Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 39 din 2 aprilie 2020  privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 LEGE nr. 39 din 2 aprilie 2020 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România

EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 281 din 3 aprilie 2020
    Parlamentul României adoptă prezenta lege.
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    Dreptul la pensie şi alte prestaţii de asigurări sociale, pentru notarii publici şi urmaşii acestora, se exercită în condiţiile prezentei legi, prin sistemul propriu de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, gestionat de Casa de Pensii a Notarilor Publici din România.

    ART. 2
    (1) Casa de Pensii a Notarilor Publici din România, denumită în continuare Casa de pensii, înfiinţată potrivit Legii notarilor publici şi activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, este instituţie autonomă, de interes public, cu personalitate juridică, buget şi organe de conducere proprii, care administrează şi gestionează sistemul propriu de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România, denumit în continuare sistemul propriu.
    (2) Casa de pensii funcţionează sub autoritatea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, denumită în continuare Uniune.

    ART. 3
    Sistemul propriu reglementat de prezenta lege este organizat şi funcţionează pe baza următoarelor principii:
    a) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului, conform prezentei legi, Statutului Casei de pensii şi regulamentelor proprii;
    b) principiul interesului public, conform căruia dreptul la pensie şi la asigurări sociale este un drept constituţional, ocrotit şi promovat de lege în scopul realizării protecţiei sociale;
    c) principiul solidarităţii sociale între notarii publici, care îşi asumă drepturi şi obligaţii reciproce în scopul prevenirii, limitării şi înlăturării riscurilor asigurate prevăzute de prezenta lege;
    d) principiul obligativităţii, conform căruia toţi notarii publici în funcţie, membri ai Uniunii, participă la sistemul propriu, dreptul la pensie şi alte prestaţii de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
    e) principiul contributivităţii, conform căruia sistemul propriu se constituie pe baza contribuţiilor asiguraţilor, iar drepturile la pensie şi alte prestaţii de asigurări sociale se cuvin pe baza acestor contribuţii;
    f) principiul egalităţii, conform căruia se asigură participanţilor la sistemul propriu un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezenta lege;
    g) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
    h) principiul incesibilităţii, conform căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;
    i) principiul investirii prudente şi eficiente a contribuţiilor, care să conducă la atragerea de venituri suplimentare la sistemul propriu, în scopul protejării drepturilor asiguraţilor.


    ART. 4
    În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) asiguraţi - notarii publici în funcţie, membri ai Uniunii, care contribuie la sistemul propriu, în condiţiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii şi ale regulamentelor proprii;
    b) beneficiari - notarii publici care beneficiază de pensie şi alte prestaţii de asigurări sociale, precum şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi la alte prestaţii de asigurări sociale, în condiţiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii şi ale regulamentelor proprii;
    c) contribuabili - notarii publici în funcţie, membri ai Uniunii, care plătesc contribuţii în cadrul sistemului propriu, conform prezentei legi, Statutului Casei de pensii şi regulamentelor proprii;
    d) contribuţii - sumele plătite lunar de asiguraţi la sistemul propriu de pensii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, de Statutul Casei de pensii şi de regulamentele proprii;
    e) declaraţie individuală de asigurare - document transmis Casei de pensii, prin care asiguratul comunică venitul lunar asigurat pentru care optează;
    f) pensie - suma plătită lunar beneficiarului, stabilită în condiţiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii şi ale regulamentelor proprii;
    g) prestaţii de asigurări sociale - venituri de înlocuire sub formă de pensii sau ajutoare financiare, prevăzute de prezenta lege, care se acordă în situaţia pierderii veniturilor profesionale, ca urmare a producerii riscurilor asigurate;
    h) perioada de contribuţie - perioada de timp pentru care s-au datorat şi s-au plătit contribuţii la sistemul propriu, conform prezentei legi, Statutului Casei de pensii şi regulamentelor proprii;
    i) perioada completă de contribuţie - perioada de timp, exprimată în ani, prevăzută de prezenta lege, care se utilizează la determinarea punctajului mediu acumulat;
    j) perioada minimă de contribuţie - perioada de timp, exprimată în ani, în care asiguraţii au datorat şi au plătit contribuţii la sistemul propriu, specifică fiecărei prestaţii de asigurări sociale, reglementată de prezenta lege;
    k) perioada asimilată - perioada pentru care asiguraţii nu au datorat şi nu au plătit contribuţii la sistemul propriu şi care este asimilată perioadei de contribuţie la sistemul propriu, în condiţiile prezentei legi;
    l) punctaj lunar - numărul de puncte realizat de asigurat întro lună, calculat prin raportarea venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei lunare individuale, la venitul de referinţă stabilit anual de către Consiliul de administraţie al Casei de pensii;
    m) punctaj mediu acumulat - numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea sumei punctajelor lunare ale asiguratului, realizate în întreaga perioadă de contribuţie la sistemul propriu, la numărul de luni corespunzător perioadei complete de contribuţie;
    n) riscuri asigurate - evenimente precum bătrâneţea, invaliditatea şi decesul, la a căror producere Casa de pensii are obligaţia să acorde, la cerere, asiguraţilor sau, după caz, urmaşilor acestora prestaţii de asigurări sociale, cu respectarea prevederilor prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii şi ale regulamentelor proprii;
    o) stagiu potenţial - perioada de timp acordată la calculul pensiei de invaliditate, determinată ca diferenţă între perioada completă de contribuţie şi perioada de contribuţie realizată de asigurat până la data acordării pensiei de invaliditate, în condiţiile prezentei legi;
    p) vârstă standard de pensionare - vârsta de la care asiguraţii pot solicita acordarea pensiei pentru limită de vârstă;
    q) venit lunar asigurat - venitul pentru care a optat asiguratul, asupra căruia se datorează contribuţia la sistemul propriu, conform prezentei legi, Statutului Casei de pensii şi regulamentelor proprii;
    r) venit de referinţă - venitul utilizat la determinarea punctajelor lunare ale asiguraţilor, stabilit anual de către Consiliul de administraţie al Casei de pensii, prin raportarea veniturilor asigurate totale la numărul total al asiguraţilor;
    s) venit mediu lunar - venitul obţinut prin împărţirea venitului total asigurat, rezultat din însumarea veniturilor lunare asigurate din perioada de contribuţie în sistemul propriu, la numărul de luni corespunzător perioadei de contribuţie efectiv realizate.


    ART. 5
    (1) În sistemul propriu, asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţii şi au dreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale, în condiţiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii şi ale regulamentelor proprii.
    (2) Sunt contribuabili la sistemul propriu notarii publici în funcţie, membri ai Uniunii.
    (3) Notarii publici în funcţie, membri ai Uniunii, care contribuie la sistemul propriu, sunt asiguraţi obligatoriu în condiţiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii şi ale regulamentelor proprii.

    ART. 6
    (1) Perioada de contribuţie reprezintă intervalul de timp pentru care asiguraţii au datorat şi au plătit contribuţii la sistemul propriu, în condiţiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii şi ale regulamentelor proprii.
    (2) Pentru perioada în care au contribuit la sistemul propriu, asiguraţii nu pot beneficia simultan de mai multe prestaţii de asigurări sociale reglementate de prezenta lege.
    (3) Perioada de contribuţie se determină şi se exprimă în ani, luni şi zile calendaristice.
    (4) La determinarea perioadei minime de contribuţie, necesară pentru acordarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul propriu, din perioada de contribuţie exprimată în ani, luni şi zile calendaristice, se iau în considerare anii întregi, iar lunile şi zilele se neglijează.
    (5) Constituie perioade de contribuţie şi perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, în care asiguratul a datorat şi a plătit contribuţii la sistemul propriu, în condiţiile Statutului Casei de pensii, adoptat conform dispoziţiilor art. 63 din Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare.

    ART. 7
    (1) La acordarea pensiei se valorifică şi perioadele pentru care asiguraţii nu au datorat şi nu au plătit contribuţii la sistemul propriu, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
    a) a beneficiat, cu respectarea prevederilor legale, începând cu data de 1 iulie 2013, de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, pe o durată de cel puţin 30 de zile consecutiv;
    b) a beneficiat, cu respectarea prevederilor legale, începând cu data de 1 iulie 2013, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
    c) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar juridic, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
    d) a beneficiat de pensie de invaliditate din sistemul propriu.

    (2) Asiguraţii beneficiază de perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) dacă acestea nu se suprapun cu perioadele de contribuţie din sistemul propriu şi dacă nu au fost valorificate în alte sisteme de pensii, în condiţiile reglementărilor proprii ale acestora.
    (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), venitul asigurat lunar, corespunzător perioadelor asimilate, luat în considerare la calculul pensiei, este egal cu 25% din venitul minim asigurat în cadrul sistemului propriu din perioadele respective.
    (4) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d), venitul asigurat lunar, corespunzător perioadelor asimilate, luat în considerare la calculul pensiei, este egal cu suma aferentă pensiei de invaliditate.
    (5) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică numai pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, pensiei de invaliditate şi pensiei de urmaş.

    ART. 8
    (1) Evidenţa drepturilor şi obligaţiilor în sistemul propriu se asigură de Casa de pensii.
    (2) Evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată ale acestora, a contribuţiilor lunare achitate pe întreaga perioadă de contribuţie, precum şi a prestaţiilor de asigurări sociale acordate se realizează pe baza codului personal de asigurări sociale.
    (3) Codul personal de asigurări sociale este generat şi administrat prin mijloace informatice de către Casa de pensii.
    (4) Perioada de contribuţie, venitul lunar asigurat, contribuţiile lunare plătite, punctajul lunar şi punctajul mediu acumulat se certifică asiguraţilor, de către Casa de pensii, în format electronic.

    ART. 9
    (1) În sistemul propriu, prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneţii, invalidităţii sau decesului.
    (2) Prestaţiile de asigurări sociale se acordă sub formă de pensii şi ajutoare financiare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, de Statutul Casei de pensii şi de regulamentele proprii.
    (3) Cuantumul pensiilor şi al ajutorului financiar pentru retragerea din profesie se stabileşte în funcţie de perioada de contribuţie şi nivelul contribuţiilor plătite de asigurat.
    (4) În sistemul propriu, obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.

    CAP. II
    Prestaţii de asigurări sociale
    SECŢIUNEA 1
    Pensii
    ART. 10
    În sistemul propriu, asiguraţii au dreptul la următoarele categorii de pensii:
    a) pensia pentru limită de vârstă;
    b) pensia anticipată;
    c) pensia de invaliditate;
    d) pensia de urmaş.


    A. Pensia pentru limită de vârstă
    ART. 11
    (1) Pensia pentru limită de vârstă se cuvine asiguraţilor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi perioada minimă de contribuţie în sistemul propriu.
    (2) Vârsta standard de pensionare, la care se poate solicita pensie pentru limită de vârstă, este de 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.
    (3) Perioada minimă de contribuţie în sistemul propriu, necesară pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă, este de 10 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
    (4) Perioada completă de contribuţie, utilizată la determinarea punctajului mediu acumulat, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.


    B. Pensia anticipată
    ART. 12
    (1) Asiguraţii care au realizat o perioadă de contribuţie de cel puţin 25 de ani în sistemul propriu au dreptul la pensie anticipată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.
    (2) La stabilirea perioadei de contribuţie pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau în calcul perioadele asimilate prevăzute de prezenta lege.

    ART. 13
    (1) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea procentuală a acestuia în raport cu perioada de contribuţie realizată şi cu numărul de luni de anticipare.
    (2) Cuantumul pensiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se calculează conform prevederilor art. 29.
    (3) Diminuarea prevăzută la alin. (1) se determină prin înmulţirea numărului de luni de anticipare cu procentele prevăzute în tabelul nr. 1.
    Tabelul nr. 1

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Perioada de │Procentul de │
│contribuţie │diminuare │
│realizată │pentru fiecare lună │
│ │de anticipare (%) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│De la 25 de ani │0,50 │
│până la 30 de ani│ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│De la 30 de ani │0,40 │
│până la 35 de ani│ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Peste 35 de ani, │0,30 │
│inclusiv │ │
└─────────────────┴────────────────────┘



    (4) Prin sintagma luni de anticipare se înţelege perioada cuprinsă între data acordării pensiei anticipate şi data împlinirii vârstei standard de pensionare pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, exprimată în număr de luni calendaristice întregi.

    ART. 14
    (1) Pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei standard de pensionare şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 13 alin. (3).
    (2) Pensia pentru limită de vârstă, stabilită conform prevederilor alin. (1), se acordă începând cu data îndeplinirii condiţiilor privind vârsta standard de pensionare.


    C. Pensia de invaliditate
    ART. 15
    (1) Asiguraţii care şi-au pierdut total capacitatea de muncă şi sunt încadraţi în gradul I sau II de invaliditate au dreptul la pensie de invaliditate dacă la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă sunt notari publici.
    (2) Asiguraţii care au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută de prezenta lege nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.

    ART. 16
    (1) Pierderea capacităţii de muncă se dovedeşte prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale în vederea înscrierii la pensie de invaliditate din sistemul public, în conformitate cu reglementările legale în vigoare în acest sistem.
    (2) Procedura de încadrare în grad de invaliditate, revizuirea medicală şi contestarea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă se efectuează conform reglementărilor legale în vigoare în sistemul public de pensii, fiind valabile inclusiv în sistemul propriu.
    (3) Deciziile medicale de încadrare în grad de invaliditate pot fi supuse controlului Casei de pensii, prin control medical de specialitate efectuat de medici specialişti din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, pe bază de protocol de colaborare.

    ART. 17
    (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.
    (2) Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea venitului minim asigurat, prevăzut în Statutul Casei de pensii.
    (3) În situaţia în care pensionarul încadrat în gradul I de invaliditate beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia de însoţitor se acordă de ultimul sistem în care acesta a fost asigurat, respectiv de către sistemul în care acesta a realizat perioada de contribuţie cea mai mare, în situaţia în care la data pensionării era asigurat simultan în mai multe sisteme de asigurări sociale.
    (4) La trecerea în categoria pensionarilor pentru limită de vârstă, indemnizaţia pentru însoţitor se menţine.

    ART. 18
    (1) La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între perioada completă de contribuţie prevăzută la art. 11 şi perioada de contribuţie realizată de asigurat până la data acordării pensiei de invaliditate.
    (2) Stagiul potenţial, determinat în ani, luni şi zile, rezultat conform alin. (1), nu poate fi mai mare decât perioada de contribuţie pe care asiguratul ar fi putut-o realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută la art. 11 alin. (2).
    (3) Pentru stagiul potenţial acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:
    a) 0,50 puncte pentru gradul I de invaliditate;
    b) 0,30 puncte pentru gradul II de invaliditate.

    (4) În situaţia în care pensionarul are perioade de cotizare şi în alte sisteme de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, stagiul potenţial va fi acordat de către sistemul în care acesta a realizat perioada de contribuţie cea mai mare.

    ART. 19
    (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale din sistemul public de pensii.
    (2) După fiecare revizuire medicală, pensionarul de invaliditate are obligaţia să transmită Casei de pensii un exemplar al noii decizii medicale asupra capacităţii de muncă, cel mai târziu până la sfârşitul lunii următoare celei în care a avut loc revizuirea.
    (3) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de transmitere a deciziei medicale asupra capacităţii de muncă.
    (4) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de transmitere a deciziei medicale asupra capacităţii de muncă.
    (5) La schimbarea gradului de invaliditate, stagiul potenţial acordat la înscrierea iniţială se menţine, iar eventualele perioade de contribuţie, precum şi perioadele asimilate prevăzute la art. 7, realizate după pensionare, nu se valorifică.

    ART. 20
    (1) Începând cu data împlinirii vârstei standard de pensionare, pensionarilor de invaliditate li se stabileşte din oficiu pensia pentru limită de vârstă, acordându-se cuantumul pensiei cel mai avantajos.
    (2) În situaţia în care nu îndeplinesc condiţia privind perioada minimă de contribuţie necesară în vederea stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, pensionarii de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sunt trecuţi din oficiu în categoria pensionarilor pentru limită de vârstă, cu menţinerea cuantumului aferent pensiei de invaliditate.


    D. Pensia de urmaş
    ART. 21
    (1) Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era asigurat sau pensionar din sistemul propriu.
    (2) Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor şi în situaţia în care, la data decesului, susţinătorul nu îndeplinea condiţiile prevăzute la alin. (1), dar a realizat perioada minimă de contribuţie de 10 ani în sistemul propriu.

    ART. 22
    (1) Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
    a) până la vârsta de 18 ani;
    b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
    c) pe toată durata încadrării în grad de invaliditate, respectiv în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, după caz, dacă acestea s-au ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

    (2) Procedura de încadrare în grad de invaliditate, respectiv în grad de handicap, revizuirea medicală şi contestarea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, respectiv a certificatului de încadrare în grad de handicap se efectuează conform reglementărilor legale în domeniu, fiind valabile inclusiv în sistemul propriu.
    (3) După fiecare revizuire medicală, pensionarul prevăzut la alin. (1) lit. c) are obligaţia să transmită Casei de pensii un exemplar al noii decizii medicale asupra capacităţii de muncă, respectiv al noului certificat de încadrare în grad de handicap cel mai târziu până la sfârşitul lunii următoare celei în care a avut loc revizuirea.
    (4) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (3) atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de transmitere a deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, respectiv a certificatului de încadrare în grad de handicap.

    ART. 23
    Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei de 65 de ani, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.

    ART. 24
    Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, în raport cu:
    a) pensia pentru limită de vârstă în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat, în funcţie de perioada de contribuţie la sistemul propriu;
    b) pensia de invaliditate în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.


    ART. 25
    Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte în procent de 60% din pensia susţinătorului, prevăzută la art. 24, indiferent de numărul urmaşilor îndreptăţiţi la pensie.

    ART. 26
    Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte, cu respectarea prevederilor art. 21.

    ART. 27
    (1) În situaţia copiilor urmaşi care au împlinit vârsta de 18 ani, dovada continuării studiilor se transmite Casei de pensii până la sfârşitul lunii în care aceştia au împlinit vârsta de 18 ani.
    (2) În situaţia copiilor urmaşi prevăzuţi la art. 22 alin. (1) lit. b), dovada continuării studiilor se transmite Casei de pensii până la data de 30 octombrie a anului în curs.

    ART. 28
    (1) Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o altă categorie de pensie din sistemul propriu şi care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea pensiei de urmaş din acelaşi sistem pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
    (2) În cazul opţiunii prevăzute la alin. (1), pensia se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii la Casa de pensii.


    E. Calculul pensiilor
    ART. 29
    (1) În sistemul propriu, cuantumul pensiilor la data înscrierii la pensie se determină prin înmulţirea punctajului mediu acumulat realizat de asigurat în perioada de contribuţie cu valoarea unui punct de pensie.
    (2) Punctajul mediu acumulat realizat de asigurat se determină prin împărţirea sumei punctajelor lunare ale asiguratului la numărul de luni corespunzător perioadei complete de contribuţie, prevăzută la art. 11.
    (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul pensiei pentru limită de vârstă, acordată asiguraţilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 81 alin. (1)-(3), punctajul mediu acumulat se determină prin împărţirea sumei punctajelor lunare ale asiguratului la numărul de luni corespunzător perioadei complete de contribuţie, prevăzută la art. 81 alin. (1)-(3), după caz.
    (4) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei individuale, la venitul de referinţă, stabilit anual de către Consiliul de administraţie al Casei de pensii.
    (5) Venitul de referinţă se stabileşte de către Consiliul de administraţie al Casei de pensii până la data de 31 martie a fiecărui an pentru anul în curs.
    (6) Pentru lunile pentru care Consiliul de administraţie al Casei de pensii încă nu a aprobat venitul de referinţă se utilizează ultimul venit de referinţă stabilit.
    (7) La calcularea punctajului mediu acumulat şi a punctajului lunar se utilizează 6 zecimale.
    (8) Valoarea punctului de pensie se stabileşte prin hotărâre a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza propunerii Consiliului de administraţie al Casei de pensii şi a ultimului raport actuarial.
    (9) Cuantumul pensiei calculat conform prevederilor prezentei legi se întregeşte la leu în favoarea asiguratului.


    F. Stabilirea şi plata pensiilor
    ART. 30
    (1) Pensia se acordă la cererea titularului, a tutorelui sau a curatorului acestuia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat de acesta cu procură specială.
    (2) Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune, începând cu data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, la sediul Casei de pensii sau, după caz, la camera notarilor publici în a cărei rază teritorială şi-a desfăşurat activitatea asiguratul sau, după caz, domiciliază titularul dreptului la pensie.
    (3) Cererea de pensionare poate fi retrasă de persoana îndreptăţită oricând până la data emiterii deciziei de pensionare.
    (4) Procedura de depunere/retragere a cererii de pensionare, precum şi actele doveditoare, necesare înscrierii la pensie, vor fi reglementate prin proceduri emise de Casa de pensii.

    ART. 31
    (1) Drepturile de pensie se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi se acordă de la data înregistrării cererii, dar nu înainte de încetarea calităţii de notar public, conform prevederilor legale în vigoare.
    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul pensiei de urmaş, aceasta se poate acorda şi de la o altă dată, dar nu înainte de încetarea calităţii de notar public a beneficiarului, după cum urmează:
    a) din prima zi a lunii următoare decesului, dacă susţinătorul decedat era pensionar al sistemului propriu şi cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului;
    b) de la data decesului susţinătorului, dacă susţinătorul nu era pensionar al sistemului propriu la data decesului şi cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

    (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pensia de invaliditate se acordă de la data încetării calităţii de notar public, ca urmare a încadrării în gradul I sau II de invaliditate, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

    ART. 32
    (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de Casa de pensii, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii la această instituţie.
    (2) Termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte în mod corespunzător în cazul în care dosarul primit este incomplet şi sunt necesare acte suplimentare.
    (3) Decizia va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
    (4) Decizia de pensie se comunică titularului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

    ART. 33
    Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, depusă în termen de 30 de zile de la comunicare, cu condiţia restituirii în prealabil a eventualelor sume încasate în baza acesteia.

    ART. 34
    (1) În situaţia în care, în urma verificărilor efectuate, se constată erori în stabilirea şi/sau plata drepturilor de pensie, Casa de pensii va opera modificările care se impun, prin decizie de revizuire sau dispoziţie de plată, după caz.
    (2) Casa de pensii va efectua verificările prevăzute la alin. (1) din oficiu sau la cererea persoanei îndreptăţite.
    (3) Sumele rezultate în urma efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1) se acordă sau, după caz, se recuperează în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
    (4) Termenul general de prescripţie curge, potrivit dreptului comun, de la data emiterii deciziei de revizuire sau a dispoziţiei de plată, după caz.
    (5) Pensia poate fi recalculată, la cerere, prin adăugarea perioadelor de contribuţie, perioadelor asimilate prevăzute de prezenta lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.
    (6) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea la Casa de pensii.

    ART. 35
    (1) Pensia se plăteşte titularului, reprezentantului legal al acestuia sau mandatarului desemnat prin procură specială.
    (2) Plata pensiei se face lunar, în contul bancar comunicat de beneficiar, iar comisioanele bancare aferente se suportă de către acesta.
    (3) Modalitatea de plată a pensiilor va fi stabilită prin proceduri emise de Casa de pensii.

    ART. 36
    (1) Plata pensiei încetează cu data de întâi a lunii următoare celei în care:
    a) beneficiarul a decedat;
    b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
    c) urmaşul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului;
    d) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c);
    e) au expirat 36 de luni de la data suspendării pensiei de invaliditate, respectiv a pensiei de urmaş conform art. 37 alin. (4).

    (2) În situaţia pensionarilor de invaliditate care nu mai sunt încadraţi în gradul I sau II de invalidate, plata pensiei încetează cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul prevăzut la art. 19 alin. (2).
    (3) În situaţia pensionarilor urmaşi care nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din prezenta lege, plata pensiei încetează cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul prevăzut la art. 22 alin. (3).

    ART. 37
    (1) Plata pensiei se suspendă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care:
    a) copiii sau soţul supravieţuitor, beneficiari ai unei pensii din sistemul propriu, optează pentru o altă categorie de pensie din acelaşi sistem;
    b) copilul, pensionar urmaş, a împlinit vârsta de 18 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
    c) pensionarul obţine venituri în calitate de notar public;
    d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit.

    (2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş în condiţiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 noiembrie a anului în curs.
    (3) Suspendarea plăţii pensiei şi a indemnizaţiei pentru însoţitor, după caz, se poate face şi la cererea pensionarului, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
    (4) În cazul pensionarilor care nu au transmis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, respectiv certificatul de încadrare în grad de handicap, plata pensiei se suspendă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care au expirat termenele de transmitere prevăzute la art. 19 alin. (2) şi art. 22 alin. (3).
    (5) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor se suspendă în situaţia schimbării din gradul I în gradul II de invaliditate, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de transmitere a deciziei medicale asupra capacităţii de muncă prevăzut la art. 19 alin. (2).

    ART. 38
    În situaţiile în care au fost înlăturate cauzele care au condus la suspendarea plăţii pensiei, reluarea în plată a acesteia se face, la cerere, după cum urmează:
    a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost înregistrată cererea, în situaţiile prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. a) şi lit. d) şi alin. (3);
    b) de la data suspendării plăţii pensiei în temeiul art. 37 alin. (1) lit. b), cu respectarea termenului general de prescripţie, pentru întreaga perioadă de studii dovedită;
    c) de la data de 1 noiembrie, cu respectarea termenului general de prescripţie, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 37 alin. (2);
    d) începând cu data de întâi a lunii următoare încetării calităţii de notar public, cu respectarea termenului general de prescripţie, în situaţia suspendării plăţii pensiei în temeiul art. 37 alin. (1) lit. c), dată de la care pensia se recalculează prin adăugarea perioadei de contribuţie realizată în perioada de suspendare;
    e) începând cu data suspendării pensiei de invaliditate, respectiv de urmaş, cu respectarea termenului general de prescripţie, în cazul pensionarilor prezentaţi la termenul de revizuire medicală periodică stabilit şi care depun decizia medicală asupra capacităţii de muncă, respectiv certificatul de încadrare în grad de handicap, după expirarea termenului de transmitere a acestora, prevăzut la art. 19 alin. (2) şi la art. 22 alin. (3);
    f) începând cu data de întâi a lunii următoare prezentării la revizuirea medicală periodică, în cazul pensionarilor care nu sau prezentat la termenul stabilit şi care depun decizia medicală asupra capacităţii de muncă, respectiv certificatul de încadrare în grad de handicap, după expirarea termenului de transmitere a acestora, prevăzut la art. 19 alin. (2) şi la art. 22 alin. (3).


    ART. 39
    Încetarea, suspendarea, reluarea plăţii pensiei, precum şi orice altă modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de Casa de pensii, cu respectarea regimului juridic al deciziei de pensie.

    ART. 40
    Pensiile acordate în temeiul prezentei legi nu se pot cumula cu veniturile realizate în calitate de notar public.

    ART. 41
    Pensionarii sistemului propriu sunt obligaţi să comunice Casei de pensii orice schimbare de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.

    ART. 42
    (1) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturile de pensii cuvenite şi neachitate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
    (2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului.


    G. Actualizarea pensiilor
    ART. 43
    (1) Casa de pensii poate actualiza anual pensiile aflate în plată, în funcţie de resursele financiare ale sistemului şi de propunerile cuprinse în ultimul raport actuarial.
    (2) Actualizarea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează prin actualizarea valorii punctului de pensie, prin hotărâre a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la propunerea Consiliului de administraţie al Casei de pensii.
    (3) Cuantumul pensiilor actualizate conform alin. (2) este egal cu punctajul mediu acumulat aferent pensiei aflate în plată înmulţit cu noua valoare a punctului de pensie.


    SECŢIUNEA a 2-a
    Ajutoare financiare
    ART. 44
    În cadrul sistemului propriu, asiguraţii au dreptul la următoarele categorii de ajutoare financiare:
    a) ajutor financiar pentru retragerea din profesie;
    b) ajutor de deces.


    A. Ajutorul financiar pentru retragerea din profesie
    ART. 45
    (1) Asiguraţii care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea unei pensii au dreptul la un ajutor financiar pentru retragerea din profesie, dacă au realizat o perioadă minimă de contribuţie de 5 ani.
    (2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se acordă la cerere, o singură dată, după încetarea calităţii de notar public.
    (3) Nu beneficiază de ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) asiguraţii care au realizat perioada minimă de contribuţie necesară acordării pensiei pentru limită de vârstă şi au încetat calitatea de notar public anterior împlinirii vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege.

    ART. 46
    (1) Ajutorul financiar pentru retragerea din profesie se determină în funcţie de venitul mediu lunar asigurat al solicitantului şi de perioada de contribuţie realizată până la momentul solicitării prestaţiei de asigurări sociale.
    (2) Cuantumul ajutorului financiar pentru retragerea din profesie se calculează prin înmulţirea venitului mediu lunar cu coeficientul de multiplicare prevăzut în tabelul nr. 2.
    Tabelul nr. 2

┌─────────────────────────┬────────────┐
│Perioada de contribuţie │Coeficient │
│realizată până la data │de │
│solicitării ajutorului │multiplicare│
│financiar │al venitului│
│ │mediu lunar │
├─────────────────────────┼────────────┤
│De la 9 ani până la 10 │15 │
│ani │ │
├─────────────────────────┼────────────┤
│De la 8 ani până la 9 ani│12 │
├─────────────────────────┼────────────┤
│De la 7 ani până la 8 ani│10 │
├─────────────────────────┼────────────┤
│De la 6 ani până la 7 ani│8 │
├─────────────────────────┼────────────┤
│De la 5 ani până la 6 ani│6 │
└─────────────────────────┴────────────┘



    (3) Venitul mediu lunar al asiguratului din perioada de contribuţie se determină prin raportarea sumei veniturilor lunare asigurate pe întreaga perioadă de contribuţie la numărul de luni corespunzător perioadei de contribuţie realizată în sistemul propriu.
    (4) La calculul ajutorului financiar pentru retragerea din profesie, din perioada de contribuţie exprimată în ani, luni şi zile calendaristice se iau în considerare anii şi lunile întregi, iar zilele se neglijează.

    ART. 47
    (1) Ajutorul financiar pentru retragerea din profesie poate fi solicitat în termenul general de prescripţie, calculat de la data încetării calităţii de notar public.
    (2) La încetarea calităţii de notar public prin deces, ajutorul financiar pentru retragerea din profesie poate fi solicitat de soţul supravieţuitor sau, în lipsa acestuia, de copiii ori părinţii asiguratului.
    (3) În situaţia în care, la încetarea calităţii de notar public prin deces, există membri de familie cu vocaţie la pensie de urmaş, aceştia trebuie să opteze între ajutorul financiar pentru retragerea din profesie sau acordarea pensiei de urmaş, potrivit legii.


    B. Ajutorul de deces
    ART. 48
    (1) În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiază de ajutor de deces o singură persoană, care poate fi, după caz:
    a) soţul supravieţuitor;
    b) copilul;
    c) părintele;
    d) reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la lit. a)-c);
    e) oricare altă persoană care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

    (2) Ajutorul de deces se acordă în cazul persoanelor care, la data decesului, aveau calitatea de asigurat sau pensionar al sistemului propriu, indiferent de perioada de contribuţie realizată.
    (3) Ajutorul de deces prevăzut la alin. (1) se acordă şi la decesul notarului public care a beneficiat de ajutor financiar pentru retragerea din profesie în cadrul sistemului propriu.

    ART. 49
    (1) Ajutorul de deces se acordă, la cerere, persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat de către aceasta prin procură autentică, pe baza certificatului de deces şi a actelor justificative, şi poate fi solicitat în termenul general de prescripţie, calculat de la data decesului.
    (2) Ajutorul de deces se acordă numai în situaţia în care contribuţiile asiguratului şi eventualele accesorii datorate până la data decesului sunt achitate la zi.
    (3) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte prin Statutul Casei de pensii.


    C. Stabilirea şi plata ajutoarelor financiare
    ART. 50
    (1) Cererile privind acordarea ajutoarelor financiare, însoţite de actele doveditoare, se depun la sediul Casei de pensii sau, după caz, la camera notarilor publici în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea asiguratul sau, după caz, domiciliază solicitantul.
    (2) Modalitatea de depunere a cererilor, precum şi actele doveditoare, necesare acordării ajutoarelor financiare, vor fi reglementate prin proceduri emise de către Casa de pensii.

    ART. 51
    (1) Admiterea sau respingerea cererii privind acordarea ajutorului financiar pentru retragerea din profesie se face prin decizie emisă de Casa de pensii, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii la această instituţie.
    (2) Admiterea sau respingerea cererii privind acordarea ajutorului de deces se face prin decizie emisă de Casa de pensii, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii la această instituţie.
    (3) Termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) se prelungesc în mod corespunzător în cazul în care dosarul primit este incomplet şi sunt necesare acte suplimentare.
    (4) Decizia va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea privind acordarea ajutoarelor financiare.
    (5) Decizia privind acordarea ajutoarelor financiare se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.
    (6) Modelul deciziei privind acordarea ajutoarelor financiare se aprobă prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Casei de pensii.

    ART. 52
    Decizia privind acordarea ajutoarelor financiare poate fi anulată la cererea titularului, depusă în termen de 30 de zile de la comunicare, cu condiţia restituirii în prealabil a eventualelor sume încasate în baza acesteia.

    ART. 53
    (1) Ajutoarele financiare se plătesc titularului, reprezentantului legal al acestuia sau mandatarului desemnat prin procură specială.
    (2) Plata ajutoarelor financiare se face în contul bancar comunicat de beneficiar.
    (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în situaţii deosebite, plata ajutorului de deces se poate face şi prin casierie sau prin mandat poştal.
    (4) Modalitatea de plată a ajutoarelor financiare va fi stabilită prin proceduri emise de către Casa de pensii.
    (5) Comisioanele bancare aferente plăţii drepturilor prevăzute la alin. (2) se suportă de către Casa de pensii.

    ART. 54
    (1) În situaţia în care, în urma verificărilor efectuate, se constată erori în stabilirea şi/sau plata ajutoarelor financiare, Casa de pensii va opera modificările care se impun, prin decizie de revizuire sau dispoziţie de plată, după caz.
    (2) Casa de pensii va efectua verificările prevăzute la alin. (1) din oficiu sau la cererea persoanei îndreptăţite.
    (3) Sumele rezultate în urma verificărilor efectuate prevăzute la alin. (1) se acordă sau, după caz, se recuperează în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
    (4) Termenul general de prescripţie curge, potrivit dreptului comun, de la data emiterii deciziei de revizuire sau a dispoziţiei de plată, după caz.


    CAP. III
    Jurisdicţia sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România
    ART. 55
    (1) Deciziile emise de Casa de pensii în legătură cu drepturile şi obligaţiile asiguraţilor şi pensionarilor sistemului propriu pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
    (2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
    (3) Deciziile necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
    (4) În soluţionarea contestaţiilor introduse împotriva deciziilor emise de Casa de pensii, Biroul executiv al Consiliului Uniunii emite hotărâri.
    (5) Contestaţia împotriva deciziei se depune la Casa de pensii, în termenul prevăzut la alin. (1).

    ART. 56
    (1) Prin hotărârile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor, Biroul executiv al Consiliului Uniunii poate decide:
    a) admiterea totală sau parţială a contestaţiei, având drept consecinţă revizuirea în mod corespunzător a deciziei de către Casa de pensii, potrivit prezentei legi;
    b) respingerea contestaţiei.

    (2) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia la Casa de pensii.
    (3) Termenul prevăzut la alin. (2) se prelungeşte corespunzător în cazul în care pentru soluţionarea contestaţiei sunt necesare acte suplimentare.
    (4) Procedura de soluţionare a contestaţiilor se stabileşte de Biroul executiv al Consiliului Uniunii, prin reglementări proprii.

    ART. 57
    (1) Hotărârile Biroului executiv al Consiliului Uniunii, emise în soluţionarea contestaţiilor depuse împotriva deciziilor Casei de pensii, pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
    (2) Hotărârile Biroului executiv al Consiliului Uniunii emise în soluţionarea contestaţiilor şi care nu au fost atacate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.

    CAP. IV
    Contribuabilii la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România
    ART. 58
    (1) Contribuabili la sistemul propriu sunt notarii publici în funcţie, membri ai Uniunii.
    (2) Notarii publici au obligaţia să depună declaraţia individuală de asigurare, în scopul comunicării opţiunii privind venitul lunar asigurat.
    (3) Termenele, procedura de depunere şi modelul declaraţiei individuale de asigurare sunt prevăzute în Statutul Casei de pensii.

    ART. 59
    (1) Contribuţia individuală datorată de asiguraţi reprezintă 20% din venitul lunar asigurat, la care asiguratul a optat.
    (2) Contribuţia individuală a asiguraţilor la sistemul propriu se datorează de la data numirii în funcţie, în condiţiile prevăzute de lege.
    (3) Contribuţiile individuale ale asiguraţilor la sistemul propriu sunt cheltuieli deductibile, în condiţiile prevăzute de lege.

    ART. 60
    (1) Venitul lunar asigurat, înscris în declaraţia individuală de asigurare, reprezintă baza lunară de calcul al contribuţiei individuale.
    (2) Asiguraţii pot opta prin declaraţia individuală de asigurare pentru unul dintre veniturile lunare asigurate, prevăzute în Statutul Casei de pensii.
    (3) În cazul asiguraţilor care nu au depus declaraţia individuală de asigurare, baza lunară de calcul al contribuţiei individuale o constituie venitul minim asigurat din cadrul sistemului propriu.
    (4) Venitul lunar asigurat poate fi modificat din iniţiativa asiguratului, anual, în luna decembrie, prin depunerea unei comunicări de modificare a declaraţiei.
    (5) Modificarea venitului lunar asigurat, în condiţiile alin. (4), produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înregistrării comunicării de modificare a declaraţiei la Casa de pensii.
    (6) Nivelul venitului minim asigurat, precum şi nivelul tranşelor de venit asigurat pentru care pot opta asiguraţii sunt prevăzute în Statutul Casei de pensii.

    ART. 61
    (1) Calitatea de asigurat al sistemului propriu se suspendă, din oficiu, în situaţia notarilor publici suspendaţi din funcţie, în condiţiile prevăzute de lege.
    (2) Calitatea de asigurat al sistemului propriu se suspendă, la cerere, în situaţia în care, pe parcursul derulării asigurării obligatorii, se face dovada că există cel puţin o lună calendaristică în care nu s-au realizat venituri în calitate de notar public.
    (3) Suspendarea din oficiu, prevăzută la alin. (1), respectiv suspendarea la cerere, prevăzută la alin. (2), se efectuează potrivit procedurilor specifice cuprinse în Statutul Casei de pensii.

    ART. 62
    (1) Calitatea de asigurat la sistemul propriu încetează, din oficiu, la data încetării calităţii de notar public, în condiţiile prevăzute de lege.
    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), calitatea de asigurat încetează de drept, fără nicio altă formalitate, la data decesului asiguratului.
    (3) Încetarea calităţii de asigurat, prevăzută la alin. (1) şi (2), se efectuează potrivit procedurilor specifice cuprinse în Statutul Casei de pensii.

    ART. 63
    (1) Calculul şi plata contribuţiilor individuale lunare se efectuează de către asiguraţi sau în numele lor, de către orice altă persoană, în contul Casei de pensii, prin ordin de plată, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
    (2) Plata contribuţiei individuale lunare se poate face şi anticipat, pe o perioadă de maximum 12 luni, fără a se depăşi finele anului calendaristic în curs.
    (3) Plata contribuţiei peste termenul prevăzut de prezenta lege generează plata unor dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data achitării sumei datorate, inclusiv.
    (4) Nivelurile dobânzilor şi penalităţilor de întârziere sunt prevăzute în Statutul Casei de pensii.
    (5) Contribuţiile datorate şi neachitate, inclusiv accesoriile aferente, se urmăresc în cadrul termenului general de prescripţie.
    (6) Sumele reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere se fac venit la bugetul sistemului propriu.
    (7) Plata unor dobânzi şi a unor penalităţi de întârziere nu influenţează cuantumul prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite.
    (8) Procedurile privind calculul şi plata contribuţiilor individuale lunare, respectiv calculul şi plata dobânzilor şi penalităţilor de întârziere sunt prevăzute în Statutul Casei de pensii.

    ART. 64
    Asiguratul care are restanţe la plata contribuţiilor individuale, inclusiv a dobânzilor şi a penalităţilor de întârziere aferente, poate beneficia de prestaţiile de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege numai după achitarea integrală a acestora.

    ART. 65
    (1) Contribuţiile la sistemul propriu datorate şi achitate în condiţiile prezentei legi nu se restituie.
    (2) Pot fi restituite la cerere, în cadrul termenului general de prescripţie, sumele plătite în plus faţă de nivelul obligaţiilor legale.

    ART. 66
    Asiguraţii sistemului propriu sunt obligaţi să comunice Casei de pensii orice schimbare de natură să producă modificări ale statutului de asiguraţi ai sistemului propriu, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.

    CAP. V
    Bugetul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România
    ART. 67
    (1) Casa de pensii administrează bugetul, care cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului propriu.
    (2) Bugetul sistemului propriu este elaborat anual de Consiliul de administraţie al Casei de pensii şi aprobat de Biroul executiv al Consiliului Uniunii, în condiţiile legii şi ale Statutului Casei de pensii.

    ART. 68
    Veniturile sistemului propriu provin din:
    a) contribuţii individuale lunare ale asiguraţilor;
    b) dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata la termen a contribuţiilor individuale lunare;
    c) donaţii, legate, subvenţii, precum şi orice alte venituri prevăzute de lege, de Statut, de regulamentele proprii şi de hotărârile Consiliului Uniunii;
    d) venituri realizate din folosirea patrimoniului sistemului în activităţi economice producătoare de venituri, în condiţiile legii;
    e) venituri realizate din investirea sumelor prevăzute la lit. a)-d), în condiţiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii, ale regulamentelor proprii şi ale hotărârilor Consiliului Uniunii.


    ART. 69
    Structura cheltuielilor sistemului propriu cuprinde:
    a) contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul propriu;
    b) cheltuieli privind organizarea şi funcţionarea sistemului propriu;
    c) finanţarea unor investiţii proprii;
    d) alte cheltuieli prevăzute de prezenta lege, de Statutul Casei de pensii, de regulamentele proprii şi de hotărârile Consiliului Uniunii.


    ART. 70
    (1) Obiectivul politicii de investiţii a fondurilor sistemului propriu îl reprezintă investirea prudentă în instrumente financiare a resurselor băneşti disponibile ale asiguraţilor, în scopul suplimentării veniturilor necesare finanţării prestaţiilor de asigurări sociale.
    (2) În vederea realizării scopului instituţiei şi cu respectarea obiectului specific de activitate, Casa de pensii poate efectua plasamente financiare, în condiţiile cele mai avantajoase pentru Casa de pensii, la Uniune, entităţile Uniunii şi camerele notarilor publici, pe baza unor raporturi contractuale.
    (3) Procedura de efectuare a plasamentelor financiare prevăzute la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Consiliului Uniunii, la propunerea Consiliului de administraţie al Casei de pensii.

    ART. 71
    (1) Din veniturile prevăzute la art. 68 se prelevă anual o cotă pentru constituirea fondului de rezervă al sistemului propriu, stabilită prin bugetul anual, pe baza ultimului raport actuarial.
    (2) Fondul de rezervă nu poate depăşi nivelul cheltuielilor pe următoarele 36 de luni, raportate la cheltuielile bugetare ale anului precedent. Fondul de rezervă se completează în anii în care bugetul fondului de pensii este excedentar şi numai după acoperirea deficitelor bugetului din anii precedenţi.
    (3) Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale, în situaţii temeinic motivate şi aprobate de Consiliul de administraţie al Casei de pensii.
    (4) Fondul de rezervă se reportează în anul următor, urmând a fi completat în condiţiile prezentului articol.

    ART. 72
    (1) Din veniturile lunare prevăzute la art. 68, Casa de pensii deduce cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea sistemului propriu.
    (2) Nivelul cheltuielilor pentru organizarea şi funcţionarea sistemului propriu se stabileşte anual, în cadrul bugetului, aprobat prin hotărâre a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la propunerea Consiliului de administraţie al Casei de pensii.

    ART. 73
    (1) Pentru protejarea intereselor asiguraţilor, Casa de pensii urmăreşte în permanenţă asigurarea veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor sistemului propriu.
    (2) În vederea asigurării veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor sistemului propriu, Casa de pensii întreprinde periodic măsuri privind evaluarea actuarială a bugetului sistemului propriu, realizată de către actuari autorizaţi.
    (3) Consiliul de administraţie al Casei de pensii supune periodic Biroului executiv al Consiliului Uniunii rezultatele evaluărilor actuariale ale bugetului sistemului propriu, în vederea adoptării măsurilor de corecţie ce se impun şi a ajustării strategiei de dezvoltare a sistemului propriu pe termen mediu şi lung.

    CAP. VI
    Casa de Pensii a Notarilor Publici din România
    ART. 74
    (1) Casa de Pensii a Notarilor Publici din România se organizează şi funcţionează în baza prezentei legi, a Statutului Casei de pensii, precum şi a regulamentelor proprii.
    (2) Casa de pensii administrează şi gestionează sistemul propriu în interesul asiguraţilor, în vederea asigurării protecţiei sociale a notarilor publici.
    (3) Casa de pensii are patrimoniu şi buget propriu, care se aprobă prin procedura prevăzută de prezenta lege, prin Statutul Casei de pensii şi prin regulamentele proprii.
    (4) Casa de pensii are ştampilă şi siglă proprii, care cuprind stema României şi denumirea.
    (5) Sediul Casei de pensii este în municipiul Bucureşti.

    ART. 75
    (1) Casa de pensii are drept scop îndeplinirea misiunii sociale de asigurare a solidarităţii sociale între notarii publici din România, prin colectarea de contribuţii şi acordarea de prestaţii de asigurări sociale potrivit prezentei legi asiguraţilor care şi-au pierdut veniturile profesionale ca urmare a producerii riscurilor asigurate.
    (2) Casa de pensii are scop nonprofit, întreaga sa activitate desfăşurându-se în interesul asiguraţilor.

    ART. 76
    Patrimoniul Casei de pensii poate fi afectat numai de plata prestaţiilor de asigurări sociale, cheltuielile sistemului în condiţiile prevăzute la art. 69, precum şi de constituirea fondului de rezervă.

    ART. 77
    Organele de conducere ale Casei de pensii sunt:
    a) Consiliul de administraţie;
    b) preşedintele;
    c) vicepreşedintele;
    d) directorul general.


    ART. 78
    (1) Consiliul de administraţie al Casei de pensii este format din 5 membri, numiţi de către Consiliul Uniunii, pentru un mandat de 4 ani. Dintre cei 5 membri, 2 membri sunt notari publici pensionari.
    (2) Din rândul membrilor Consiliului de administraţie al Casei de pensii, Consiliul Uniunii desemnează preşedintele şi vicepreşedintele Casei de pensii.
    (3) Modalitatea de numire şi de întrunire a membrilor Consiliului de administraţie, precum şi atribuţiile acestuia se stabilesc prin Statutul Casei de pensii.

    ART. 79
    (1) Preşedintele Casei de pensii este şi preşedintele Consiliului de administraţie.
    (2) Conducerea executivă a Casei de pensii este asigurată de un director general, numit de către Consiliul Uniunii.
    (3) Atribuţiile preşedintelui şi ale directorului general ai Casei de pensii se stabilesc prin Statutul Casei de pensii.

    ART. 80
    (1) Verificarea activităţii Casei de pensii se realizează de Comisia de cenzori a Uniunii.
    (2) Pentru controlul activităţii financiare a sistemului, Casa de pensii poate încheia contracte de prestări servicii cu firme de audit extern.

    CAP. VII
    Dispoziţii tranzitorii şi finale
    ART. 81
    (1) Prin excepţie de la prevederile art. 11 alin. (4), pentru notarii publici care aveau la data de 1 ianuarie 2013 vârsta cuprinsă între 40 şi 45 de ani inclusiv, precum şi o vechime în profesia de notar public de minimum 10 ani, perioada completă de contribuţie necesară pentru calcularea pensiei pentru limită de vârstă este de 30 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
    (2) Prin excepţie de la prevederile art. 11 alin. (4), în perioada de tranziţie, pentru notarii publici care aveau la data de 1 ianuarie 2013 vârsta cuprinsă între 45 şi 55 de ani inclusiv, precum şi o vechime în profesia de notar public de minimum 12 ani, perioada completă de contribuţie necesară pentru calcularea pensiei pentru limită de vârstă este de 25 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
    (3) Prin excepţie de la prevederile art. 11 alin. (4), în perioada de tranziţie, pentru notarii publici care aveau la data de 1 ianuarie 2013 vârsta de peste 55 de ani, precum şi o vechime în profesia de notar public de minimum 15 ani, perioada completă de contribuţie necesară pentru calcularea pensiei pentru limită de vârstă este de 20 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
    (4) În situaţia notarilor publici care nu îndeplinesc condiţia privind vechimea în profesia de notar public realizată până la data de 1 ianuarie 2013, prevăzută la alin. (1)-(3), pensia pentru limită de vârstă se determină cu respectarea prevederilor art. 11.

    ART. 82
    (1) Între sistemul propriu şi sistemul public de pensii, respectiv celelalte sisteme de pensii obligatorii neintegrate în sistemul public, se recunosc reciproc perioadele de contribuţie în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru categoriile de pensie prevăzute la art. 10 lit. a), c) şi d).
    (2) Pensiile şi celelalte prestaţii de asigurări sociale, reglementate de prezenta lege, se stabilesc în funcţie de perioada de contribuţie realizată în sistemul propriu după data de 1 iulie 2013.
    (3) Pentru perioadele ulterioare datei de 1 iulie 2013, în care o persoană a fost asigurată simultan în sistemul propriu şi întrun alt sistem de pensii, la stabilirea perioadei de contribuţie perioadele respective se iau în considerare o singură dată.
    (4) Deschiderea drepturilor de pensie se realizează de către ultimul sistem de pensii în care a fost asigurat.

    ART. 83
    (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
    (2) Sumele plătite necuvenit se recuperează de la beneficiari în baza deciziei Casei de pensii, care constituie titlu executoriu.
    (3) Termenul general de prescripţie curge, potrivit dreptului comun, de la data emiterii deciziei prevăzute la alin. (2).
    (4) Debitele reprezentând contribuţii sau prestaţii, inclusiv accesoriile acestora, mai mici de 50 de lei, nu se urmăresc.
    (5) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.

    ART. 84
    (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiari, reţinută în sarcina acestora prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, se recuperează de la aceştia, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
    (2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la beneficiarii decedaţi, nu se mai urmăresc.

    ART. 85
    Debitele provenite din prestaţii de asigurări sociale se recuperează din prestaţiile de asigurări sociale în plată sau prin intermediul executorilor judecătoreşti, în situaţia în care debitorul nu beneficiază de o prestaţie din sistemul propriu.

    ART. 86
    Asiguraţii sistemului propriu conform reglementărilor anterioare, care se regăsesc în situaţia de asiguraţi obligatoriu prevăzută de prezenta lege, îşi păstrează calitatea de persoane asigurate în sistemul propriu, la venitul lunar asigurat anterior.

    ART. 87
    Actele de organizare, funcţionare şi administrare încheiate de Casa de pensii conform reglementărilor anterioare, de la data înfiinţării şi până la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile şi produc efecte în continuare.

    ART. 88
    În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi elaborate şi aprobate Statutul şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Casei de pensii, prin hotărâre a Consiliului Uniunii.

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.


                    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                    ION-MARCEL CIOLACU
                    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
                    TITUS CORLĂŢEAN

    Bucureşti, 2 aprilie 2020.
    Nr. 39.

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016