Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 1.082 din 1 aprilie 1931 privind ratificarea "Modus-ului Vivendi" comercial incheiat intre Romania si Austria la 30 August 1930
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României,
La toţi de fata şi viitori, sãnãtate:
Adunãrile legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi sanctionam ce urmeazã:
ARTICOL UNIC Guvernul este autorizat a ratifica şi a face sa se execute "Modus-ul Vivendi" comercial încheiat prin schimb de scrisori între România şi Austria la 30 August 1930, astfel cum a fost pus în aplicare prin jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 1458/930, dat pe temeiul legii promulgate prin inaltul decret regal Nr. 2387/930 şi publicat în Monitorul Oficial Nr. 142/930. Copie şi traducere de pe zisul "Modus Vivendi" se alãturã la legea de fata. Aceasta lege, dimpreuna cu "Modus-ul Vivendi" comercial la dânsa anexat, s-a votat de Senat în şedinţa dela 22 Decemvrie anul 1930 şi s-a adoptat cu unanimitate de şapte zeci şi opt voturi.
Preşedinte, PROFESOR TRAIAN BRATU (L. S. S.)
Secretar, A. Otoiu
Aceasta lege, dimpreuna cu "Modus-ul Vivendi" comercial la dânsa anexat, s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 16 Martie anul 1931 şi s-a adoptat cu unanimitate de una suta doua voturi.
Vice-preşedinte, G. CRISAN (L. S. A. D.)
Secretar, Pr. Ştefan Cercel
Promulgãm aceasta lege şi ordonãm ca ea sa fie investitã cu sigiliul Statului şi publicatã în Monitorul Oficial.
(L. S. St.) CAROL
Preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor strãine G. G. Mironescu
Ministrul justiţiei Dr. Voicu Nitescu
MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Nr. 44.320
Domnule Ministru Referindu-ma la scrisoarea pe care Excelenta Voastra a binevoit a-mi adresa cu Nr. 3.873/A din 5 Iulie 1930, privitoare la încheierea unui "modus-vivendi", stabilind pana la încheierea unui Tratat de comerţ definitiv, relaţiunile economice între ambele noastre State, am onoarea a aduce la cunostinta Excelentei Voastre ca Guvernul roman ar fi fericit dacã guvernul austriac ar fi de acord cu el asupra articolelor urmãtoare:
ART. 1 Resortisantii fiecãreia din cele doua tari se vor bucura pe teritoriul celeilalte, pentru persoana lor şi bunurile lor, de tratamentul naţiunii celei mai favorizate, pentru tot ceea ce priveşte stabilirea, exerciţiul comerţului şi al industriei lor. Resortisantii fiecãreia din inaltele Pãrţi Contractante vor avea dreptul sa achizitioneze şi sa posede pe teritoriul celeilalte, bunuri mobiliare de orice fel şi de orice natura şi bunuri imobile urbane şi sa dispue de ele în mod liber prin cumpãrare, vânzare, donatiune, permutare, cãsãtorie, testament, succesiune "ab intestato" sau prin oricare alt mijloc, în aceleaşi condiţiuni ca şi nationalii. În ceea ce priveşte bunurile imobiliare rurale zisii resortisanti se vor bucura de acelaş tratament ca şi acel acordat, în aceasta privinta, resortisantilor naţiunii celei mai favorizate. Se rezerva, în ceea ce priveşte cumpãrarea, posesiunea şi uzul bunurilor imobiliare, excepţiile şi restrictiunile cari sunt sau vor fi stabilite, pentru siguranta Statului, prin legile fiecãreia din inaltele Pãrţi Contractante, fata de resortisantii tuturor Statelor strãine. Rãmâne stabilit totuşi ca nici una din inaltele Pãrţi Contractante nu este obligatã sa conceada în aceasta materie resortisantii celeilalte, facultãţi sau drepturi mai intinse decât cele de cari se bucura de fapt resortisantii sãi pe teritoriul acestei din urma Pãrţi. În toate cazurile de mai sus, precum şi cu ocazia exportului produsului vânzãrii bunurilor lor sau a bunurilor lor însãşi, ele nu vor fi supuse la nici un impozit, taxe sau sarcini, sub orice denumire ar fi altele, sau mai ridicate decât acelea cari sunt sau vor fi stabilite pentru nationali. Resortisantii fiecãreia din cele doua tari nu vor avea sa plãteascã, pe teritoriul celeilalte, pentru persoana lor şi bunurile lor, precum şi pentru exerciţiul oricãrui fel de comerţ, industrie, meserie sau profesiune, nici un impozit, taxe sau sarcina de orice natura ar fi altele sau mai ridicat decât acelea stabilite pentru nationali. Întreprinderile, având personalitate juridicã, se vor bucura de un tratament analog. Ele nu vor putea totus sa se stabileascã şi sa creeze sucursale pe teritoriul celeilalte tari, fãrã a se fi, în prealabil, conformat dispoziţiunilor legilor în vigoare în acea ţara.
Excelentei Sale Domnului Robert Lukes, Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al Austriei.
Produsele naturale sau fabricate, ale fiecãreia din cele doua tari, se vor bucura deasemenea de tratamentul naţiunii celei mai favorizate, pentru tot ceea ce priveşte importul, exportul, intrepozitarea, reexportul, tranzitul şi în general pentru toate operaţiunile comerciale, precum şi pentru vapoare şi corabii, pentru tot ceea ce se referã la navigaţie, apele şi porturile celeilalte tari. În consecinta, fiecare din cele doua Pãrţi Contractante, se obliga sa facã sa profite cealaltã, imediat şi fãrã compensatiune de orice favoruri, privilegii sau scaderi de taxe pe cari le-a acordat deja sau ar putea sa le acorde de aci înainte, sub raporturile menţionate, unei terţe Puteri oarecare. ART. 2 Tratamentul naţiunii celei mai favorizate se reporta de asemeni la totalul, la garanţia şi la perceperea taxelor de import şi alte taxe, precum şi la formalitãţile vamale şi la aplicarea lor, la procedeele, la condiţiunile de plata a taxelor de vama şi alte taxe, la clasificarea mãrfurilor, la interpretarea tarifelor de vama şi la procedeele de analiza a mãrfurilor. ART. 3 Inaltele Pãrţi Contractante îşi acorda reciproc tratamentul naţiunii celei mai favorizate, în ceea ce priveşte prohibitiunile şi restrictiunile la import şi export. ART. 4 Tratamentul naţiunii celei mai favorizante nu se aplica în ceea ce priveşte: a) Favorurile speciale cari au fost sau vor fi acordate Statelor limitrofe pentru a usura traficul de frontiera; b) Regimul special de import destinat a usura reglementele financiar ale rãzboiului 1914-1918; c) Drepturile şi privilegiile acordate sau cari vor fi acordate în viitor unuia sau mai multor State limitrofe prin faptul încheierii unei Uniuni Vamale. ART. 5 "Modus-vivendi" prevãzut mai sus va intra în vigoare la 1 Septemvrie 1930 şi va avea o durata de cel mult 6 luni, începând dela intrarea sa în vigoare. Guvernul roman este totus de acord sa reia negocierile întrerupte, privitoare la încheierea unei Convenţiuni definitive de comerţ de stabilire şi de navigaţiune între cele doua tari, înainte de 1 Noemvrie 1930. Dacã guvernul federal este de acord cu tot ceea ce prevede, Guvernul Regal ar fi dispus sa considere "modus-vivendi" ca fiind stabilit prin prezenta scrisoare şi prin rãspunsul afirmativ al Guvernului federal austriac. Primiţi, va rog, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideratiuni.
Ministru, G. G. MIRONESCU LEGATIUNEA AUSTRIEI ÎN ROMÂNIA Nr. 4.949/A
Domnule Ministru, Ca rãspuns la scrisoarea pe care aţi binevoit a mi-o adresa cu data de 30 August 1930 sub Nr. 44.320, am onoarea a aduce, din ordinul Guvernului meu, la cunostinta Excelentei Voastre, ca Guvernul federal este de acord cu Guvernul roman asupra dispoziţiunilor urmãtoare ale unui "modus-vivendi" stabilind pana la încheierea unui tratat de comerţ definitiv relaţiunile economice între ambele noastre State.
ART. 1 Resortisantii fiecãruia din cele doua tari se vor bucura pe teritoriul celeilalte, pentru persoana lor şi bunurile lor, de tratamentul naţiunii celei mai favorizate, pentru tot ceea ce priveşte stabilirea exerciţiul comerţului şi industriei lor. Resortisantii fiecãruia din inaltele Pãrţi Contractante vor avea dreptul sa dobândeascã şi sa posede pe teritoriul celeilalte bunuri mobiliare de orice fel şi de orice natura şi bunuri imobiliare urbane şi sa dispue de ele în mod liber, prin cumpãrare, vânzare, donatiune, permutare, cãsãtorie, testament, succesiune "ab intestato" sau prin oricare alt mijloc, în aceleaşi condiţiuni ca şi nationalii. În ceea ce priveşte bunurile imobiliare rurale, zisii resortisanti se vor bucura de acelaş tratament ca şi acel acord în aceasta privinta resortisantilor naţiunii celei mai favorizate. Se rezerva, în ceea ce priveşte cumpãrarea, posesiunea şi uzul bunurilor imobiliare excepţiile şi restricţiile care sunt sau vor fi stabilite pentru siguranta Statului, prin legile fiecãreia din înalte Pãrţi Contractante, fata de resortisantii tuturor Statelor strãine. Rãmâne stabilit totuşi ca nici una din inaltele Pãrţi Contractante nu este obligatã sa conceada, în aceasta materie, resortisantilor celeilalte facultãţi sau drepturi mai intinse decât cele de cari se bucura de fapt resortisantii sãi pe teritoriul acestei din urma Pãrţi. În toate cazurile de mai sus, precum şi cu ocazia exportului produsului vânzãrii bunurilor lor sau a bunurilor lor însãşi, ele nu vor fi supuse la nici un impozit, taxe sau sarcina, sub orisice denumire ar fi altele sau mai ridicate, decât acelea care sunt sau vor fi stabilite pentru nationali. Resortisantii fiecãruia din cele doua tari nu vor avea sa plãteascã pe teritoriul celeilalte, pentru persoana lor şi bunurile lor, precum şi pentru exerciţiul oricãrui fel de comerţ, industrie, meserie sau profesiune, nici un impozit, taxe sau sarcina de orice natura ar fi altele sau mai ridicate decât acelea stabilite pentru nationali.
Excelentei Sale Domnului G. G. Mironescu, Ministru Regal al Afacerilor Strãine Bucureşti
Întreprinderile având personalitate juridicã se vor bucura de un tratament analog. Ele nu vor putea totus sa se stabileascã şi sa creeze sucursale pe teritoriul celeilalte tari fãrã a se fi, în prealabil, conformat dispoziţiunilor legilor în vigoare în acea ţara. Produsele naturale sau fabricate ale fiecãreia din cele doua tari se vor bucura deasemenea de tratamentul naţiunii celei mai favorizate, pentru tot ceea ce priveşte importul, exportul, intrepozitarea, reexportul, tranzitul şi în general pentru toate operaţiunile comerciale, precum şi pentru vapoare şi corabii, pentru tot ce se referã la navigaţie, apele şi porturile celeilalte tari. În consecinta, fiecare din cele doua Pãrţi Contractante se obliga sa facã sa profite cealaltã, imediat şi fãrã compensatiune, de orice favoruri, privilegii sau scaderi de taxe, pe cari le-a acordat deja sau ar putea sa le acorde de aci înainte sub raporturile menţionate, unei terţe Puteri oarecare. ART. 2 Tratamentul naţiunii celei mai favorizate se raporta de asemeni la totalul, la garanţia şi la perceperea taxelor de import şi alte taxe, precum şi la formalitãţile vamale şi la aplicarea lor, la procedeele, la condiţiunile de plata a taxelor de vama şi alte taxe, la clasificarea mãrfurilor, la interpretarea tarifelor de vama şi la procedeele de analiza a mãrfurilor. ART. 3 Inaltele Pãrţi Contractante îşi acorda reciproc tratamentul naţiunii celei mai favorizate, în ceea ce priveşte prohibitiunile şi restrictiunile la import şi export. ART. 4 Tratamentul naţiunii celei mai favorizate nu se aplica în ceea ce priveşte: a) Favorurile speciale cari au fost sau vor fi acordate Statelor limitrofe, pentru a usura traficul de frontiera; b) Regimul special de import destinat, a usura lichidarile financiare, rezultând din rãzboiul 1914-1918; c) Drepturile şi privilegiile acordate sau cari vor fi acordate în viitor unuia sau mai multor State limitrofe, prin faptul încheierii unei Uniuni Vamale. ART. 5 "Modusul-vivendi, prevãzut mai sus, va intra în vigoare la 1 Septemvrie 1930, şi va avea o durata de cel mult 6 luni, începând dela intrarea sa în vigoare. Guvernul federal este deasemeni de acord a relua negocierile întrerupte, privitoare la încheierea unei convenţiuni de comerţ, de stabilire şi de navigaţie, definitive între cele doua tari, înainte de 1 Noemvrie 1930. Guvernul federal considera deci "modusul-vivendi", sus menţionat, ca stabilit. Primiţi, va rog, d-le ministru, încredinţarea prea înaltei mele consideratiuni.
R. LUKES.
Acest "Modus-Vivendi" comercial, dimpreuna cu legea, s-a votat de Senat în şedinţa dela 22 Decemvrie anul 1930 şi s-a adoptat cu unanimitate de şaptezeci şi opt voturi.
Preşedinte, PROFESOR TRAIAN BRATU (L. S. S.)
Secretar, A. Otiu
Acest "Modus Vivendi" comercial, dimpreuna cu legea, s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 16 Martie anul 1931 şi s-a adoptat cu unanimitate de una suta doua voturi.
Vice-preşedinte, G. CRISAN (L. S. A. D.)
Secretar, Pr. Ştefan Cercel -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
