Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   INSTRUCTIUNI nr. 2.758 din 24 iulie 1971  privind prevenirea si combaterea bolilor venerice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

INSTRUCTIUNI nr. 2.758 din 24 iulie 1971 privind prevenirea si combaterea bolilor venerice

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 101 din 25 august 1971
În temeiul <>Decretului nr. 141/1953 pentru prevenirea şi combaterea bolilor venerice, ministrul sãnãtãţii emite urmãtoarele instrucţiuni:

CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Sunt boli venerice, potrivit <>art. 1 din Decretul nr. 141/1953 pentru prevenirea şi combaterea bolilor venerice: sifilisul, infectia gonococica (blenoragia), sancrul moale şi limfogranulomatoza venericã (limfogranulomatoza inghinala).
Orice persoana suferind de o boala venericã sau care afla de existenta unui caz de boala venericã are obligaţia sa anunţe de îndatã, despre aceasta, unitatea sanitarã cea mai apropiatã. Aceeaşi obligaţie revine şi personalului sanitar, care are şi datoria de a institui primele mãsuri antiepidemice.
Orice persoana care suferã de o boala venericã este obligatã a se supune tratamentului medical din momentul în care ia cunostinta de existenta bolii şi pana la completa vindecare.
Pentru minorii care suferã de o boala venericã, obligaţia prevãzutã în alineatul precedent revine şi pãrinţilor, tutorilor sau persoanelor la care locuiesc minorii.
Pentru minorii care suferã de o boala venericã şi care locuiesc în unitãţi pentru ocrotirea minorilor, preventorii, leagane de copii, cãmine sau alte asemenea unitãţi, medicul unitãţii are obligaţia de a asigura şi urmãri efectuarea regulatã a tratamentului, iar conducerea unitãţii are obligaţia de a asigura prezentarea lor la tratament.
ART. 2
Normele legale de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile se aplica şi în cazul bolilor venerice, în ceea ce priveşte:
a) declararea obligatorie a cazurilor de boli venerice.
Se excepteazã de la declararea obligatorie a bolnavilor unitãţile sanitare ale Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Securitãţii Statului. Pentru aceasta categorie de bolnavi, unitãţile sanitare sus-menţionate vor comunica direcţiilor sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti datele privind sursa de infectie şi contactii din populaţia civilã, obţinute prin ancheta epidemiologica;
b) izolarea obligatorie, la indicaţia personalului sanitar, a cazurilor confirmate sau suspecte de boli venerice, precum şi a contactilor;
c) efectuarea, în scop preventiv, de investigaţii epidemiologice, clinice sau de laborator;
d) supravegherea medicalã activa şi tratamentul obligatoriu al bolnavilor, suspectilor şi contactatilor de boli venerice;
e) aplicarea de mãsuri restrictive la persoanele bolnave, suspecte sau contacte de boli venerice, precum şi foştilor bolnavi la primirea, angajarea, menţinerea sau reluarea activitãţii acestora în unitãţi unde prezenta lor poate reprezenta un pericol pentru sãnãtatea publica.
Sunt considerate confirmate, suspecte sau contacte de boala venericã persoanele constatate ca atare de cãtre personalul sanitar, în conformitate cu prezentele instrucţiuni.
ART. 3
Unitãţile sanitare vor cere concursul organelor militiei atunci când intampina împotrivire în îndeplinirea sarcinilor şi în special în urmãtoarele situaţii:
a) identificarea unor persoane indicate drept surse de infectie sau contacti sexuali;
b) furnizarea de date privind domiciliul unor persoane - bolnave, surse de infectie, contacte sexuale - care nu au putut fi depistate;
c) aducerea persoanelor care refuza, în mod repetat, sa dea curs chemãrii organelor sanitare;
d) reinternarea bolnavilor de sifilis fugiti din spital;
e) prezentarea la serviciul dermato-venerologic din policlinica a persoanelor care constituie surse potenţiale polivalente de boli venerice.
ART. 4
În activitatea de prevenire şi combatere a bolilor venerice, medicii din unitãţile sanitare au dreptul:
- de a dispune mãsuri antiepidemice, cu caracter obligatoriu, privind bolnavii, suspectii şi contactii de boli venerice;
- de a constata şi sanctiona, potrivit legii, contravenţiile de la normele legale de igiena şi de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile.
ART. 5
Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru prevenirea şi combaterea bolilor venerice, instituite de comitetele executive ale consiliilor populare respective, sprijinã - pe teritoriul subordonat din punct de vedere administrativ - activitatea de prevenire şi combatere a acestor boli.

CAP. 2
Sarcinile unitãţilor sanitare în prevenirea şi combaterea bolilor venerice
ART. 6
Pentru scãderea morbiditatii prin boli venerice, unitãţile sanitare, pe lângã sarcina de depistare a bolilor venerice în cadrul activitãţii medicale curente, sunt obligate sa desfãşoare, potrivit atribuţiilor pe care le au, acţiuni de prevenire şi combatere care constau în:
a) educaţia sanitarã a populaţiei;
b) supravegherea epidemiologica a populaţiei, prin:
- examenul medical în vederea angajãrii;
- examenul medical prenuptial;
- controlul medical periodic al gravidelor;
- examenul medical de bilanţ al elevilor din ultimul an de liceu;
- examenul medical la admiterea în învãţãmântul postliceal şi superior;
- examenul medical al donatorilor de sânge;
- controlul serologic pentru depistarea sifilisului la bolnavii şi foştii bolnavi de infectie gonococica;
- controlul medical periodic antivenerian al unor grupe şi categorii de populaţie, stabilite în prezentele instrucţiuni;
- controlul medical periodic antivenerian al persoanelor care constituie surse potenţiale polivalente de boli venerice;
c) lupta în focarul de boala venericã, prin:
- mãsuri de izolare în spital;
- informare epidemiologica;
- ancheta epidemiologica;
- diagnostic şi tratament al bolnavilor şi contactilor;
- acţiuni de depistare a bolilor venerice în colectivitãţi cu morbiditate crescutã prin astfel de boli;
d) declararea şi evidenta bolilor venerice.

A. - Centrul dermato-venerologic
ART. 7
Centrul dermato-venerologic, organ tehnic de specialitate al Ministerului Sãnãtãţii, are urmãtoarele sarcini:
a) analizeazã periodic morbiditatea prin bolile venerice, factorii favorizanti, eficienta activitãţii antiepidemice şi propune Ministerului Sãnãtãţii mãsurile necesare pentru prevenirea şi combatarea acestor boli;
b) studiazã şi propune Ministerului Sãnãtãţii metodologia de diagnostic clinic şi de laborator, schemele de tratament, metodologia şi formele de educaţie sanitarã, sistemul informaţional, indicatorii de evaluare a activitãţii desfãşurate de unitãţile sanitare pentru prevenirea şi combaterea bolilor venerice;
c) interneaza cazuri deosebite de boli venerice în vederea stabilirii diagnosticului şi indicatiei terapeutice, precum şi pentru efectuarea de investigaţii clinice şi de laborator în scopul fundamentarii ştiinţifice a metodologiei de diagnostic şi a schemelor de tratament;
d) asigura îndrumarea metodologicã şi acorda asistenta tehnica unitãţilor sanitare, în activitatea de prevenire şi combatere a bolilor venerice;
e) organizeazã şi desfãşoarã investigaţii şi anchete medico-sociale în colectivitãţi cu morbiditate crescutã prin boli venerice, în colaborare cu direcţiile sanitare interesate;
f) participa la specializarea şi perfecţionarea personalului sanitar în probleme de prevenire şi combatere a bolilor venerice.

B. - Direcţiile sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti
ART. 8
Direcţiile sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti au urmãtoarele sarcini:
a) elaboreazã planul de acţiune antiveneriana, iniţiazã, organizeazã şi controleazã, pe teritoriul judeţului sau al municipiului Bucureşti, mãsurile de prevenire şi combatere a acestor boli.
Repartizeazã sarcinile şi responsabilitãţile pe teritoriul judeţului şi al municipiului Bucureşti, pentru spitalele, secţiile şi serviciile de specialitate cat şi pentru medicii dermato-venerologi, în vederea realizãrii mãsurilor de prevenire şi combatere a bolilor venerice;
b) asigura condiţiile corespunzãtoare de funcţionare a spitalelor, secţiilor şi serviciilor dermato-venerologice (local, dotare şi încadrare cu personal superior şi mediu sanitar), în raport cu necesitãţile din teritoriu şi cu normativul de încadrare cu personal a unitãţilor sanitare;
c) asigura condiţiile de executare a serodiagnosticului sifilisului şi a celorlalte analize de laborator pentru bolile venerice, în unitãţile sanitare care dispun de laboratoare de diagnostic;
d) organizeazã investigaţii epidemiologice şi anchete medico-sanitare în colectivitãţi cu morbiditate crescutã prin boli venerice, precum şi în grupe de populaţie cu risc crescut de imbolnavire;
e) asigura şi urmãresc instruirea personalului sanitar în problemele organizatorice, metodologice şi tehnice de prevenire şi combatere a blilor venerice;
f) stabilesc şi urmãresc desfãşurarea acţiunilor de educaţie sanitarã antivenerica a populaţiei;
g) informeazã comitetul executiv al consiliului popular respectiv asupra situaţiei şi desfãşurãrii planului de activitate în acest domeniu.

C. - Inspectoratele sanitare de stat
ART. 9
Inspectoratele sanitare de stat judeţene sau al municipiului Bucureşti, în cadrul activitãţii de igiena şi medicina preventivã, au urmãtoarele sarcini în prevenirea şi combaterea bolilor venerice:
a) participa, din punctul de vedere al specialitatii lor, la investigaţiile epidemiologice şi de laborator organizate în teritoriu;
b) urmãresc modul de cuprindere şi eficienta mãsurilor de prevenire şi combatere a bolilor venerice, în unitãţile supuse controlului sanitar.

D. - Medicul dermato-venerolog coordonator
ART. 10
Medicul dermato-venerolog coordonator judeţean sau al municipiului Bucureşti are urmãtoarele sarcini:
a) indruma şi controleazã activitatea de prevenire şi combatere a bolilor venerice şi rãspunde de aplicarea prezentelor instrucţiuni, în mod unitar, pe teritoriul judeţului sau al municipiului Bucureşti;
b) analizeazã trimestrial, cu medicii de specialitate din teritoriu, morbiditatea şi activitatea de prevenire şi combatere a bolilor venerice şi face propuneri direcţiei sanitare, pentru instituirea mãsurilor corespunzãtoare;
c) urmãreşte şi sprijinã desfãşurarea activitãţii de supraveghere epidemiologica a populaţiei;
d) controleazã şi sprijinã serviciile dermato-venerologice în acţiunile de lupta în focarele de boli venerice;
e) aprofundeaza ancheta epidemiologica în cazurile de boli venerice depistate tardiv, datoritã unor erori de diagnostic sau deficiente în efectuarea examenelor profilactice, stabilind responsabilitãţile şi ia mãsurile legale ce se impun;
f) comunica Centrului dermato-venerologic colectivitatile cu morbiditate semnificativ crecuta prin boli venerice fata de media pe ţara, precum şi bolnavii şi contactii de boli venerice depistati printre cetãţenii strãini;
g) tine evidenta tuturor cazurilor de boli venerice de pe teritoriu, pe baza datelor obţinute de la serciviul de statistica sanitarã judeţean sau al municipiului Bucureşti;
h) propune direcţiei sanitare împreunã cu serviciul de educaţie sanitarã judeţean sau al municipiului Bucureşti planul de acţiune, tematica şi formele de educaţie sanitarã a populaţiei în acest domeniu;
i) aplica şi, dupã caz, propune conducerilor unitãţilor sanitare santionarea personalului sanitar care nu respecta instrucţiunile de prevenire şi combatere a bolilor venerice.

E. - Serviciul dermato-venerologic din policlinica
ART. 11
Serviciul dermato-venerologic din policlinica are urmãtoarele sarcini:
a) efectueazã anchetele epidemiologice ale bolnavilor de boli venerice din teritoriul atribuit şi aplica mãsurile de lupta în focar;
b) examineazã suspectii de boli venerice trimişi de dispensarele medicale şi de alte unitãţi sanitare, în scopul precizarii diagnosticului şi a conduitei de tratament;
c) trimite spre internare în spital bolnavii de boli venerice, care necesita tratament şi supraveghere spitaliceasca;
d) comunica telefonic medicului dermato-venerolog coordonator judeţean cazurile de sifilis recent, depistate în teritoriu, precum şi colectivitatile cu morbiditate crescutã prin boli venerice;
e) întocmeşte fişele de declarare a cazurilor noi de boli venerice;
f) stabileşte luarea şi scoaterea din evidenta a bolnavilor de boli venerice, potrivit cu prezentele instrucţiuni;
g) efectueazã tratamentul şi controlul postterapeutic al bolnavilor şi contactilor de boli venerice cu domiciliul în localitatea în care îşi are sediul policlinica şi tine evidenta lor;
h) tine evidenta şi efectueazã controlul medical periodic al persoanelor care constituie surse potenţiale polivalente de boli venerice;
i) asigura controlul, îndrumarea şi sprijinul tehnic al unitãţilor sanitare din teritoriu, în activitatea de prevenire şi combatere a bolilor venerice.
ART. 12
Serviciul dermato-venerologic din policlinica va informa organele militiei competente din punct de vedere teritorial, asupra evoluţiei morbiditatii prin boli venerice, precum şi asupra datelor obţinute cu ocazia anchetelor epidemiologice sau a verificãrilor efectuate în teren privind:
a) persoanele suferinde de boli venerice, care au recunoscut un mare numãr de contacti sexuali şi sunt suspiciuni ca practica prostituţia;
b) persoanele care, deşi nu prezintã semne de boli venerice, sunt suspectate ca practica sau favorizeazã prostituţia;
c) imobilele în care se banuieste ca se organizeazã practicarea prostituţiei;
d) cazurile de transmitere cu ştiinţa a bolilor venerice şi materialelor probatorii necesare urmãririi penale.

F. - Spitalul şi secţia de dermato-venerologie
ART. 13
Spitalul şi secţia de dermato-venerologie au urmãtoarele sarcini:
a) asigura internarea bolnavilor şi suspectilor de boli venerice, cu izolare obligatorie;
b) stabileşte diagnosticul clinic şi de laborator al bolnavilor internati;
c) aplica tratamentele în raport cu stadiul şi forma de boala, conform schemelor de tratament stabilite;
d) participa la anchetele şi investigaţiile epidemiologice, la activitatea de control şi îndrumare a unitãţilor sanitare, precum şi la instruirea personalului sanitar în prevenirea şi combatearea bolilor venerice.

G. - Secţia clinica de dermato-venerologie
ART. 14
Secţia clinica de dermato-venerologie are urmãtoarele sarcini:
a) asigura internarea bolnavilor şi suspectilor de boli venerice, cu izolare obligatorie;
b) acorda asistenta medicalã bolnavilor de boli venerice care prezintã dificultãţi de diagnostic sau tratament, trimişi de medicii dermato-venerologi;
c) efectueazã acele examene de laborator pentru precizarea diagnosticului de boala venericã care nu pot fi executate de laboratoarele unitãţilor sanitare teritoriale;
d) acorda asistenta tehnica de specialitate unitãţilor sanitare, în activitatea de prevenire şi combatere a bolilor venerice;
e) participa la specializarea şi perfecţionarea personalului sanitar în probleme de prevenire şi combatere a bolilor venerice.

H. - Centrele medico-sanitare, dispensarele medicale de circumscripţie şi de întreprindere
ART. 15
Centrele medico-sanitare, dispensarele medicale de circumscripţie urbana, ruralã şi de întreprindere au urmãtoarele sarcini:
a) depisteaza cazurile de boli venerice cu ocazia consultatiilor medicale curente, prin examinarea clinica a tegumentelor şi mucoaselor;
b) efectueazã supravegherea epidemiologica antiveneriana a grupelor şi categoriilor de populaţie prevãzute în prezentele instrucţiuni;
c) efectueazã semestrial examenul clinic şi anual examenul serologic la elevii şcolilor profesionale şi ai şcolilor tehnice postliceale;
d) indruma la serviciul dermato-venerologic din policlinica, pentru precizarea diagnosticului şi a conduitei de tratament, orice suspect de sifilis, precum şi suspectii de alte boli venerice în cazul în care nu se poate preciza diagnosticul prin examen clinic;
e) participa la anchetele epidemiologice efectuate de serviciul dermato-venerologic din policlinica, în cazurile de boli venerice apãrute pe teritoriul lor;
f) efectueazã tratamentul bolnavilor şi contactilor de boli venerice;
g) controleazã postterapeutic bolnavii şi contactii de boli venerice care au terminat tratamentul.
Centrele medico-sanitare, dispensarele medicale de circumscripţie din comune şi din oraşele fãrã serviciu dermato-venerologic în policlinica ţin evidenta bolnavilor de boli venerice din teritoriul respectiv.

I. - Policlinicile şi dispensarele medicale pentru studenţi
ART. 16
Policlinicile şi dispensarele medicale pentru studenţi au urmãtoarele sarcini:
a) depisteaza cazurile de boli venerice cu ocazia consultatiilor medicale curente, prin examinarea clinica a tegumentelor şi mucoaselor;
b) efectueazã examenul clinic şi serologic al candidaţilor la examenele de admitere în facultãţi. Valabilitatea examenului serologic efectuat anterior, în cadrul altor examene medicale, este de 6 luni;
c) efectueazã anual examenul serologic al studenţilor;
d) indruma suspectii de boli venerice la medicul dermato-venerolog din policlinica;
e) efectueazã tratamentul bolilor venerice la studenţi, pe baza avizului şi indicatiei terapeutice date de medicul dermato-venerolog, comunicând acestuia - în termen de 3 aile - luarea în tratament a bolnavilor, precum şi terminarea fiecãrei serii de tratament;
f) participa la acţiunile de lupta în focarele de boli venerice la studenţi;
g) examineazã periodic - clinic şi serologic - angajaţii din unitãţile care deservesc studenţii, obligaţi a se supune controlului periodic antivenerian.

J. - Alte spitale, secţii şi servicii
ART. 17
Spitalele, secţiile şi serviciile în specialitatile enumerate mai jos au urmãtoarele sarcini:
a) Obstretica-ginecologie:
- depisteaza cazurile de sifilis şi infectii gonococice cu ocazia consultatiilor medicale curente şi periodice;
- trateazã ambulator şi interneaza la nevoie, în secţiile de obstretica-ginecologie sau de dermato-venerologie din spitalul teritorial, gravidele:
- cu sifilis latent;
- foste bolnave de sifilis;
- ai cãror soţi au urmat sau urmeazã un tratament antiluetic;
- examineazã nou-nascutii în vederea depistarii unor semne clinice de sifilis congenital precoce şi le aplica tratamentul;
- efectueazã profilaxia oftalmiei gonococice la nou-nãscuţi;
- colaboreazã cu medicul dermato-venerolog la precizarea diagnosticului de boala venericã şi pentru instituirea terapeuticii adecvate, furnizand acestuia datele obţinute de la bolnave, necesare anchetei epidemiologice.
b) Pediatrie:
- depisteaza cazurile de boli venerice, cu ocazia consultatiilor curente şi periodice, pe care le comunica medicului dermato-venerolog din policlinica, pentru efectuarea anchetei epidemiologice;
- interneaza pentru tratament, în secţia de pediatrie, copiii, sub varsta de 16 ani, bolnavi de sifilis congenital cu manifestãri clinice. Bolnavii cu sifilis latent, cu domiciliul în mediul urban, vor fi trataţi în serviciul pediatriei din policlina sau, în lipsa acestuia, de medicul dispensarului de pediatrie şcolar.
c) Neuropsihiatrie:
- examineazã clinic şi serologic copiii, în cazuri de inapoiere mintalã, tendinte la vagabondaj şi furt, precum şi de alte tare neuropsihice, în scopul depistarii sifilisului.
d) Boli interne:
- precizeazã diagnosticul în cazurile suspecte de sifilis cardio-vascular (anevrism aortic, aortita, arterita), alte forme de sifilis visceral (hepatic, osos etc.), ca şi în cazurile de reumatism gonococic.

K. - Serviciul de laborator
ART. 18
Laboratoarele de analize medicale din unitãţile sanitare, care efectueazã determinãri de laborator pentru bolile venerice, au urmãtoarele sarcini:
a) efectueazã examenul de triaj serologic al sifilisului (reactia de floculare VDRL) şi examenul bacteriologic direct pentru diagnosticul infectiei gonococice;
b) efectueazã seroreactiile complete de confirmare a sifilisului în serurile pozitive sau dubioase la examenul de triaj şi în alte împrejurãri (precizare de diagnostic, bolnavi în tratament, scoatere din evidenta, control postterapeutic), precum şi culturi şi antibiograme pentru precizarea diagnosticului şi tratamentului infectiei gonococice.
Seroreactiile complete de confirmare a diagnosticului de sifilis, obligatorii de efectuat, sunt:
- seroreactiile de floculare: reactia Citochol, reactia Meinicke (MKR II) şi reactia VDRL în tub sau pe lama;
- seroreactia de fixare a complementului (tip BW) cu antigen Bordet-Ruelens, cu antigen cardiolipinic şi cu antigen spirochetic de tulpina Reiter;
c) ţin evidenta examenelor şi determinarilor efectuate şi comunica rezultatele unitãţilor sanitare interesate.
Rezultatele serologice pozitive se vor comunica şi serviciilor dermato-venerologice din policlinicile teritoriale, în termen de 24 ore de la obţinerea rezultatelor.

CAP. 3
Educaţia sanitarã
ART. 19
Direcţiile sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti stabilesc, anual, activitatea de educaţie sanitarã a populaţiei, cu sarcini precizate pentru unitãţile sanitare, în funcţie de rolul şi atribuţiile lor în asistenta medicalã şi în raport cu situaţia morbiditatii prin bolile venerice.
ART. 20
Activitatea de intruire şi educaţie sanitarã se va efectua diferenţiat pe grupe şi categorii de populaţie, inclusandu-se în planul tematic, în principal, urmãtoarele aspecte:
a) modul de transmitere şi manifestãrile de debut ale bolilor venerice; avantajele prezentãrii la medic la primele semne de boala;
b) evoluţia şi complicatiile bolilor venerice; riscurile tardive;
c) cunoaşterea şi utilizarea mijloacelor profilactice antiveneriene;
d) pericolul autotratarii pentru bolnav, familie şi colectivitate;
e) importanta controalelor medicale profilactice în prevenirea bolilor venerice;
f) necesitatea şi obligativitatea legalã pentru bolnavii de boli venerice de a se trata şi de a respecta indicaţiile medicale privind tratamentul, examenele clinice şi de laborator, ca şi restricţiile temporare în activitatea pentru evitarea transmiterii bolii;
g) importanta declarãrii de cãtre bolnav a sursei de infectie şi a contactilor sexuali, ca şi obligaţiile contactilor în lichidarea focarelor de boli venerice.
ART. 21
În desfãşurarea activitãţii de educaţie sanitarã se va solicita sprijinul unitãţilor de învãţãmânt, organizaţiilor de tineret, de femei şi sindicat, ca şi al altor organe cu sarcini de instruire şi educaţie a populaţiei.

CAP. 4
Supravegherea epidemiologica a populaţiei
ART. 22
Prin supraveghere epidemiologica a populaţiei, în cadrul activitãţii de prevenire şi combatere a bolilor venerice, se înţelege totalitatea investigatiilor epidemiologice, clinice şi de laborator, practicate în grupele şi categoriile de populaţie prevãzute în prezentul capitol, în scopul depistarii active a bolilor venerice.
ART. 23
Examenul clinic antivenerian consta din inspecţia tegumentelor şi mucoaselor accesibile, palparea grupelor ganglionare şi examenul organelor genitale.
Persoanele care la examenul clinic sunt suspecte de sifilis, precum şi cele suspecte de alte boli venerice, în cazul în care nu se poate preciza diagnosticul prin examenul clinic, vor fi trimise la serviciul dermato-venerologic din policlinica teritorialã.
ART. 24
Controlul serologic, în cadrul supravegherii epidemiologice a populaţiei, va consta din practicarea obligatorie a seroreactiei de triaj VDRL.
ART. 25
Medicii care trimit probe de sânge la laborator pentru serologia sifilisului sunt obligaţi sa specifice, pentru fiecare persoana controlatã, urmãtoarele date pe tabelele care însoţesc probele: numele şi prenumele, varsta, adresa şi scopul efectuãrii analizei (examen medical în vederea angajãrii, examen medical prenuptial, control periodic antivenerian etc.) Tabelele cu rezultatele primite de la laborator se pãstreazã ca evidenta a unitãţii pentru activitatea de supraveghere epidemiologica antiveneriana.
ART. 26
Persoanele cu serologie pozitiva sau dubioasa, dupã examenul serologic complet, vor fi trimise la serviciul dermato-venerologic din policlinica teritorialã, pentru definitivarea diagnosticului şi indicarea tratamentului.
ART. 27
În scopul unei cat mai bune supravegheri epidemiologice a populaţiei, unitãţile sanitare efectueazã urmãtoarele examene şi controale medicale:

I. A. - Examenul medical în vederea angajãrii
ART. 28
În cadrul examinarilor medicale complexe pentru stabilirea stãrii de sãnãtate a persoanelor care doresc sa fie angajate se efectueazã şi examenul clinic şi serologic pentru bolile venerice.
Bolnavii cu sifilis recent nu pot fi angajaţi la nici un fel de munca decât dupã efectuarea primei serii de tratament şi dacã în urma acestui tratament boala se afla în faza latenta.
Rezultatul examinarilor clinice şi al analizelor de laborator pentru sifilis, efectuate în cursul altui examen medical sau în cursul controalelor periodice, are o valabilitate de 6 luni de la data efectuãrii acestor examinari şi analize.
Înregistrarea examinarilor şi a rezultatului lor se face în registrul de consultaţii al dispensarului medical de întreprindere, de circumscripţie, al centrului medico-sanitar, ca şi al altor unitãţi sanitare care executa astfel de examinari.

I. B. - Examenul medical prenuptial
ART. 29
Potrivit dispoziţiilor Codului familiei, secţiile şi birourile de stare civilã nu vor oficia cãsãtorii pana când cei ce vor sa se cãsãtoreascã nu vor dovedi, prin certificate medicale eliberarea de unitãţile sanitare, ca nu suferã de o boala venericã în forma transmisibila.
Certificatele medicale se elibereazã numai pe baza rezultatelor examenelor serologice efectuate cu cel mult doua sãptãmâni înainte şi au o valabilitate de doua sãptãmâni de la eliberare.
Nu se vor elibera astfel de certificate medicale bolnavilor suferind de boli venerice decât dupã completa lor vindecare.
Se vor elibera certificate medicale pentru cãsãtorie acelor bolnavi de sifilis care nu prezintã leziuni cutanate sau mucoase, numai în cazul când:
- au reactii serologice negative stabile şi fac dovada efectuãrii tratamentului regulat, sau
- au reactii serologice pozitive şi fac dovada tratamentului regulat, de minimum 2 ani.
În aceste cazuri, la eliberarea certificatului medical, medicul va incunostinta asupra stãrii lor de sãnãtate pe viitorii soţi, care vor da o declaraţie scrisã asupra cunoaşterii situaţiei.
Înregistrarea persoanelor cãrora li se efectueazã examenul medical în vederea cãsãtoriei se face în registrul de consultaţii al dispensarului medical de circumscripţie, respectiv al centrului medico-sanitar, o singura data, la prima prezentare a acestora.

I. C. - Examenul medical periodic al gravidelor
ART. 30
Orice femeie gravida este obligatã a se supune examenului medical, clinic şi serologic, în cadrul activitãţii de prevenire şi combatere a bolilor venerice.
La constatarea graviditatii, medicul unitãţii sanitare care ia în evidenta gravida îi va face un examen complet şi-i va recolta sânge pentru examen serologic şi, la nevoie, alte produse patologice pentru examene de laborator, în vederea depistarii bolilor venerice.
Examenul serologic se va repeta în a doua jumãtate a cursului sarcinii, iar examenul clinic se va practica în fiecare luna.
Datele examinarilor clinice şi rezultatele examenelor serologice se vor înscrie în registrul de evidenta a gravidelor.

I. D. - Examenul medical de bilanţ al elevilor din ultimul an de liceu; examenul medical la admiterea în învãţãmântul postliceal şi superior
ART. 31
În cadrul examenului medical de bilanţ, elevii din ultimul an de liceu vor fi supuşi examinãrii clinice şi serologice, în vederea depistarii bolilor venerice.
În cadrul examenului medical pentru admiterea în învãţãmântul postliceal şi superior, candidaţii vor fi supuşi şi examenului clinic şi serologic pentru depistarea bolilor venerice, în cazul în care nu au efectuat aceste examene în ultimele 6 luni.
Înregistrarea elevilor şi candidaţilor examinati clinic şi serologic se va face în registrul sau fişa de consultaţii.

I. E. - Examenul medical al donatorilor de sânge
ART. 32
Persoanele care doneaza sânge vor fi examinate clinic şi serologic în vederea depistarii bolilor venerice de cãtre medicii centrelor de recoltare şi conservare a sângelui, cu ocazia fiecãrei donari de sânge.
Cazurile suspecte de boli venerice vor fi comunicate, în termen de 24 de ore, serviciului dermato-venerologic, din policlinica de domiciliu al bolnavului, pentru confirmarea diagnosticului şi indicaţia terapeuticã.
Cazurile suspecte de boli venerice sau confirmate cu infectie gonococica, sancru moale sau limfogranulomatoza venericã se exclud de la donarea sângelui pana la infirmarea suspiciunii sau completa lor vindecare.
Se exclud de la donarea sângelui bolnavii şi foştii bolnavi de sifilis.

II. A. - Controlul serologiei pentru depistarea sifilisului la bolnavii şi foştii bolnavi de infectie gonorocica
ART. 33
La confirmarea diagnosticului de infectie gonorocica se va efectua şi seroreactia VDRL, care se va repeta dupã 3 luni.

II. B. - Controlul medical periodic antiveneric al unor grupe şi categorii de populaţie
ART. 34
Grupele şi categoriile de populaţie care sunt supuse controlului medical periodic antivenerian, precum şi termenele de examinare clinica şi serologica, sunt urmãtoarele:
Examinare
Clinica Serologica
- Personalul de servire din unitãţile de alimentaţie publica şi colectivã (restaurante, cantine-restaurant, bodegi, bufete, cafenele, cofetarii, cantine şi altele asemenea)........
lunar semestrial
- Personalul de serviciu din unitãţile de gazduire publica şi de cazare colectivã (hoteluri, moteluri, cabane, campinguri, cãmine, internate, dormitoare comune şi alte asemenea unitãţi) .........
lunar semestrial
- Personalul de îngrijire din crese, cãmine şi leagane de copii ....................
lunar semestrial
- Conducãtorii profesionisti de autovehicule şi ajutoarele lor din întreprinderile economice care efectueazã transporturi în comun şi de mãrfuri:
- în cadrul localitãţii ..........................
semestrial semestrial
- în afarã localitãţii ...........................
lunar semestrial
Controlul medical periodic antivenerian se practica numai la persoane în varsta de pana la 40 de ani, se efectueazã în cadrul dispensarelor medicale de circumscripţie şi de întreprindere precum şi în centrele medico-sanitare şi se înscrie în registrul de evidente speciale.
Persoanele supuse controlului medical periodic antivenerian vor avea asupra lor un carnet, care va fi vizat de medic cu ocazia fiecãrei examinari şi pe care sunt obligate a-l prezenta la controlul organelor sanitare.
Conducãtorii organizaţiilor socialiste sunt obligaţi sa urmãreascã şi sa sprijine efectuarea controlului medical periodic antivenerian al angajaţilor supuşi acestui control, potrivit programarilor stabilite în comun cu unitãţile sanitare.

II. C. - Controlul medical periodic antivenerian al persoanelor care constituie surse potenţiale polivalente de boli venerice
ART. 35
Serviciile dermato-venerologice din policlinici vor lua în evidenta şi vor examina periodic urmãtoarele persoane care constituie surse potenţiale polivalente de boli venerice:
- sursele polivalente de sifilis şi infectie gonococica, depistate prin ancheta epidemiologica;
- persoanele aparent sanatoase care au avut - în decurs de 2-3 luni - contacte sexuale cu cinci sau mai mulţi parteneri, stabilit prin ancheta epidemiologica;
- persoanale comunicate de organele militiei, pentru a fi supuse controlului medical periodic antivenerian.
Aceste persoane se supun lunar examenului clinic şi trimestrial examenului de laborator, pentru depistarea bolilor venerice, atât timp cat ele sunt considerate surse potenţiale.
Datele examinarilor clinice şi rezultatele examenelor de laborator se vor înscrie în registrul de evidente speciale.

CAP. 5
Lupta în focar
ART. 36
Prin focar de boala venericã, în sensul prezentelor instrucţiuni, se înţelege: bolnavul suferind de o forma contangioasa de boala venericã, sursa de infectie, precum şi contactii sãi sexuali şi familiali.
Fiecare contact imbolnavit constituie, la rândul sau, un nou focar de boala venericã, dacã are şi alţi contacti sexuali în afarã de sursa.
ART. 37
În cadrul luptei în focar, unitãţile sanitare vor urmãri asanarea focarelor de boli venerice prin mãsuri de izolare, informare epidemiologica, ancheta epidemiologica şi prin acţiuni de depistare în colectivitãţi cu morbiditate crescutã.
Diagnosticul şi tratamentul bolnavilor şi contactilor de boli venerice se fac potrivit normelor tehnice stabilite de Ministerul Sãnãtãţii.

A. Izolarea
ART. 38
Medicii dermato-venerologi vor interna, în mod obligatoriu, în spital:
a) suspectii şi bolnavii de sifilis recent şi sifilis congenital precoce;
b) bolnavii de sifilis tertiar cu manifestãri cutaneo-mucoase;
c) bolnavii de sifilis în tratament ambulatoriu, recalcitranti la tratament;
d) bolnavii cu infectie gonococica sau alte boli venerice, care necesita tratamente speciale, ori sunt în situaţii care îi impiedica sa urmeze tratamentul ambulatoriu corect;
e) sursele polivalente de infectie gonococica care nu urmeazã regulat tratamentul în policlinica sau nu reactioneaza corespunzãtor la tratamentul ambulatoriu;
f) cazurile de vulvo-vaginita gonococica infantila.
În cazurile prevãzute la lit. a), internarea se face pe toatã durata primei serii de tratament, în cele de la lit. b) şi c), pe durata unei serii de tratament, iar în cazurile de la lit. d), e) şi f), pana la vindecarea bolnavului.

B. - Informarea epidemiologica
ART. 39
Orice medic care depisteaza un suspect sau bolnav de o boala venericã are obligaţia sa-l comunice telefonic, în 24 de ore, serviciului dermato-venerologic din policlinica. Aceeaşi obligaţie revine şi spitalelor în care s-au internat bolnavi de boli venerice.
ART. 40
Serviciul dermato-venerologic din policlinica va începe, în decurs de 24 de ore de la confirmarea cazului de boala venericã, ancheta epidemiologica pentru toţi bolnavii depistati în teritoriu.
Datele epidemiologice ale bolnavilor cu domiciliul pe teritoriul altor policlinici din judeţ sau din alte judeţe vor comunica, telefonic şi în scris, în ziua obţinerii lor, serviciilor dermato-venerologice ale acestor policlinici, pentru continuarea şi definitivarea anchetei epidemiologice.
Serviciul dermato-venerologic care efectueazã ancheta epidemiologica poate solicita, la nevoie, de la orice unitate sanitarã de pe teritoriul atribuit, precum şi de la orice serviciu dermato-venerologic din alte policlinici din judeţ sau din alte judeţe, date epidemiologice, clinice şi de laborator în legatura cu bolnavul anchetat şi contactii acestuia. Unitãţile sanitare vor comunica datele în termen de 3 zile de la solicitarea lor.
În cazul unor dificultãţi sau întârzieri în transmiterea informaţiilor epidemiologice, medicul serviciului dermato-venerologic din 1 va solicita spijinul medicului dermato-venerolog coordonator judeţean.

C. - Ancheta epidemiologica
ART. 41
Serviciul dermato-venerologic din policlinica va înscrie datele obţinute şi activitãţile desfãşurate în cadrul anchetei epidemiologice în "Fişa de ancheta epidemiologica în bolile venerice".
În cadrul anchetei epidemiologice, serviciul dermato-venerologic efectueazã interogatoriul bolnavului, identificarea şi examinarea medicalã a contactilor, ca şi supravegherea medicalã şi tratamentul acestora.

1. Interogatoriul bolnavului
ART. 42
Interogatoriul bolnavului va fi efectuat de asistenta (sora) de ocrotire a serviciului dermato-venerologic din policlinica, în primele 24 de ore de la confirmarea cazului.
Înainte de începerea interogatoriului, medicul care îngrijeşte bolnavul, internat sau ambulator, va furniza asistenţei (sorei) de ocrotire toate informaţiile epidemiologice clinice şi de laborator în legatura cu bolnavul.
Interogatoriul se va face într-o încãpere separatã, desfasurandu-se numai între asistenta (sora) de ocrotire şi bolnav.
ART. 43
Bolnavul interogat are obligaţia sa declare toate datele privind identitatea, domiciliul, ocupaţia şi locul de munca, atât pentru ei cat şi pentru membrii sãi de familie, sursa probabila de infectie şi contactii sexuali pe care i-a avut din momentul contractãrii bolii pana la data interogatoriului.
Asistenta (sora) de ocrotire va explica bolnavului importanta depistarii şi tratamentului precoce al cazurilor de boli venerice pentru evitarea riscurilor, atât pentru bolnavi cat şi pentru descendenţi, subliniind responsabilitatea legalã ce-i revine în identificarea sursei de infectie şi a contactilor.
ART. 44
Asistenta (sora) de ocrotire va raporta, în aceeaşi zi, medicului dermato-venerolog care efectueazã ancheta epidemiologica, rezultatele interogatoriului, acesta urmând sa hotãrascã mãsurile necesare a fi luate.
În cazul în care bolnavul nu mai poate furniza alte date în legatura cu boala de care suferã, i se va cere de cãtre medicul dermato-venerolog, sa semneze un formular cuprinzând contactii sexuali declaraţi.

2. Identificarea şi examinarea medicalã a contactilor (inclusiv sursa de infectie)
ART. 45
În decurs de 24 de ore de la interogatoriul bolnavului, personalul mediu sanitar care participa la ancheta epidemiologica se deplaseaza la domiciliul contactilor declaraţi (inclusiv sursa de infectie) sau la locul de munca şi le înmâneazã, sub semnatura, invitaţia pentru prezentarea la examenul medical. Pentru persoanele care nu au fost gãsite, invitaţia va fi transmisã, recomandat, la domiciliul sau la unitatea unde îşi au locul de munca. În cazul în care persoanele invitate nu se prezintã la consulatii în termen de 48 de ore, vor fi sancţionate cu amenda, potrivit normelor legale, şi la nevoie se va solicita sprijinul organelor militiei.
Pentru identificarea şi examinarea medicalã a altor contacti sexuali decât cei declaraţi de bolnav, se vor culege, dupã caz, cu respectarea confidentei necesare, informaţii de la familie, vecini şi prieteni intimi, de la locul de munca, locul de cazare sau locurile în care se stabileşte ca s-au produs contacte infectante.

3. Supravegherea medicalã şi tratamentul contactilor de boli venerice
ART. 46
Sursa de infectie şi contactii sexuali ai cazului de sifilis recent, gasiti bolnavi, vor fi internati în spital şi supuşi tratamentului.
Contactii sexuali ai cazului de sifilis recent, gasiti sanatoSi, vor fi supuşi tratamentului preventiv şi vor fi supravegheati prin examene clinice şi serologice, trimestrial, timp de un an.
Contactii familiali ai bolnavilor de sifilis recent vor fi examinati clinic şi serologic de 2 ori: la depistarea bolnavului şi dupã 3 luni de la prima examinare.
Contactii sexuali şi familiali ai bolnavilor de sifilis latent tardiv vor fi examinati clinic şi serologic, o singura data, la depistarea bolnavului.
Femeile declarate de cãtre bolnavii cu infectie gonococica drept sursa de infectie sau contacte sexuale, stabilite ca atare prin ancheta epidemiologica, vor fi supuse tratamentului, chiar dacã nu prezintã semne clinice de boala sau nu se confirma bacteriologic.
Bãrbaţii contacti sanatosi ai bolnavelor cu infectie gonococica vor fi supravegheati prin examen clinic, din 3 în 3 zile, timp de 12 zile de la ultimul contact sexual infectant.
Contactii sanatori ai bonavilor de sancru moale vor fi examinati clinic la 5 zile de la contactul sexual infectant.
Contactii sanatosi ai bolnavilor de limfogranulomatoza veneriana vor fi supravegheati prin examinare clinica saptamanala, timp de 35 de zile de la ultimul contact sexual infectant.
Supravegherea clinica şi de laborator, precum şi tratamentul contactilor de boli venerice, se efectueazã de medicul dermato-venerolog din policlinica pentru cei cu domiciliul în localitatea în care îşi are sediul policlinica şi de medicul centrului medico-sanitar sau de medicul dispensarului medical de circumscripţie pentru cei din comune şi oraşele fãrã serviciu dermato-venerologic.

D. Acţiuni de depistare a bolilor venerice în colectivitãţi cu morbiditate crescutã
ART. 47
În colectivitãţi cu morbiditate crescutã prin boli venerice, direcţia sanitarã va organiza acţiuni de depistare clinica şi serologica a persoanelor care se încadreazã în grupele de varsta cu cel mai crescut risc de imbolnavire (15-30 ani).
La aceste acţiuni participa medici dermato-venerologi, personal sanitar al dispensarelor medicale şi din alte unitãţi sanitare, în funcţie de importanta şi extinderea acţiunii.
Pentru organizarea şi îndrumarea tehnica a unor astfel de investigaţii, se poate solicita, la nevoie, sprijinul Centrului dermato-venerologic.
Aceste acţiuni se susţin printr-o intensa activitate de educaţie sanitarã, asigurându-se, în prealabil, condiţiile de diagnostic ca şi de izolare şi tratament al eventualelor persoane depistate ca bolnave sau suspecte de boala venericã.

CAP. 6
Declararea şi evidenta bolilor venerice

A. Declararea bolilor venerice
ART. 48
Serviciul dermato-venerologic din policlinica pe teritoriul cãreia îşi are domiciliul bolnavul, la încheierea anchetei epidemiologice, dar nu mai târziu de 5 zile de la confirmarea diagnosticului, va întocmi fişa de declarare a cazului nou de boala venericã, pe care o înainteazã serviciului de statistica sanitarã judeţean sau al municipiului Bucureşti.
ART. 49
Serviciul de statistica sanitarã judeţean sau al municipiului Bucureşti verifica modul de completare a fişelor de declarare primite şi le codifica, dupã care le înainteazã pana în ziua de 10 ale lunii urmãtoare celei raportate la Centrul de calcul şi statistica sanitarã al Ministerului Sãnãtãţii.

B. Evidenta bolnavilor de sifilis
ART. 50
Evidenta bolnavilor de sifilis se tine pe registrul sau pe fişa de tratament antiluetic, de cãtre serviciul dermato-venerologic pentru persoanele care au domiciliul în localitatea în care îşi are sediul policlinica şi de cãtre centrul medico-sanitar sau dispensarul medical de circumscripţie în comune şi oraşele fãrã serviciu dermato-venerologic.
În cazul când un bolnav se trateazã la alta unitate sanitarã, aceasta va comunica unitãţii sanitare care îi are în evidenta fiecare serie de tratament şi rezultatele analizelor efectuate.
ART. 51
Bolnavii de sifilis se iau în evidenta pe baza unuia dintre urmãtoarele acte:
a) biletul de ieşire din spital;
b) biletul de trimitere al serviciului dermato-venerologic din policlinica;
c) biletul de trimitere al centrului medico-sanitar sau al dispensarului medical de circumscripţie pentru bolnavii care îşi schimba domiciliul.
Pe biletul de trimitere, respectiv de ieşire din spital, ce se expediazã recomandat unitãţii sanitare care urmeazã a lua bolnavul în evidenta, se vor specifica: diagnosticul complet, rezultatele examenelor serologice, tratamentul efectuat, eventualele accidente terapeutice, precum şi indicaţiile de tratament în continuare.
Unitatea sanitarã care preia în evidenta un bolnav de sifilis, care şi-a schimbat domiciliul, va înştiinţa despre aceasta, în decurs de 10 zile, unitatea sanitarã care a avut bolnavul în evidenta.
ART. 52
Bolnavii de sifilis se scot din evidenta de cãtre:
a) medicul dermato-venerolog din policlinica, la terminarea tratamentului, pe baza examenului serologic complet şi a rezultatului examinarilor clinice de specialitate;
b) medicul dermato-venerolog din policlinica, medicul centrului medico-sanitar sau medicul dispensarului medical de circumscripţie:
- la primirea confirmãrii de preluare în evidenta, în cazul în care bolnavul îşi schimba domiciliul, sau
- dupã 6 luni de la plecarea din localitate a bolnavului, în cazul în care nu s-au putut afla noul domiciliu sau loc de munca.
ART. 53
Dupã scoaterea din evidenta, foştii bolnavi de sifilis se examineazã semestrial, clinic şi serologic, timp de 3 ani, rezultatele notandu-se, în continuare, în registrul sau fişa de tratament antiluetic.

CAP. 7
Dispoziţii finale
ART. 54
Metodologia de diagnosticare, de tratament şi de educaţie sanitarã, precum şi sistemul informaţional şi indicatorii de evaluare în bolile venerice, sunt cuprinşi în anexele 1-6*) la prezentele instrucţiuni, dupã cum urmeazã:
- Anexa 1: Diagnosticul şi clasificatia bolilor venerice
- Anexa 2: Diagnosticul de laborator al infectiei gonococice
- Anexa 3: Tratamentul bolilor venerice
- Anexa 4: Metodologia educaţiei sanitare şi prevenirea şi combaterea bolilor venerice
- Anexa 5: Sistemul informaţional în bolile venerice
- Anexa 6: Principalii indicatori de cuprindere şi eficienta a activitãţii de prevenire şi combatere a bolilor venerice.
ART. 55
Prezentele instrucţiuni intra în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea lor.
ART. 56
Pe aceeaşi data, Instrucţiunile Ministerului Sãnãtãţii nr. 39/1959 privind sarcinile circumscripţiei sanitare urbane în acţiunea de prevenire şi combatere a bolilor venerice şi nr. 40/1959 privind sarcinile serviciului dermato-venerologic din policlinica, publicate în Buletinul Ministerului Sãnãtãţii nr. 1/159; nr. VII/C/1588/1965 privind informarea, înregistrarea şi raportarea cazurilor noi de boli venerice; nr. XII/C1/3644/II B/1967 privind prevenirea şi combaterea bolilor venerice; nr. XII/C2/296/1968 privind principalele mãsuri de depistare activa a bolilor venerice, publicate în Buletinul Ministerului Sãnãtãţii nr. 7/1968, precum şi orice alte dispzoitii contrare, se abroga.
-----------------
*) Anexele 1-6 se vor comunica, prin grija Ministerului Sãnãtãţii, consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi direcţiilor sanitare şi tuturor unitãţilor sanitare.

Ministrul sãnãtãţii,
Dan Enachescu
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016