de a beneficia de gradaţie la împlinirea stagiilor prevăzute de lege şi de a participa la concursuri pentru avansarea în carieră.
    (3) Pentru perioada în care raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare este suspendat potrivit prevederilor art. 130 alin. (3), funcţiile de conducere din organizaţia sindicală se echivalează cu funcţiile prevăzute în legislaţia privind salarizarea poliţiştilor de penitenciare, în vederea deschiderii drepturilor de pensie ca poliţist de penitenciare.
    (4) Echivalarea funcţiilor, potrivit alin. (3), se face prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea organizaţiei sindicale şi cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
    (5) Drepturile reglementate de prezenta lege, cu excepţia celor prevăzute la art. 104 lit. a), e)-g), j), l)-n), art. 105 şi art. 111 alin. (2), se acordă, potrivit condiţiilor legale în vigoare, poliţistului de penitenciare aflat în situaţia prevăzută la art. 130 alin. (3).

    ART. 109
    (1) Poliţiştii de penitenciare vor fi sprijiniţi în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei profesionale, a unei locuinţe proprietate personală, în localitatea în care îşi are sediul unitatea la care sunt încadraţi, din fondurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau alte fonduri guvernamentale, în condiţiile legii.
    (2) Poliţiştii de penitenciare, titulari ai contractului de închiriere a locuinţei de serviciu, care au lucrat în poliţia penitenciară sau în sistemul administraţiei penitenciare peste 15 ani şi care s-au pensionat potrivit legii, precum şi cei care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi s-au pensionat pentru invaliditate, în condiţiile legii, îşi păstrează dreptul de folosinţă asupra locuinţei de serviciu şi după încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare. În cazul decesului titularului, soţul/soţia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.
    (3) Criteriile şi condiţiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
    (4) În condiţiile legii, prin hotărâre a Guvernului se poate înfiinţa Casa de credit a personalului din sistemul administraţiei penitenciare.

    ART. 110
    (1) Poliţiştii de penitenciare îşi păstrează, pe perioada delegării, detaşării ori trecerii temporare în altă funcţie, funcţia, gradul şi drepturile salariale avute anterior, acordate conform prevederilor actelor normative privind salarizarea acestora.
    (2) În situaţia în care drepturile salariale corespunzătoare funcţiei pe care este detaşat sau, după caz, trecut temporar în altă funcţie sunt mai mari, personalul prevăzut la alin. (1) beneficiază de aceste drepturi salariale.

    ART. 111
    (1) Poliţiştii de penitenciare au dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu dacă, în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, ei, soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinere nu deţin o locuinţă în proprietate ori nu li s-a atribuit locuinţă de către autorităţile administraţiei publice locale.
    (2) Poliţiştii de penitenciare cărora nu li s-a acordat locuinţă potrivit prevederilor alin. (1) şi care nici ei şi nici soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinere nu au în proprietate o locuinţă în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condiţiile legii, inclusiv pentru locuinţele atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale sau pentru locuinţele de serviciu. În situaţia inexistenţei unui fond locativ corespunzător în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuinţă situată într-o localitate aflată la o distanţă de maximum 70 km, în cazul în care nici poliţistul de penitenciare şi nici soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinere nu au în proprietate personală o locuinţă în acea localitate sau în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă.
    (3) Dacă poliţiştii de penitenciare, inclusiv soţul/soţia acestora sau copiii aflaţi în întreţinerea acestora au înstrăinat o locuinţă, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, după data încadrării în sistemul administraţiei penitenciare, aceştia nu beneficiază de prevederile alin. (1) şi (2).
    (4) Nu se acordă compensaţia lunară pentru chirie în situaţia în care contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale poliţistului de penitenciare ori ale soţiei/soţului acestuia/acesteia.
    (5) Poliţiştii de penitenciare cărora li s-a atribuit o locuinţă de serviciu pot solicita schimbarea acesteia şi atribuirea unei alte locuinţe disponibile în fondul locativ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau al unităţii penitenciare în cauză, care să corespundă nevoilor locative ale poliţistului de penitenciare, soţului/soţiei acestuia şi copiilor aflaţi în întreţinere. Prevederile alin. (8) teza a 2-a rămân aplicabile. Cererile de schimb de locuinţe se soluţionează cu prioritate.
    (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), medicii rezidenţi angajaţi în poliţia penitenciară pot solicita chirie în localitatea unde efectuează studiile de rezidenţiat.
    (7) De prevederile alin. (2) beneficiază şi poliţiştii de penitenciare cărora li s-a atribuit o locuinţă de serviciu din fondul locativ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, al unităţii penitenciare în cauză, care nu mai corespunde nevoilor locative ale poliţistului de penitenciare, soţului/soţiei acestuia şi copiilor aflaţi în întreţinere şi la care cel în cauză renunţă. Prevederile alin. (8) teza a 2-a rămân aplicabile.
    (8) Beneficiază de prevederile alin. (2) şi poliţistul de penitenciare care a avut în proprietate o locuinţă, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, şi care, după data încadrării în sistemul administraţiei penitenciare, pentru motive neimputabile, a pierdut dreptul de proprietate asupra acesteia. Dreptul prevăzut de prezentul alineat se acordă în urma efectuării unei anchete sociale, efectuată de către o comisie constituită prin act al conducătorului unităţii în care este încadrat poliţistul de penitenciare.
    (9) Poliţiştii de penitenciare care îndeplinesc condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (2) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (2), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate.
    (10) Dreptul prevăzut la alin. (9) se menţine în cazul transferului sau încadrării funcţionarilor publici cu statut special într-o altă instituţie din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
    (11) În situaţia prevăzută la alin. (9) compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionată pe timpul carierei. Compensaţia lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situaţia prevăzută la alin. (2) şi pentru situaţia prevăzută la alin. (9), caz în care poliţistul de penitenciare optează pentru una dintre aceste situaţii.
    (12) Drepturile prevăzute de prezentul articol nu au caracter salarial şi nu se impozitează.
    (13) Condiţiile de acordare a drepturilor prevăzute de prezentul articol se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.

    ART. 112
    (1) La sesizarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, a unităţilor din subordinea acesteia, instituţiile şi organele specializate ale statului au obligaţia de a acorda protecţie poliţiştilor de penitenciare şi membrilor de familie ai acestora împotriva ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj ori altor fapte de natură penală cărora le-ar putea fi victimă, precum şi în cazul în care viaţa, integritatea corporală, demnitatea sau bunurile le sunt puse în pericol în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
    (2) Sesizarea prevăzută la alin. (1) se face la cererea poliţiştilor de penitenciare şi, în cazuri temeinic justificate, a membrilor de familie ai acestora.
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1), poliţistul de penitenciare şi membrii de familie ai acestuia pot beneficia, la cerere, de asistenţa juridică asigurată în mod gratuit de unitate, prin avocat, în condiţiile ordinului ministrului justiţiei prevăzut la art. 104 lit. o).
    (4) Condiţiile şi modalităţile de acordare a protecţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

    ART. 113
    (1) Poliţistul de penitenciare în activitate ori pensionat, soţul sau soţia acestuia, precum şi copiii aflaţi în întreţinerea acestuia beneficiază, în mod gratuit, de servicii de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate.
    (2) Pentru acordarea, potrivit legii, a asistenţei medicale specifice personalului din sistemul administraţiei penitenciare, în statele de organizare ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi ale fiecărei unităţi penitenciare se prevăd şi se încadrează posturi de personal medico-sanitar superior şi mediu.
    (3) Drepturile prevăzute la alin. (1) nu au caracter salarial şi nu se impozitează.

    ART. 114
    (1) Poliţiştii de penitenciare au dreptul la despăgubiri în situaţia în care au suferit, din culpa instituţiei, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, în condiţiile şi cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului.
    (2) Poliţistului de penitenciare care a decedat în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă, post-mortem, gradul de subinspector de poliţie penitenciară, în cazul în care face parte din categoria agenţilor, sau gradul profesional următor, în cazul ofiţerilor.
    (3) Copiii aflaţi în întreţinerea poliţistului de penitenciare decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu pot fi înmatriculaţi la cerere, fără examen ori concurs, în instituţiile de învăţământ ale poliţiei penitenciare, dacă îndeplinesc condiţiile legale.
    (4) Copiii aflaţi în întreţinerea poliţistului de penitenciare decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi soţul sau soţia acestuia pot fi încadraţi ca poliţişti de penitenciare sau angajaţi ca personal contractual în sistemul administraţiei penitenciare, fără examen ori concurs, dacă îndeplinesc celelalte condiţii legale prevăzute pentru funcţia respectivă.
    (5) Prin ordin al ministrului justiţiei se stabileşte procedura de aplicare a prevederilor alin. (3) şi (4).

    ART. 115
    (1) Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, poliţiştilor de penitenciare li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
    (2) Absolvenţilor instituţiilor de învăţământ prevăzute la art. 13 alin. (2) şi (5) declaraţi „şef de promoţie“ li se acordă recompense materiale cu ocazia absolvirii, stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
    (3) Pentru activitatea desfăşurată, poliţiştilor de penitenciare li se conferă decoraţii potrivit legii.
    (4) Poliţiştii de penitenciare, decoraţi cu Ordinul Meritul Militar sau cu Semnul onorific În Serviciul Armatei, îşi păstrează toate drepturile conferite de aceste ordine, dobândite anterior.
    (5) Pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată, poliţiştilor de penitenciare li se conferă Medalia de Excelenţă în Serviciul Penitenciar. Criteriile şi procedura pentru conferirea medaliei se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Condiţiile de muncă ale poliţiştilor de penitenciare
    ART. 116
    (1) Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
    (2) Programul de lucru al personalului din compartimentele a căror activitate impune prezenţa în serviciu mai mult de 8 ore se stabileşte de către directorii unităţilor, în raport cu necesităţile operative, asigurându-se respectarea timpului de lucru legal.
    (3) În cazul în care pentru anumite categorii profesionale durata normală a timpului de muncă este stabilită prin dispoziţii legale specifice, se vor aplica aceste dispoziţii legale.
    (4) În funcţie de specificul muncii prestate se poate opta şi pentru un alt fel de repartizare a timpului de muncă, cu respectarea timpului de lucru legal.
    (5) Modul de compensare şi plată a orelor prestate de poliţiştii de penitenciare peste durata normală a timpului de muncă, precum şi a orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează se stabileşte potrivit dispoziţiilor legale privind salarizarea personalului bugetar.

    ART. 117
    (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile din subordinea acesteia elaborează regulamente de ordine interioară, cu consultarea organizaţiilor sindicale, prin care se stabilesc normele de ordine interioară, principiile şi regulile privind desfăşurarea activităţilor structurilor organizatorice ale acestora, precum şi modul de organizare a timpului de lucru, a pauzelor, evidenţa prezenţei şi a muncii suplimentare.
    (2) Prin ordin al ministrului justiţiei se stabilesc standardele privind condiţiile de muncă asigurate poliţiştilor de penitenciare.

    ART. 118
    Poliţiştii de penitenciare au dreptul, potrivit legii, la măsuri de securitate şi igienă a muncii şi la echipament de protecţie gratuit.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Îndatoririle poliţiştilor de penitenciare
    ART. 119
    Poliţistul de penitenciare are următoarele obligaţii:
    a) să cunoască şi să respecte principiile generale prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi, precum şi să apere valorile democraţiei;
    b) să respecte şi să protejeze viaţa, sănătatea şi demnitatea persoanelor private de libertate, drepturile şi libertăţile acestora;
    c) să împiedice orice acţiune care presupune discriminare pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel;
    d) să execute, cu profesionalism şi în termenul stabilit, toate atribuţiile de serviciu stabilite prin fişa postului, precum şi dispoziţiile date de conducătorii ierarhici;
    e) să fie disciplinat, respectuos şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni şi să respecte ierarhia conferită de funcţia şi gradul profesional deţinute;
    f) să informeze în scris conducătorii ierarhici şi celelalte autorităţi abilitate cu privire la infracţiunile de care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul;
    g) să manifeste preocupare şi interes pentru perfecţionarea nivelului de instruire profesională;
    h) să păstreze secretul de stat şi de serviciu, în condiţiile legii, precum şi confidenţialitatea informaţiilor sau documentelor care au acest caracter, în condiţiile legii;
    i) să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lui politice în exercitarea atribuţiilor ce îi revin;
    j) să se conformeze dispoziţiilor date de conducătorii ierarhici cărora le este subordonat direct, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (3);
    k) să respecte întocmai programul de muncă;
    l) să se prezinte la programul de muncă stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate;
    m) să informeze şeful ierarhic despre existenţa unui conflict de interese privind exercitarea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile legii;
    n) să se prezinte la unitatea din care face parte, în situaţii de catastrofe, calamităţi, alarmare ca urmare a revoltelor în penitenciar, evadărilor, părăsirii locurilor de deţinere sau alte tulburări de amploare ale activităţilor în unităţile penitenciare;
    o) să acţioneze, conform legii, la instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi război;
    p) să depună declaraţiile de avere şi de interese, potrivit legii;
    q) să informeze şeful ierarhic despre existenţa în unitatea în care îşi desfăşoară activitatea a unor persoane private de libertate care au calitatea de soţ/soţie sau rude până la gradul II inclusiv cu acesta ori cu soţul/soţia, în situaţia în care ia cunoştinţă de aceste situaţii;
    r) să aducă la cunoştinţa compartimentului resurse umane modificările privind domiciliul, după caz, reşedinţa, precum şi schimbările intervenite în starea civilă sau date relevante din punct de vedere profesional, în termen de 15 zile de la producerea acestora.


    ART. 120
    Ofiţerilor şi agenţilor din sistemul administraţiei penitenciare le este interzis:
    a) să dispună, să exercite, să instige ori să tolereze acte de tortură sau orice forme de tratament inuman ori degradant asupra persoanelor aflate în aşezămintele de deţinere;
    b) să primească, să solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru ei ori pentru alte persoane, în considerarea calităţii lor oficiale, cadouri, bani, împrumuturi sau orice alte valori ori servicii;
    c) să intervină pentru soluţionarea unor cereri sau lucrări care nu sunt de competenţa lor ori nu le-au fost repartizate de conducătorii ierarhici sau care nu sunt activităţi specifice funcţiei pe care au fost numiţi;
    d) să recurgă la forţă sau la folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva persoanelor private de libertate în alte condiţii decât cele expres prevăzute de lege;
    e) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;
    f) să adere la asociaţii, organizaţii religioase sau de altă natură, nerecunoscute potrivit legii sau interzise prin lege.


    ART. 121
    (1) Poliţiştii de penitenciare sunt în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) sunt chemaţi să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care sunt soţ/soţie, rude de gradul I sau, după caz, au relaţii cu caracter patrimonial;
    b) sunt chemaţi să participe în cadrul unor comisii constituite, conform legii, din care face parte soţul/soţia sau o rudă de gradul I;
    c) interesele lor patrimoniale, ale soţului sau rudelor lor de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

    (2) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe între poliţiştii de penitenciare care sunt soţi sau rude de gradul I.
    (3) În cazul existenţei unui conflict de interese, poliţistul de penitenciare este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să îl informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
    (4) În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul unităţii, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct poliţistul de penitenciare în cauză, va desemna un alt poliţist, care are aceeaşi pregătire şi acelaşi nivel de experienţă.
    (5) Încălcarea dispoziţiilor alin. (3) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.
    (6) Prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la conflictul de interese se aplică în mod corespunzător.

    ART. 122
    Poliţiştii de penitenciare pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice, precum şi să desfăşoare activităţi sau să deţină funcţii în sectorul privat, cu condiţia ca activitatea sau funcţia respectivă să nu aibă legătură cu sistemul poliţiei penitenciare şi cu condiţia respectării dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, incompatibilităţile, dar şi a legislaţiei aplicabile profesiei sau activităţii pe care o exercită.

    CAP. V
    Modificarea raporturilor de serviciu, punerea la dispoziţie, suspendarea din funcţie şi încetarea raporturilor de serviciu
    SECŢIUNEA 1
    Dispoziţii comune
    ART. 123
    (1) Poliţiştii de penitenciare au dreptul la stabilitatea raporturilor de serviciu.
    (2) Raporturile de serviciu ale personalului prevăzut la alin. (1) se nasc şi se exercită în baza actului de numire şi se pot modifica, suspenda sau pot înceta numai în cazurile şi în condiţiile prezentei legi.
    (3) Raporturile de serviciu ale poliţiştilor de penitenciare sunt de subordonare ierarhică.
    (4) Raporturile de serviciu ale poliţiştilor de penitenciare nu pot înceta prin demisie la instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război.
    (5) Ocuparea unei funcţii care necesită acces la informaţii clasificate este condiţionată de existenţa dreptului de acces la astfel de informaţii, în condiţiile legii.

    ART. 124
    (1) Poliţiştii de penitenciare pot fi delegaţi de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, de directorii unităţilor din subordinea acesteia să îndeplinească anumite activităţi în interesul unităţii unde sunt încadraţi, în aceeaşi localitate sau în altă localitate, pe o perioadă de cel mult 60 de zile într-un an.
    (2) Poliţiştii de penitenciare pot fi delegaţi mai mult de 60 de zile într-un an, cu acordul scris al acestora.

    ART. 125
    (1) Detaşarea poliţiştilor de penitenciare se poate dispune, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Detaşarea pe o perioadă mai mare de 6 luni se poate dispune numai cu acordul scris al celui în cauză.
    (2) Trecerea temporară în altă funcţie se poate dispune fără acordul poliţistului de penitenciare în caz de forţă majoră sau ca măsură de protecţie a poliţistului de penitenciare, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
    (3) Ofiţerii pot fi împuterniciţi în funcţii de conducere vacante în unitatea în care sunt încadraţi sau în care au fost detaşaţi, dacă îndeplinesc condiţiile specifice postului, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. Împuternicirea se poate face numai cu acordul persoanei respective, pentru o perioadă de maximum un an. Prin excepţie, termenul de un an poate fi depăşit în situaţia funcţiilor temporar vacante sau în legătură cu care există un litigiu.
    (4) În perioada de maximum un an prevăzută la alin. (3), unitatea din cadrul poliţiei penitenciare este obligată să iniţieze demersuri pentru ocuparea postului de conducere vacant; în cazul în care postul de conducere vacant nu se ocupă, se poate dispune o nouă împuternicire.
    (5) Pe perioada împuternicirii, poliţistul de penitenciare beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei pe care este împuternicit. Poliţistul de penitenciare poate opta pentru menţinerea drepturilor salariale avute anterior, dacă acestea sunt mai mari decât cele ale funcţiei pe care este împuternicit.

    ART. 126
    (1) Poliţiştii de penitenciare definitivi pot fi schimbaţi din funcţiile deţinute, în cadrul aceleiaşi unităţi, şi pot fi numiţi în alte funcţii prevăzute cu acelaşi coeficient de ierarhizare sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justiţiei, în următoarele cazuri:
    a) la cererea poliţistului de penitenciare;
    b) în situaţia în care nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute în fişa postului pentru exercitarea funcţiei.

    (2) Poliţiştii de penitenciare definitivi pot fi mutaţi în alte unităţi ale poliţiei penitenciare, la cerere sau în interesul serviciului, cu acordul lor, în aceeaşi ori în altă funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare identic sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justiţiei.
    (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), prin funcţie prevăzută cu coeficient de ierarhizare identic se înţelege funcţia în care se face numirea al cărei coeficient de ierarhizare luat în calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al funcţiei anterioare.

    ART. 127
    (1) Revocarea din funcţia de conducere şi numirea într-o altă funcţie se dispun în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale ori ca sancţiune disciplinară.
    (2) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată şi eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare, evitarea pierderilor, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor.
    (3) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu subalternii, cu persoanele aflate în stare de detenţie, cu alte persoane sau instituţii cu care intră în contact, precum şi cu mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public şi transparenţa actului de conducere.
    (4) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, modul de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniu şi modul în care sunt respectate drepturile persoanelor private de libertate, precum şi celelalte dispoziţii legale privind executarea pedepselor.
    (5) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă.
    (6) Împotriva ordinului sau deciziei de revocare din funcţia de conducere se poate face plângere la instanţa de contencios administrativ competentă potrivit legii, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile.
    (7) Modul de verificare a îndeplinirii criteriilor prevăzute la alin. (2)-(5) se stabileşte prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului justiţiei.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Punerea la dispoziţie, suspendarea din funcţie şi suspendarea raporturilor de serviciu
    ART. 128
    (1) În cazul în care împotriva poliţistului de penitenciare s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, menţinerea sa în activitate se hotărăşte după soluţionarea definitivă a cauzei, cu excepţia situaţiei în care a comis şi alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară obişnuită.
    (2) După punerea în mişcare a acţiunii penale, poliţistul de penitenciare se pune la dispoziţie şi nu mai îndeplineşte atribuţiile funcţiei deţinute. Poliţistul de penitenciare pus la dispoziţie îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite, în scris, de conducătorul unităţii şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, şi de celelalte drepturi prevăzute de prezenta lege. Punerea la dispoziţie se menţine în cazul în care împotriva poliţistului de penitenciare s-a luat, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura preventivă a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune.
    (3) Pe perioada arestării preventive şi a arestului la domiciliu, poliţistul de penitenciare este suspendat din funcţie. Aceeaşi măsură se va dispune în cazul în care împotriva poliţistului de penitenciare s-a luat, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura preventivă a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia a fost stabilită obligaţia să nu exercite profesia ori meseria sau alte măsuri de siguranţă/obligaţii/măsuri de supraveghere care împiedică exercitarea atribuţiilor profesionale.
    (4) Pe timpul suspendării din funcţie în condiţiile alin. (3), poliţistul de penitenciare nu beneficiază de niciun drept dintre cele prevăzute de prezenta lege. Poliţistul de penitenciare aflat în această situaţie poate beneficia de dreptul la pensie, în condiţiile stabilite prin lege specială.
    (5) În cazul în care s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, precum şi în cazul încetării procesului penal, poliţistul de penitenciare va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv în funcţia deţinută anterior, şi beneficiază de compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
    (6) Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus faţă de poliţistul de penitenciare una dintre măsurile sau soluţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (5) are obligaţia să comunice de îndată unităţii al cărei angajat este poliţistul de penitenciare sau, după caz, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ori Ministerului Justiţiei măsura sau soluţia dispusă.

    ART. 129
    Poliţiştii de penitenciare rămaşi neîncadraţi în funcţii din diferite cauze neimputabile sau ale căror avize, autorizaţii sau atestări necesare pentru exercitarea atribuţiilor profesionale sunt suspendate, retrase ori îşi încetează valabilitatea sunt puşi la dispoziţie, potrivit competenţelor. Pe această perioadă beneficiază de salariul de funcţie avut, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii, precum şi de celelalte drepturi salariale avute, cu excepţia salariului de comandă, pentru poliţiştii de penitenciare cu funcţii de conducere. Situaţia acestora se soluţionează în termen de 6 luni.

    ART. 130
    (1) Suspendarea raportului de serviciu poate interveni de drept sau prin acordul părţilor, în condiţiile legii.
    (2) În cazul în care poliţistul de penitenciare este desemnat să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României sau în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, intervine suspendarea de drept a raportului de serviciu, pentru perioada respectivă.
    (3) Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare se suspendă de drept, dacă acesta desfăşoară activitate sindicală de conducere salarizată, în condiţiile legii.
    (4) Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare se suspendă de drept cât timp acesta efectuează tratament medical în străinătate, dacă solicitantul nu se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea în străinătate a soţului sau a soţiei ori a unei rude de gradul I, în vederea efectuării de tratament medical, pe perioada tratamentului.
    (5) Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare se poate suspenda prin acordul părţilor, în situaţia în care poliţistul de penitenciare desfăşoară din iniţiativa sa activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, pe perioada aferentă contractului sau convenţiei de muncă încheiate în acest scop.
    (6) Raportul de serviciu poate fi suspendat prin acordul părţilor pentru cel mult 4 ani în cazul solicitării poliţistului de penitenciare de a-şi urma soţia sau soţul trimis în străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autorităţi administrative autonome, organe ori alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în străinătate la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanţe naţionale, structuri şi comandamente din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, doar dacă acestea au o durată de minimum 6 luni.
    (7) Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare poate fi suspendat prin acordul părţilor pe perioada cât acesta participă din proprie iniţiativă la cursuri de pregătire şi perfecţionare în străinătate, altele decât cele organizate sau finanţate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, dacă are aprobarea directorului de unitate pentru a urma asemenea studii, iar acestea asigură specializarea sau pregătirea potrivit nevoilor poliţiei penitenciare.
    (8) Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare se poate suspenda şi în alte situaţii prevăzute de lege, de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi, cu respectarea prevederilor cuprinse în legislaţia muncii.

    ART. 131
    (1) În cazul în care poliţistul de penitenciare suferă de o boală psihică, confirmată prin diagnostic de un medic
    de specialitate, la nivelul unităţii se dispun măsurile necesare pentru prezentarea poliţistului de penitenciare la expertiza de specialitate în cadrul comisiei de expertiză medico-militară.

    (2) În cazul în care poliţistul de penitenciare, în urma recomandării medicului de medicina muncii de a efectua un consult psihiatric, refuză nejustificat să se prezinte la diagnosticarea de către un medic de specialitate, la comisia de expertiză medico-militară, la revizuire sau în alte cazuri, la solicitarea comisiei de expertiză medico-militară, acesta este suspendat din funcţie până la îndeplinirea obligaţiilor care rezultă din prezentul alineat, dar nu mai mult de 6 luni.
    (3) Pe perioada suspendării din funcţie în condiţiile alin. (2) poliţistului de penitenciare i se pot plăti drepturile de asigurări sociale de sănătate care se acordă pe perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
    (4) Refuzul de a se prezenta la diagnosticarea de către un medic de specialitate sau la comisia de expertiză medico-militară în termenul prevăzut la alin. (2) atrage încetarea raporturilor de serviciu din motive imputabile celui în cauză.

    ART. 132
    (1) Poliţistul de penitenciare clasat „apt limitat“ de către comisia de expertiză medico-militară, pentru care atribuţiile postului ocupat nu permit respectarea recomandărilor comisiei, se pune la dispoziţie pe perioada clasării.
    (2) Pe perioada punerii la dispoziţie în condiţiile alin. (1), poliţistul de penitenciare beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, şi de celelalte drepturi prevăzute de prezenta lege, după caz, atribuţiile de serviciu fiindu-i stabilite de directorul unităţii, cu respectarea recomandărilor comisiei de expertiză medico-militară.

    ART. 133
    Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare încetează în următoarele cazuri:
    a) deces;
    b) demisie;
    c) nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 11 lit. a), d), i);
    d) nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 11 lit. j), în măsura în care nu există nicio altă funcţie în poliţia penitenciară pe care să se poată realiza numirea;
    e) transfer;
    f) eliberarea din funcţie, ca sancţiune disciplinară;
    g) pensionare, în condiţiile legii;
    h) desfiinţarea unităţii ori mutarea acesteia în altă localitate, în cazul în care ofiţerul sau agentul nu acceptă să o urmeze;
    i) reorganizarea unităţii, prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de ofiţerul sau agentul în cauză, în cazul în care persoana refuză oferta de trecere în altă funcţie;
    j) nu mai îndeplineşte condiţiile specifice postului, în cazul în care refuză oferta conducerii unităţii de trecere în altă funcţie;
    k) ca urmare a constatării nulităţii actului de numire în funcţie, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care nulitatea a fost constatată;
    l) ca urmare a declarării necorespunzător din punct de vedere profesional a poliţistului debutant, conform art. 18 alin. (4);
    m) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii poliţistului de penitenciare;
    n) ca urmare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, ca pedepse complementare, sau ca urmare a interzicerii ocupării unei funcţii sau a exercitării unei profesii, ca măsură de siguranţă, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
    o) neprezentarea, în mod nejustificat, în termenul prevăzut de lege, la diagnosticarea de către un medic de specialitate sau la comisia de expertiză medico-militară, în condiţiile art. 131;
    p) condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare sau suspendarea executării pedepsei, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;
    q) nesoluţionarea situaţiilor prevăzute la art. 129 în termenul stabilit prin acest articol, dacă nu există nicio altă funcţie în cadrul poliţiei penitenciare pe care să se poată realiza numirea;
    r) alte cazuri prevăzute expres de lege.


    ART. 134
    (1) La cerere, poliţistul de penitenciare încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu poate fi menţinut în activitate pe funcţii de poliţist de penitenciare.
    (2) La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcţii de poliţist de penitenciare.
    (3) Menţinerea sau numirea în funcţii de poliţist potrivit alin. (1) şi (2) se face prin ordin al ministrului justiţiei, pe baza propunerii şefului unităţii din care acesta face parte, respectiv a făcut parte şi a avizului comisiei de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă.
    (4) Comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă constată dacă atribuţiile funcţiilor pe care urmează să fie menţinut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică/psihică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.

    ART. 135
    (1) Poliţiştii de penitenciare pot solicita, în scris, încetarea raporturilor de serviciu prin demisie.
    (2) Demisia produce efecte după 15 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. În cazul funcţiilor de conducere, demisia produce efecte după 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării.
    (3) Termenele prevăzute la alin. (2) pot fi reduse dacă între persoana în cauză şi cel abilitat să emită actul administrativ potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane se convine asupra unui termen mai scurt.
    (4) Poliţistul de penitenciare demisionar este obligat să îşi continue activitatea până la împlinirea termenelor prevăzute la alin. (2) sau (3), după caz.
    (5) Poliţistul de penitenciare poate reveni asupra cererii de demisie până la împlinirea termenului de la care demisia produce efecte.

    ART. 136
    Poliţiştii de penitenciare se pot transfera în alte instituţii publice din afara poliţiei penitenciare, cu respectarea reglementărilor legale specifice instituţiei la care solicită transferul.

    ART. 137
    (1) Poliţiştii de penitenciare nu pot fi menţinuţi în activitate şi în funcţie după împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de lege.
    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în raport cu nevoile de încadrare, poliţiştii de penitenciare pot fi menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă, până la vârsta de 62 de ani, dacă starea sănătăţii le permite, cu aprobarea anuală a persoanelor abilitate conform competenţelor de gestiune a resurselor umane.

    ART. 138
    Evaluarea aptitudinii medicale şi psihologice pentru îndeplinirea funcţiei, prevăzute la art. 11 lit. d), art. 96 alin. (2) lit. a) şi art. 132 alin. (1), se face potrivit reglementărilor în vigoare aplicabile în sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

    CAP. VI
    Răspunderea poliţiştilor de penitenciare
    ART. 139
    (1) Poliţiştii de penitenciare răspund disciplinar pentru săvârşirea cu vinovăţie a abaterilor disciplinare prevăzute de lege.
    (2) Răspunderea penală, contravenţională, civilă sau, după caz, patrimonială nu exclude răspunderea disciplinară pentru fapta săvârşită, dacă fapta respectivă constituie şi abatere disciplinară.

    ART. 140
    Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:
    a) manifestările care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
    b) neglijenţă şi superficialitate manifestate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, a dispoziţiilor legale sau a celor primite de la şefii ierarhici ori de la autorităţile anume abilitate de lege;
    c) întârzierea repetată şi nejustificată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
    d) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu cuprinsă în fişa postului;
    e) manifestarea unui comportament necorespunzător faţă de persoanele private de libertate, care contravine legii privind executarea pedepselor, sau faţă de alte persoane cu care intră în contact în timpul serviciului;
    f) absenţa nemotivată ori întârzierea repetată la serviciu;
    g) părăsirea nejustificată a locului de muncă în timpul programului de lucru;
    h) producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
    i) încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii sau a lucrărilor;
    j) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist de penitenciare;
    k) intervenţia pentru influenţarea soluţionării unei cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane;
    l) nerespectarea obligaţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în sarcina acestora, inclusiv a celor cuprinse în Codul deontologic al poliţistului de penitenciare şi a prevederilor referitoare la incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii;
    m) interzicerea sau împiedicarea exercitării libertăţilor publice şi a drepturilor sindicale ale poliţiştilor de penitenciare;
    n) atitudinea tolerantă a conducătorilor ierarhici faţă de comiterea unor abateri disciplinare de către subordonaţi;
    o) efectuarea în timpul programului de lucru a unor activităţi ce nu au legătură cu îndatoririle de serviciu, de natură a afecta exercitarea în bune condiţii a atribuţiilor de serviciu;
    p) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 119.


    ART. 141
    Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţiştilor de penitenciare sunt:
    a) mustrarea scrisă;
    b) diminuarea drepturilor salariale pentru funcţia îndeplinită cu 5-10% pe o perioadă de 1-3 luni;
    c) amânarea avansării în grade profesionale sau funcţii superioare, pe o perioadă de la 1 la 2 ani;
    d) trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut;
    e) revocarea din funcţia de conducere;
    f) eliberarea din funcţie.


    ART. 142
    (1) La individualizarea sancţiunii disciplinare ce urmează a fi aplicată se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în serviciu a autorului abaterii, precum şi de existenţa altor sancţiuni disciplinare.
    (2) Comisia de cercetare a abaterii disciplinare propune prin referatul de cercetare cuantumul de diminuare a drepturilor salariale, în cazul sancţiunii prevăzute la art. 141 lit. b), perioada maximă de amânare, în cazul sancţiunii prevăzute la art. 141 lit. c), sau funcţia pe care să se realizeze numirea, în cazul sancţiunilor prevăzute la art. 141 lit. d) şi e).
    (3) Sancţiunea disciplinară poate fi aplicată numai după cercetarea prealabilă de către comisiile prevăzute la art. 145 a faptei ce constituie abatere disciplinară săvârşită de poliţistul de penitenciare în cauză, în condiţiile prezentei legi.
    (4) Audierea poliţistului de penitenciare se consemnează în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul poliţistului de penitenciare de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare imputate se consemnează într-un proces-verbal. În astfel de cazuri, sancţiunea disciplinară poate fi aplicată.
    (5) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare.
    (6) Cursul termenelor prevăzute la alin. (5) se suspendă în toate cazurile de suspendare a raporturilor de serviciu, potrivit prevederilor legale în vigoare.

    ART. 143
    Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 141 se dispun de ministrul justiţiei, de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, de conducătorul unităţii subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei de disciplină, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, prin raportare la funcţia în care este numit sau împuternicit poliţistul de penitenciare.

    ART. 144
    (1) Sancţiunea disciplinară se aplică prin decizie scrisă, emisă potrivit competenţelor prevăzute la art. 143, care se comunică poliţistului de penitenciare sancţionat, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.
    (2) Poliţistul de penitenciare nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente potrivit legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.

    ART. 145
    (1) Comisiile de disciplină se constituie în Ministerul Justiţiei, în Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi în fiecare unitate care are încadraţi poliţişti de penitenciare şi au competenţa de a efectua cercetarea faptei ce constituie abatere disciplinară şi de a propune, dacă se constată vinovăţia, una dintre sancţiunile disciplinare ce urmează să fie aplicată persoanei în cauză.
    (2) Comisia de disciplină din cadrul Ministerului Justiţiei are competenţa de a cerceta faptele comise de poliţiştii de penitenciare numiţi sau împuterniciţi în funcţiile de director general, director general adjunct, director de direcţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi director în sistemul administraţiei penitenciarelor, precum şi pe cele comise de poliţişti de penitenciare din cadrul Ministerului Justiţiei.
    (3) Comisia de disciplină din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor are competenţa de a cerceta faptele comise de poliţiştii de penitenciare numiţi sau împuterniciţi în funcţie în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu excepţia celor aflaţi în competenţa comisiei de disciplină prevăzute la alin. (2), şi pe cele comise de directorii adjuncţi din unităţile sistemului administraţiei penitenciare.
    (4) Comisiile de disciplină constituite la nivelul unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au competenţa de a cerceta faptele comise de poliţiştii de penitenciare din cadrul unităţilor respective, cu excepţia celor aflaţi în competenţa celorlalte comisii de disciplină.
    (5) În cazul în care, după data săvârşirii faptei, în situaţia poliţistului de penitenciare a intervenit o modificare a raporturilor de serviciu, competenţa cercetării aparţine comisiei de disciplină din unitatea în care era numit sau împuternicit la momentul săvârşirii faptei.
    (6) Din comisia de disciplină prevăzută la alin. (2) pot face parte şi poliţişti de penitenciare din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    ART. 146
    (1) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 141 lit. a), d) şi e) se radiază de drept în termen de 6 luni de la aplicare, dacă ofiţerul sau agentul sancţionat nu a mai fost sancţionat disciplinar în această perioadă.
    (2) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 141 lit. b) şi c) se radiază de drept în termen de 6 luni de la expirarea perioadei pentru care au fost aplicate, dacă ofiţerul sau agentul sancţionat nu a mai fost sancţionat disciplinar în această perioadă şi dacă sancţiunile şi-au produs efectele.
    (3) Radierea sancţiunilor disciplinare nu duce la anularea efectelor patrimoniale ale acestora.

    ART. 147
    (1) Răspunderea patrimonială a poliţiştilor de penitenciare se angajează în următoarele situaţii:
    a) pentru pagubele produse cu vinovăţie în patrimoniul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, al unităţilor din subordinea acesteia;
    b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce li s-au acordat necuvenit;
    c) pentru nerestituirea în termenul legal a contravalorii unor bunuri primite ce nu li se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură, precum şi a unor servicii ce le-au fost prestate în mod necuvenit.

    (2) Repararea pagubelor aduse Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor penitenciare în situaţiile prevăzute la alin. (1) se dispune prin emiterea de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ori de către directorii unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare a unei dispoziţii de imputare sau, după caz, prin semnarea unui angajament de plată. Termenul de emitere a dispoziţiei de imputare este de cel mult 30 de zile de la data constatării pagubei. Dreptul de a emite dispoziţia de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
    (3) Poliţiştii de penitenciare nu răspund patrimonial:
    a) pentru pierderile inerente, generate de riscul normal al serviciului, produse în executarea atribuţiilor de serviciu, instruirii sau pregătirii de specialitate, care se încadrează în limitele prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare;
    b) pentru pagubele produse din cauze de forţă majoră, caz fortuit ori în stare de necesitate;
    c) pentru pagubele produse ca urmare a executării dispoziţiilor superiorilor ierarhici;
    d) pentru pagubele produse în situaţii de legitimă apărare.

    (4) Se exceptează de la prevederile alin. (3) lit. c) poliţiştii de penitenciare care au executat dispoziţii vădit ilegale şi care, având posibilitatea de a înlătura parţial sau total urmările păgubitoare ale dispoziţiei primite, nu au informat în scris şi nu au luat, din neglijenţă sau rea-credinţă, măsuri pentru evitarea pagubei, cazuri în care răspund împreună cu cel care a dat dispoziţia.

    ART. 148
    (1) Existenţa faptei ilicite săvârşite de către un poliţist de penitenciare constând în încălcarea ori neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu ce îi reveneau prin actele normative în vigoare, regulamente sau fişa postului, a pagubei produse, a vinovăţiei persoanei, precum şi a legăturii de cauzalitate între faptă şi paguba produsă se stabileşte în urma cercetării administrative. În situaţia în care poliţiştii de penitenciare au primit sume ori bunuri în mod necuvenit sau le-au fost prestate servicii nedatorate, pentru angajarea răspunderii patrimoniale este necesară dovedirea existenţei pagubei.
    (2) Sumele acordate necuvenit, contravaloarea bunurilor distribuite peste drepturile legale ori a serviciilor prestate în mod necuvenit salariaţilor, cursanţilor din instituţiile de învăţământ ale sistemului administraţiei penitenciare, minorilor din centrele de reeducare şi persoanelor private de libertate se recuperează de la cei din vina cărora s-a produs paguba, numai dacă sumele, bunurile, respectiv contravaloarea acestora nu pot fi recuperate de la cei care au beneficiat de acestea.
    (3) Data constatării pagubei este data la care comisia de cercetare administrativă înregistrează procesul-verbal de constatare a existenţei pagubei prevăzut la art. 150 alin. (3).

    ART. 149
    (1) Cercetarea administrativă se efectuează de o comisie formată din cel puţin 3 membri, numită prin dispoziţie scrisă a conducătorului instituţiei păgubite; în situaţia în care conducătorul instituţiei păgubite are legătură cu paguba produsă, numirea comisiei se face de conducătorul ierarhic superior al acestuia.
    (2) În cazul în care conducătorul instituţiei păgubite sau, după caz, conducătorul ierarhic superior al acestuia are cunoştinţă sau este sesizat cu privire la faptul că vreuna dintre persoanele numite în comisia de cercetare administrativă are legătură cu paguba produsă, este obligat să o înlocuiască.
    (3) Termenul pentru efectuarea cercetării administrative şi înregistrarea actului de cercetare este de 45 de zile lucrătoare de la data numirii comisiei de cercetare administrativă. Termenul poate fi prelungit, cu cel mult 45 de zile lucrătoare, pentru efectuarea unor cercetări complexe; prelungirea termenului se dispune prin dispoziţie a persoanei care a numit comisia de cercetare administrativă, la solicitarea membrilor acesteia.
    (4) Comisia de cercetare administrativă are obligaţia să stabilească următoarele elemente:
    a) existenţa/inexistenţa pagubei;
    b) valoarea pagubei, în cuantum determinat;
    c) cauzele şi împrejurările producerii pagubei;
    d) persoana sau persoanele vinovate de producerea pagubei;
    e) îndeplinirea condiţiilor obligatorii pentru stabilirea răspunderii patrimoniale şi a cauzelor exoneratoare de răspundere;
    f) vinovăţia fiecărui coautor şi contribuţia fiecăruia la producerea pagubei;
    g) probele pe care se bazează concluziile comisiei de cercetare administrativă;
    h) concluziile şi propunerile comisiei de cercetare administrativă.


    ART. 150
    (1) Cercetarea împrejurărilor în care s-a produs paguba se face cu chemarea şi ascultarea celor în cauză, care pot da explicaţii scrise. Neprezentarea în faţa comisiei a persoanei cercetate în legătură cu producerea pagubei ori refuzul de a da explicaţii scrise nu împiedică finalizarea cercetării. Neprezentarea sau refuzul de a da explicaţii scrise se consemnează într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei de cercetare administrativă.
    (2) Chemarea persoanelor cercetate în legătură cu producerea pagubei se face prin procedură de comunicare sub luare de dovadă. În caz de refuz de semnare, dovada de chemare se comunică prin scrisoare recomandată cu conţinut declarat şi confirmare de primire. În situaţia în care comunicarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire nu s-a putut realiza, instituţia păgubită va proceda la afişarea dovezii de chemare la domiciliul persoanei cercetate în legătură cu producerea pagubei. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal, care va fi semnat şi de un martor ce nu poate avea calitatea de angajat în sistemul administraţiei penitenciare. La solicitarea instituţiei păgubite, procedura de afişare se poate realiza şi prin intermediul unei instituţii din sistemul administraţiei penitenciare mai apropiate din punct de vedere teritorial de domiciliul persoanei cercetate în legătură cu producerea pagubei decât unitatea păgubită.
    (3) Rezultatul cercetării administrative se consemnează într-un proces-verbal de cercetare administrativă, care va cuprinde elementele prevăzute la art. 149 alin. (4). Procesul-verbal de cercetare administrativă va fi însoţit de anexe care să susţină constatările, precum: note scrise ale persoanelor vinovate de producerea pagubei, declaraţii, tabele, situaţii şi documente justificative, în copie sau original dacă sunt îndoielnice, orice alte documente doveditoare. Documentele în copie vor fi certificate, pentru conformitate cu originalul, de comisia de cercetare administrativă.
    (4) Procesul-verbal de cercetare administrativă se înregistrează la instituţia în care s-a efectuat cercetarea şi se prezintă conducătorului instituţiei sau, după caz, conducătorului ierarhic superior al acestuia, pentru a lua măsurile care se impun.

    ART. 151
    (1) Pe baza dosarului cercetării administrative, conducătorul instituţiei sau, după caz, conducătorul ierarhic superior al acestuia poate hotărî:
    a) obligarea la acoperirea pagubei;
    b) sesizarea organelor de urmărire penală când paguba s-a produs prin fapte ce pot constitui infracţiuni;
    c) înaintarea dosarului cercetării administrative la compartimentul juridic, când pagubele s-au produs de către terţe persoane, în vederea promovării acţiunii civile la instanţa de judecată competentă;
    d) scăderea din evidenţa financiar-contabilă, în baza calităţii de ordonator de credite, a valorii pagubei produse prin fapte sau împrejurări pentru care nu se stabileşte răspunderea patrimonială, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.

    (2) În cazul în care imputarea se face în sarcina conducătorului instituţiei, singur sau împreună cu alte persoane, dispoziţia de imputare se emite de conducătorul ierarhic superior al acestuia.
    (3) Dispoziţia de imputare se comunică celui obligat la plată în termen de 15 zile lucrătoare de la emitere.
    (4) Împotriva dispoziţiei de imputare personalul în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ, fără îndeplinirea procedurii prealabile, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării dispoziţiei de imputare.
    (5) Dispoziţia de imputare rămasă definitivă ca urmare a neintroducerii ori respingerii acţiunii la instanţa de contencios administrativ, precum şi angajamentul de plată constituie titluri executorii.

    ART. 152
    (1) Recuperarea pagubelor, precum şi restituirea sumelor sau plata contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite în natură ori a serviciilor nedatorate, recunoscute, se pot face prin angajament de plată, în scris, al celui în cauză.
    (2) Angajamentul de plată scris este actul juridic prin care o persoană recunoaşte că datorează suma prevăzută în cuprinsul acestuia şi îşi asumă obligaţia de a o plăti. Angajamentul de plată constituie titlu executoriu şi pe baza lui se fac reţinerile din salariul celui în cauză. Angajamentul de plată care nu cuprinde în mod clar şi cert toate elementele nu are efect legal, urmând ca în termenele şi în condiţiile legii să se emită dispoziţia de imputare.
    (3) Existenţa angajamentului de plată scris nu exclude efectuarea cercetării administrative.

    CAP. VII
    Constituirea, organizarea şi desfăşurarea activităţii comisiilor de disciplină din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate
    SECŢIUNEA 1
    Constituirea şi componenţa comisiilor de disciplină
    ART. 153
    (1) Comisia de disciplină de la nivelul Ministerului Justiţiei se constituie prin ordin al ministrului justiţiei.
    (2) Comisia de disciplină de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se constituie prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (3) Comisia de disciplină de la nivelul fiecărei unităţi subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se constituie prin decizie a conducătorului unităţii.

    ART. 154
    (1) Comisia de disciplină este formată din preşedinte şi 4 membri titulari.
    (2) Pentru fiecare comisie de disciplină se vor desemna un preşedinte supleant şi cel puţin 4 membri supleanţi.

    ART. 155
    (1) Membrii titulari ai comisiei de disciplină sunt desemnaţi astfel:
    a) 2 membri, de către conducătorul unităţii, conform competenţelor de gestiune a resurselor umane prevăzute de lege;
    b) 2 membri, de către organizaţia sindicală reprezentativă la nivelul unităţii. În situaţia în care organizaţiile sindicale nu sunt reprezentative, cei 2 membri vor fi desemnaţi de acestea, cu condiţia ca numărul membrilor acestora în cadrul unităţii, cumulat, să reprezinte majoritatea simplă din numărul poliţiştilor de penitenciare din respectiva unitate.

    (2) În cazul în care poliţiştii de penitenciare nu sunt organizaţi în sindicat sau nu sunt îndeplinite condiţiile de la alin. (1) lit. b) teza a doua, membrii titulari ai comisiei de disciplină vor fi desemnaţi prin votul majorităţii poliţiştilor de penitenciare din respectiva unitate. Alegerea reprezentanţilor se face prin vot secret.
    (3) Desemnarea membrilor supleanţi se face cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2).

    ART. 156
    Desemnarea preşedintelui comisiei de disciplină şi a supleantului acestuia se face de către conducătorul unităţii, conform competenţelor de gestiune a resurselor umane prevăzute de lege, în urma consultării organizaţiei sindicale reprezentative ori a poliţiştilor de penitenciare din unitate, dacă aceştia nu sunt organizaţi în sindicat. Preşedintele supleant al comisiei de disciplină nu se desemnează din rândul membrilor titulari sau al membrilor supleanţi.

    ART. 157
    (1) Preşedintele, preşedintele supleant, membrii titulari şi membrii supleanţi ai comisiei de disciplină se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea numirii pentru un nou mandat cu aceeaşi durată.
    (2) Preşedintele, preşedintele supleant, membrii titulari şi membrii supleanţi ai comisiei de disciplină îşi exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină până la data expirării acestuia sau înainte de termen, în condiţiile prevăzute de lege. În cazul încetării mandatului înainte de termen, noul preşedinte al comisiei de disciplină ori, după caz, noul membru titular ori supleant continuă mandatul persoanei pe care a înlocuit-o.
    (3) Cu 35 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină se va proceda la constituirea unei noi comisii de disciplină, în condiţiile prezentului capitol. În acest scop, conducătorul unităţii va comunica organizaţiei sindicale reprezentative a poliţiştilor de penitenciare din cadrul unităţii ori, după caz, poliţiştilor de penitenciare din unitatea respectivă, cu cel puţin 30 de zile înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină, solicitarea privind desemnarea membrilor titulari şi supleanţi ai comisiei de disciplină, potrivit art. 155.
    (4) În situaţia în care, cu 7 zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină, organizaţia sindicală reprezentativă a poliţiştilor de penitenciare din cadrul unităţii ori, după caz, majoritatea poliţiştilor de penitenciare din unitatea respectivă nu a desemnat cei 2 membri titulari ai comisiei prevăzuţi la art. 155 alin. (1) lit. b), precum şi membrii supleanţi corespunzători, desemnarea acestora se face de conducătorul unităţii.

    ART. 158
    Nu poate fi membru în comisia de disciplină poliţistul de penitenciare care se află în una dintre următoarele situaţii de incompatibilitate:
    a) este soţ, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoanele care au competenţa legală de a numi membri în comisia de disciplină, cu persoanele care au competenţa legală de a aplica sancţiunea disciplinară sau cu ceilalţi poliţişti de penitenciare desemnaţi membri în comisie;
    b) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinară nu a fost radiată, în condiţiile legii;
    c) este condamnat sau faţă de acesta s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei prin hotărâre judecătorească definitivă.


    ART. 159
    Preşedintele şi membrii titulari ai comisiei de disciplină, pentru activitatea desfăşurată în cadrul acesteia, au dreptul la o indemnizaţie lunară de 5% din salariul de funcţie al fiecăruia, care se acordă în lunile în care comisia de disciplină îşi desfăşoară activitatea. De indemnizaţia de 5% beneficiază şi preşedintele supleant, şi membrii supleanţi pentru lunile când au activat în comisiile de disciplină. Indemnizaţia se acordă de către unitatea în cadrul căreia este organizată comisia de disciplină.

    ART. 160
    (1) Poate fi desemnat preşedinte al comisiei de disciplină un poliţist de penitenciare definitiv care îndeplineşte următoarele condiţii:
    a) are gradul profesional de cel puţin subcomisar de poliţie penitenciară;
    b) are, de regulă, studii superioare juridice;
    c) are o bună reputaţie profesională;
    d) nu se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la art. 158.

    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), în situaţia în care nu pot fi desemnaţi ofiţeri cu gradul profesional de cel puţin subcomisar de poliţie penitenciară, preşedinte al comisiei de disciplină poate fi desemnat un ofiţer cu grad profesional mai mic.

    ART. 161
    (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în următoarele situaţii:
    a) s-a suspendat raportul de serviciu al acestuia sau a fost detaşat în cadrul altei unităţi sau instituţii publice;
    b) a săvârşit o faptă care face obiectul cercetării comisiei de disciplină, de la data la care comisia a stabilit vinovăţia;
    c) s-a pronunţat în orice mod cu privire la fapta sesizată, anterior soluţionării cauzei;
    d) a sesizat comisia de disciplină cu o sesizare îndreptată împotriva unui poliţist de penitenciare, în ceea ce priveşte soluţionarea cauzei respective;
    e) este soţ, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu poliţistul de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată şi se află pe rolul comisiei de disciplină.

    (2) Cererea de suspendare se formulează, în scris, de orice persoană care poate dovedi existenţa situaţiilor prevăzute la alin. (1) şi se înaintează preşedintelui comisiei de disciplină.
    (3) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de suspendare, comisia de disciplină se pronunţă cu privire la existenţa situaţiilor prevăzute la alin. (1), precum şi cu privire la suspendarea mandatului.
    (4) Membrii comisiei de disciplină care ştiu că există un motiv de suspendare a mandatului lor au obligaţia să formuleze cerere de suspendare, în scris, care se înaintează preşedintelui comisiei.
    (5) Cererea de suspendare produce efecte de la data constatării existenţei uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) prin raportul comisiei de disciplină. Cu privire la participarea celui în cauză la şedinţa comisiei de disciplină care are ca obiect constatarea uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) în privinţa mandatului său, cererea de suspendare produce efecte de la data depunerii.
    (6) Raportul comisiei de disciplină se aduce de îndată la cunoştinţă persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, persoanei care a formulat cererea de suspendare, precum şi persoanei vizate prin cererea de suspendare.
    (7) Preşedintele comisiei de disciplină va lua măsuri de înlocuire a membrului titular suspendat cu unul dintre membrii supleanţi corespunzători.
    (8) Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină durează până la încetarea cauzei care a determinat-o.

    ART. 162
    (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează înainte de termen în următoarele situaţii:
    a) renunţarea la calitatea de membru;
    b) mutarea în cadrul altei unităţi ori transferul la altă instituţie publică;
    c) încetarea raporturilor de serviciu ori punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa;
    d) aplicarea unei sancţiuni disciplinare;
    e) detaşarea în cadrul altei unităţi sau instituţii publice ori suspendarea raportului de serviciu al acestuia pe o perioadă mai mare de 3 luni consecutive;
    f) intervenţia unei situaţii de incompatibilitate dintre cele prevăzute la art. 158;
    g) desfiinţarea comisiei de disciplină.

    (2) Cererea de renunţare la calitatea de membru se înaintează preşedintelui comisiei de disciplină şi produce efecte după 5 zile de la înregistrare, dacă preşedintele acesteia, de comun acord cu solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.
    (3) Încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplină se constată printr-un referat al preşedintelui, care se aduce de îndată la cunoştinţa persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

    ART. 163
    (1) Prevederile art. 161 şi art. 162 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi preşedintelui comisiei de disciplină.
    (2) Cererea de suspendare a mandatului preşedintelui comisiei de disciplină se formulează, în scris, de orice persoană care poate dovedi existenţa situaţiilor prevăzute la art. 161 alin. (1). Preşedintele comisiei de disciplină are obligaţia să formuleze cerere de suspendare dacă ştie că există un motiv de suspendare a mandatului său.
    (3) Cererea de suspendare se adresează persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, care verifică dacă în cuprinsul cererii se regăseşte vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 161 alin. (1) şi emite actul prin care se suspendă mandatul preşedintelui comisiei de disciplină. Actul prin care se suspendă mandatul preşedintelui comisiei de disciplină se aduce de îndată la cunoştinţa persoanei care a formulat cererea de suspendare, precum şi preşedintelui comisiei de disciplină.
    (4) Încetarea mandatului preşedintelui comisiei de disciplină se constată de către persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, care verifică existenţa situaţiilor prevăzute la art. 162 alin. (1) şi emite actul prin care constată încetarea mandatului preşedintelui comisiei de disciplină.
    (5) Dispoziţiile prezentului articol sunt aplicabile în mod corespunzător şi supleantului preşedintelui comisiei de disciplină.

    ART. 164
    (1) În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru titular al comisiei de disciplină, atribuţiile acestuia se vor exercita de unul dintre membrii supleanţi corespunzători.
    (2) În cazul suspendării sau încetării mandatului preşedintelui comisiei de disciplină, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de supleantul prevăzut la art. 156.
    (3) În cazul în care comisia de disciplină nu poate fi constituită prin utilizarea membrilor supleanţi sau, după caz, a supleantului preşedintelui, se va proceda la desemnarea altor membri sau membri supleanţi ori a preşedintelui sau a supleantului acestuia, după caz, în condiţiile prezentului capitol, care vor exercita atribuţiile de membru al comisiei de disciplină cu caracter temporar sau permanent, după caz.
    (4) Membrii titulari sunt înlocuiţi de membrii supleanţi corespunzători şi în următoarele situaţii:
    a) absentează de la serviciu;
    b) se află în misiune sau primesc o dispoziţie scrisă din partea conducătorului unităţii de a exercita o altă activitate ce nu suferă amânare.

    (5) Absenţa nejustificată de la şedinţele comisiei de disciplină constituie abatere disciplinară.

    ART. 165
    (1) Comisia de disciplină are un secretar titular şi un secretar supleant, numiţi prin actul administrativ de constituire a comisiei de disciplină, care au, de regulă, studii superioare juridice. Secretarul titular şi supleantul acestuia nu sunt membri ai comisiei de disciplină.
    (2) Prevederile art. 157-159, art. 161, 162 şi 164 sunt aplicabile în mod corespunzător şi secretarului titular şi supleantului acestuia. Suspendarea şi încetarea mandatului secretarului titular şi al supleantului acestuia se constată de către persoana care are competenţa de numire a comisiei de disciplină.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Atribuţiile şi activitatea comisiei de disciplină
    ART. 166
    (1) Comisiile de disciplină sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în exercitarea atribuţiilor ce le revin, care au competenţa de a efectua cercetarea faptelor ce pot constitui abateri disciplinare şi de a propune, dacă se constată vinovăţia, una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege.
    (2) Activitatea comisiilor de disciplină are la bază următoarele principii:
    a) prezumţia că poliţistul de penitenciare este nevinovat atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;
    b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaşte dreptul poliţistului de penitenciare de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa şi de a fi asistat de către un avocat; se consideră dovezi, în înţelesul prezentei dispoziţii, înscrisurile şi martorii;
    c) celeritatea procedurii, care presupune obligaţia comisiei de disciplină de a proceda fără întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege;
    d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de disciplină;
    e) proporţionalitatea, conform căreia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă a fi aplicată;
    f) legalitatea sancţiunii, conform căreia comisia de disciplină nu poate propune decât sancţiunile disciplinare prevăzute de lege;
    g) unicitatea sancţiunii, conform căreia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară;
    h) obligativitatea opiniei, conform căreia membrii comisiei de disciplină au obligaţia de a se pronunţa motivat pentru fiecare sesizare aflată pe rolul comisiei de disciplină.


    ART. 167
    (1) În desfăşurarea activităţii şi îndeplinirea atribuţiilor, preşedintele şi membrii comisiei de disciplină au următoarele obligaţii:
    a) să asigure prin activitatea desfăşurată respectarea legislaţiei în vigoare;
    b) să participe la şedinţele de lucru, stabilite potrivit procedurii de cercetare a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare;
    c) să respecte confidenţialitatea deliberărilor şi a datelor cu caracter personal, în condiţiile legii;
    d) să nu îşi exprime public opinia cu privire la procedurile aflate în derulare.

    (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi secretarului comisiei de disciplină, în desfăşurarea activităţii şi îndeplinirea atribuţiilor.
    (3) Comisia de disciplină are obligaţia de a primi, prin secretarul acesteia, orice document care îi este destinat. Acestea se înscriu în registrul de evidenţă al comisiei de disciplină.

    ART. 168
    (1) Comisia de disciplină are următoarele atribuţii principale:
    a) cercetează faptele pentru care a fost sesizată, ce pot constitui abateri disciplinare potrivit legii;
    b) propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege sau, după caz, propune clasarea sesizării în condiţiile prezentului capitol, cu votul majorităţii membrilor comisiei;
    c) întocmeşte procese-verbale, în condiţiile prezentului capitol;
    d) întocmeşte referate cu privire la fiecare cauză pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează conducătorului unităţii.

    (2) Comisia de disciplină îşi desfăşoară activitatea în limitele şi raportat la obiectul sesizării.

    ART. 169
    Preşedintele comisiei de disciplină are următoarele atribuţii principale:
    a) stabileşte locul, data şi ora când au loc şedinţele comisiei de disciplină;
    b) conduce şedinţele comisiei de disciplină;
    c) coordonează activitatea comisiei de disciplină şi a secretarului acesteia;
    d) reprezintă comisia de disciplină în faţa conducătorului unităţii, a altor autorităţi sau instituţii publice, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi în faţa oricărei alte persoane fizice sau juridice.


    ART. 170
    Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atribuţii principale:
    a) îi convoacă, la cererea preşedintelui comisiei de disciplină, pe membrii comisiei de disciplină, poliţistul de penitenciare a cărui faptă formează obiectul dosarului şi persoanele care urmează să fie audiate;
    b) redactează şi semnează, alături de membrii comisiei de disciplină şi de preşedintele acesteia, procesul-verbal al şedinţelor comisiei de disciplină;
    c) redactează şi semnează, alături de membrii comisiei de disciplină şi de preşedintele acesteia, actele emise de comisia de disciplină şi le înaintează conducătorului unităţii;
    d) ţine evidenţele documentelor comisiei şi efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei de disciplină;
    e) redactează răspunsurile către petenţi.


    SECŢIUNEA a 3-a
    Modul de sesizare şi procedura de lucru a comisiilor de disciplină
    ART. 171
    (1) Sesizarea îndreptată împotriva unui poliţist de penitenciare se adresează comisiei de disciplină competente, conform prevederilor art. 145.
    (2) În cazul în care comisia de disciplină sesizată constată că nu este competentă să efectueze cercetarea, va transmite de îndată sesizarea către comisia de disciplină căreia îi revine această competenţă.
    (3) În cazul în care sesizarea este adresată altei structuri decât comisia de disciplină, conducătorul acesteia are obligaţia să o transmită de îndată comisiei de disciplină competente.
    (4) În situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), persoana care a făcut sesizarea va fi înştiinţată cu privire la demersurile efectuate în termen de 10 zile de la primirea răspunsului.

    ART. 172
    (1) Comisia de disciplină poate fi sesizată de:
    a) ministrul justiţiei;
    b) directorul general şi directorii generali adjuncţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
    c) conducătorul unităţii în care este numit poliţistul de penitenciare;
    d) conducătorul structurii în care este numit poliţistul de penitenciare;
    e) orice persoană care se consideră vătămată prin fapta unui poliţist de penitenciare.

    (2) Sesizarea se formulează în scris şi trebuie să cuprindă:
    a) numele, prenumele, domiciliul sau, după caz, locul de muncă şi funcţia deţinută de persoana care a formulat sesizarea ori denumirea şi sediul persoanei juridice, precum şi numele şi funcţia reprezentantului legal;
    b) numele, prenumele şi, dacă este posibil, compartimentul în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare a cărui faptă este sesizată;
    c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării, inclusiv indicarea, cel puţin cu aproximaţie, a datei la care fapta a fost săvârşită;
    d) dovezile pe care se sprijină sesizarea;
    e) data şi semnătura.


    ART. 173
    (1) La primirea sesizării, comisia de disciplină verifică dacă aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 172 alin. (2), dacă se referă la abaterile disciplinare prevăzute la art. 140 şi dacă este competentă să cerceteze fapta care constituie obiectul sesizării.
    (2) În cazul în care comisia de disciplină constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 172 alin. (2) ori sesizarea nu se referă la abaterile disciplinare prevăzute la art. 140 sau priveşte acelaşi poliţist de penitenciare şi aceeaşi faptă săvârşită în aceleaşi circumstanţe pentru care s-a desfăşurat procedura de cercetare şi s-a propus aplicarea unei sancţiuni disciplinare sau clasarea sesizării, sesizarea se clasează.
    (3) În cazul în care sesizarea priveşte un membru al comisiei de disciplină, aspectele semnalate sunt supuse unei verificări prealabile, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării sesizării. Comisia de disciplină poate desemna unul ori doi membri să efectueze verificările prealabile şi să prezinte comisiei un raport care să cuprindă rezultatele acestor verificări. Cu ocazia verificărilor prealabile, comisia ori, după caz, membrii desemnaţi pot să solicite conducerii unităţii în cadrul căreia membrul comisiei de disciplină îşi desfăşura activitatea la data săvârşirii faptei informaţii considerate necesare pentru soluţionarea sesizării şi, după caz, să procedeze la audierea unor persoane ale căror declaraţii pot clarifica dacă faptele reclamate pot întruni elementele vreuneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de lege, precum şi a poliţistului de penitenciare vizat prin sesizare.

    ART. 174
    (1) În situaţia în care se constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 173 alin. (1), iar în cazul prevăzut la art. 173 alin. (3), din verificările prealabile efectuate, rezultă indicii suficiente privind săvârşirea unei abateri disciplinare, comisia de disciplină începe cercetarea faptei care constituie obiectul sesizării.
    (2) În vederea cercetării faptei care face obiectul sesizării, preşedintele comisiei de disciplină va stabili de îndată termenul de prezentare şi va dispune citarea poliţistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată, a persoanei care a formulat sesizarea şi, după caz, a altor persoane indicate în sesizare.
    (3) Citarea se face cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de termenul de prezentare. Comunicarea citaţiei se face personal, cu semnătură de primire, sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Dovezile de comunicare se depun la dosar.
    (4) Comunicarea citaţiei prin scrisoare recomandată se face la domiciliul celui citat. Schimbarea domiciliului în timpul cercetării trebuie, sub sancţiunea neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoştinţa comisiei de disciplină.
    (5) În cuprinsul citaţiei se indică locul, data şi ora şedinţei comisiei de disciplină.
    (6) Pentru primul termen de prezentare în faţa comisiei de disciplină, în cuprinsul citaţiei se indică, pe lângă elementele prevăzute la alin. (5), şi obiectul sesizării.
    (7) Pentru primul termen de prezentare în faţa comisiei de disciplină, odată cu citaţia, poliţistului de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării i se comunică, sub sancţiunea nulităţii, o copie de pe sesizarea îndreptată împotriva sa şi de pe înscrisurile pe care se sprijină aceasta.
    (8) Dacă persoana citată refuză să primească citaţia sau să semneze dovada de primire, se încheie un proces-verbal.
    (9) Citaţia se consideră comunicată în cazul în care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul poştal pentru a o ridica, deşi există dovada avizării sale.
    (10) Prezenţa persoanei citate în faţa comisiei de disciplină acoperă orice vicii de procedură.

    ART. 175
    (1) Poliţistul de penitenciare a cărui faptă este cercetată are obligaţia de a se prezenta personal în faţa comisiei de disciplină pe parcursul cercetării.
    (2) Comisia de disciplină are obligaţia de a asigura, în condiţiile legii, accesul neîngrădit al poliţistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată la documentele utilizate în sau rezultate din activitatea comisiei de disciplină privind fapta sesizată ca abatere disciplinară.

    ART. 176
    (1) Cercetarea faptei ce poate constitui abatere disciplinară se face cu celeritate.
    (2) În cadrul cercetării se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui cercetat în cauză şi verificarea apărărilor sale sunt obligatorii.
    (3) Activitatea de cercetare a faptei constă în:
    a) audierea persoanei care a formulat sesizarea, dacă comisia o apreciază ca necesară pentru clarificarea unor elemente de fapt cuprinse în sesizare. Pe parcursul cercetării disciplinare, la solicitarea poliţistului de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării, persoana care a formulat sesizarea poate fi citată în vederea audierii;
    b) audierea poliţistului de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării;
    c) audierea altor persoane ale căror declaraţii pot conduce la soluţionarea cazului;
    d) obţinerea informaţiilor considerate necesare pentru soluţionarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege;
    e) verificarea documentelor şi a declaraţiilor prezentate.

    (4) Cel mai târziu la primul termen de prezentare în faţa comisiei de disciplină, poliţistul de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării poate propune mijloacele de probă pe care le consideră necesare, iar persoana care a formulat sesizarea poate propune completarea mijloacelor de probă indicate în sesizare. Probele se propun motivat pentru fiecare din perspectiva concludenţei, pertinenţei şi utilităţii probei, comisia având obligaţia de a se pronunţa motivat în sensul admiterii sau respingerii acestora. Persoanele citate pot propune mijloace de probă şi printr-o cerere scrisă adresată comisiei de disciplină.
    (5) Mijloacele de probă care nu au fost solicitate în condiţiile alin. (4) nu vor mai putea fi invocate în faţa comisiei de disciplină.
    (6) Dacă nevoia administrării probei a reieşit din dezbaterile în faţa comisiei de disciplină, aceasta poate încuviinţa proba solicitată.
    (7) Comisia de disciplină dispune din oficiu administrarea probelor pe care le consideră necesare pentru soluţionarea cazului.

    ART. 177
    (1) Audierea persoanelor prevăzute la art. 176 alin. (3) lit. a)-c) trebuie consemnată în scris într-un proces-verbal, sub sancţiunea nulităţii. Procesul-verbal se semnează, pe fiecare pagină, de preşedinte, de membrii comisiei de disciplină, de secretarul acesteia, precum şi de persoana audiată. Adăugările, ştersăturile sau schimbările aduse se semnează în acelaşi mod, sub sancţiunea de a nu fi luate în seamă.
    (2) Dacă persoanele audiate nu vor sau nu pot să semneze, se va menţiona acest lucru în procesul-verbal.
    (3) Refuzul persoanelor legal citate de a se prezenta la audieri se menţionează în procesul-verbal şi nu împiedică desfăşurarea cercetării faptei.

    ART. 178
    (1) Şedinţele comisiei de disciplină sunt publice numai la solicitarea sau cu acordul scris al poliţistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară.
    (2) Şedinţele comisiei de disciplină nu sunt publice în situaţiile în care sesizarea sau înscrisurile care stau la baza sesizării au caracter clasificat.
    (3) Lucrările fiecărei şedinţe a comisiei de disciplină se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte, de membri şi de secretarul acesteia.

    ART. 179
    (1) În exercitarea atribuţiilor sale, comisia de disciplină întocmeşte procese-verbale, pe baza concluziilor majorităţii membrilor săi.
    (2) Refuzul unui membru al comisiei de disciplină de a-şi exprima opinia sau abţinerea de la vot pe parcursul cercetării constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii.

    ART. 180
    (1) La finalizarea procedurii de cercetare a faptei, comisia de disciplină va întocmi un referat în care va consemna rezultatele activităţii de cercetare desfăşurate.
    (2) Referatul comisiei de disciplină care consemnează rezultatele activităţii de cercetare cu privire la cauza cu care a fost sesizată trebuie să conţină următoarele elemente:
    a) numărul şi data de înregistrare a sesizării;
    b) numele şi prenumele poliţistului de penitenciare a cărui faptă a fost cercetată, precum şi compartimentul în care acesta îşi desfăşoară activitatea;
    c) numele şi prenumele persoanei care a sesizat fapta, precum şi ale persoanelor audiate;
    d) prezentarea faptei sesizate şi a circumstanţelor în care aceasta a fost săvârşită;
    e) probele administrate;
    f) propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;
    g) motivarea propunerii. În cazul în care se propune aplicarea unei sancţiuni disciplinare se vor prezenta motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de poliţistul de penitenciare în timpul cercetării;
    h) numele, prenumele şi semnătura preşedintelui, ale membrilor comisiei de disciplină, precum şi ale secretarului acesteia;
    i) data întocmirii referatului.

    (3) Opiniile separate, formulate în scris şi motivate, se vor anexa la referatul comisiei de disciplină.

    ART. 181
    (1) Comisia de disciplină formulează propunerea cu privire la sancţiunea aplicabilă în cuprinsul referatului prevăzut la art. 180.
    (2) Prin referat, comisia de disciplină poate să propună:
    a) sancţiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit săvârşirea abaterii disciplinare de către poliţistul de penitenciare;
    b) clasarea sesizării, dacă nu se confirmă săvârşirea unei abateri disciplinare.

    (3) În cazul în care comisia de disciplină propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, aceasta procedează şi la individualizarea ei; în acest sens, prin referatul prevăzut la art. 180 alin. (1), comisia de disciplină propune cuantumul de diminuare a drepturilor salariale, în cazul sancţiunii prevăzute la art. 141 lit. b), perioada maximă de amânare, în cazul sancţiunii prevăzute la art. 141 lit. c), sau funcţia pe care să se realizeze numirea, în cazul sancţiunilor prevăzute la art. 141 lit. d) şi e).
    (4) La individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile poliţistului de penitenciare, comisia de disciplină ţine seama de:
    a) cauzele care au determinat săvârşirea abaterii disciplinare;
    b) împrejurările în care aceasta a fost săvârşită;
    c) gradul de vinovăţie;
    d) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare;
    e) conduita poliţistului de penitenciare şi preocuparea acestuia pentru înlăturarea urmărilor faptei comise;
    f) existenţa unor antecedente disciplinare ale poliţistului de penitenciare, care nu au fost radiate în condiţiile legii.

    (5) Pentru individualizarea concretă a cuantumului şi perioadei de diminuare a drepturilor salariale, a perioadei de amânare a avansării în gradul profesional sau funcţie, a funcţiei inferioare pe care se realizează trecerea, respectiv revocarea, comisia de disciplină solicită structurii de specialitate, anterior întocmirii referatului, informaţii cu privire la cuantumul eventualelor reţineri salariale, situaţia avansărilor în gradele profesionale şi a funcţiilor superioare, a funcţiilor inferioare pe care se poate realiza numirea, respectiv a funcţiilor vacante pe care se poate face numirea ca urmare a revocării din funcţia de conducere.

    ART. 182
    Referatul comisiei de disciplină prevăzut la art. 180 se înaintează persoanei competente să aplice sancţiunea, în termen de 15 zile lucrătoare de la data ultimei şedinţe.

    ART. 183
    (1) În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvârşită de poliţistul de penitenciare poate fi considerată infracţiune, solicită conducătorului unităţii în cadrul căreia funcţionează comisia sesizarea procurorului sau organelor de cercetare penală. Conducătorul unităţii va sesiza de îndată procurorul sau organele de cercetare penală. Cu privire la solicitarea adresată ministrului justiţiei sau, după caz, directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, comisia de disciplină informează şi conducătorul unităţii unde îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare.
    (2) În cazul în care fapta poliţistului de penitenciare a fost sesizată ca abatere disciplinară şi ca infracţiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la data la care soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă.

    ART. 184
    (1) Actul administrativ de sancţionare a poliţistului de penitenciare este emis de persoana care are competenţa aplicării sancţiunii disciplinare, pe baza propunerii cuprinse în referatul comisiei de disciplină.
    (2) Persoana care are competenţa aplicării sancţiunii disciplinare poate aplica, motivat, o sancţiune disciplinară mai uşoară decât cea propusă de comisia de disciplină.
    (3) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în actul administrativ prevăzut la alin. (1) se cuprind în mod obligatoriu:
    a) temeiul legal în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;
    b) numele, prenumele, gradul, funcţia şi unitatea în care este încadrat cel sancţionat;
    c) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precum şi dispoziţiile legale încălcate;
    d) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;
    e) instanţa competentă la care actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară poate fi contestat.

    (4) Referatul comisiei de disciplină care consemnează rezultatele activităţii de cercetare, precum şi motivarea aplicării unei alte sancţiuni, unde este cazul, se anexează la actul administrativ prevăzut la alin. (1) şi face parte integrantă din acesta.
    (5) Actul administrativ de sancţionare se emite în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii referatului comisiei de disciplină şi se comunică poliţistului de penitenciare sancţionat, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.
    (6) În vederea respectării termenului de aplicare a sancţiunii, comisia de disciplină are obligaţia de a întreprinde demersurile necesare pentru transmiterea referatului, în timp util, către persoana care are competenţa de a emite actul administrativ de sancţionare.

    ART. 185
    Activitatea desfăşurată de preşedinţii, membrii şi secretarii comisiilor de disciplină nu constituie situaţie de incompatibilitate.

    ART. 186
    Documentele rezultate din activitatea de cercetare desfăşurată de comisia de disciplină au caracter confidenţial şi se trimit spre păstrare structurii de resurse umane din unitatea în cadrul căreia funcţionează comisia de disciplină, în termen de 3 zile de la data comunicării actului administrativ de sancţionare poliţistului de penitenciare sancţionat.

    ART. 187
    (1) Preşedintele comisiei de disciplină întocmeşte rapoarte de activitate trimestriale cu privire la:
    a) numărul faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
    b) categoriile de poliţişti de penitenciare care au comis abateri disciplinare;
    c) cauzele şi consecinţele săvârşirii abaterilor disciplinare;
    d) sancţiunile disciplinare propuse;
    e) numărul de sesizări clasate.

    (2) Rapoartele de activitate prevăzute la alin. (1) se înaintează conducătorului unităţii în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină.

    ART. 188
    (1) Numărul şi complexitatea activităţilor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin poliţiştii de penitenciare care au calitatea de preşedinte, membru şi secretar al comisiei de disciplină se stabilesc proporţional cu complexitatea activităţii desfăşurate în cadrul comisiei de disciplină.
    (2) Stabilirea atribuţiilor de serviciu ale poliţiştilor de penitenciare care au calitatea de preşedinte, membru şi secretar al comisiei de disciplină se face avându-se în vedere prevederile alin. (1).
    (3) În cadrul procesului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale poliţiştilor de penitenciare care au calitatea de preşedinte, membru sau secretar al comisiei de disciplină nu este evaluată activitatea desfăşurată în cadrul comisiei de disciplină.

    ART. 189
    În cazul în care comisia de disciplină nu respectă, în mod repetat, termenele de soluţionare a sesizărilor primite, conducătorul unităţii desfiinţează, prin act administrativ, comisia de disciplină şi începe procedura de constituire a unei noi comisii de disciplină.

    ART. 190
    (1) Conducătorii unităţilor, precum şi conducătorii compartimentelor în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată au obligaţia de a sprijini activitatea comisiei de disciplină pentru soluţionarea cazului.
    (2) Compartimentele de resurse umane din cadrul unităţilor sunt obligate să transmită preşedintelui comisiei de disciplină documentele solicitate.

    ART. 191
    În cazul în care, pe parcursul activităţii de cercetare desfăşurate de comisia de disciplină, raporturile de serviciu ale poliţistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată se modifică prin mutarea în cadrul altei unităţi, în condiţiile legii, comisia de disciplină va transmite referatul cuprinzând propunerea referitoare la sancţiunea disciplinară aplicabilă persoanei care are competenţa de a dispune aplicarea sancţiunii disciplinare, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, prin raportare la funcţia în care este numit sau împuternicit poliţistul de penitenciare la momentul întocmirii referatului.

    ART. 192
    În scopul realizării rolului şi atribuţiilor care îi revin, Administraţia Naţională a Penitenciarelor coordonează metodologic, monitorizează, verifică şi controlează aplicarea şi respectarea prevederilor prezentului capitol de către unităţi.

    CAP. VIII
    Dispoziţii tranzitorii şi finale
    ART. 193
    (1) Numărul maxim de posturi necesare sistemului administraţiei penitenciare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei.
    (2) Statele de organizare şi structura personalului din sistemul administraţiei penitenciare se aprobă de către ministrul justiţiei, la propunerea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Această competenţă nu poate fi delegată directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (3) Atribuţiile şi competenţele personalului din sistemul administraţiei penitenciare se stabilesc prin fişele posturilor, întocmite în conformitate cu prevederile legale.

    ART. 194
    La elaborarea actelor normative prevăzute de prezenta lege sau a altor acte normative în domeniu este obligatorie consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative din sistemul administraţiei penitenciare.

    ART. 195
    (1) Prevederile prezentei legi, precum şi alte dispoziţii din legi speciale referitoare la poliţiştii de penitenciare se aplică şi poliţiştilor de penitenciare din Ministerul Justiţiei. În acest caz, competenţele de gestiune a resurselor umane se exercită de ministrul justiţiei.
    (2) Poliţiştii de penitenciare pot fi mutaţi sau detaşaţi în cadrul Ministerului Justiţiei. Detaşarea se realizează pe posturi de poliţişti de penitenciare ori pe posturi de altă natură, după caz, dacă pregătirea profesională corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei pe care sunt detaşaţi, cu păstrarea drepturilor salariale avute la data detaşării. În situaţia în care drepturile salariale corespunzătoare funcţiei pe care este detaşat sunt mai mari, personalul beneficiază de aceste drepturi salariale.
    (3) Poliţiştii de penitenciare din Ministerul Justiţiei pot fi mutaţi sau detaşaţi în cadrul poliţiei penitenciare. Detaşarea se realizează pe posturi de poliţişti de penitenciare ori pe posturi de altă natură, după caz, dacă pregătirea profesională corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei pe care sunt detaşaţi, cu păstrarea drepturilor salariale avute la data detaşării. În situaţia în care drepturile salariale corespunzătoare funcţiei pe care este detaşat sunt mai mari, personalul beneficiază de aceste drepturi salariale.

    ART. 196
    (1) Poliţistul de penitenciare este obligat ca, în termen de 15 zile de la data încetării raportului de serviciu, să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidenţă ca rezervist, cu gradul militar echivalent gradului profesional avut la încetarea raporturilor de serviciu.
    (2) Poliţiştii de penitenciare luaţi în evidenţă ca rezervişti pot fi concentraţi sau mobilizaţi pentru completarea efectivelor unităţilor poliţiei penitenciare, în condiţiile prevăzute de lege.

    ART. 197
    Se proclamă ziua de 29 iunie Ziua personalului din sistemul administraţiei penitenciare.

    ART. 198
    Poliţiştii de penitenciare beneficiază în continuare de drepturile dobândite anterior, precum şi de cele care vor fi stabilite pentru personalul din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

    ART. 199
    (1) Clerului din sistemul administraţiei penitenciare îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile Legii nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar.
    (2) Clerul din cadrul poliţiei penitenciare beneficiază de gradele profesionale ale ofiţerilor corespunzătoare gradelor militare prevăzute de Legea nr. 195/2000, drepturile salariale şi pensionarea fiind similare cu cele ale poliţiştilor de penitenciare.

    ART. 200
    Dispoziţiile prezentei legi se completează, după caz, cu prevederile cuprinse în legislaţia muncii.

    ART. 201
    (1) În cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirile „funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare“ şi „funcţionar public cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor“ se înlocuiesc cu cea de „poliţist de penitenciare“, iar sintagmele „sistemul penitenciar“ şi „sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor“ ori altele similare se înlocuiesc cu sintagma „sistemul administraţiei penitenciare“, denumit poliţie penitenciară.
    (2) Schimbarea denumirilor potrivit prezentei legi nu produce niciun efect asupra statutului profesional, vechimii sau drepturilor personalului.

    ART. 202
    (1) Personalul în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplineşte condiţiile legale pentru funcţia pe care este încadrat.
    (2) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt numite în funcţii de director general, director general adjunct, precum şi director de unitate din sistemul administraţiei penitenciare pe durată nedeterminată se consideră învestite în funcţie pe un mandat de 4 ani începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi le sunt aplicabile prevederile art. 97 alin. (8).

    ART. 203
    Prin excepţie de la prevederile art. 111 alin. (2) referitoare la localitatea în care se află locuinţa, personalul care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, este titular al unui contract de închiriere având ca obiect o locuinţă situată în altă localitate decât cea în care se află locul de muncă are posibilitatea să menţină contractul de închiriere.

    ART. 204
    În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate au obligaţia de a constitui comisiile de disciplină, în condiţiile prezentei legi.

    ART. 205
    Procedurile disciplinare şi cele care privesc angajarea răspunderii patrimoniale a poliţiştilor de penitenciare, iniţiate şi/sau aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân supuse dispoziţiilor legale în vigoare la data la care au început.

    ART. 206
    (1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi se aprobă, se adoptă sau, după caz, se modifică ori se completează actele normative subsecvente care nu sunt în acord cu prezenta lege.
    (2) Actele normative subsecvente prevăzute de prezenta lege rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi.

    ART. 207
    La alineatul (1) al articolului 5 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "f) poliţia şi alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi poliţiştii de penitenciare din Ministerul Justiţiei;"


    ART. 208
    În situaţia în care, prin acte normative, calificativele obţinute la evaluările anuale reprezintă o condiţie, iar perioada luată în calcul include anul 2018, această condiţie se consideră îndeplinită.

    ART. 209
    Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta lege.

    ART. 210
    La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 10 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare.

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.


                    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                    ION-MARCEL CIOLACU
                    PREŞEDINTELE SENATULUI
                    CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

    Bucureşti, 22 iulie 2019.
    Nr. 145.
    ANEXA 1





    Unitatea ...................
    REFERAT
    Numele şi prenumele poliţistului de penitenciare debutant ....................................
    Funcţia publică ....................................
    Compartimentul ....................................
    Perioada de stagiu: de la ....................... la ........................
    Data completării .......................
    Descrierea activităţii desfăşurate de poliţistul de penitenciare debutant ......................................
    Aptitudinile pe care le-a dovedit poliţistul de penitenciare debutant în modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu ...........................
    Conduita poliţistului de penitenciare debutant în timpul serviciului
    ...............................................................................................

    Concluzii ..................................................................................
    Recomandări ............................................................................
    Numele şi prenumele îndrumătorului ..........................
    Funcţia publică ..........................
    Data întocmirii ..........................
    Semnătura ..........................

    ANEXA 2





    Unitatea ...................
    RAPORT DE STAGIU
    Numele şi prenumele poliţistului de penitenciare debutant ..........................
    Funcţia publică (debutant) ..........................
    Perioada de stagiu: de la ................... la ..................
    Atribuţiile de serviciu*) ....................................................
    *) Se vor preciza atribuţiile prevăzute în fişa postului.

    Alte atribuţii**) ....................................................
    **) Se vor preciza atribuţiile stabilite de şeful ierarhic sau alte persoane cu funcţii de conducere.

    Cursuri de specializare/alte forme de pregătire profesională***) ....................................................
    ***) Se vor indica doar cele urmate pe parcursul perioadei de stagiu.

    Activităţi din afara instituţiei în care s-a implicat ....................................................
    Alte activităţi****) ....................................................
    ****) Se vor indica, dacă este cazul, articolele sau lucrările publicate, comunicări ştiinţifice etc.

    Descrierea activităţii desfăşurate pe parcursul perioadei de stagiu
    ...........................................................................................

    Dificultăţi întâmpinate pe parcursul perioadei de stagiu
    ...........................................................................................

    Data întocmirii ...................
    Semnătura ..................

    ANEXA 3





    Unitatea ...............
    RAPORT
    de evaluare a perioadei de stagiu
    Numele şi prenumele poliţistului de penitenciare debutant .........................
    Funcţia publică .......................
    Compartimentul .......................
    Perioada de stagiu: de la ................ la ................

┌────┬────────────────────────────┬────┐
│Nr. │Criterii de evaluare │Nota│
│crt.│ │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│ │Cunoaşterea reglementărilor │ │
│1. │specifice domeniului de │ │
│ │activitate │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│2. │Cunoaşterea specificului │ │
│ │administraţiei publice │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│3. │Capacitatea de îndeplinire a│ │
│ │atribuţiilor de serviciu │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│ │Abilităţi pentru │ │
│4. │desfăşurarea activităţilor │ │
│ │sub stres │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│5. │Rezistenţa la efort │ │
│ │prelungit │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│6. │Capacitatea de analiză, │ │
│ │sinteză │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│7. │Capacitatea de înţelegere a │ │
│ │sarcinilor de serviciu │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│8. │Capacitatea de concentrare │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│9. │Capacitatea de înţelegere şi│ │
│ │învăţare rapidă │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│10. │Capacitatea de rezolvare şi │ │
│ │aplanare a conflictelor │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│11. │Capacitatea de integrare │ │
│ │rapidă în colectiv │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│12. │Capacitatea de a lucra în │ │
│ │echipă │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│13. │Comunicare │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│ │Operativitate şi │ │
│14. │corectitudinea realizării │ │
│ │sarcinilor │ │
├────┼────────────────────────────┼────┤
│15. │Conduita în timpul │ │
│ │serviciului │ │
└────┴────────────────────────────┴────┘

    Calificativ de evaluare ...................
    Propuneri ....................................
    Recomandări ................................
    Numele şi prenumele evaluatorului ...................................
    Funcţia publică ............................................................
    Data întocmirii .............................................................
    Semnătura ..........................

    ANEXA 4





    ROMÂNIA
    MINISTERUL JUSTIŢIEI
    Administraţia Naţională a Penitenciarelor
    .............................

    FIŞĂ DE EVALUARE
    pentru perioada de la ............. la ...............
    A. Date personale şi profesionale

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Gradul profesional, numele şi prenumele │
│................................................................................................. │
│Funcţia │
│......................................................................................................................................................│
│Data numirii │
│............................................................................................................................................... │
│Structura în care îşi desfăşoară activitatea │
│............................................................................................... │
│Programe de instruire urmate în perioada evaluată │
│.................................................................................. │
│Calificativul la verificarea pregătirii profesionale de sfârşit de an │
│............................................................. │
│Sancţiuni disciplinare aplicate │
│................................................................................................................... │
│Recompense acordate │
│............................................................................................................................... │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    B. Obiective individuale

┌──────┬─────────┬───────────────────────┐
│ │ │Evaluare nivel de │
│Nr. │Obiective│îndeplinire │
│crt. │ ├───┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │5 │4 │3 │2 │1 │
├──────┼─────────┼───┼────┼────┼────┼────┤
│1. │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────────┼───┼────┼────┼────┼────┤
│2. │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────────┼───┼────┼────┼────┼────┤
│3. │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────────┼───┼────┼────┼────┼────┤
│4. │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────────┼───┼────┼────┼────┼────┤
│5. │ │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────┼───┼────┼────┼────┼────┤
│Punctaj 1 │ │ │ │ │ │
└────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┘

    *) Punctaj 1 reprezintă media aritmetică a punctajelor acordate pentru obiectivele evaluate.
    Data
    .........................

    Semnătura evaluatului
    .........................


    C. Indicatori de evaluare

┌────────┬──────────┬───────────────────┐
│ │ │Nivel de evaluare │
│Nr. crt.│Indicatori├───┬───┬───┬───┬───┤
│ │ │5 │4 │3 │2 │1 │
├────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1. │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2. │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│3. │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│4. │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│5. │ │ │ │ │ │ │
├────────┴──────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Punctaj 2 │ │ │ │ │ │
└───────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┘

     *) Se completează numai pentru funcţiile prevăzute cu indemnizaţie de conducere.
    **) Punctaj 2 reprezintă media aritmetică a punctajelor acordate indicatorilor evaluaţi.

    D. Punctajul total*)/Calificativul acordat de evaluator
    *) Punctajul total reprezintă media aritmetică dintre „Punctaj 1“ şi „Punctaj 2“.
    ................./..............
    Concluzii, motivaţii şi/sau recomandări
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................


    E. Perspective pentru dezvoltarea carierei
    1. Necesităţi în pregătire (studii superioare, postuniversitare, cursuri de specializare, cursuri de dezvoltare a carierei):
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................

    2. Funcţii pe care le-ar putea îndeplini în viitor:
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................

    Numele şi prenumele evaluatorului ................................................
    Funcţia ...............................
    Data ................ Semnătura ...................

    F. Rezultatul interviului
    1. Consemnări ale evaluatului
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................

    2. Consemnări ale evaluatorului
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................

    Data ................. Semnătura evaluatului ................. Semnătura evaluatorului .................

    G. Hotărârea contrasemnatarului
    Se menţin punctajul şi calificativul acordat.
    Se modifică punctajul şi se menţine calificativul acordat.
    Se modifică punctajul şi se acordă calificativul ..............................
    Motivaţii privind modificarea punctajului/calificativului şi/sau recomandări
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................
    ..............................................................................................

    Numele şi prenumele .........................................
    Funcţia ............................
    Data .................. Semnătura ....................

    H. Luarea la cunoştinţă a evaluării
    Dacă doreşte să facă contestaţie*): [ ] DA [ ] NU
    *) Se va face în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă.

    Numele şi prenumele ................................
    Data ............... Semnătura ...................

    I. Hotărârea definitivă privind rezolvarea contestaţiei
    a) Se menţin punctajul şi calificativul acordat.
    b) Se modifică punctajul şi se menţine calificativul acordat.
    c) Se modifică punctajul şi se acordă calificativul..........................
    Numele şi prenumele preşedintelui comisiei
    ................................

    Data ...........................
    Semnătura ......................
    Luarea la cunoştinţă despre rezultatul contestaţiei
    Data ....................
    Semnătura ....................


    NOTE:
    1. Lit. A „Date personale şi profesionale“ este completată de lucrătorii de resurse umane şi formare profesională din unitatea în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare evaluat. În fişa de evaluare se consemnează funcţia în care este numită/împuternicită/detaşată persoana evaluată, la data evaluării.
    2. La lit. B „Obiective individuale“ sunt prevăzute rubrici pentru definirea obiectivelor, iar evaluatorul stabileşte între 3 şi 5 obiective la începutul perioadei evaluate. Acestea pot fi revizuite după evaluarea intermediară, de către evaluator, în funcţie de diversitatea şi nivelul de complexitate ale atribuţiilor funcţiei, conform consemnărilor din „Fişa de obiective individuale“.
    3. Fiecare obiectiv individual prevăzut la pct. 2 este notat de la 1 la 5. Acordarea punctajului corespunzător obiectivelor individuale se realizează prin marcarea cu „x“ în una dintre cele 5 căsuţe aferente fiecărui obiectiv individual, în funcţie de nivelul care corespunde gradului de îndeplinire a obiectivului.
    4. Punctajul (Punctaj 1) pentru lit. B rezultă din media aritmetică a punctajelor acordate fiecărui obiectiv individual evaluat.
    5. La lit. C „Indicatori de evaluare“, pentru poliţiştii de penitenciare cu funcţii de execuţie sunt prevăzuţi 10 indicatori de evaluare, iar în cazul ofiţerilor cu funcţii de conducere sunt prevăzuţi şi 4 indicatori de evaluare suplimentari vizând competenţele manageriale.
    6. Fiecare indicator de evaluare de la pct. 5 este notat de la 1 la 5. Acordarea punctajului corespunzător indicatorilor de evaluare se realizează prin marcarea cu „x“ în una dintre cele 5 căsuţe aferente fiecărui indicator de evaluare, în funcţie de nivelul care corespunde persoanei evaluate.
    7. Punctajul (Punctaj 2) pentru lit. C rezultă din media aritmetică a punctajelor acordate fiecărui indicator de evaluare care face obiectul evaluării.
    8. La lit. D „Punctajul total/Calificativul acordat de evaluator“, evaluatorul consemnează punctajul total şi calificativul propus, precum şi eventuale concluzii, motivaţii şi/sau recomandări.
    9. Punctajul total se obţine prin calcularea mediei aritmetice a „Punctaj 1“ şi „Punctaj 2“. Calificativul rezultă din echivalarea punctajului total conform grilei prevăzute la pct. 17.
    10. La lit. E „Perspective pentru dezvoltarea carierei“, evaluatorul menţionează, după caz, perspectivele pentru dezvoltarea carierei persoanei evaluate, respectiv nevoile de pregătire, funcţiile pe care evaluatul le poate îndeplini în viitor.
    11. La lit. F „Rezultatul interviului“ se consemnează concluziile interviului şi eventualele diferenţe de opinie între evaluat şi evaluator.
    12. Evaluatorul poate modifica punctajele din fişa de evaluare, dacă se ajunge la un punct de vedere comun. Modificarea punctajului se realizează prin bararea cu o linie a marcajului „x“ acordat şi marcarea cu „x“ în căsuţa corespunzătoare noului nivel şi se consemnează de către evaluator în spaţiul rezervat la acest capitol. Pentru parcurgerea acestei etape, în situaţii justificate, pot fi utilizate şi mijloace de comunicare la distanţă, evaluatul semnând ulterior fişa de evaluare. În acest caz interviul se înregistrează, aspect care se consemnează la acest capitol.
    13. La lit. G „Hotărârea contrasemnatarului“ se consemnează concluziile şi hotărârea contrasemnatarului, prin bifarea uneia dintre cele 3 variante prevăzute.
    14. Contrasemnatarul poate modifica punctajul acordat în urma interviului, hotărăşte cu privire la calificativul acordat, având obligaţia de a consemna punctajul/calificativul şi de a motiva eventuala schimbare a punctajului la obiectivele individuale/indicatorii de evaluare. Modificarea punctajului se realizează prin încercuirea marcajului „x“ acordat anterior şi marcarea cu „x“ în căsuţa corespunzătoare noului nivel şi se consemnează de către contrasemnatar în spaţiul rezervat la acest capitol.
    15. La lit. H „Luarea la cunoştinţă a evaluării“, evaluatul consemnează luarea la cunoştinţă a evaluării şi optează, după caz, pentru contestarea calificativului acordat.
    16. La lit. I „Hotărârea definitivă privind rezolvarea contestaţiei“ se consemnează, dacă este cazul, hotărârea comisiei de soluţionare a contestaţiei, precum şi luarea la cunoştinţă a calificativului definitiv de către evaluat.
    17. Calificativul acordat se stabileşte pe baza punctajului final, astfel:
    a) între 1,00 şi 1,50 - nesatisfăcător (NS);
    b) între 1,51 şi 2,50 - satisfăcător (S);
    c) între 2,51 şi 3,50 - bun (B);
    d) între 3,51 şi 4,50 - foarte bun (FB);
    e) între 4,51 şi 5,00 - excepţional (E).



    ANEXA 5





    ROMÂNIA
    MINISTERUL JUSTIŢIEI
    Administraţia Naţională a Penitenciarelor
    .............................

    FIŞĂ DE OBIECTIVE INDIVIDUALE
    pentru perioada de la ............... la .......................
    A. Date personale şi profesionale

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Gradul profesional, numele şi prenumele │
│.................................................................................................... │
│Funcţia │
│..........................................................................................................................................................│
│Structura în care îşi desfăşoară activitatea │
│.................................................................................................. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    B. Obiective individuale

┌────────┬─────────┬───────────────────┐
│ │ │Nivel de │
│Nr. crt.│Obiective│îndeplinire │
│ │ ├───┬───┬───┬───┬───┤
│ │ │5 │4 │3 │2 │1 │
├────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1. │ │ │ │ │ │ │
├────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2. │ │ │ │ │ │ │
├────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│3. │ │ │ │ │ │ │
├────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│4. │ │ │ │ │ │ │
├────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│5. │ │ │ │ │ │ │
└────────┴─────────┴───┴───┴───┴───┴───┘

    Numele şi prenumele evaluatorului ........................
    Funcţia .............................
    Data .............. Semnătura ..................
    Am luat cunoştinţă despre conţinutul obiectivelor.
    Data .................... Semnătura ...................


    C. Evaluarea intermediară*)
    *) Cuprinde analiza de către evaluator şi evaluat a gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite, a cauzelor care au generat eventuala neîndeplinire a acestora şi a modalităţilor de îmbunătăţire a performanţelor profesionale. Observaţiile acestora se materializează în scris. Se consemnează data evaluării şi se semnează de evaluat şi evaluator.

┌──────────────────────────────────────┐
│ │
└──────────────────────────────────────┘



    ANEXA 6





    ROMÂNIA
    MINISTERUL JUSTIŢIEI
    Administraţia Naţională a Penitenciarelor
    Unitatea ...................
    SITUAŢIE STATISTICĂ privind evaluarea personalului pe anul .............

┌─────────┬────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────────────────────────────┬──────────┐
│ │ │Personal evaluat │ │ │ │
│Categorii│ ├─────┬──────────────────────────────────────────────────┤ │Contestaţii │ │
│de │Total │ │Calificative │Personal │ │Observaţii│
│personal │personal│TOTAL├───────────┬──────┬───┬────────────┬──────────────┤neevaluat├─────┬────────┬────────┬────────┤ │
│ │ │ │Excepţional│Foarte│Bun│Satisfăcător│Nesatisfăcător│ │TOTAL│Hotărâre│Hotărâre│Hotărâre│ │
│ │ │ │ │bun │ │ │ │ │ │a) │b) │c) │ │
├─────────┼────────┼─────┼───────────┼──────┼───┼────────────┼──────────────┼─────────┼─────┼────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Ofiţeri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────────┼─────┼───────────┼──────┼───┼────────────┼──────────────┼─────────┼─────┼────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Agenţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────────┼─────┼───────────┼──────┼───┼────────────┼──────────────┼─────────┼─────┼────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Total: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴────────┴─────┴───────────┴──────┴───┴────────────┴──────────────┴─────────┴─────┴────────┴────────┴────────┴──────────┘


    ANEXA 7

    Întrebări din cadrul interviului
    a) Sunteţi mulţumit de rezultatele pe care dumneavoastră le-aţi obţinut în activitatea profesională din perioada evaluată?
    b) Care sunt aspectele activităţii profesionale de care nu sunteţi mulţumit?
    c) Ce consideraţi că trebuie făcut pentru îmbunătăţirea lor?
    d) Care sunt factorii (elementele) care au influenţat, pozitiv sau negativ, performanţa dumneavoastră profesională? Motivaţi aspectele prezentate.
    e) Dar performanţa structurii în care munciţi? Motivaţi aspectele prezentate.
    f) Consideraţi că deţineţi cunoştinţele şi deprinderile necesare postului? Dacă se apreciază că persoana evaluată nu deţine cunoştinţele şi deprinderile necesare postului, se pun următoarele întrebări: Ce consideraţi că ar trebui să faceţi dumneavoastră pentru ridicarea propriului nivel de cunoştinţe şi dobândirea deprinderilor profesionale necesare? Dar structura din care faceţi parte ce ar trebui să facă în acest sens?
    g) Care consideraţi că este cea mai accentuată calitate personală a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută. (Dacă nu a fost amintită niciuna dintre calităţile personale prevăzute în fişa de evaluare, se vor aminti de către evaluator în mod obligatoriu toate aspectele cuprinse în fişa de evaluare care sunt susceptibile de a fi apreciate drept excepţionale.)
    h) Care consideraţi că este cea mai puţin accentuată calitate personală a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută. (Se va proceda ca la punctul anterior, în sensul că se vor aminti de către evaluator în mod obligatoriu toate aspectele cuprinse în fişa de evaluare care sunt susceptibile de a fi apreciate ca nesatisfăcătoare.)
    i) Care consideraţi că este cea mai accentuată capacitate managerială a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută. (Întrebarea se va pune numai personalului cu funcţii de conducere.)
    j) Care consideraţi că este cea mai puţin accentuată capacitate managerială a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută. (Întrebarea se va pune numai personalului cu funcţii de conducere.)
    k) Ce aşteptaţi dumneavoastră pentru anul următor în plan profesional? Ce doriţi să faceţi personal pentru obţinerea unor rezultate mai bune în activitate? Care ar trebui să fie, pentru atingerea acestui deziderat, sprijinul colegilor sau al structurii de conducere?
    l) Ce alte solicitări profesionale sau personale aveţi, dintre cele care ar putea fi rezolvate de unitate sau de alte structuri din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor?
    În funcţie de context pot fi puse şi alte întrebări, iar dialogul între evaluat şi evaluator va fi în permanenţă încurajat.
    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice