Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
*) Aceasta Lege s-a votat de Adunarea deputaţilor şi Senat în şedinţele de la 26 şi 27 Iulie 1929. Promulgată cu decret Nr. 2674/1929 şi publicat în Monitorul Oficial Nr. 167 din 31 Iulie 1929. Ea abroga Legea din 29 Ianuarie 1895.
──────────
CAP. 1
Instituirea şi compunerea Curţii
1. Pentru toată România este o singura Înaltă Curte de conturi.
Curtea de conturi este o institutiune de sine stătătoare, are acelaşi rang cu Înaltă Curte de casaţie şi se bucura de aceleaşi drepturi.
2. Sediul Curţii este în Capitala tarii.
3. Curtea de conturi este compusa din membrii Curţii, ministerul public, personalul de control şi verificare, secretariatul general cu personalul de cancelarie, arhiva şi de serviciu.
Membrii Curţii sînt: un prim-preşedinte, 4 presedinti de secţiuni şi 8 consilieri.
Ministerul public este reprezentat printr-un procuror general şi 3 procurori de secţie.
Personalul de control şi verificare se compune din:
Consilieri-controlori, care pot fi câte unul de fiecare minister şi administraţie publică autonomă, 4 referendari şefi, 24 referendari şi 30 referendari stagiari.
Numărul acestora poate fi sporit prin lege, după trebuinta.
Referendarii sînt impartiti în trei clase.
Secretariatul general al Curţii e compus din un secretar general asimilat cu referendarii şefi, secretari, subsecretari, şefi de birou, subsefi de birou, impiegati şi conservatori de acte şi personalul de serviciu necesar prevăzut după trebuinta în buget.
4. Membrii Curţii, ai ministerului public, consilierii-controlori şi referendarii sînt inamovibili.
Referendarii-stagiari au numai stabilitate.
5. Membrii Curţii şi ai ministerului public sînt numiţi prin decret regal la propunerea ministrului de finanţe.
Primul-preşedinte, procurorul general şi procurorii de secţii se numesc fără recomandarea Curţii, iar preşedinţii de secţii vor fi numiţi dintre consilieri după recomandarea Curţii.
Pentru fi numit consilier şi consilier-controlor se cer următoarele condiţiuni:
a) Sa aibă un titlu academic de doctor sau licenţiat în drept, matematici, ştiinţele comerciale, sau un titlu echivalent în ştiinţele financiare, politice şi administrative, recunoscut conform regulilor instrucţiunii;
b) Sa aibă un stagiu de cel puţin 15 ani în administraţia Curţii, în administraţia finanţelor Statului, în administraţiile centrale ale celorlalte ministere sau în magistratura şi sa fi ocupat în acest timp cel puţin de 3 ani funcţiunile de referendar clasa I, de secretar general al Ministerului de Finanţe, director ori inspector financiar în Ministerul de Finanţe, director de contabilitate în administraţia centrala a celorlalte ministere, membru la o Curte de apel.
Se pot numi, cu dispensa condiţiunilor de la litera a, intendantii generali care au ocupat cel puţin 5 ani funcţiunea de şefi al serviciului contabilităţii în Ministerul de Război.
6. La fiecare vacanta de consilier sau consilier-controlor, numirea se va face prin decret regal, la propunerea ministrului de finanţe, luînd şi avizul Curţii.
Consilierii controlori avînd o vechime în grad de 6 ani împliniţi, vor putea fi inaintati pe loc în gradul de consilier.
7. Referendarii şefi şi secretarul general se numesc dintre referendarii de clasa I cu o vechime de 3 ani în clasa, iar referendarii dintre stagiari.
8. Stagiarii se vor recruta prin concurs.
Spre a fi primit la concurs se cer următoarele condiţiuni:
a) Sa fie cetăţeni români;
b) Sa fi satisfăcut legea recrutarii;
c) Sa posede un titlu academic din cele prevăzute la art. 5.
d) Sa aibă 24 ani.
Concursul se va tine la Curtea de conturi, juriul se va compune din doi membri ai Curţii, delegaţi de secţiunile unite, şi de un delegat al Ministerului de Finanţe.
Condiţiunile concursului se vor stabili printr-un regulament elaborat de Curte, aprobat de ministrul de finanţe*).
*) A se vedea Regulamentul pentru concurs de referendar la Curtea de Conturi, din 9 Martie 1895.
Se pot numi stagiari şi fără concurs funcţionari din administraţia generală a finanţelor şi din serviciile centrale de contabilitate ale celorlalte administraţii, care întrunesc condiţiunile de mai sus şi au gradul de cel puţin de şef de birou.
9. Numirea referendarilor-şefi, secretarului general, referendarilor şi referendarilor stagiari se face prin decret regal la propunerea ministrului de finanţe după recomandatia Curţii.
Personalul de cancelarie şi arhiva, prevăzut la art. 3 alin. 1, se numeşte de către ministrul de finanţe conform statutului funcţionarilor publici cu avizul Curţii, iar personalul de serviciu se numeşte de către primul-preşedinte al Curţii.
10. Condiţiunile generale pentru admisibilitatea în funcţiune, incompatibilităţi, numiri, înaintări, ordine şi disciplina pentru personalul de cancelarie şi arhiva sînt cele din statutul funcţionarilor publici, cu deosebirile anume prevăzute în legea de faţa*).
*) A se vedea Statutul funcţionarilor publici, din 19 Iunie 1923.
Comisiunea de disciplina şi aceea de numiri şi înaintări pentru Curtea de conturi o formează secţiunile unite ale Curţii.
11. Primul-preşedinte al Curţii depune jurământul înaintea M. S. Regelui.
Ceilalţi magistraţi ai Curţii, precum şi ai parchetului, prestează jurământul de intrare în funcţiune înaintea secţiunilor-unite ale Curţii, iar consilierii, controlorii-referendari şi ceilalţi funcţionari ai ei, înaintea primului-preşedinte asistat de procurorul general.
12. Membrii Curţii de conturi şi ai ministerului public nu pot fi rude sau afini între dânşii pînă la a patra spita inclusiv.
De asemenea nu pot fi interesaţi nici direct, nici indirect, nici figura ca mandatari în vreo afacere supusă controlului Curţii, nici lua parte la cercetarea vreunei asemenea afaceri în care vor fi fost interesaţi o ruda a sa sau un afin pînă la a patra spita inclusiv.
Recuzarea unui membru al Curţii se poate invoca de el însuşi sau cere de parte ori de ministerul public şi se decide de secţiunea respectiva a Curţii completată cu un membru de la alta secţie, delegat de primul-preşedinte. În caz de admiterea recuzării, secţiunea astfel constituită procedează la judecarea chestiunii.
13. Funcţiunile de prim-preşedinte, preşedinte, consilier, procuror-general, procuror de secţie, consilier-controlor, referendar-şef, referendar şi referendar-stagiar sînt incompatibile cu:
a) Mandatul legislativ şi funcţiunile publice de orice natura, ocupate prin alegere sau prin numire;
b) Profesiunile libere;
c) Calitatea de director, administrator-delegat, membru în consiliul de administraţie sau cenzor în societăţile particulare sau la vreo institutiune pusă sub controlul Curţii.
14. Se vor pune în retragere din oficiu, prin decret regal, membrii Curţii şi ai ministerului public, care au împlinit etatea de 65 ani.
Asemenea se pune în retragere din oficiu, după avizul conform al Curţii în secţiuni-unite, acela care din cauza unei infirmităţi valabil constatată nu va mai fi în stare să-şi îndeplinească atribuţiunile funcţiunii.
Cei puşi în retragere îşi vor exercita imediat drepturile lor la pensiune.
15. Curtea este împărţită în 4 secţiuni, compusa fiecare dintr-un preşedinte şi 2 consilieri.
Repartizarea preşedinţilor şi consilierilor pe secţiuni se va face la începutul fiecărui an, de către secţiunile-unite ale Curţii.
În caz de neînţelegere se va proceda prin tragere la sorţi.
La aceeaşi dată secţiunile-unite vor repartiza la secţiuni referendari şefi, referendari şi referendari stagiari.
Atribuţiunile secţiunilor sînt identice. Ele se vor repartiza la începutul fiecărui an, de către secţiunile-unite, repartiţia lor putându-se modifica în caz de necesitate, chiar în cursul anului.
16. Secţiunile-unite ale Curţii se întrunesc ori de câte ori este necesar, convocate de primul-preşedinte din propria iniţiativa sau după cererea procurorului-general.
Primul-preşedinte prezidează Curtea în secţiuni-unite şi poate prezida, cînd crede de cuviinţă sau serviciul cere, oricare dintre secţiuni. Dacă în acest din urmă caz se face paritate de voturi, se va chema prin tragere la sorţi un consilier de la o alta secţiune şi chestiunea se va dezbate din nou.
17. Pentru a se lua o deciziune de către Curte este necesar să fie prezenţi pentru o secţiune trei membri, iar pentru secţiunile-unite cel puţin şapte membri. În caz de paritate de voturi, la secţiunile-unite, votul celui ce prezidează decide.
Toate deciziunile şi încheierile Curţii se pronunţa cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi.
Minoritatea este datoare a-şi formula părerea sa motivată.
În lipsa primului-preşedinte, cel mai vechi după ordinea numirii dintre preşedinţii de secţii îl înlocuieşte.
În lipsa preşedintelui de secţie membrul cel mai vechi îi tine locul.
Lipsind un consilier, secţiunea se completează printr-un consilier de la o alta secţiune, delegat de primul-preşedinte.
CAP. 2
Atributiuni şi competinţa
18. Curtea de conturi exercita controlul preventiv şi cel de gestiune asupra tuturor veniturilor şi cheltuielilor Statului, conform art. 115 din Constitutiune*).
*) A se vedea Constitutiunea, din 29 Martie 1923.
Ea are atributiuni de control şi atributiuni judecătoreşti.
19. Ca organ suprem de control, Curtea:
a) Controlează preventiv angajarile de cheltuieli şi venituri, cum şi ordonantarile de cheltuieli, prin consilieri-controlori, în conformitate cu dispoziţiunile legii asupra contabilităţii publice*);
*) A se vedea Legea asupra contabilităţii publice, din 31 Iulie 1929.
b) Controlează actele justificative ale ordonantarilor primite de la contabilitatile ordonatorilor primari şi secundari, pe măsura primirii lor;
c) Examinează situaţiunile lunare de ordonantari şi plati primite de la contabilitatile centrale ale ministerelor şi ale diferitelor administratiuni publice, precum şi conturile generale lunare şi anuale de execuţiunea bugetului;
d) Controlează încasările şi plăţile efectuate prin casieriile Statului, după borderourile lunare şi după conturile şi actele ce i se trimit de contabilitatea generală a Statului.
20) Tot ca organ suprem de control, Curtea cercetează, constata şi certifica exactitatea conturilor administratorilor însărcinaţi cu stabilirea şi centralizarea veniturilor publice, cum şi a tuturor administraţiilor şi aşezămintelor publice care au în atributia lor administrarea banilor publici.
Pe baza statuarilor sale date asupra a actelor trimise de administratori şi ordonatori şi asupra conturilor individuale ale administratorilor de venituri şi ale mânuitorilor de bani, ea cercetează, constata şi certifica exactitatea conturilor ministerelor şi a conturilor generale ale administraţiunii finanţelor Statului.
Ea controlează inventarul general al Statului, iar prin cercetări în localitate controlează ţinerea în regula a inventariilor patrimoniului Statului.
Ea controlează emisiunile de titluri şi bonuri de tezaur ale Datoriei Publice spre a fi făcute în conformitate cu legile şi convenţiunile respective.
21. Ca organ judecătoresc judeca gestiunile mânuitorilor de bani, valori şi materiale publice.
Ea judeca în prima şi ultima instanţa:
a) Conturile mânuitorilor de bani publici care au în atribuţiunile lor atît încasarea veniturilor cat şi plata cheltuielilor;
b) Conturile de materiale şi bani ale corpurilor, diviziilor, arsenalelor, manutantelor şi tuturor stabilimentelor centrale ale armatei, jandarmeriei şi granicerilor; conturile fabricilor, uzinelor, manufacturilor, santierelor, atelierelor centrale, salinelor şi ale tuturor stabilimentelor centrale în care se produc şi se transforma materiale publice;
c) Conturile depozitelor centrale în care se aprovizioneaza şi se conserva materialele publice destinate pentru vânzare, consumaţie, ori transformări;
d) Şi în genere toate conturile mânuitorilor de bani, valori şi materiale publice, care nu sînt date prin legi speciale în competinţa altor instanţe sau pentru care Curtea de conturi este competenţa ca instanţa de apel.
22. Curtea mai judeca, în prima şi ultima instanţa, pe orice funcţionar public, precum şi pe orice mandatar al administraţiunii, întrucât n-a justificat sumele ce i s-au încredinţat pentru îndeplinirea unui serviciu, furnituri sau efectuarea unei lucrări.
Pentru sumele de bani rămase neintrebuintate, care nu se vor fi restituit în termenele prevăzute ale legea contabilităţii publice, Curtea, ascultând pe cei în cauza, îi va putea obliga la restituirea banilor cu dobînda legală, iar în cazul cînd sînt funcţionari publici, pot fi condamnaţi la o amenda pînă la retribuţiunea lor pe trei luni.
Contabilii administratiunilor care n-au urmărit la timp justificarea avansurilor, pot fi şi ei condamnaţi de Curte, solidari cu titularii, la restituirea sumelor, precum şi la aceeaşi amenda.
23. Mai sînt justiţiabili, în prima şi ultima instanţa, directorul contabilităţii generale a Statului, directorii serviciilor de contabilitate ale tuturor departamentelor, şefii de contabilitate ai tuturor administratiunilor publice, precum şi toţi ceilalţi administratori, contabili şi manuitori de bani, valori şi materiale publice, pentru întîrziere în depunerea conturilor şi în prezentarea scriptelor şi actelor justificative, pentru defecte şi omisiuni în conturi, pentru ordonantari, neregulate, pentru ingaduinte acordate ilegal debitorilor Statului, care ingaduinte au provocat pagube administratiunilor, pentru necomunicarea la termenul fixat a documentelor şi lamuririlor cerute de Curte, pentru necercetarea conturilor de gestiune ale perceptorilor de venituri dependinţe de ei, precum şi pentru orice alte calcari de legi sau neregularităţi constatate în gestiunile lor.
Pentru neîndeplinirea acestor obligaţiuni ei vor putea fi condamnaţi la o amenda egala cu retribuţiunea lor de la 15 zile pînă la 4 luni. Dacă nici după aceasta amendare nu se vor conformă dispoziţiunilor luate de Curte, ori repeta aceleaşi fapte, Curtea va comunică faptul ministrului respectiv spre a li se aplică sancţiunile prevăzute de legea contabilităţii publice.
24. Curtea judeca în prima şi ultima instanţa pe orice funcţionar public care contravine la dispoziţiunile legii şi regulamentului contabilităţii publice şi a controlului bugetului şi patrimoniului public.
25. Ca instanţa de apel Curtea judeca:
a) Apelurile făcute de gestionării însărcinaţi numai cu perceperile de venituri, pe care le vărsa la oficiile de casierii publice în contra încheierilor serviciilor însărcinate cu administrarea şi centralizarea acelor venituri;
b) Apelurile gestionarilor diverselor unităţi ale armatei, jandarmeriei şi granicerilor, ale serviciilor de navigaţiune fluviala şi maritima, ale atelierelor, pepinierelor, fermelor, hergheliilor, tamazlacurilor, inchisorilor centrale, depozitelor filiale de materiale, administratiunilor regionale de moşii, păduri, balti şi alte domenii ale intendentilor şi economilor de spitale, în contra încheierilor administratiunilor respective;
c) Apelurile contra deciziilor ministrilor sau sefilor administraţiilor publice date conform art. 226, alin. 3 şi 4 din legea contabilităţii publice, asupra controlului bugetului şi patrimoniului public;
d) Apelurile contra deciziunilor Ministerului de Război prin care se ordonă reţineri din solda pentru pierderi de materiale, sume nejustificate şi diferite alte pagube aduse fondurilor şi materialelor Statului, în conformitate cu legea soldelor în armata;
e) Apelurile funcţionarilor însărcinaţi direct şi special cu supravegherea contabililor şi controlul contabilităţii lor, contra deciziunilor administraţiilor respective prin care sînt făcuţi răspunzători de deficitele acelor contabili;
f) Apelurile comitetelor şcolare şi epitropiilor bisericesti în contra deciziunilor date de autorităţile însărcinate cu verificarea conturilor lor;
g) Apelurile prevăzute de art. 37 din legea pensiunilor în contra hotărîrilor comisiunilor regionale de pensiuni*), care pînă la punerea în aplicare a acestei legi erau în competinţa comisiunii centrale de pensiuni; deciziunile Curţii asupra acestor apeluri se vor pronunţa cu majoritate de trei voturi;
*) A se vedea Legea pentru modificarea unor dispoziţiuni din Legea generală de pensiuni, din 20 August 1929.
h) Apelurile în contra deciziunilor comitetelor locale de revizuire, potrivit dispoziţiunilor legii pentru organizaţia administraţiunii locale*);
*) A se vedea Legea organizării administraţiunii locale, din 3 August 1929.
i) Orice alte apeluri ce i s-ar mai da prin legi speciale;
26. Termenul de apel la Curte este de 30 zile de la comunicarea hotărîrii.
27. Curtea mai are în atribuţiunile sale judecarea:
a) Cererilor de degajare de garanţii totale sau parţiale ale mânuitorilor de bani publici, justiţiabili în prima instanţa;
b) Cererilor de prescripţii ale debitorilor, potrivit legilor de contabilitate publică de percepere şi urmăriri.
28. Curtea îşi va da avizul în secţiuni unite asupra tuturor proiectelor de legi şi regulamente privitoare la contabilitatea publică, chiar atunci cînd numai parţial ar fi referitoare la contabilitatea unei administraţii publice.
CAP. 3
Procedura înaintea Curţii
29. Toţi gestionării justiţiabili de Curte în prima instanţa, precum şi toate administraţiile publice, îndatorate prin legea contabilităţii publice ca sa trimită Curţii conturile lor sînt obligaţi a le depune la grefa acesteia în termenele prevăzute de acea lege.
Contul general al administraţiei finanţelor va fi prezentat Curţii, însoţit de rezumate generale, indicând pe casieri, încasările şi plăţile cuprinse în el.
1. Prezentarea conturilor
30. În caz de neprezentare la termen a conturilor de gestiune şi administraţiune Curtea, după cererea procurorului sau din proprie iniţiativă, prin însăşi faptul netrimiterii la termen, va judeca şi condamna pe cei vinovaţi la o amenda egala cu retribuţiunea lor, de la 15 zile la patru luni, fixându-le şi un ultim termen pentru prezentare.
Dacă nici la termenul fixat de Curte nu vor inainta conturile şi nu vor justifica întârzierea, ei vor putea fi condamnaţi la dublul amenzii de mai sus, comunicându-se faptul şi autorităţii respective spre a i se aplică sancţiunile prevăzute de legea contabilităţii publice şi insarcina pe înlocuitor cu îndeplinirea acestor îndatoriri. Dacă contabilul nu mai este în funcţiune şi n-a prezentat la timp conturile, succesorul este obligat a-i încheia şi prezenta conturile la termenul ce i se va fixa de Curte.
Aceleaşi sancţiuni se vor aplica şi contabililor, ordonatorilor primari şi secundari care nu vor prezenta la termen avizele cu actele justificative ale ordonanţelor şi mandatelor de plată emise, precum şi situaţiile lunare de ordonantari.
2. Procedura verificării
31. Primul-preşedinte al Curţii, primind actele, conturile, cererile, apelurile şi toate celelalte lucrări date în competinţa Curţii, le distribuie secţiilor respective.
Borderourile cu avizele şi acte justificative ale ordonantarilor se vor primi direct de către referendarii însărcinaţi cu verificarea lor.
32. Preşedinţii de secţii distribuie împreună cu referendarul-şef, între referendarii secţiunii, lucrările repartizate ce sînt date în atribuţiunile secţiunii.
Distribuirea se va face pe ministere şi administraţiunii astfel ca actele din cursul unui an şi privitoare la acelaşi buget să fie examinate de acelaşi birou.
33. Referendarii, sub supravegherea referendarilor şefi, studiază, controlează şi verifica prin ei însăşi şi cu ajutorul referendarilor stagiari ce le sînt atasati, lucrările repartizate lor.
Ei adresează secţiunii respective a Curţii, raport motivat privitor la aceste lucrări, conţinînd observaţiunile lor asupra legalităţii operaţiunilor, validităţii actelor prezentate defectelor de contabilitate şi ori şi ce alte observatiuni ar crede necesar sa aducă la cunoştinţa Curţii.
În ce priveşte controlul actelor justificative ale ordonantarilor, referendarul va face raport numai în cazul cînd constata lipsuri, greşeli sau alte nereguli. În toate celelalte cazuri vizează borderoul respectiv pentru constatarea verificării.
De asemenea asupra borderourilor lunare de încasări şi plati, Curtea va fi sesizată prin rapoarte numai în cazul cînd se constata nepotriviri, omisiuni sau alte nereguli. Borderourile găsite în regula se vor certifica pentru verificare de referendarul respectiv.
Referendarii ingrijesc de ţinerea în regula, de clasarea şi predarea actelor.
Pentru ordonanţele de plată, emise fără acte justificative, ei vor lua nota şi vor urmări prezentarea actelor la termenele prevăzute de legea contabilităţii publice, referind Curţii îndată după închiderea anului, spre a se aplică sancţiunile prevăzute de lege.
34. Referendarii stagiari executa toate lucrările cu care vor fi însărcinaţi de referendarii pe lîngă care sînt atasati.
Ei pot adresa rapoarte Curţii, însă numai prin intermediul referendarilor respectivi.
35. Rapoartele referendarilor prezentate secţiunii vor fi examinate de către preşedintele secţiunii sau un consilier desemnat de acesta, care sînt ţinuţi a constata dacă lucrarea e facuta în mod constiincios şi dacă defectuozitatile semnalate sînt întemeiate.
Pentru lucrările asupra cărora nu se fac rapoarte, borderourile şi situaţiunile verificate vor fi cercetate şi vizate şi de membrul secţiei însărcinat cu supravegherea acestei lucrări.
3. Procedura judecării
36. Preşedintele secţiunii, primind raportul consilierului raportor, fixează ziua judecării şi trimite lucrarea parchetului spre a lua cunoştinţa de ea.
La ziua fixată, referendarul raportor prezintă lucrarea, se asculta părţile, care se vor cita prin agenţii administrativi, precum şi concluziunile parchetului, se ia avizul referendarului raportor, care nu-i decât consultativ şi apoi votul fiecărui consilier, începînd cu cel mai nou numit, după care preşedintele pronunţa deciziunea.
Procesul-verbal al şedinţei şi deciziunea se redactează şi contrasemnează de referendarul raportor şi se semnează de judecătorii care au luat parte la şedinţa.
Curtea va putea judeca şi în lipsa părţilor, legalmente citate.
37. Dacă în cursul judecării, Curtea găseşte ca e nevoie de alte desluşiri, de prezentare de noi acte sau de înfăţişarea gestionarului, încheie un proces-verbal, arătând cerinţele sale şi fixând termenul pentru satisfacerea lor.
Ea va aplica sancţiunile prevăzute de art. 30 dacă la termenul fixat gestionarul lipseşte sau nu prezintă deslusirile ori actele cerute. Curtea va putea de asemenea sa trimită un delegat al ei care să cerceteze la localitate, cînd ar găsi necesar.
38. Asupra lucrărilor date în atribuţiunile sale judecătoreşti, Curtea pronunţa deciziuni, iar asupra celora date în atribuţiunile ei de control, în afară de vizele prevăzute pentru controlul preventiv, pronunţa declaraţiuni.
Deciziunile trebuie să constate dacă justiţiabilii sînt lichidati sau datoresc vreo suma; în primul caz Curtea pronunţa descărcarea definitivă, iar în al doilea caz îi condamna la plata sumei cu dobînda legală de la data cînd o datoresc.
Declaraţiunile trebuie să stabilească dacă conturile sînt exacte, dacă conţin defecte, nereguli sau calcari de legi, care sînt administratorii vinovaţii şi măsurile ce s-au luat sau trebuie să se ia în contra lor.
39. În toate cazurile cînd Curtea semnaleaza autorităţilor superioare abateri de natura a prejudicia oficiile de casierii publice, autorităţile sînt datoare sa ia măsuri de asigurarea asupra averii vinovatilor pentru despăgubirea fiscului sau administratiunilor respective, iar dacă s-au făcut vinovaţi şi de fapte penale, să-i trimită în judecata instanţelor ordinare competente.
40. Cînd în cercetarea unei chestiuni se va ridica o banuiala de fals în scripte, sau delapidare, în contra unui gestionar, Curtea, după ce va fi ascultat mai întîi concluziunile parchetului, va suspenda cercetarea şi va înştiinţa îndată autoritatea de care depinde acel gestionar şi pe ministrul de justiţie care vor lua măsuri sa urmărească pe culpabili înaintea instanţelor ordinare competinte.
41. Descărcarea valabilă şi definitivă a gestionarilor care manuiesc sau administrează bani ori materiale publice şi ale căror conturi sînt supuse jurisdicţiunii de prima şi ultima instanţa a Curţii, nu se poate da decât de către Curtea de Conturi.
Orice verificări şi descărcări date de către comisiuni administrative instituite în orice mod, nu sînt decât provizorii şi nu dispenseaza pe acei gestionari de a prezenta Curţii conturile lor de gestiune.
4. Declaraţiunile Curţii asupra conturilor generale
42. După judecarea conturilor de gestiune ale tuturor casieriilor Statului pe întreg anul financiar, Curtea procedează la confruntarea rezultatelor constatate prin deciziunile sale cu cele cuprinse în contul general de gestiune al administraţiunii finanţelor publice.
Preşedinţii celor patru secţiuni, intruniti în comisiune, întocmesc raportul general privitor la aceste confruntari, pe care îl supune primului-preşedinte, spre a fi pus în dezbaterea secţiunilor unite care vor pronunţa o declaraţie generală de conformitate asupra contului general de gestiune al administraţiunii finanţelor publice.
43. De asemenea după cercetarea tuturor conturilor serviciilor însărcinate cu administrarea veniturilor şi a tuturor actelor relative la angajarea ori ordonanţarea şi plata cheltuielilor Statului, pe întregul exerciţiu de execuţiune al bugetului şi a creditelor extraordinare speciale, Curtea procedează la adunarea rezultatelor constatate şi le confrunta cu conturile ministerelor, pronunţând declaraţiuni speciale de conformitate asupra contului bugetului de venituri, cum şi asupra contului bugetului de cheltuieli al fiecărui minister în parte.
Contul anual al Datoriei Publice de provizioanele făcute la diferite bănci pentru achitarea anuităţilor Datoriei Publice va face obiectul unei declaraţiuni speciale.
44. După ce Curtea a pronunţat declaraţiunile prevăzute la articolele de mai sus preşedinţii celor patru secţiuni, intruniti în comisiune, procedează la confruntarea tuturor rezultatelor constatate de Curte, cu cele cuprinse în contul general de execuţie a bugetului Statului la strângerea tuturor observatiunilor făcute de toate secţiunile în cursul cercetărilor şi a vizelor date conform deciziunilor Consiliului de Miniştri.
Referatul privitor la aceste confruntari va fi înaintat primului-preşedinte pentru a fi pus în dezbaterea secţiunilor unite, care vor pronunţa o declaraţiunile generală, de conformitate asupra contului general de execuţiune a bugetului.
45. Declaraţiunile generale prevăzute la art. 42 şi 44 se vor inainta de Curte Adunării deputaţilor şi se vor trimite spre publicare în Monitorul Oficial, conform legii asupra contabilităţii publice şi asupra controlului bugetului şi patrimoniului public*).
Un exemplar se va trimite ministerului de finanţe spre a servi la întocmirea proiectului de lege pentru regularea definitivă a bugetului.
*) A se vedea Legea asupra contabilităţii publice, din 31 Iulie 1929.
46. Odată cu declaraţiunile generale Curtea va mai alcătui un memoriu cuprinzînd observaţiunile sale asupra defectelor de orice natura ale conturilor ministeriale, calcarile de legi ce ar fi constatat, precum şi vederile sale asupra reformelor şi imbunatatirilor pe care le-ar crede necesare în contabilitatea publică.
Acest memoriu se va comunică ministerelor prin mijlocirea Ministerului de Finanţe, pentru ca diferitele departamente să-şi formuleze răspunsurile lor la observaţiile Curţii. Memoriul Curţii, însoţit de aceste raspunsuri şi de lista tuturor vizelor, date conform deciziilor Consiliului de Miniştri, se va supune Adunării deputaţilor şi se va publică în Monitorul Oficial.
5. Deciziunile Curţii şi căile de atac împotriva lor
47. Deciziunile Curţii de conturi sînt executorii, ele au autoritatea deciziunilor judecătoreşti şi se aduc la îndeplinire prin agenţii fiscului, cu aplicarea legii de urmărire.
Curtea în memoriul sau anual va face menţiunile despre rezultatele executării deciziunilor sale.
48. Deciziunile Curţii se vor redacta în cel mult 8 zile libere de la pronunţarea lor. Curtea este datoare a libera, la cerere, părţilor interesate, copii legalizate de pe toate deciziunile şi încheierile ei.
49. Deciziunile Curţii, date în prima şi ultima instanţa sînt supuse revizuirii precum şi recursului în Casaţie.
Deciziunile date în apel sînt supuse numai recursului în Casaţie.
50. Revizuirea se poate cere de părţile interesate, gestionari, garanţii sau moştenitorii lor, pentru erori de fapt sau acte ce nu s-au avut în vedere la judecare; de procurorul general pentru erori de fapt, omisiuni duble sau false înscrieri, ori acte ce nu s-au avut în vedere la judecare. Curtea poate revizui şi din oficiu deciziunile sale pentru motivele de mai sus.
51. Termenul de revizuire pentru părţile interesate şi procurorul general este de şase luni de la comunicarea deciziunii. Cererea de revizuire nu se poate face de aceeaşi parte interesată decât singura data. Deciziunile asupra cererilor de revizuire sînt supuse numai recursului în Casaţie.
Judecarea cererii de recurs se suspenda pînă la judecarea revizuirii în caz cînd partea a făcut şi recurs şi revizuirea se suspenda de Curte pînă la judecarea recursului, în cazul cînd partea a făcut şi recurs în Casaţie.
52. Erorile materiale de redactiune asupra numelui ori calităţii gestionarului, erorile de scris, ori de calcul, care nu schimba dispozitivul deciziunii, nu pot da loc la revizuire.
Ele se indrepteaza de Curte pe marginea sau în josul deciziunii.
53. Deciziunile Curţii de Conturi sînt supuse recursului în casaţie în termen de trei zeci zile de la comunicarea lor. Recursul nu împiedica executarea deciziunii.
54. În caz de casare a deciziuni, Curtea de casaţie trimite afacerea să se judece din nou de către Curtea de conturi, care o va judeca în secţiuni unite.
Dacă secţiunile-unite ale Curţii de conturi persista în deciziunea de mai înainte, partea interesanta în acelaşi termen, poate face din nou recurs. Acest recurs se va judeca de Curtea de casaţie în secţiuni unite, care se va pronunţa definitiv şi trimite înapoi afacerea la Curtea de conturi spre a se conformă întocmai.
CAP. 4
Atribuţiunile primului-preşedinte şi ale secretariatului
55. Primul-preşedinte are conducerea şi supravegherea întregii Curţi, el controlează mersul regulat al tuturor serviciilor; are poliţia Curţii, ia măsuri de ordine şi pronunţa pedepsele disciplinare date în competinţa sa.
Primul-preşedinte reprezintă Curtea, lui se adresează toată corespondenta.
Citatiunile, copiile de pe deciziunile, declaraţiunile şi toate încheierile Curţii, precum şi întreaga corespondenta a Curţii se semnează de primul-preşedinte sau de inlocuitorul sau.
56. Secretariatul Curţii se conduce de un secretar general, ajutat de secretarii şi personalul necesar pentru serviciul corespondentei şi a arhivei documentelor.
57. Secretariatul primeşte, claseaza şi conserva conturile, apelurile, cererile, actele justificative şi toate lucrările Curţii; tine registre de partida justiţiabililor pentru notarea conturilor primite şi a deciziunilor pronunţate asupra lor; tine registre pentru înscrierea încheierilor, deciziunilor şi declaraţiunilor pronunţate de toate secţiunile Curţii, cum şi orice alte registre necesare şi îngrijeşte de expedierea copiilor de trimis părţilor şi administratiunilor respective.
58. La cererea părţilor, secretariatul liberează certificate, copii sau extracte de pe actele emanate de la Curte sau aflate în arhivele ei. Deciziunile definitive ce se trimit în copie părţilor şi administratiunilor respective vor purta formula executorie prevăzută de legea organizării judecătoreşti*).
*) A se vedea Legea organizării judecătoreşti, din 14 Aprilie 1925.
59. Secretarul general are conducerea directa a secretariatului şi supravegherea mersului regulat al serviciului arhivei documentelor. El contrasemnează întreaga corespondenta a Curţii.
El asista la secţiuni unite şi redactează deciziunile respective.
În lipsa secretarului general unul din secretari îl înlocuieşte.
60. Secretarul general are sub supravegherea sa serviciul de intendenta al Curţii.
CAP. 5
Atribuţiunile ministerului public
61. Ministerul public de pe lîngă Curtea de conturi se conduce de procurorul general, ajutat de procurorii de secţie. În lipsa procurorului general, procurorul cel mai vechi îl înlocuieşte în toate atribuţiunile sale.
Secretariatul ministerului public se compune dintr-un secretar şi impiegatii necesari pentru registratura, arhiva şi celelalte lucrări de cancelarie, puşi sub directa supraveghere a procurorului general.
62. Procurorul general tine un registru de toţi gestionării obligaţi a prezenta Curţii conturile lor de gestiune şi administraţiune, urmăreşte depunerea regulată la termenele fixate de lege a acestor conturi şi propune Curţii aplicarea sancţiunilor prevăzute contra acelora care sînt în întîrziere.
Primirea conturilor la Curte va fi adusă imediat la cunoştinţa ministerului public.
63. Toţi gestionării justiţiabili de Curte sînt datori ca, în termen de 30 de zile de la numirea lor în funcţiune, sa înainteze procurorului general: copie de pe ordinul de numire şi de pe procesul-verbal dc instalare şi luare în primire a serviciului. Cei ce nu se vor conformă acestei obligaţiuni vor fi condamnaţi de Curte, după cererea procurorului, la amenda egala cu leafa pe o luna.
De asemenea toate administraţiunile publice sînt datoare sa comunice imediat procurorului general numirile şi orice mutatiune ar face în personalul gestionarilor puşi sub jurisdicţiunea Curţii, precum şi măsurile luate privitoare la garanţia lor.
64. Funcţionarii care vor inspecta sau ancheta pe gestionării justiţiabili în prima instanţa a Curţii, sînt obligaţi sa trimită direct procurorului general copie de pe procesele-verbale prin care ar constata lipsuri de bani sau de materiale publice, în termen de 3 zile de la dresarea acelor procese-verbale.
Neîndeplinirea acestor obligaţiuni atrage pentru cel în cauza penalităţile prevăzute în articolul precedent.
Procurorul general, pe baza acestor procese-verbale, va cere Curţii judecarea cu preferinta a gestiunilor respective.
Procurorul general sau procurorul de secţie asista la şedinţe şi pune concluziuni în toate chestiunile ce se dezbat înaintea Curţii.
Lucrările secţiunilor se vor comunică ministerului public cu cel puţin o zi înainte de ziua fixată pentru judecare. Procurorii nu sînt special atasati la o secţiune. Procurorul general va desemna pe procurorul care va lua parte la şedinţele la care nu va participa el însuşi.
66. Deciziunile Curţii se comunică ministerelor şi administratiunilor respective, prin intermediul procurorului general. Toate deciziunile de condamnare se vor pune în executare direct de către procurorul general, care va ordonă înscrierea în debitele agenţilor incasatori, a sumelor datorate, instiintand şi pe administraţiunile respective. El tine un registru de toate deciziunile condamnatorii ale Curţii, urmăreşte aducerea lor la îndeplinire şi comunică Curţii rezultatele la finele fiecărui an, arătând motivele pentru care nu s-au executat.
67. Procurorul general, pentru îndeplinirea îndatoririlor sale, corespunde direct cu miniştrii şi cu toate celelalte autorităţi.
Toate cererile administratiunilor pentru darea în judecata Curţii a funcţionarilor care s-au făcut vinovaţi de abateri la îndatoririle prevăzute de legea contabilităţii publice, se adresează Curţii prin rechizitoriul ministerului public.
68. Procurorul general supraveghează exactă îndeplinire a serviciilor Curţii şi dacă întreg personalul de control, verificare şi al secretariatului, îndeplineşte cu exactitate serviciul. În caz de va constata neglijente şi pentru orice îmbunătăţiri ar crede ca sînt necesare să se aducă în serviciul Curţii, adresează cererea în scris primului-preşedinte.
CAP. 6
Retributiuni, vacante, concedii, măsuri de ordine şi disciplina
69. Preşedinţii Curţii de conturi vor avea acelaşi grad şi retribuţii inclusiv toate accesoriile de orice fel ca şi preşedinţii Curţii de casaţie şi justiţie, iar consilierii pe acelea ale consilierilor de la aceeaşi Curte.
Procurorul general va avea gradul şi retribuţiunea, inclusiv toate
accesoriile procurorului general al Curţii de casaţie şi justiţie, iar procurorii de secţie pe acelea ale procurorilor de secţie de la aceeaşi Curte.
Consilierii controlori, referendarii şefi şi secretarul general vor avea acelaşi grad şi retributiuni ca şi consilierii Curţilor de apel.
Referendarii şi stagiarii vor avea grad şi retribuţiunea după cum urmează:
Referendarii clasa I sînt asimilaţi primului-preşedinte de tribunal.
Referendarii clasa II sînt asimilaţi preşedinţilor de tribunale.
Referendarii clasa III sînt asimilaţi cu judecătorii de tribunale.
Referendarii stagiarii sînt asimilaţi cu supleanţilor de tribunale.
Ceilalţi funcţionarii, precum şi personalul de serviciu, vor avea retribuţiunile funcţiunilor corespunzătoare din administraţia centrala a Ministerului de Finanţe, secretarii fiind asimilaţi sefilor de serviciu şi subsecretarii sefilor de birou.
70. Vacantele şi sărbătorile legale pentru Curtea de conturi sînt cele prevăzute în legea de organizare judecătorească pentru Curţi şi tribunale.
71. Pentru vacantele mari, Curtea, după o comuna înţelegere luată în secţiuni-unite sau prin tragere la sorţi, va delega câte un consilier de fiecare secţiune, care împreună cu jumătate din personalul respectiv sa cerceteze şi sa rezolve lucrările urgente ale secţiunilor. Cei patru consilieri se vor întruni în secţiune spre a judeca procesele în curs. Lucrările ministerului public vor fi conduse în acest timp de unul din procurori.
Personalul Curţii va beneficia în timpul vacantelor, pe rând de concedii de odihnă, în conformitate cu prevederile Statutului funcţionarilor publici*).
*) A se vedea Statutul funcţionarilor publici, din 19 Iunie 1923.
72. Concediile cerute în cursul anului pînă la cel mult o luna, pentru întreg personalul Curţii, se acordă de primul-preşedinte, care va lua avizul preşedintelui de secţie asupra cererilor consilierilor şi personalului secţiunii respective. Concediile mai mari de o luna şi cele cerute de primul-preşedinte se acordă numai de Curte, în secţiuni-unite. Nu se va putea acorda concedii de odată la mai mult de trei consilieri, afară de cazurile de boala bine constatată.
Concediile pînă la cel mult o luna cerute în cursul anului de procurorii de secţie şi funcţionarii parchetului, se acordă de procurorul general. Concediile mai mari de o luna ale acestora se acordă numai de ministrul finanţelor cu avizul procurorului general. Concediul cerut de procurorul general se aproba de ministrul finanţelor.
73. Nimeni nu poate lipsi de la serviciu fără o învoire. Se pot acorda învoiri de o zi de preşedinţii de secţii şi pînă la 5 zile de primul-preşedinte.
Lipsa fără concediu sau învoire atrage pierderea salariului pe timpul absentei. Iar dacă lipsa se prelungeşte peste o luna, magistratul sau funcţionarul absent se va socoti demisionat.
74. Orele de serviciu ale Curţii vor fi cel puţin şase. Pînă la elaborarea unui regulament, orariul se va stabili de Curte, în secţiuni unite. Registrele de prezenta pentru membrii Curţii şi personalul secţiilor se ţin de primul-preşedinte, pentru procurori şi personalul ministerului public de procurorul general, iar pentru secretariat, de secretarul general.
75. Pedepsele disciplinare ce se pot aplica personalului sînt:
1. Prevenirea.
2. Mustrarea în scris cu pierderea salariului pînă la 15 zile.
3. Suspendarea cu pierderea salariului de la 15 zile pînă la 2 luni.
4. Punerea în disponibilitate.
5. Destituirea.
Cazurile în care se aplică aceste pedepse sînt cele prevăzute în legea de organizare judecătorească pentru Curţi şi tribunale.
75. Prevenirea şi mustrarea se aplică de primul-preşedinte pentru personalul Curţii şi de procurorul general pentru personalul ministerului public.
Prevenirea şi mustrarea în scris cu pierderea salariului pe 15 zile se poate aplica membrilor Curţii şi ministerului public de către Curte în secţiuni-unite.
Suspendarea, punerea în disponibilitate şi destituirea se aplică de Curte în secţiuni-unite.
77. Membrii Curţii şi procurorii sînt justiţiabili de către înaltă Curte de casaţie, în aceleaşi condiţiuni ca şi membrii Curţii de casaţie. În comisiunea disciplinară pentru judecarea magistraţilor Curţii de conturi însă, cei trei membri traşi la sorţi vor fi înlocuiţi prin trei membri ai Curţii de conturi, desemnaţi în aceleaşi condiţiuni.
Trimiterea înaintea comisiunii disciplinare se va face de către ministrul finanţelor, în urma avizului conform al Curţii, secţiuni-unite.
CAP. 7
Desfiinţarea actelor din arhiva documentelor
78. Actele depuse în arhiva Curţii vor putea fi desfiinţate după împlinirea termenului de şase ani de la finele anului financiar la care se referă, dacă se va socoti că nu mai sînt de nici o utilitate istorica sau de orice alta natură.
79. Nu se vor desfiinta şi se vor trimite spre păstrare în arhiva Statului:
a) Conturile de gestiune şi bugetare ale administraţiunii generale a finanţelor;
b) Conturile de gestiune ale oficiilor de casierii publice;
c) Actele atingătoare de bunuri sechestrate, de consemnaţiuni şi de depozite de tot felul;
d) Procurile, actele de vânzare, cesiuni, delegatiuni şi tranzactiuni;
e) Contractele în genere:
f) Deciziunile şi declaraţiunile Curţii de Conturi.
80. Actele ce vor trebui desfiinţate se vor constata şi deosebi după natura lor, într-un inventar ce se va forma sub privegherea secretarului general al Curţii.
Acest inventar se va supune Curţii, care în secţiuni-unite va decide care anume acte vor fi desfiinţate.
Un exemplar de pe acest inventar se va păstra la Curtea de conturi, iar un alt exemplar la Ministerul de Finanţe. Nici conturi, nici acte atingătoare de ele nu se vor putea desfiinta decât după ce se va constata ca au trecut doi ani de la predarea copiei de pe deciziunea sau declaraţiunea pronunţată asupra contului şi numai după ce se va fi pronunţat Curtea asupra contului respectiv pe anul următor.
81. Actele de desfiinţat se vor vinde conform legii contabilităţii.
CAP. 8
Dispoziţiuni finale şi transitorii
82. Pentru cercetarea conturilor rămase neverificate pînă la punerea în aplicare a prezentei legi, Curtea, de acord cu ministrul finanţelor, va lua măsurile necesare cu lucrările pe trecut să fie complet terminate în maximum cinci ani.
Conturile referitoare la operaţiunile anilor pînă la 1923 inclusiv se vor putea verifica după o procedură sumară stabilită de Curte, de acord cu Ministerul de Finanţe.
83. Personalul definitiv în fiinta la punerea în aplicare a acestei legi va fi confirmat în funcţiunile nou corespunzătoare.
În mod excepţional într-un interval de 6 luni de la punerea în aplicare a prezentei legi pentru completarea locurilor de presedinti de secţie, consilieri şi referendari, numirile se pot face şi cu dispensa condiţiunilor cerute de art. 4, art. 5 alin. b şi art. 7. Pentru consilierilor controlori, numirile se pot face cu dispensa condiţiunilor de la art. 5, alin. b, de acord cu Curtea de conturi.
84. Această lege se pune în aplicare de la data promulgării ei.
Curtea în secţiuni unite va elabora pentru aplicarea dispoziţiunilor ei un regulament care va fi supus sancţiunii regale prin în termen Ministerului de Finanţe.
85. Toate dispoziţiile contrarii legii de faţa sînt şi rămîn abrogate*).
*) Curtea de Conturi s-a înfiinţat prin Legea din 24 Ianuarie 1864, şi după 10 ani de funcţionare, s-a modificat în forma de azi prin Legea din 14 Martie 1874; iar după alţi 21 ani Curtea de conturi este reorganizată prin Legea din 29 Ianuarie 1895, funcţionînd astfel 34 ani, pînă la noua lege din 31 Iulie 1929.
──────────
*) Curtea de Conturi s-a înfiinţat prin Legea din 24 Ianuarie 1864, şi după 10 ani de funcţionare, s-a modificat în forma de azi prin Legea din 14 Martie 1874; iar după alţi 21 ani Curtea de conturi este reorganizata prin Legea din 29 Ianuarie 1895, funcţionînd astfel 34 ani, pînă la noua lege din 31 Iulie 1929.
-----------------------
──────────
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
