Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 LEGE nr. 101 din 1 iulie 2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 101 din 1 iulie 2020  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor    Twitter Facebook
Cautare document

 LEGE nr. 101 din 1 iulie 2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 579 din 1 iulie 2020
    Parlamentul României adoptă prezenta lege.
    ART. I
    Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 30 septembrie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 1
    (1) Scopul prezentei legi este promovarea măsurilor pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor, luând în considerare condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, cerinţele de confort interior, de nivel optim, din punctul de vedere al costurilor şi al cerinţelor de performanţă energetică, precum şi pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor."

    2. La articolul 2, literele b), d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi şi la unităţile acestora;
    ................................................................................................
d) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la elementele care alcătuiesc anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acesteia, în cazul în care sunt modernizate sau înlocuite;
    ................................................................................................
f) inspecţia periodică a sistemelor de încălzire, a sistemelor combinate de încălzire şi ventilare, a sistemelor de climatizare şi a sistemelor combinate de climatizare şi ventilare din clădiri;"

    3. La articolul 2, după litera g) se introduc trei noi litere, literele h)-j), cu următorul cuprins:
    "h) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la sistemele tehnice ale clădirii, atunci când acestea sunt instalate ori înlocuite parţial sau total;
i) planurile naţionale pentru creşterea numărului de clădiri cu consum aproape zero de energie;
j) sistemele tehnice ale clădirilor şi electromobilitatea."

    4. La articolul 3, punctele 1, 2, 7, 9, 10, 12, 13, 15, 21, 23 şi 24 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "1. clădire - ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv sistemele tehnice aferente acesteia, în care energia este utilizată pentru reglarea climatului interior;
2. performanţa energetică a clădirii - energia calculată conform metodologiei prevăzute la art. 4 pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde menajere, răcirea, ventilarea şi iluminatul;
    ................................................................................................
7. putere nominală utilă - puterea termică maximă a unui echipament, exprimată în kW, specificată şi garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele nominale specificate de producător;
    ................................................................................................
9. renovare majoră - lucrările proiectate şi efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea. Valoarea de impozitare a clădirii se determină potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
10. trigenerare - producere simultană, în acelaşi proces, a energiei pentru încălzire, a energiei pentru răcire şi a energiei electrice;
    ................................................................................................
12. sistem tehnic al clădirii - totalitatea echipamentelor tehnice ale unei clădiri sau ale unei unităţi de clădire destinate pentru încălzirea spaţiului, răcirea spaţiului, ventilare, apă caldă menajeră, iluminat integrat, automatizare şi control, generare de energie electrică in situ sau pentru o combinaţie a acestora, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile şi care pot fi prevăzute cu soluţii de stocare;
13. anvelopa clădirii - totalitatea elementelor de construcţie care delimitează spaţiul interior al unei clădiri, încălzit la un nivel de confort corespunzător, de mediul exterior şi/sau de spaţii neîncălzite/mai puţin încălzite;
    ................................................................................................
15. clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit astfel:
    a) în proporţie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021;
    b) proporţiile minime de energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 şi după 2051, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;
    ................................................................................................
21. audit energetic al clădirii - totalitatea activităţilor specifice prin care se obţin date şi elemente tehnice despre profilul consumului energetic real al unei clădiri/unităţi de clădire existente, urmate de identificarea soluţiilor de creştere a performanţei energetice, de cuantificarea reducerii consumurilor energetice rezultate din soluţiile propuse, de evaluarea eficienţei economice a implementării acestora prin indicatori economici şi finalizate cu raportul de audit, potrivit metodologiei prevăzute la alin. (1) al art. 4;
    ................................................................................................
23. auditor energetic pentru clădiri - persoană fizică atestată de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care are dreptul să elaboreze rapoarte de audit energetic şi/sau certificate de performanţă energetică pentru clădiri/unităţi de clădire, în conformitate cu metodologia specifică adoptată la nivel naţional aprobată prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei. Auditorul energetic pentru clădiri este specialistul care îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale în vigoare;
24. expert tehnic atestat - specialist, persoană fizică, atestat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru specialităţile instalaţii de încălzire, instalaţii de ventilare, instalaţii de climatizare şi condiţionare a aerului. Expertul tehnic atestat este specialistul care are dreptul să realizeze inspecţii, din punctul de vedere al eficienţei energetice, ale sistemelor de încălzire, de climatizare şi de ventilare şi să întocmească rapoarte de inspecţie pentru acestea;"

    5. La articolul 3, după punctul 26 se introduc şaptesprezece noi puncte, punctele 27-43, cu următorul cuprins:
    "27. sistem de automatizare şi de control al clădirii - sistemul tehnic al unei clădiri care cuprinde totalitatea echipamentelor, produselor, programelor tip software, aplicaţiilor integrate de acces şi vizualizare date şi serviciilor de inginerie care pot asigura funcţionarea eficientă din punct de vedere energetic, economică şi sigură a sistemelor tehnice ale clădirii prin control automat şi prin facilitarea gestionării manuale şi/sau de la distanţă a acestora;
28. sistem de încălzire - combinaţie a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior prin care este asigurată creşterea temperaturii;
29. generator de căldură - partea unui sistem de încălzire care generează căldură utilă printr-unul sau mai multe dintre următoarele procese:
    a) arderea de combustibili;
    b) efectul Joule, care are loc în elementele de încălzire ale unui sistem de încălzire cu rezistenţă electrică;
    c) captarea căldurii din aerul ambiant, din aerul evacuat din instalaţiile de ventilare sau dintr-o sursă de apă sau de căldură din sol folosind o pompă de căldură;
30. microsistem izolat - orice sistem cu un consum anual mai mic de 500 GWh, fără a fi interconectat cu alte sisteme;
31. infrastructura încastrată - tubulatura pentru cabluri electrice, inclusiv tubulatura pentru cabluri electrice fixată pe pereţi, necesară pentru permiterea instalării ulterioare a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice;
32. parcare adiacentă clădirii - parcarea auto alăturată clădirii sau situată în apropierea acesteia, care poate avea aceeaşi infrastructură electrică precum clădirea sau infrastructură electrică proprie;
33. infrastructura electrică - instalaţia electrică, în totalitate sau parte a acesteia, aferentă clădirii şi/sau parcării adiacente fizic clădirii, inclusiv cablurile electrice, aparatele şi echipamentele asociate, utilizată pentru încărcarea vehiculelor electrice;
34. dispozitive de autoreglare - dispozitive care permit reglarea separată a temperaturii în fiecare încăpere sau, acolo unde este justificat, într-o zonă desemnată a unităţii de clădire;
35. foaie de parcurs - plan personalizat de renovare energetică a clădirii, obţinut prin activitatea de audit energetic al clădirii, prin care se evaluează clădirea în ansamblul său, luându-se în considerare nevoile locatarilor, şi se oferă o strategie de renovare a clădirii cu un obiectiv de economii de emisii de carbon stabilit împreună cu proprietarul clădirii şi o planificare de aplicare în etape a unor măsuri rezonabile şi coordonate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii pe termen lung. Foaia de parcurs reprezintă un instrument de diagnostic pentru performanţa energetică a clădirii şi un plan de renovare în etape pentru proprietarii de clădiri, pentru finanţarea renovării clădirii din surse proprii ale proprietarilor sau pentru oferirea de asigurări instituţiilor de finanţare în vederea disponibilizării fondurilor necesare pentru renovarea energetică majoră a clădirii;
36. praguri de declanşare - momentele oportune, în ciclul de viaţă al unei clădiri, pentru realizarea unor renovări privind eficienţa energetică;
37. renovare aprofundată - renovare care conduce la îmbunătăţirea cu peste 60% a performanţei energetice a unei clădiri, estimată prin calcul potrivit metodologiei prevăzute la alin. (1) al art. 4 în raport cu starea actuală şi utilizarea normală a clădirii;
38. paşaport pentru renovarea energetică a clădirilor - document sau set de documente, structurat în format electronic şi fizic, care conţine informaţii relevante pentru renovarea energetică a clădirii şi care permite menţinerea imaginii de ansamblu asupra istoricului acesteia, precum şi planificarea etapelor de renovare în vederea obţinerii unor niveluri de renovare majoră cu un orizont de timp lung. Paşaportul pentru renovarea energetică a clădirii include foaia de parcurs elaborată pentru clădire şi un registru în care pot fi stocate toate informaţiile disponibile referitoare la clădire din punctul de vedere al eficienţei energetice. Paşaportul pentru renovare energetică se integrează în cartea tehnică a construcţiei astfel cum este prevăzut în Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
39. parc imobiliar decarbonat - parc imobiliar ale cărui emisii de carbon au fost reduse la zero, prin reducerea necesarului de energie şi asigurarea acestuia, în măsura posibilităţilor, din surse cu emisii de carbon egale cu zero;
40. contract de performanţă energetică - acordul contractual între beneficiarul şi furnizorul unei măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, astfel cum este definit în Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare;
41. zonă încălzită/răcită - zonă a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire cu parametri termici omogeni şi necesităţi corespunzătoare de reglare a temperaturii;
42. sisteme de generare de energie electrică in situ - sisteme concepute pentru a produce energie electrică, instalate în spaţiul unde se află clădirea sau într-un spaţiu delimitat aferent acesteia şi care sunt integrate funcţional şi/sau adiacente clădirii şi cu instalaţia sa electrică, incluzând, în special, sisteme de generare din surse regenerabile de energie;
43. standard european - standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii şi pus la dispoziţia publicului."

    6. După articolul 3 se introduce un nou capitol, capitolul II^1, cuprinzând un nou articol, articolul 3^1, cu următorul cuprins:
    "    CAP. II^1
    Strategia de renovare pe termen lung
    ART. 3^1
    (1) Pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în anul 2050, facilitând transformarea eficace din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei elaborează o strategie de renovare pe termen lung care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, care va cuprinde:
    a) analiza parcului imobiliar naţional, bazată, după caz, pe eşantioane statistice şi pe procentul clădirilor renovate finalizate în anul 2020; aceasta va cuprinde şi procentul preconizat al clădirilor renovate finalizate pentru anii 2030, 2040 şi 2050, care va avea caracter orientativ;
    b) identificarea unor soluţii eficace din punctul de vedere al costurilor renovărilor relevante pentru tipul de clădire şi zona climatică, prin procese eficiente din punctul de vedere al costurilor, ţinând cont, după caz, de potenţialele praguri de declanşare relevante din ciclul de viaţă al clădirii;
    c) politici şi acţiuni pentru stimularea renovărilor aprofundate şi/sau a renovărilor majore, eficace din punctul de vedere al costurilor, ale clădirilor, inclusiv a renovărilor aprofundate şi/sau a renovărilor majore efectuate în etape, şi pentru sprijinirea măsurilor şi a renovărilor specifice şi eficace din punctul de vedere al costurilor, prin introducerea foilor de parcurs şi a sistemului opţional de paşapoarte pentru renovarea clădirilor;
    d) analiza de ansamblu a politicilor şi a acţiunilor vizând segmentele din parcul imobiliar naţional cu cele mai slabe performanţe, dilemele motivaţiilor divergente şi deficienţele pieţei şi o prezentare a acţiunilor naţionale relevante care contribuie la atenuarea sărăciei energetice; strategia de renovare pe termen lung trebuie să includă, cel puţin, o scurtă descriere a fiecărei politici şi acţiuni, domeniul de aplicare, durata acesteia, bugetul alocat, precum şi impactul preconizat;
    e) politici şi acţiuni care vizează toate clădirile publice, deţinute şi ocupate sau nu, după caz, de către autorităţile publice, inclusiv cele închiriate sau care fac obiectul unui contract de leasing;
    f) date şi informaţii cu privire la iniţiativele naţionale pentru promovarea tehnologiilor inteligente şi a clădirilor şi comunităţilor, precum şi cu privire la competenţele şi educaţia în sectoarele construcţiilor şi eficienţei energetice, care să cuprindă o descriere a fiecărei iniţiative, domeniul de aplicare şi durata acesteia, bugetul alocat, precum şi impactul preconizat;
    g) o estimare bazată pe date concrete, a economiilor de energie preconizate şi a altor beneficii, cum ar fi cele referitoare la sănătate, siguranţă şi calitatea aerului;
    h) soluţii privind stimularea renovării parcului naţional de clădiri prin utilizarea unor mecanisme de finanţare dedicate în egală măsură tuturor tipurilor de clădiri aflate în proprietate publică sau privată;
    i) programe de finanţare pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri prin care se vor monitoriza într-un interval de timp economiile de energie realizate şi se vor evidenţia beneficiile extinse şi impactul asupra sănătăţii, confortului şi siguranţei utilizatorilor clădirilor.
    (2) Strategia de renovare pe termen lung prevăzută la alin. (1) reprezintă documentul de bază pentru realizarea renovării clădirilor pentru obţinerea eficienţei energetice a acestora în raport cu celelalte strategii aflate la nivel naţional.
    (3) Pentru a garanta un parc imobiliar naţional cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat şi pentru a facilita transformarea eficace din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, strategia de renovare pe termen lung prevăzută la alin. (1) stabileşte o foaie de parcurs cu măsuri şi indicatori de progres măsurabili la nivel naţional, având în vedere obiectivul pe termen lung pentru anul 2050 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană cu 80-95% prin raportare la nivelul acestora din anul 1990. Foaia de parcurs include etape orientative pentru anii 2030, 2040 şi 2050 şi specifică modul în care acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene privind eficienţa energetică.
    (4) Pentru a sprijini mobilizarea investiţiilor în renovările necesare atingerii obiectivelor prevăzute la alin. (1) se va facilita accesul la mecanisme adecvate pentru:
    a) gruparea proiectelor inclusiv prin platforme, grupuri de investiţii, prin consorţii de întreprinderi mici şi mijlocii, pentru a permite accesul investitorilor, precum şi pachete de soluţii pentru potenţialii clienţi;
    b) reducerea riscurilor percepute ale operaţiunilor vizând eficienţa energetică pentru investitori şi sectorul privat;
    c) utilizarea fondurilor publice pentru a mobiliza investiţii suplimentare din sectorul privat sau pentru a aborda deficienţe specifice ale pieţei;
    d) direcţionarea investiţiilor către un parc imobiliar public eficient din punct de vedere energetic, în concordanţă cu orientările emise de Eurostat;
    e) instrumente de consiliere accesibile şi transparente, cum ar fi ghişeele unice pentru consumatori şi serviciile de consultanţă în domeniul energetic, în ceea ce priveşte renovările vizând eficienţa energetică şi instrumentele financiare relevante.
    (5) Strategia de renovare pe termen lung va parcurge procedura de consultare publică conform legislaţiei în vigoare, iar ulterior se transmite către Comisia Europeană un rezumat al rezultatelor consultării publice efectuate, anexat la strategia de renovare. Pe parcursul punerii în aplicare a strategiei de renovare pe termen lung, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei stabileşte modalităţile de consultare într-un mod cuprinzător.
    (6) Strategia de renovare pe termen lung va conţine informaţii privind aplicarea celei mai recente strategii de renovare pe termen lung, inclusiv cu privire la politicile şi acţiunile planificate.
    (7) Strategia de renovare pe termen lung cuprinde, combinat, în cazul renovărilor, alături de eficienţa energetică în clădiri, atât riscurile legate de activitatea seismică, cât şi cele privind protecţia împotriva incendiilor, care pot afecta renovarea energetică şi durata de viaţă a unei clădiri.
    (8) O primă versiune a strategiei prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, până la data de 15 august 2020, se actualizează o dată la 10 ani şi se transmite Comisiei Europene ca parte a Planului Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, elaborat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri."

    7. La articolul 4, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:
    a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, respectiv capacitatea termică, izolaţia termică, încălzirea pasivă, elemente de răcire şi punţi termice, compartimentarea interioară şi etanşeitatea la aer;
    b) instalaţiile de încălzire a spaţiului şi de alimentare cu apă caldă menajeră, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea termică a acestora;
    c) instalaţia de climatizare/condiţionare a aerului;
    d) instalaţia de ventilare mecanică şi/sau ventilare naturală, după caz;
    e) instalaţia de iluminat integrată clădirii;
    f) amplasarea clădirii, inclusiv orientarea, parametrii climatici exteriori şi influenţa contextului peisagistic;
    g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;
    h) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect;
    i) aporturile interne de căldură.
(3) Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente a căror influenţă asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum:
    a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire şi/sau răcire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;
    b) energie electrică produsă prin cogenerare sau trigenerare;
    c) centrale de încălzire şi/sau de răcire de cartier sau de bloc;
    d) utilizarea luminii naturale;
    e) condiţiile locale de expunere la radiaţia solară."

    8. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 5
    (1) Performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire, calculată în conformitate cu metodologia de calcul prevăzută la art. 4 alin. (1), este exprimată, în principal, prin următorii indicatori de performanţă:
    a) clasa energetică;
    b) consumul total specific de energie primară;
    c) indicele de emisii echivalent CO_2;
    d) consum total specific de energie din surse regenerabile.
    (2) Performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire se determină în baza consumului calculat în conformitate cu metodologia de calcul prevăzută la art. 4 alin. (1) sau al consumului real de energie şi reflectă consumul de energie pentru:
    a) încălzirea/răcirea spaţiului;
    b) apă caldă menajeră;
    c) ventilare;
    d) iluminat integrat;
    e) alte sisteme tehnice ale clădirii.
    (3) Metodologia de calcul este definită şi în baza standardelor generale, şi anume ISO 52000-1, 52003-1, 52010-1, 52016-1 şi 52018-1."

    9. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 6
    (1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor sau unităţilor de clădire atât noi, cât şi existente, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pe tipuri de funcţiuni, după cum urmează:
    a) rezidenţial - colectiv sau individual;
    b) birouri;
    c) învăţământ;
    d) sănătate;
    e) hoteluri şi restaurante;
    f) activităţi sportive;
    g) comerţ;
    h) alte funcţiuni.
    (2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de asigurarea condiţiilor de climat interior confortabil şi sănătos, inclusiv de calitatea corespunzătoare a aerului interior, pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale, destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.
    (3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.
    (4) Calculul energiei primare se bazează pe factorii de energie primară sau factorii de ponderare pentru fiecare agent energetic, care se pot baza pe mediile ponderate anuale, sezoniere sau lunare, la nivel naţional, regional sau local sau pe informaţii specifice puse la dispoziţie pentru fiecare sistem centralizat.
    (5) Pentru a asigura performanţa energetică optimă a anvelopei clădirii, metodologia de calcul utilizează la calcularea acesteia factorii de energie sau de ponderare stabiliţi de către autoritatea competentă.
    (6) La calcularea factorilor de energie primară utilizaţi în scopul determinării performanţei energetice a clădirilor poate fi luată în considerare atât energia din surse regenerabile furnizată prin intermediul agentului energetic, cât şi energia din surse regenerabile generată la faţa locului sau în apropiere şi utilizată, în condiţii nediscriminatorii."

    10. La articolul 9, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 9
    (1) Pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri noi având funcţiunile prevăzute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice competente, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru executarea lucrărilor de construcţii, pe lângă obligativitatea respectării cerinţelor minime de performanţă energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficienţă, dacă acestea există."

    11. La articolul 10, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/ administratorii acestora pot monta sisteme alternative de înaltă eficienţă de producere a energiei prevăzute la art. 9 alin. (2), în măsura în care prin auditul energetic al clădirii se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic."

    12. La articolul 10, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:
    "(3^1) În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/administratorii acestora trebuie să abordeze şi aspectele legate de condiţiile care caracterizează un climat interior sănătos, protecţia împotriva incendiilor şi riscurile legate de activitatea seismică, precum şi cele privind eliminarea barierelor existente în materie de accesibilitate."

    13. Titlul capitolului VII se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "    CAP. VII
    Sistemele tehnice ale clădirilor, electromobilitate şi indicatorul gradului de pregătire pentru soluţii inteligente
"

    14. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 12
    (1) În cazul clădirilor noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor existente, se respectă cerinţele referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor prevăzute în reglementările tehnice specifice, în vigoare la data întocmirii proiectelor, cu privire la performanţa energetică globală, instalarea corectă, dimensionarea, reglarea şi controlul sistemelor tehnice şi vizează cel puţin următoarele:
    a) sistemele de încălzire a spaţiilor;
    b) sistemele de răcire a spaţiilor;
    c) sistemele de preparare a apei calde menajere;
    d) sistemele de ventilare;
    e) sistemele de iluminat integrate;
    f) sistemele de automatizare şi control;
    g) sistemele de generare de energie electrică in situ;
    h) o combinaţie a acestor sisteme.
    (2) Cerinţele se aplică pentru sistemele tehnice noi ale clădirilor, precum şi pentru înlocuirea şi pentru îmbunătăţirea sistemelor existente, în măsura în care prin proiectul tehnic de execuţie se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic."

    15. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 13
    (1) Pentru clădirile noi al căror certificat de urbanism este emis după data de 15 septembrie 2020, investitorii sunt obligaţi să asigure echiparea cu dispozitive de autoreglare pentru reglarea distinctă a temperaturii şi calităţii aerului interior, în fiecare încăpere încălzită/răcită direct sau într-o zonă încălzită/răcită din clădire şi/sau unitatea de clădire, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic.
    (2) Dispozitivele de autoreglare a temperaturii sunt dispozitive care permit reglarea distinctă a temperaturii în fiecare încăpere încălzită/răcită direct a clădirii sau într-o zonă încălzită/răcită din clădire şi/sau unitatea de clădire. Acestea permit reglarea automată a puterii de încălzire/răcire în funcţie de temperatura interioară setată de utilizator.
    (3) Nu reprezintă dispozitive de autoreglare a temperaturii aşa cum sunt ele definite la alin. (2) următoarele:
    a) orice soluţie bazată pe reglarea manuală a puterii de încălzire, chiar dacă ajustarea se poate efectua la nivelul încăperii/zonei;
    b) orice soluţie care permite reglarea automată a temperaturii, dar nu la nivelul încăperii/zonei.
    (4) Pentru clădirile existente, proprietarii/administratorii acestora sunt obligaţi să instaleze, în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, dispozitive de autoreglare a temperaturii, la înlocuirea generatoarelor de căldură/frig.
    (5) În cazul clădirilor existente, dotate cu generatoare de căldură/frig independente şi care deservesc spaţii diferite, echiparea cu dispozitive de autoreglare a temperaturii se face numai pentru spaţiul deservit de generatorul/generatoarele de căldură/frig înlocuit/înlocuite.
    (6) În situaţia în care într-o clădire sau unitate de clădire existentă sistemul de încălzire/răcire existent se înlocuieşte cu un sistem de încălzire/răcire nou, proprietarul/administratorul acesteia, după caz, este obligat să instaleze dispozitive de autoreglare a temperaturii, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic.
    (7) Pentru clădirile existente conectate la sisteme de încălzire centralizată, la înlocuirea generatoarelor de căldură din sistemul de termoficare, în cazul în care echiparea cu dispozitive de autoreglare nu este fezabilă din punct de vedere economic sau poate conduce la încălcări ale dreptului de proprietate, proprietarii/administratorii acestora sunt obligaţi să instaleze dispozitive de autoreglare atunci când sunt înlocuite schimbătoarele de căldură din clădiri.
    (8) În cazul construcţiilor care nu reprezintă clădiri în sensul prezentei legi şi care în urma lucrărilor de intervenţie efectuate asupra lor devin clădiri aşa cum sunt definite de prezenta lege, la instalarea sistemului de încălzire, proprietarii au obligaţia instalării de dispozitive de autoreglare a temperaturii, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, în conformitate cu prevederile prezentului articol."

    16. După articolul 13 se introduc două noi articole, articolele 13^1 şi 13^2, cu următorul cuprins:
    "ART. 13^1
    (1) În cazul clădirilor nerezidenţiale noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor nerezidenţiale, care au mai mult de 10 locuri de parcare, altele decât cele deţinute şi ocupate de întreprinderi mici şi mijlocii, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligaţi să instaleze cel puţin un punct de reîncărcare pentru vehicule electrice, precum şi tubulatura încastrată pentru cablurile electrice pentru cel puţin 20% din locurile de parcare prevăzute, pentru a permite instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice, atunci când:
    a) parcarea se situează în interiorul clădirii şi, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii;
    b) parcarea este adiacentă clădirii şi, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării.
    (2) În cazul clădirilor nerezidenţiale existente cu peste 20 de locuri de parcare, proprietarii acestora au obligaţia de a instala până la data de 1 ianuarie 2025 un număr de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice minimum egal cu 10% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puţin de două puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice. Excepţie fac clădirile nerezidenţiale existente, deţinute şi ocupate de întreprinderi mici şi mijlocii.
    (3) În cazul clădirilor rezidenţiale noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor rezidenţiale existente, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligaţi să asigure instalarea tubulaturii încastrate pentru cabluri electrice pentru fiecare loc de parcare, pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice în următoarele cazuri:
    a) parcarea se situează în interiorul clădirii şi, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii;
    b) parcarea este adiacentă clădirii şi, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării.
    (4) În cazul clădirilor cu funcţiuni mixte rezidenţiale şi nerezidenţiale, noi sau care sunt supuse unor lucrări de renovare majoră, acestea sunt încadrate diferenţiat, după tipul de funcţiune, potrivit prevederilor alin. (1) sau (3), iar cerinţele privind electromobilitatea, aplicate clădirii în ansamblu, rezultă prin cumularea cerinţelor aplicabile fiecărei funcţiuni în parte.
    (5) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică:
    a) clădirilor noi rezidenţiale şi nerezidenţiale sau clădirilor existente rezidenţiale şi nerezidenţiale care sunt supuse unor renovări majore, care au mai mult de 10 locuri de parcare pentru ale căror lucrări de construire au fost depuse cereri de autorizaţie de construire până la data de 10 martie 2021;
    b) clădirilor existente rezidenţiale şi nerezidenţiale care sunt supuse unor renovări majore pentru care costul estimativ al instalaţiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice şi de încastrare, prevăzut în devizul general şi specificat în memoriul pe specialităţi, depăşeşte 7% din costul total al renovării majore a clădirii;
    c) clădirilor publice care fac obiectul unor cerinţe comparabile, în conformitate cu Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi;
    d) în situaţia în care infrastructura încastrată se bazează pe microsisteme izolate, iar aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) ar conduce la probleme semnificative pentru funcţionarea sistemului energetic local şi ar pune în pericol stabilitatea reţelei locale.
    (6) Suplimentar faţă de cerinţele privind instalarea punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice şi a tubulaturii încastrate aferente acestora, la întocmirea proiectului tehnic de execuţie şi/sau a documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie, pot fi luate în considerare, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, economic şi funcţional, şi aspecte privind:
    a) infrastructura încastrată necesară încărcării inteligente;
    b) securitatea la incendiu asociată vehiculelor electrice şi infrastructurii de încărcare;
    c) accesibilitatea pentru persoanele cu handicap la punctele de reîncărcare pentru vehicule electrice;
    d) infrastructura de parcare dedicată bicicletelor electrice şi a mijloacelor de transport destinate persoanelor cu mobilitate redusă;
    e) contorizarea inteligentă;
    f) încărcarea inteligentă;
    g) facilitarea utilizării bateriilor vehiculelor electrice ca sursă de energie.
    (7) Autorizarea, instalarea, utilizarea, verificarea şi dezafectarea staţiilor de reîncărcare, împreună cu infrastructura electrică aferentă acestora, trebuie să se facă cu respectarea tuturor reglementărilor tehnice şi a legislaţiei în vigoare.
    (8) Operatorii de distribuţie energie electrică realizează racordarea la reţeaua electrică de interes public a staţiilor de reîncărcare împreună cu infrastructura electrică aferentă acestora în procedură simplificată în conformitate cu reglementările specifice emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei în acest scop.
    (9) Autorizarea instalării staţiilor de reîncărcare se face conform unor proceduri simplificate stabilite de autorităţile competente, în maximum 45 de zile de la depunerea cererii şi a documentaţiei aferente.
    (10) Instalarea de către chiriaş/coproprietar a unui punct de reîncărcare pentru vehicule electrice, fără a aduce modificări clădirii şi utilizând infrastructura încastrată instalată anterior, poate fi făcută fără aprobarea proprietarului bunului imobil închiriat sau a celorlalţi coproprietari, după caz, cu respectarea prevederilor alin. (7). Costul instalării şi al consumului de energie electrică aferent este suportat de chiriaşul/coproprietarul care a instalat punctul de reîncărcare.
    ART. 13^2
    (1) La instalarea, înlocuirea sau modernizarea unui sistem tehnic al unei clădiri, performanţa energetică globală a părţii modificate şi, după caz, a sistemului complet modificat va fi evaluată de experţi atestaţi de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, iar rezultatele documentate vor fi transmise de către aceştia proprietarului clădirii, sub forma unui raport de evaluare care să acopere obiectul evaluării, pentru a rămâne disponibile şi a putea fi folosite în scopul verificării conformităţii cu cerinţele minime referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor stabilite potrivit art. 12 alin. (1) şi în scopul eliberării de certificate de performanţă energetică. Rezultatele obţinute prin evaluarea sistemului modificat vor fi menţionate şi în foaia de parcurs a clădirii.
    (2) În cazul în care o parte sau părţi ale unui sistem tehnic sunt supuse unei modernizări care poate afecta semnificativ performanţa globală a sistemului respectiv, se va evalua performanţa întregului sistem.
    (3) Pe baza rezultatului evaluării performanţei globale a sistemului tehnic al clădirii/a părţii modificate din acesta, expertul tehnic poate recomanda, în raportul de evaluare, emiterea unui nou certificat de performanţă energetică în cazul în care consumul mediu anual înregistrat în ultimii 3 ani s-a modificat cu minimum 25%."

    17. La articolul 14, alineatele (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(3) Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileşte prin reglementări tehnice. Ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile se va stabili diferenţiat pe funcţiunile clădirilor şi zone cu potenţial de energie din surse regenerabile.
    ................................................................................................
(5) Primarii localităţilor cu mai mult de 5.000 de locuitori iniţiază planuri locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de zonele climatice şi de funcţiunile clădirilor prevăzute la art. 6 alin. (1), care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale."

    18. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 15
    Prevederile art. 14 se aplică în măsura în care investiţiile cuprinse în planurile locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero se justifică din punct de vedere tehnico-economic, în baza analizei de rentabilitate pe durata normală de funcţionare a clădirii."

    19. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 16
    (1) În scopul creşterii performanţei energetice a clădirilor şi al tranziţiei către clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în calitatea acestuia de autoritate competentă a administraţiei publice centrale, iniţiază acte normative prin care promovează măsuri care au în vedere, în principal:
    a) utilizarea adecvată a fondurilor structurale în vederea creşterii eficienţei energetice a clădirilor, în special a locuinţelor;
    b) utilizarea eficientă a fondurilor atrase de la instituţii financiare publice;
    c) coordonarea utilizării fondurilor de la Uniunea Europeană cu cele naţionale, precum şi alte forme de sprijin, în vederea stimulării investiţiilor în eficienţa energetică, în scopul realizării obiectivelor naţionale;
    d) gestionarea resurselor financiare alocate din fonduri publice pentru finanţarea, în condiţiile legii, a elaborării documentaţiilor tehnico-economice, certificatelor de performanţă energetică, rapoartelor de expertiză tehnică şi audit energetic, precum şi pentru executarea lucrărilor de renovare majoră a clădirilor incluse în programe pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor.
    (2) Măsurile financiare privind îmbunătăţirile în materie de eficienţă energetică obţinute în urma renovării clădirilor trebuie să ţină seama de:
    a) economia de energie care este cuantificată, prin compararea performanţei energetice înainte şi după renovare;
    b) condiţiile şi/sau obligaţiile care să impună beneficiarilor finali să demonstreze performanţa proiectelor şi utilizarea eficace a banilor."

    20. La articolul 18 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:
    "c) clădirile în care o suprafaţă utilă totală de peste 250 m^2 este ocupată de o autoritate publică şi care este vizitată în mod frecvent de public."

    21. La articolul 18, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(4) Pentru clădirile prevăzute la art. 7 şi unităţile acestora nu este obligatorie elaborarea certificatului de performanţă energetică. Certificatul de performanţă energetică pentru acestea se elaborează doar la solicitarea investitorului/ proprietarului/administratorului clădirii/unităţii de clădire pe baza metodologiei.
(5) Certificatul cuprinde valori calculate, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, cu privire la consumurile de energie primară şi finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, şi emisiile de CO_2, care permit investitorului/ proprietarului/administratorului clădirii/unităţii de clădire să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire."

    22. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 23
    (1) În scopul ajustării consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează inspecţii periodice, la intervale de 2 ani, la părţile accesibile ale sistemelor de încălzire a spaţiului echipate cu cazane şi ale sistemelor combinate de încălzire şi ventilare a spaţiului, cu o putere nominală utilă de peste 70 kW, precum generatorul de căldură, sistemul de control şi pompa/pompele de circulaţie utilizate pentru încălzirea clădirilor şi conductele, amortizoarele sau filtrele de aer utilizate pentru tratarea aerului, pentru a asigura funcţionarea sistemelor în mod eficace şi eficient în toate condiţiile.
    (2) Sistemele de ventilare conectate la sistemele de încălzire, precum şi sistemele de ventilare coordonate cu sistemele de încălzire sunt considerate sisteme combinate de încălzire şi ventilare; puterea nominal utilă a sistemului combinat de încălzire şi ventilare reprezintă suma puterilor nominale utile ale diferitelor generatoare de căldură instalate în sistem.
    (3) După efectuarea unei inspecţii, în cazul în care nu au avut loc modificări ale sistemului de încălzire sau ale sistemului combinat de încălzire şi ventilare a spaţiului sau cerinţele de încălzire ale clădirii nu s-au modificat, evaluarea dimensionării generatorului de căldură nu mai este necesară.
    (4) Inspecţia din punct de vedere energetic a sistemelor de încălzire şi a sistemelor combinate de încălzire şi ventilare a spaţiului ale clădirilor/unităţilor de clădire se efectuează de către experţi tehnici atestaţi, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data efectuării acesteia."

    23. La articolul 24, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "ART. 24
    (1) Inspecţia sistemelor de încălzire şi a sistemelor combinate de încălzire şi ventilare a spaţiului include în principal evaluarea randamentului generatorului de căldură şi corecta dimensionare a acestuia, în raport cu necesităţile de încălzire şi ventilare ale clădirii, dar şi, după caz, ia în considerare capacitatea sistemului de încălzire sau a sistemului combinat de încălzire şi ventilare a spaţiului de a-şi optimiza performanţa în condiţii de funcţionare tipice sau medii.
    ................................................................................................
    (3) Raportul elaborat ca urmare a inspecţiei prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecţiei, precum şi soluţii sau măsuri de îmbunătăţire a performanţei energetice a sistemului tehnic inspectat."

    24. La articolul 24, după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (4)-(8), cu următorul cuprins:
    "(4) Nu se supun inspecţiei:
    a) sistemele tehnice ale clădirilor care fac în mod explicit obiectul unui criteriu convenit de performanţă energetică sau al unui acord de natură contractuală în care se specifică un nivel convenit de îmbunătăţire a eficienţei energetice, cum sunt contractele de performanţă energetică sau cele care sunt operate de un operator de utilităţi sau de reţea, dacă inspecţiile periodice din cadrul contractului confirmă respectarea cerinţelor prevăzute la alin. (1). Sistemul exceptat de la inspecţii va fi consemnat în baza de date cu inspecţiile, împreună cu durata contractului şi perioada pentru care se aplică excepţia, şi va fi verificat de către autorităţile competente în domeniu, pentru stabilirea condiţiilor de echivalenţă;
    b) sistemele tehnice ale clădirilor nerezidenţiale, care au sisteme de automatizare şi control;
    c) sistemele tehnice ale clădirilor rezidenţiale, cu funcţionalităţi specifice de monitorizare şi control.
(5) Până la data de 31 decembrie 2024, clădirile nerezidenţiale care au sisteme de încălzire sau sisteme combinate de încălzire şi de ventilare a spaţiului cu o putere nominală utilă de peste 290 kW vor fi echipate, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, cu sisteme de automatizare şi de control pentru clădiri, capabile să:
    a) monitorizeze, înregistreze, analizeze şi să permită ajustarea în mod continuu a utilizării energiei;
    b) analizeze eficienţa energetică a clădirii faţă de un criteriu de referinţă, să detecteze pierderile de eficienţă ale sistemelor tehnice ale clădirii şi să informeze persoana responsabilă cu instalaţiile sau cu administrarea tehnică a clădirii în ceea ce priveşte oportunităţile de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
    c) permită comunicarea cu sistemele tehnice conectate ale clădirilor şi cu alte dispozitive din interiorul clădirii şi să fie interoperabile cu sistemele tehnice ale clădirilor care au tipuri diferite de tehnologii brevetate, de dispozitive şi de producători.
(6) Cerinţele prevăzute la alin. (5) se aplică şi categoriilor de clădiri prevăzute la art. 7 cu excepţia clădirilor şi monumentelor protejate, care fac parte din zone construite protejate sau care au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior.
(7) În cazul clădirilor rezidenţiale, în scopul obţinerii unor economii de energie importante şi al îmbunătăţirii gestionării mediului interior, proprietarii acestora pot opta pentru instalarea:
    a) funcţionalităţii de monitorizare electronică continuă, care măsoară eficienţa sistemelor şi informează proprietarii sau administratorii clădirilor atunci când eficienţa a scăzut semnificativ şi când este necesară o revizie a sistemului;
    b) funcţionalităţii de control eficace pentru a asigura generarea, distribuţia, stocarea şi utilizarea optimă a energiei.
(8) Clădirile care respectă prevederile alin. (5) şi (7) nu se supun cerinţelor prevăzute la alin. (1)."

    25. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 25
    (1) În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează inspecţii periodice, la intervale de 2 ani, la părţile accesibile ale sistemelor de climatizare a spaţiului şi ale sistemelor combinate de climatizare şi ventilare a spaţiului, cu o putere nominală utilă de peste 70 kW, pentru a asigura funcţionarea sistemelor în mod eficace şi eficient în toate condiţiile.
    (2) Inspecţia din punct de vedere energetic a sistemelor de climatizare şi a sistemelor combinate de climatizare şi de ventilare ale clădirilor/unităţilor de clădire se efectuează, de către experţi tehnici atestaţi, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data efectuării acesteia."

    26. La articolul 26, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 26
    (1) Inspecţia sistemelor de climatizare şi a sistemelor combinate de climatizare şi ventilare a spaţiului include evaluarea eficienţei şi a dimensionării sistemului de climatizare în raport cu cerinţele de răcire ale clădirii şi, după caz, ia în considerare capacitatea sistemului de climatizare sau a sistemului combinat de climatizare şi de ventilare de a-şi optimiza performanţa în condiţii de funcţionare tipice sau medii."

    27. La articolul 26, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
    "(1^1) După efectuarea unei inspecţii, în cazul în care nu au avut loc modificări ale sistemului de climatizare sau ale sistemului combinat de climatizare şi ventilare a spaţiului sau cerinţele de răcire ale clădirii nu s-au modificat, evaluarea dimensionării sistemului de climatizare nu mai este necesară."

    28. La articolul 26, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Raportul elaborat ca urmare a inspecţiei prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecţiei, precum şi soluţii sau măsuri de îmbunătăţire a performanţei energetice a sistemului tehnic inspectat."

    29. La articolul 26, după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (4)-(8), cu următorul cuprins:
    "(4) Nu se supun inspecţiei:
    a) sistemele tehnice ale clădirilor care fac obiectul unui acord de natură contractuală sau al unui acord similar, privind eficienţa energetică sau sistemele tehnice ale clădirilor, operate de un operator de utilităţi sau de reţea, dacă inspecţiile periodice din cadrul contractului respectă cerinţele prevăzute la art. 25 alin. (2); sistemul exceptat de la inspecţii va fi consemnat în baza de date cu inspecţiile, împreună cu durata contractului şi perioada pentru care se aplică excepţia, şi va fi verificat de către autorităţile competente în domeniu, pentru stabilirea condiţiilor de echivalenţă;
    b) sistemele tehnice ale clădirilor nerezidenţiale, care au sisteme de automatizare şi control;
    c) sistemele tehnice ale clădirilor rezidenţiale, cu funcţionalităţi specifice de monitorizare şi control.
(5) Până la data de 31 decembrie 2024, clădirile nerezidenţiale care au sisteme de încălzire sau sisteme combinate de încălzire şi de ventilare a spaţiului cu o putere nominală utilă de peste 290 kW vor fi echipate, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, cu sisteme de automatizare şi de control pentru clădiri, capabile să:
    a) monitorizeze, înregistreze, analizeze şi să permită ajustarea în mod continuu a utilizării energiei;
    b) analizeze eficienţa energetică a clădirii faţă de un criteriu de referinţă, să detecteze pierderile de eficienţă ale sistemelor tehnice ale clădirii şi să informeze persoana responsabilă cu instalaţiile sau cu administrarea tehnică a clădirii în ceea ce priveşte oportunităţile de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
    c) permită comunicarea cu sistemele tehnice conectate ale clădirilor şi cu alte dispozitive din interiorul clădirii şi să fie interoperabile cu sistemele tehnice ale clădirilor care au tipuri diferite de tehnologii brevetate, de dispozitive şi de producători.
(6) În cazul clădirilor rezidenţiale, în scopul obţinerii unor economii de energie importante şi al îmbunătăţirii gestionării mediului interior, proprietarii acestora pot opta pentru instalarea:
    a) funcţionalităţii de monitorizare electronică continuă, care măsoară eficienţa sistemelor şi informează proprietarii sau administratorii clădirilor atunci când eficienţa a scăzut semnificativ şi când este necesară o revizie a sistemului;
    b) funcţionalităţii de control eficace pentru a asigura generarea, distribuţia, stocarea şi utilizarea optimă a energiei.
(7) Se recomandă ca inspecţia sistemelor combinate de încălzire şi ventilare şi a sistemelor combinate de climatizare şi ventilare să se facă în cadrul unei singure vizite, de către un expert tehnic atestat pentru ambele specialităţi de instalaţii; dacă acest lucru nu este posibil, inspecţia sistemul de ventilare se va face concomitent cu inspecţia sistemului de climatizare.
(8) Clădirile care respectă prevederile alin. (5) şi (6) nu se supun cerinţelor prevăzute la alin. (1)."

    30. La articolul 28, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "ART. 28
    (1) Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnicii atestaţi au obligaţia înscrierii datelor de identificare a documentelor întocmite, respectiv a certificatelor de performanţă energetică şi a rapoartelor de audit energetic, precum şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire/climatizare şi a sistemelor combinate de încălzire şi ventilare/climatizare şi ventilare, după caz, în registrul propriu de evidenţă a activităţii.
    (2) Certificatele şi sintezele rapoartelor de audit energetic şi ale rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire/climatizare şi a sistemelor combinate de încălzire şi ventilare/climatizare şi ventilare se transmit, în format electronic, editabil, la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei în termen de maximum 30 de zile de la data întocmirii acestora."

    31. La articolul 28, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2^1) şi (2^2), cu următorul cuprins:
    "(2^1) După data de 31 decembrie 2020, auditorii energetici pentru clădiri şi, după caz, experţii tehnici atestaţi au obligaţia de a transmite la Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, împreună cu certificatele şi sintezele rapoartelor de audit energetic, precum şi împreună cu rapoartele de inspecţie a sistemelor tehnice ale clădirii, un document electronic, editabil, care să cuprindă informaţii energetice relevante despre clădirea auditată energetic, în vederea constituirii băncilor de date la nivelul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei.
(2^2) Forma şi conţinutul-cadru al documentului electronic menţionat la alin. (2^1), precum şi procedura de transmitere în format electronic, editabil, a acestuia se vor aproba prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei, înainte de data de 31 decembrie 2020."

    32. La articolul 28, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(5) Datele şi informaţiile tehnice cuprinse în documentele prevăzute la alin. (2) şi (2^1), puse la dispoziţia Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, sunt utilizate în scopul constituirii bazelor de date specifice performanţei energetice a clădirilor, iar rezultatele sunt informaţii de interes public. Aceste baze de date se pot constitui în date şi informaţii accesibile în cadrul unei platforme având interfaţă web cu acces controlat."

    33. După articolul 29 se introduce un nou capitol, capitolul XIII^1, cuprinzând un nou articol, articolul 29^1, cu următorul cuprins:
    "    CAP. XIII^1
    Cadrul general comun pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluţii inteligente
    ART. 29^1
    (1) În aplicarea cadrului general comun pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluţii inteligente, elaborat de către Comisia Europeană, se stabilesc definiţia indicatorului gradului de pregătire pentru soluţii inteligente şi metodologia de calcul al acestuia, în scopul evaluării capacităţii unei clădiri sau a unei unităţi de clădire de a-şi adapta funcţionarea la nevoile ocupantului şi ale reţelei şi de a-şi îmbunătăţi eficienţa energetică şi performanţa globală.
    (2) Indicatorul prevăzut la alin. (1) cuprinde: elemente referitoare la creşterea economiilor de energie, evaluarea comparativă şi flexibilitate, precum şi funcţionalităţile şi capacităţile sporite care rezultă din dispozitive inteligente şi interconectate.
    (3) Metodologia de calcul al indicatorului gradului de pregătire pentru soluţii inteligente cuprinde elemente precum: contoarele inteligente, sistemele de automatizare şi de control ale clădirii, dispozitivele cu autoreglare pentru reglarea temperaturii aerului interior, aparatele de uz casnic integrate, punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice, stocarea energiei şi funcţionalităţile detaliate, precum şi interoperabilitatea respectivelor elemente, dar şi avantajele unor condiţii care caracterizează climatul interior, ale eficienţei energetice, ale unor niveluri de performanţă şi ale unei flexibilităţi permise.
    (4) Metodologia prevăzută la alin. (1) se bazează pe funcţionalităţi esenţiale referitoare la clădiri şi la sistemele tehnice ale clădirilor:
    a) capacitatea de a menţine performanţa energetică şi funcţionarea clădirii prin adaptarea consumului de energie;
    b) capacitatea de a-şi adapta modul de funcţionare ca răspuns la nevoile ocupanţilor;
    c) flexibilitatea cererii totale de energie electrică din partea unei clădiri.
    (5) Suplimentar faţă de elementele abordate prin metodologie, pot fi luate în considerare şi aspecte precum:
    a) interoperabilitatea dintre sisteme;
    b) influenţa pozitivă a reţelelor de comunicare existente.
    (6) Metodologia de calcul al indicatorului gradului de pregătire pentru soluţii inteligente se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei, după aprobarea cadrului general stabilit la nivelul Comisiei Europene."

    34. La articolul 32 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "b) nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic atestat de a transmite, în format electronic, editabil, la termenul stabilit prin lege, conţinutul documentelor prevăzute la art. 28 alin. (2) şi (2^1);
c) transmiterea de date şi informaţii incomplete şi/sau eronate în documentele prevăzute la art. 28 alin. (2) şi (2^1);"

    35. La articolul 32 alineatul (1), după litera i) se introduc patru noi litere, literele j)-m), cu următorul cuprins:
    "j) nerespectarea, de către primarii localităţilor cu mai mult de 5.000 de locuitori, a obligaţiei de a iniţia planuri locale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, prevăzută la art. 14 alin. (5), şi de a le revizui o dată la 3 ani;
k) netransmiterea, de către autorităţile administraţiei publice locale, a planurilor prevăzute la art. 14 alin. (5), către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei în vederea întocmirii Planului naţional pentru creşterea numărului de clădiri noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi încurajarea realizării transformării eficiente - din punctul de vedere al costurilor - a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, potrivit prevederilor art. 14 alin. (9);
l) netransmiterea, de către autorităţile administraţiei publice locale către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în scopul evaluării măsurilor cuprinse în planurile locale multianuale, până la 30 martie anul curent, pentru anul precedent, a planurilor şi măsurilor realizate prevăzute la art. 14 alin. (5), cuantificate atât fizic, cât şi valoric, potrivit prevederilor art. 14 alin. (9);
m) nerespectarea de către investitorul/proprietarul/ administratorul clădirii/unităţii de clădire, respectiv de către agenţii imobiliari/agenţiile de publicitate imobiliară a prevederilor art. 21."

    36. La articolul 32 alineatul (3), literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "a) cele prevăzute la lit. a), b), d) şi m), cu amendă de la 1.250 lei la 2.500 lei;
    ................................................................................................
c) cele prevăzute la lit. f), j), k) şi l), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei."

    37. La articolul 35, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 35
    (1) Pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor/unităţilor de clădire în scopul ajustării consumurilor energetice, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul construcţiilor, va acţiona pentru:"

    38. La articolul 35 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:
    "d) asigurarea cadrului legislativ necesar înfiinţării şi funcţionării unor instrumente de consiliere şi de consultanţă în domeniul energetic, de tip ghişee unice, accesibile şi transparente, prin care proprietarii sau administratorii clădirilor să primească informaţii cu privire la certificatele de performanţă energetică, inclusiv scopul şi obiectivele acestora, măsurile care sunt eficace din punctul de vedere al costurilor şi, după caz, instrumentele financiare, în vederea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirii; locatarii/administratorii clădirilor pot solicita, prin intermediul acestor instrumente de consiliere şi de consultanţă, informaţii referitoare la, dar nu numai, înlocuirea cazanelor cu combustibil fosil cu alternative mai sustenabile."

    39. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 37
    (1) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei afişează pe pagina web actele normative şi reglementările tehnice în vigoare, aplicabile creşterii performanţei energetice a clădirilor, în scopul informării unitare a tuturor factorilor interesaţi în creşterea performanţei energetice a clădirilor, reducerea consumurilor energetice şi creşterea ponderii utilizării energiei din surse regenerabile de energie în total consum de energie primară.
    (2) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei dezvoltă şi implementează o bază de date naţională care să permită colectarea datelor privind consumul de energie măsurat sau calculat al tuturor clădirilor şi cu prioritate al clădirilor administraţiei publice, pe baza certificatelor de performanţă energetică emise, precum şi alte date energetice relevante, în scopul monitorizării indicatorilor de performanţă energetică stabiliţi prin strategia de renovare pe termen lung.
    (3) În scopul monitorizării şi verificării informaţiilor introduse în baza de date menţionată la alin. (2), Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei are posibilitatea accesării datelor referitoare la identitatea autorului, cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.
    (4) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei pune la dispoziţia autorităţilor publice, universităţilor de profil, institutelor de cercetare-dezvoltare, la cerere, în scopuri statistice şi de cercetare, precum şi proprietarului clădirii datele cuprinse în baza de date menţionată la alin. (2), anonimizate în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal."

    40. Menţiunea privind transpunerea normelor comunitare se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Prezenta lege transpune Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 153 din 18 iunie 2010, precum şi Directiva 2018/844/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 156 din 19 iunie 2018."

    41. În tot cuprinsul legii, sintagma „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice“ se înlocuieşte cu sintagma „Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei“.


    ART. II
    În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei va actualiza actele normative emise în aplicarea şi executarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, conform modificărilor şi completărilor dispuse prin prezenta lege.

    ART. III
    Certificatele de performanţă energetică emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile până la data expirării acestora.

    ART. IV
    Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei poate emite instrucţiuni care se aprobă prin ordine ale ministrului lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    ART. V
    Reglementările şi procedurile simplificate prevăzute la art. 13^1 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege, sunt emise de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    ART. VI
    Dispoziţiile referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. b), c) şi j)-m) din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege, intră în vigoare la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    ART. VII
    Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 30 septembrie 2016, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


                    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                    ION-MARCEL CIOLACU
                    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
                    ROBERT-MARIUS CAZANCIUC

    Bucureşti, 1 iulie 2020.
    Nr. 101.
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016